Page 69 - 1964-09

P R O t l / T A M D I N T O A T E Ţ A R I t . K U N I Ţ I V A I

ANUL XVI. NR. 3026 DUMINICA 20 SEPTEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani

CON ESTE INTINP 7/z G.A.C. din oraşul^ regional^ Hunedoara

LA AGREGATELE De ce întîrzie pregătirile pentru

Este ştiut ca desfăşurarea ritmică a la direcţia transporturi a analizat sta­ însămînfarea cerealelor?
Nu demult, comitetul de partid dc
activităţii de producţie în toate sectoa­
rele economice, pe timp de iarnă, este diul pregătirilor de iarnă. Din analiza Un .bloc de locuinţe. Şi ca el
strîns legată de pregătirile ce se fac făcuta a rezultat că din totalul celor Cercetările ştiinţifice şi experienţa cial a îngrăşămintelor. In această pri­ încă multe altele formează un
pentru întîmpinarca sezonului friguros. 24 lucrări ce trebuiau efectuate în pri­ unităţilor agricole fruntaşe au dovedit vinţă, este convingător exemplul ofe­ ansamblu arhitectonic modern, IM,
La Combinatul siderurgic din Hu­ ma etapă nu s-au atacat dccît 19, din pc deplin rolul hotărîtor pc care-1 arc rit de către gospodăria colectivă din luminos, cu care locuitorii ora­
nedoara pregătirile în vederea iernii au care 4 au fost terminate, 5 executate însămmţarca cerealelor în epoca opti­ Pestişul Mare, undq datorită aplicării şului Cugir se irundrese.
început pe la jumătatea anului, în plin în proporţie dc circa 60 la sută, două mă. După cum sc slic, orice zi de în- întregului complex dc măsuri agroteh­ Foto ; V. ONOIU
sezon de vară. Conducerea tchnico- în proporţie de 35 la sulă, iar din ce­ tîrzierc la însămîrţări nu poate fi dc- nice, în acest an s-a obţinut o produc­ INTiR-O m IDE ODJWjNA
administrativă a combinatului, comite­ lelalte abia dacă s-a realizat 25 la sulă. cît păgubitoare, ducîud la diminuarea ţie de grîu cu cîteva suie de kg la
tul de partid şi comitetul sindicatului, Aici unde munca în cca mai marc parte producţiei cu cîteva sute dc kg la hec­ hectar mai marc faţă dc producţia me­
die realizară pc raza oraşului regional
s-au convins din proprie experienţă cil se desfăşoară în aer liber, pregătirile tar. Iată dc cc este necesar ca această Hunedoara. Există însă şi gospodării Ou planul Aîci, ziua îşi ridică genele ceva mai întîlnit, în nici un loc. Părere la care
de important este să-ţi faci „vara sa­ dc iarnă au un rol hotărîtor în cfcc- acţiune să fie pregătită în mod exem­ tîrziu decît în alte locuri. Perdeaua în­ a subscris în aceeaşi zi — la o altă
nie şi iarna car“. Adică, să iei din vreme luarca ritmică a transportului pc timp plar, astfel îneît însămmtărîlc de toam­ colective care în condiţii pedoclimati­ serării sc aşterne mai curînd dccît i-ar extremitate a Văii Jiului — tovarăşul
toate măsurile necesare pentru ^ asigu­ de iarnă. De aceea, revizuirea şi re­ nă să poată fi efectuate la un nivel a- ce asemănătoare au realizat producţii pe 9 luni realizat bate ceasul pc alte meleaguri. Metere­ Grigore Roman, cabanier la cabana
rarea bunului mers al producţiei în tim­ pararea din timp a parcului dc vagoa­ grotchnic corespunzător. diferite. Diferenţele dc cîteva sute dc zele munţilor Pa ringului, Vilcanului, „Rusii" din Parîng.
