Page 7 - 1964-09
P. 7

Nr.  3010                                                                                               Dramul  socialismului                                                                                                           Pag.  3



            IN  CENTRUL ATENŢIEI                                                                                    UN  NOU  CURS

                                                                                                                    DE  CALIFICARE
                                                                                     fTSF                            Recent,  în  cadrul  gruptdui  şantiere­

            PROBLEMELE  PRODU*u                                                                                     lor  dc  construcţii  din  oraşul  regional
                                                                                                                    Petroşani  a  fost  deschis  un  nou  curs
                                                                                                                    dc  calificare,  pentru  muncitori!  şantie­
                                                                                                                    relor.  Peste  80  tineri  se  vor  califica  în
              Tn  acest  .in  colectivul  de  munca  din   teren,  analiza  tuturor  cauzelor  care  con­  citorii  de  la  sectorul  forestier  Grădişte
            cadrul  sectorului  forestier  Grădişte  d  cură  la  realizarea  ritmică  a  sarcinilor  dc   Niiucază  această  unitate  în  fruntea  în­  meseriile  :  zidari,  fierari  betonişti,  dul­
            l.  F.  Orăştic,  mobilizat  de  organizaţia   pian,  fac  parte  integrantă  din  .activita­  trecerii  socialiste.  Acest  lucru  ne  bucu­  gheri  ctc.
            de  bază  P.M.R.,  a  obţinut  succese  fru­  tea  muncii  biroului  organizaţiei  tic  bază.   ră.  Sin-cm  însă  hotărîţî  să  dezvoltăm   Programa  cursului  este  astfel  întoc­
            moase  în  întrecerea  socialistă.  Pină  la  1   Astfel,  studiind  felul  în  care  îc  aplică   succesele  obţinute.   In  viitor  ne  vom   mită  îneît  să  asigure  elevilor  temeinice
            august  pianul  producţiei  globale  a  fost   măsurile  tehnico-organizatorice  stabilite   ocupa  cu  şi  mai  multă  perseverenţă  de   cunoştinţe  profesionale.  Multe  tlin  no­
            depăşit  cu  5,2  la  sută,  iar  ce]  al  pro­  la  începutul  anului,  am  ajuns  la  conclu­  întărirea  rîndurîlor  organizaţiei  noastre   ţiunile  teoretice  vor  fi  însoţite  dc  apli­
            ducţie]  nurfâ  cu  13,90  la  sută.  In  aceas­  zia  că  ele  nu  erau  suficiente  pentru  în­  de  bază  cu  cei  mai  buni  muncitori.
            tă  perioadă  s-au  produs  peste  prevede­  deplinirea  angajamentelor  luate  în  în­  Acum,  organizaţia  noastră  dc  bază  nu­  caţii  practice  la  faţa  locului.
            rile  planului  1.C50  m.c.  lemn  din  fag   trecerea  socialistă.  De  aceea,  am  cerut   mără  22  dc  membri  şi  candidaţi   dc   Lectorii  caic  predau  la  acest  curs  au
            pentru  gater,  483  m.c.  buşteni  de  rulaj,   încă  din  primul  trimestru  urgentarea   partid,  faţă  de  9  membri  şi  4  candidaţi   fost  aleşi  dintre  cci  mai  huni  maiştri,
            373  m.c.  lemn  pentru  celuloză,  4.835  montării  iunicularelor  la  parchetele  Va­  cît  număra  anul  trecut.  Primind  în  rîn-   ingineri  şi  tehnicieni  cu  practică  şi  ex­
            m.  steri  lemn  dc  foc  ctc.     lea  Largă  şi  Dosul  Şesului.  In  acelaşi   du!  nostru  pe  cei  mai  huni  muncitori,   perienţă  în  munca  dc  şantier.
              Aceste  succese  se  datoresc  în  marc   timp,  cu  sprijinul  comitetului  de  partid   am putut  cuprinde mai bine în sfera mun­  I.  CHIR AŞ
            măsură  şi  iapvului că  organizaţia  de  bază   şi  a  conducerii  I.  F.  L>răştic  S-a  mărit  şi   cii  politice  dc  masă  pc  toţi  muncitorii,   corespondent
            de  aici  are  în  centrul  atenţiei  sale  pro­  parcul  ficrăstraicior  mecanice.  să  repartizăm  în  fiecare  echipă  şi  bri­
            blemele  producţiei.  Încă  din  prima  lună   Introducerea  mecanizării  în  parchete­  gadă  membri  si  candidaţi  de  partid.
            a  anului,  organizaţia  de  bază  a  militat   le  forestiere  nu  rezolvă  în  întregime   Acest  lucru  nc-a  fost  de  mare  ajutor
            zi  tic  zi  pentru  înfăptuirea  ritmică  a  sar­  creşterea  productivităţii  muncii  dacă  cci