Retezatului, îi ţin umbră ; sc înalţă
Aminteam mai înainte că pornisem
pul iernii. ne şi locomotive, protejarea liniilor con­ Se poate spune că a sosit timpul pen­ Lg grîu la hectar care s-au înregistrat Lucrătorii din cadrul unităţilor, coope­ semeţe, gata să-şi dea mîna ca într-un să vad. să întîinesc, să cunosc minerii
Spre deosebire de alţi ani, pregătirile tra înzăpezirilor şi inundaţiilor, trebuie tru începerea însăminţărilor. Este bine între aceste gospodării dovedesc ci dacă rativei meşteşugăreşti „Retezatul" din
de iarnă pentru 1964 —1965 au început executate necondiţionat. cunoscut faptul că, potrivit recoman­ este neglijat un singur facior din com­ Haţeg au reuşit ca piuă în ziua dc 16 arc dc triumf. Aşa c Valea cărbune­ pe gazonul verde al pădurilor, gus-
în mod mai organizat. încă din luna La O.S.M. 1 din cele trei lucrări cu­ dărilor Consiliului Superior al Agri­ plexul de măsuri agrotehnice, el in­ septembrie a.c. să-şi realizeze sarcinile lui, Valea diamantelor negre — şi pc tînd dîn strălucirea zilei în timpul
iunie, direcţia tehnică a combinatului prinse în prima etapă a pregătirilor, culturii şi a indicaţiilor date de către fluenţează negativ asupra celorlalţi, dc producţie Ia principalii indicatori. care aş cuteza s-o numesc — Valea lor liber. Am avut mai multe popa­
a tvimis tuturor secţiilor instrucţiuni cu renneni dc execuţie pînă la 1 sep­ Consiliul agricol regional, epoca opti­ ducind La diminuarea simţitoare a pro­ Astfel, valoarea producţiei globale in­ Soarelui. suri. In rîndurilc cc urmează mă voi
privind modul de întocmire a planului tembrie a.c.. nu s-a terminat niciuna. mă dc însăminţarc a griului este sta­ ducţiei. La unităţile agricole care au Bateau ceasurile dimineţii. Un beb referi doar la două dintre ele. Va­
de pregătiri. Printre altele, a fost dată Repararea acoperişurilor s-a făcut în bilită întic 20 septembrie şt 20 octom­ obtinut rezultate sub nivelul posibi­ dustriale a fost realizată în proporţie dc dc aur îşi ridica fruntea peste coama lea Soarelui nu c o palmă dc pămînt
indicaţia ca lucrările de pregătire să fie proporţie de 10 la sută, iar curăţarea brie. Deci, în aceste zile, în raport dc lităţilor nu s-a asigurat o amplasare 104,7 la sută, Ia deservirea industrială a pleşuvă a Parîngului. Eram la Lupcni. cu un mănunchi dc oameni pc care
împărţite în două etape. Adică să fie acoperişurilor la halele tehnologice nici condiţiile pedoclimatice locale ale fie­ judicioasă a culturilor, patul germina­ populaţiei în proporţie dc 101,10 la sulă, Un şuier prelung vestea parcă înce­ să-i poţi întîlni, de care să te poţi
eşalonate în timp, în funcţie de urgen­ nu s-a început. Nici la vecinii lor, cărei gospodării colective, la indicaţia tiv nu s-a pregătit în mod corespun­ iar la prestări de servicii nciitdustnalc, putul unei noi zile. Pc gura galeriei desparţi cit ai bate din palme. Ospi­
ţa, importanţa şi volumul lor. Din mă­ O.S.M. 2, pregătirile iui sînt mai avan­ specialiştilor sc poate trece la însămîn- zător, s-a folosit sâinînţă cu o puri­ în proporţie de 101,20 ia sută. principale apărea un convoi de vago- taliere sînt cabanele „Rusii" şi „Cîm­
sate. Faîă dc grafic, lucrările sînt mult tate şi valoare biologică scăzute, iar Cele mii bune rezultate le-au obţinut ncţi cu cărbune. De la prcparaţîc, un pul lui Ncag", gazdele lor, dar mai
surile preconizate, o parte vor fi exe­ ţarea griului, secarei şi a orzului. Buna
şef.
ramase în urmă şi la energeticul
cutate cu forţele proprii ale fiecărei sec­ atelierul mecanic, aglomcrator 2 şi alte reuşită a însimînţârilor depinde insă lucrările dc întreţinere şi recoltare nu colectivele secţiilor confecţii pentru băr­ altul — convoi lung dc vagoane ospitalieri mi s-au părut cei care le
C.F.R. — îşi lua zborul spre una din calcă pragul în zilele de odihnă.
ţii, iar lucrările de specialitate ca : izo­ secţii. dc o scrîe dc măsuri tehnice şi organi­ s-au efectuat !a timp. Se poate consta­ baţi categoria I şi II, tîmplăric, tini- Cabana „Rusu" — un adevărat ho­
laţii termice, antiacidc, hidrofuge, re­ zatorice care trebuie stabilite şi înfăp­ ta dec; ci diminuarea producţiei a fost chigcrîc, frizerie, coafură şi altele. zările Văii. Soarele negru, lucios, din te) turistic — te primeşte cu braţele
paraţii burlane, jgheaburi, luminatoa­ Mai avansată cu pregătirile de iarnă tuite înainte de începerea acestei ac­ influenţată îndeosebi de slaba preocu­ Printre măsurile care au concurat la adîncuri, pleca în întîmpinarca soare­
lui dc aur cc-şi ţesca pînza sclipitoa­ deschise. Cabanierul Roman, întrebat
re, completarea geamurilor, vor trebui este secţia aglomerator I, unde lucră­ ţiuni. pare a consiliilor de conducere ale realizarea planului înainte dc termen, dc afluenţa dc vizitatori şi-a deschis
executate de secţia edil din combinai. rile la iluminatul tunelului dc dezgheţ Cunoscînd că ne aflăm în preajma G.A.C. pentru aplicarea măsurilor teh­ putem aminti aprovizionarea ritmică cu re dc lumina peste mîndra şi neador­
şî reparaţiile instalaţiilor dc dezgheţ nice şi organizatorice necesare. mita Vale a Jiului. larg braţele. In Ioc să răspundă pc loc,
In urma acestor indicaţii, conduce­ sînt pc terminate, au fost pregătite începerii însăminţărilor, ne-am intere­ materiale, folosirea judicioasă a timpu­ a deschis un registru voluminos, cu
rile a 34 de secţii şi sectoare din com­ sculele necesare deblocării minereului sat dc stadiul cum a fost pregătită des­ De curînd, într-una din şedinţele ple­ lui dc lucru, desfacerea cu ocazia tîr- $i mă mai gîudcsc că Valea Jiului scoarţe dc carton :
binat 2u făcut cercetări minuţioase la făşurarea acestei lucrări în gospodăriile nare ale consiliului agricol orăşenesc s-au gurilor a diferitelor articole, precum şi este Valea Soarelui pentru că aici ziua — Să vedem cc ne spune el —
fiecare loc de muncă. Pe baza celor dîn silozuri etc. Rezultate bune au fost colective de pe raza oraşului regional analizat rezultatele obţinute în acest întărirea disciplinei la locul dc muncă. nu are sfîr.şit precum nu arc nici în­ m;-a zis.
înregistrate şi la secţia a l-a furnale,
constatate au trecut în grabă la întoc­ cocseric şi laminorul bluming. Ele însă Hunedoara. Potrivit sarcinilor de plan an la cultura griului şi s-au stabilit mă­ ceput. Găsisem în arhivele, în mono­ Şi a început să-l frunzărească, să
mirea planurilor de pregătiri. Pînă la 1 nu sînt pe măsura posibilităţilor de care stabilite, gospodăriile colective vor tre­ suri corespunzătoare pentru realizarea N SBUCHEA grafia Văii Jiului o dată calendaris­ socotească.
iulie, toaie secţiile înaintaseră direcţiei aceste secţii dispun. bui să însămînţcze cu cereale păioase dc de producţii sporite în anul viitor. Cc corespondent tică pe care am rcţînut-0. In 1965 se — Astă noapte am găzduit 85 dc
mecanico-cncrgctică din combinai aces­ toamnă o suprafaţă dc peste 2.6G0 hec­ învăţăminte s-au tras din experienţa împlinesc ICO dc ani dc la începutu­ colectivişti din Fălticeni, regiunea Su­
te planuri. Pe întregul combinat au fost Nu se poate trece cu vederea modul tare. La indicaţia consiliului agricol oră­ dobîndită şi din lipsurile care s-au rile mineritului pe aceste meleaguri. ceava. Din Vale, în cabană, au sem­
fixate peste 480 de măsuri menite să cum conducerea secţiei edil înţelege să şenesc, în fiecare unitate s-au luat mă­ manifestat ? In ce măsură sc generali­ Poate că niciodată în această Istoric nat actul dc prezenţă peste 150 de
zează experienţa înaintată şi cum sînt
desfăşurată pc lungimea unui
secol,
asigure desfăşurarea în condiţiuni opti­ se achite de lucrările cc-i revin în ac­ suri pentru amplasarea culturilor, re- înlăturare deficienţele care s-au consta­ Creste volumul traficului oamenii, întoreîndu-se din adîncuri, excursionişti.
tuala campanie a pregătirilor de iarnă.
me a procesului de producţie pe timp Este locul sâ facem o precizare. Din connndîndu-sc totodată specialiştilor tat ? Iată întrebări Ia care trebuie sa fie ziua sau noaptea din orice schimb, — Cunoaşteţi pc cineva dintre ci ?
de iarnă. Intr-un timp destul de scuri, cele peste 480 dc lucrări, mai mult de să ţină scama dc plantele premergătoa­ găsească un răspuns corespunzător toate în porturile ţării noastre n-au spus altfel dccît spun astăzi: ,.Nc — !-am întrebat.
partea scriptică a pregătirilor, s-a de­ 100 trebuie executate de secţia edil. re, fertilitatea solului şi de cerinţele bio­ gospodăriile colective. Realizările obţi­ reîntoarcem la zi". Nimeni în afara Fără să răsfoiască registrul caba­
finitivat complet. Urma ca fiecare sec­ Din acestea, cea mai marc parte au ca logice ale solurilor folosite. nute pînă acum dovedesc însă că în celui care rosteşte aceste cuvinte la­ nierul a vorbit „ca dc la carte".
ţie şi sector să pornească imediat la termen dc execuţie prima etapă. Pentru In afară dc amplasarea judicioasă a această direcţie a existat o slaba preo­ Din datele primite dc la „Navrom" pidare uu-şi dă scama mai bine, nu — Colectivul sectorului îl, a! sec­
realizarea obiectivelor fixate. culturilor însă, în complexul dc măsuri rezultă că volumul traficului în portu­ torului XI — minerii luliu Haidu.
toate aceste măsuri s-a întocmit un gra­ cupare din partea organizaţiilor dc rile noastre, realizat de la începutul a- preţuieşte mai mult ziua.
Dar in momentul de faţă, stadiul fic de execuţie, eşalonat, ţinîndu-se sea­ agrotehnice cc trebuie luate în vederea partid din G.A.C., care nu s-au stră­ nului şi pini acum, este cu peste un Spuneam că într-una din dimineţile losif Hainei. Ştefan Urlic şi al;îi si-au
pregătirilor de iarnă la C S H. este com­ ma dc numărul de ore necesar şi for­ realizării unor producţii sporite la hec­ duit în suficientă măsură si determine milion de tone maî mare dccît cel atins trecute fusesem la Lupcni. Nu nii-arn petrecut plăcut aicî ziua dc odihnă.
plet ncsatisfăcător. Nici una din secţii ţele de muncă existente. Conducerea tar un Ioc important îl ocupă executa­ consiliile de conducere şi pc specialişti in aceeaşi perioadă a anului trecut. propus Sa urmăresc scafandrii în ma­ Am mai avut apoi muncitori din
nu şi-au respectat graficul de pregătire. secţiei edil şi-a însuşit planificarea lu­ rea în mod corespunzător a lucrărilor să pregătească desfăşurarea însămînţă- rca împietrită a Jiului, să-i întîinesc Lonca — printre ci îl cunosc bine pe
Se vede treaba că odată cu încheierea crărilor, dar se vede că numai formal. dc pregătire a terenului. însemnătatea rilor la un nivel agrotehnic corespun­ La înregistrarea acestui spor a contri­ pe gazonul negru al adîncurilor. Vo­ Ghcorghe Gavrilcscu cu familia. N-au
planurilor de pregătiri factorii .răspun­ Aşa sc explică de ce din peste 100 dc care o prezintă lucrările de pregătire zător. In primul rînd ne referim la buit şî înzestrarea flotei.noastre comer­ iam să-i văd, să-i îmilncsc, să-i cunosc lipsii nici minerii din brigada condusă
zători de înfăptuirea lor şi-au conside­ lucrări, nu sînt terminate dccît 20. iar a terenului reiese şi mai mult în evi­ ciale cu nave moderne : un cargou dc pe gazonul verde al pădurilor gustîml de Francisc Dcmcisr de la Dîlja. Uu
rat misiunea îndeplinită. Incepind dc la la celelalte rămîncrile în urmă sînt denţa daca avem în vedere că dc a- N. TlRCOB 4.500 tone şi altul de 1.600 tone, Ş din strălucirea zilei, în timpul lor oaspete nou, dr.r cai c cred ca nc va vi­
direcţia mccanico-cnergctică, serviciul destul de mari, multe fiind încă ncata- ccstea depinde în marc măsura eficien­ şlepuri ctc. liber. zita mai des este Ghcorghe Urzicea-
dc fabricaţie, şî continuînd în secţii cu cate. In faţa unei situaţii atît dc into­ ţa celorlalte măsuri agrotehnice, în spe­ (Continuare in pag. a 3-a) (Ajcrprcs) Mi i-a prezentat (şi dc aici mi-a fost nu, muncilor turnător la Călău.
Mai în glumă, mai în serios, caba­
conducerile tchnico-administrativc şi lerabile sc pune firesc întrebarea : cum sugerat şi titlul reportajului), cabanie­ nierul a adăugat :
mecanicii şefi au amînat nejustificat vor putea fi executate la timp pregă­ rul cabanei Cîmpul lui Ncag : — De aîci nimeni nu poate pleca
de la o zi la alta începerea pregătirilor. tirile de iarnă ? — N-am fost niciodată în mină. nemulţumit, fara o amintire plăcută.
Sub argumentul că încă mai este vreme Timpul nu aşteaptă. Vremea sc poafe Avem preparate culinare calde, proas-
ji că timpul e frumos, majorit^a sec­ schimba dc la o zi Ia alta. Şi atunci Ani în şir am fost cabanier cînd pc
Valea Prahovei, cînd în Retezat, cînd păte, berc şi vin la gheaţă. Cît despre
ţiilor au neglijat atacarea lucrărilor la lucrările vor fi oare amînate pentru
termenul stabilit anul viilor, aşa cum greşit s-a procedat aici. Am cunoscut mulţi oameni. Oa­ CONSTANTIN MORARU
Argumentul este neîntemeiat. Ne a- pînă acum ? Conducerea combinatului, meni care să iubească atît dc mul:
mîntim cîtc greutăţi au avut de în­ direcţia mecanico-cnergetici, comitetul soarele, muntJi, apele, ca aici, n-am (Continuare 1 n pug. 3-a)
fruntat siderurgiştîi, în iernile trecute, sindicatului pc combinat, nu trebuie să
nnî ales colectivele secţiilor unde pre­ sc împace cu această idee. Dc aceea,
gătirile s-au făcut superficial şi de sla­ se impune ca în cel mai scurt timp, 4 ’ n r s i Q P â { j D e m r a i p r o p a g a n d i ş t i
bă calitate. întregul combinat c un or­ factorii amintiţi, să facă o analiză amă­
ganism complex. Intre toate sediile nunţita a stadiului de înfăptuire a pre­ Dc cîtcva zile, la Haţeg s-au deschis tica P.M R. dc dezvoltare a economici
Iui există o legătură organică. Produc­ gătirilor de iarnă în toate secţiile şi cursurile de pregătire a propagandiş­ naţionale pc baza industrializării socia­
ţia unei secţii determină în mod nemij­ sectoarele dc munca ale combinatului. tilor, fără scoatere dîn producţie. Cu liste a ţării".
locit producţia altor secţii. Prin urmare, Acolo unde sc constată că eventual prilejul deschiderii acestor cursuri, tov. In zilele următoare, în faţa propagan­
e suficient să stagneze numai cîtcva orc pregătirile depăşesc posibilităţile unor Contcsi Ladislau, secretar al Comite­ diştilor vor fi expuse alte lecţii, care
aglomeratorul sau cocscria, sau să nu secţii, chiar şi a edilului, să se ia mă­ tului orăşenesc Haţeg al P.M.R., a vor­ vor trata despre „Victoria insurecţiei
funcţioneze la întreaga lor capacitate, suri Ia nivel de combinat pentru ter­ bit despre scopul şi importanţa cursu­ armate din august 1944, organizată şi
lucru ce s-a întîmplat iernile trecute, minarea la timp a lucrărilor stabilite. rilor de pregătire. condusă dc Partidul Comunist din Ro-
Apoi tov. Ghcorghe Oprlncscu, se­
mînîa-, „Relaţiile dintre ţările socia­
şi se produc perturbaţii în tot fluxul Pentru impulsionarea pregătirilor şi cretar al Comitetului raional Haţeg al liste", „Centralismul democratic, min-
tehnologic al marelui combinat. grăbirii ritmului lor dc execuţie, este P.M.R., a expus prima lecţie din pro­ cipiul suprem al muncii de partid", şi
necesar ca şi în secţii să sc lucreze cu gramul de pregătire intitulată „Poli­ altele.
mai mult simţ de răspundere. Urmări­
rea operativă a obiectivelor cuprinse
în primele 15 zile în plan trebuie făcută chiar de şeful A p o r t u l i n o v a t o r i l o r
secţiei şi luate cele mai eficiente mă­
suri pentru respectarea graficului. De curînd, la U.R.U.M. Petroşani a inovaţii. Aşa se face că în 8 luni care
Colectivul uzinei „Victoria- Călău a Venirea iernii trebuie să găsească toa­ avut loc analiza activităţii cabinetului s-au scurs din acest an au fost înregis­
obţinut în cele 8 luni caic au trecut de te secţiile şi sectoarele din combinat te­ tehnic. Cu această ocazie a reieşit că trate 32 propuneri dc inovaţii, cu 4
la începutul anului, succese de seamă în meinic pregătite, în aşa fel ca îngheţul, împreună cu comisia inginerilor şi teh­ mai mult dccît în perioada corespun­
întrecerea socialistă. La începutul aces­ gerul şi zăpezile să nu slăbească cu ni­ nicienilor dc pc lingă comitetul sindica­ zătoare a anului trecut. 19 dintre ele
tei luni, el s-a angajai să nu piardă ni­ mic ritmul de îndeplinire a sarcinilor lului, cabinetul tehnic a reuşit să des­ au fost aplicate în practică aducînd
mic din rezultatele dobîndite. şi angajamentelor luate. Pregătirea unui pat germinativ corespunzător pentru îns2nun(area cerealelor dc toamna este una dîn lu­ făşoare o activitate susţinuta dc pro­ economii postcalculate de 48.500 Ici.
crările căreia la G.A.S. din Alba lulia j sc acorda o mare atenţie. pagandă tehnica şi să antreneze un nu­ Discuţiile purtate pc marginea refe­
In luna aceasta muncitorii şi-au inten­ S. TRUŢA IN FOTOGRAFIE : Tractoristul Vasîlc Sarvadi lucrînd la executarea arăturii pentru însamînţarea cerealelor paioase. măr marc dc muncitori în mişcarea dc ratului prezentat au scos însă în evi­
sificat eforturile înscriind pc graficele denţă faptul că aportul inovatorilor din
întrecerii noi succese. Numai în prime­ uzină la lupta pentru creşterea produc­
le 15 zile furnaliştii au dat peste preve­ tivităţii muncii şi realizarea dc econo­
derile planului peste 220 tone fontă cc- mii putea fi mai mare. In acest scop
nuşc dc bună calitate. In fruntea întrece­ LA EXPOZIŢIA 4T< s-au stabilit o scamă dc măsuri eficiente.
rii continua să se menţină colectivul de t J E S Â m a s m r m “ I. BERTOTI
Ia furnalul nr. 2. m h m corespondent
Suflul întrecerii socialiste se simte şi REALIZĂRILOR
în rîndurilc cocsarilor. In primele 15 zile
ci au produs peste prevederile planului £CQAf QM/ £7 impresionat dc marea varietate a ex­ care a străbătut veacurile, purtînd cu din şantierele de construcţie din Bucu­ spre aicea dc pc malul lacului Herăs­ La co ncret
341 tone scmîcocs. La turnătoria nr, 1 ponatelor industriale. Mî-au plăcut ca priceperea şi talentul creatorului reşti, mai precis la blocul cu două trău. discutînd cu aprindere despre
au fost turnaic în plus 121 tone piese mult maşinile-unclte cu echipamente anonim care le-a realizat. cele văzute in expoziţie timp dc cî­
de buni calitate, La sortimentul posta­ N A Ţ I O N A L E electronice. Nu pot să nu accentuez etaje de pe str. Aviator Fuicî, din teva ore. Şoferul R iiîu Silviu dc la
apropierea expoziţiei.
mente băi, planul a fost depăşit cu 8 la impresia deosebită pe care mi-au lă­ U n nume nou a apărut pe lista — Imî parc bine că am trăit şi am I.C.I.L. Simcria a adus de 5 ori
sută, la vane băi cu lt la sută. iar la sat-o maşinile agricole şi, dc la sine în­ materialelor dc construcţii : B ătrînul pensionar ceferist Ale­ văzut aşa ceva. Este uimitor cîtc s-au în această lună lapte acidulat.
piese sanitare şi radiatoare s-au turnat A R.P. R ţeles, utilajul petrolier. Accentuez încă „Marmorocul-. Cei ncavizaţi nu pot xandru Avram a venit special făurit, îi spunea bătrînul, cumnatu­ Aceasta se datoreşte faptului, că
mai mult cu 26,5 la sută şi respectiv 21,7 odată asupra marii varietăţi a produ­ să-şi dea scama cc anume material la Bucureşti dîn Mediaş pentru a vi­ lui său, în timp cc sc îndepărtau. în loc sâ vină cu laptele colectat
zita expoziţia. Citise în ziare despre
la sută, peste sarcinile dc plan. selor industriale". este Şi la cc foloseşte. Deci, să-l pre­ direct la fabrică, sc mai abate şî
zentam : locul dc naştere : întreprin­
ÎOSIF CRASCA ca, dar voia să vadă cu ochii lui strin- I n faţa standului cu maşini pen­ pc alte drumuri.
tru construcţia de poduri, un tî-
corc.snondcnt Scdlcy Aziz, vîceprcmicr al C u ocazia săpăturilor făcute cu derea „Marmura" Bucureşti ; data sâ la un loc hărnicia poporului dc
^ Consiliului de Miniştri al doi ani în urmă la Constanţa, naşterii : anul 1964... S-a născut din 20 de ani. A venit in Bucureşti la nir privea insistent un anumit expo­
R.A.U., conducătorul delegaţiei gu­ pentru construirea noii gări, au fost granule dc marmură dc diferite mă­ cumnatul său Urda Ion. muncitor la nat.
vernamentale care a semnat Acordul descoperite o seric de vestigii arheo­ rimi lipite pc o pinză dc sliclă cu rezerva de vagoane Grivîţn, — Nici nu mă gîndcam să întîl-
$i amîndoi au pornit într-o dimi­
La toţi indicii dc lunga duraţi dc colaborare econo­ logice dc marc preţ. Printre acestea ajutorul vinacetului. Mostrele prezen­ neaţă spre expoziţie. S-au oprit în nesc la expoziţie „copiii- mei cei maî
iubiţi — nc-a spus tov. Gh. Craio-
sc numără .„Fortuna” şi „Pontos", da-
te în caietul dc la sectorul de ma­
mică şi tehnică între R.P. Romînă
şi Republica Arabă Unită, a scris în tînd din secolul al Il-lca, expuse acum teriale de construcţii din expoziţie faţa standurilor cu maşini-unelte, cu veanu, proiectant la „Iprochim".
Harnicul colectiv de muncitori dc la cartea dc onoaic a expoziţiei : la pavilionul sociel-cuhural. Prin faţa sînt foarte frumoase. Au diferite nu­ produse siderurgice, chimice, alimen­ —Despre care anume copii este
revizia dc vagoane Simcria călători a de­ Am fost fericit să vizitez Romînia celor două „zeităţi protectoare" ale anţe sau combinaţii de culori obţi­ tare şi textile. Şî nu ştiau cc să admi­ vorba ?
păşit planul pc luna august la toti indica­ pentru prim,i dată. Vizitînd Expoziţia oraşului Tomis sc perindă zilnic mul­ nute în marmură. Sc întrebuinţează re mai întîi. — Despic această clcctropompă dc
torii la producţia globală cu 28 la sută, realizărilor economici naţionale, am te sute dc vizitatori. Indicaţiile ghi­ în locul tencuielii la pereţii exteriori In sectorul transporturilor şi tele­ 400 atmosfere şi de malaxorul de pas­
iar productivitatea muncii cu 37 la sută. constatat progresul uriaş pc caic l-a dului sînt ascultate cu deosebită aten­ ni blocurilor sau chiar ca iapct în­ comunicaţiilor i-a atras, în mod deo­ tă scmifluidă de 0,6 kW. Acum un
Şi ceea ce-i foarte important că nici un făcut R.P. Romînă în toate domeniile ţie. Elena Vasîlcscu, studentă la In­ tr-un apartament. Experienţele la care sebit, maşina Diesel electrică. an, lucram la baza de ateliere dc Ia
vagon nu s-a defectat pe parcurs, nici un şi în special în domeniul industriei. stitutul dc Arhitectură, îşi notează a fost supus marmorocul la Iimitu- — Aş vrea să mai fiu o dată tînar Institutul de cercetări pentru con­
fus dc osie nu s-a aprins, nu s-a semna­ Consider că progresul pc care l-am cîtcva date : „Fortuna" e înaltă dc lul de proiectări, construcţii şi mate­ ca să pot conduce şi eu maşina asta strucţii şi acolo am proiectat şi rea­
lat nici o întîrzierc a trenurilor la îndru­ constatat aici, precum şi varietatea 1,55 metri, ţine în mîna stîneă „Cor­ riale de construcţii din Bucureşti con­ modernă, a spus fostul ceferist. lizat aceste două produse. Cu ajuto­
mare, sau în parcurs din vina persona­ producţiei, vor constitui un prilej pen­ nul abundenţei" şi c îmbrăcată cu stituie o carte excelenta de vizită. S-au oprit îndelung şi în faţa ban­ rul malaxorului, dc pildă, sc realizează
lului nostru. tru întărirea colaborării economice chiion şi himation, are părul ondu­ Este foarte rezistent la diferite tem­ cului vibrant pentru executarea tra­ paste dc beton şî nisip pc şantiere
Aceste rezultate se dalorosc aplicării dintre R P. Romînă şi R.A.U. lat, pieptănat cu cărare la mijloc ; peraturi şi variaţii atmosferice şi, verselor dc beton armat prccompri- înainte, acest lucru sc făcea manual.
cu rigurozitate a măsurilor tchnico-orga- Folosesc această ocazie pentru a faţa e frumoasa cu buze cărnoase ; fiind format dîntr-un material natu­ mat. Acum, cu ajutorul a doua clici, una
nizaioricc privind ungerea vagoanelor, felicita poporul romin şi pe condu­ degajă maiestate şi severitate. Pontos ral, nu-şi pierde culoarea. Mai mult — Cu maşina asta, vasazic.n, sc care împinge şi alta caic trage, pasta
revizia tclmîcă a trenurilor dc marfă şi cătorii săi. pe toţi cei care nu contri­ (/cui mării), arc 0,49 metri înălţime chiar, cl poate fi şi spălat. La toate construiesc traversele caic sc folo­ sc realizează foarte repede şi fără nici
călători, executarea probei frînei auto­ buit la avîntul ţării şi la pregătirea şi este înfăţişat pc un soclu de frun­ acestea sc adaugă faptul că în lucrări sesc acum în mod curent în construc­ uu fel dc muncă manuală,
mate, întreţinerea instalaţiilor de ilumi­ acestei expoziţii, care exprimă în mod ze dc acant ; cu dreapta se sprijină aduce însemnate economii. Marmoro­ ţia dc căi ferate — remarcă cl. — Vă bucura întîlnirca ?
nat şi sanitare, precum şi repararea va­ elocvent progresul măreţei dv. fări. pe un trunchi de arbore, iar cu stin­ cul poate fi livrat sub formă de tapet — In prezent, sc produc anual — Cu copiii tăi te întîlncşti tot­
goanelor, fără detaşarea lor din tren. Le doresc tuturor succese şi pro­ gă de prora unei corăbii ; pc cap arc sau mortar. Tini acum a fost folosit 700.000 de traverse, la Piteşti şi Giur­ deauna cu plăcere — nc-a răspuns tî-
In luna septembrie colectivul nostru grese continui şi bunăstare. o coroană în forma de zid de ceta­ la „tcncuitu!- cîtorva pereţi dc la In­ giu, ier la anu* sc vor produce peste nărul proiectant.
de muncă continuă să obţină aceleaşi G unnard Bcrthelsson, directorul te, cu o poartă cu două intrări, măr­ stitutul unde a fost supus experien­ un milion — explică standistul. M-ant uitat în urma Inî la plecare,
succese. Pînă în prezent sarcinile de plan departamentului de export de ginită de turnuri”. ţelor. In curînd însă, cl .va cîştiga tot Cei do( vizitatori au trecut, apoi, gîudinilu-mă la vizitatorii care, ve­ ŞOFERUL : — N-avcţî nîci-o grija.
la zi sînt substanţial depăşite la princi­ la Esab Lr.d din Gillingham. Kcnt (An­ Nu e vizitator care. trccînd prin mai mult teren. Constructorii au şi prin hala industrială din prefabricate nind la expoziţie, fac „cunoştinţa" şi „Nimic nu sc pierde, nimic nu sc cîş-
palii indicatori. glia), a declarat printre altele : „Gă­ pavilionul social-cultural, sâ nu admi­ început să se intereseze de cl şi sc şi pe Ungă blocurile aflate în „con­ cu propriile lor creaţii. Şi nu sînt tigă, totul sc transformă"...
DUMITRU ZUBA sesc că expoziţia este excelentă. Sînt re această splendidă operă de artă, prevede a fi folosit în curînd la unul strucţie", după care s-au îndreptat puţini. GESTIONARUL : Dar dumneata cînd
.lăcătuş de revizie ai dc gînd să te transformi ?...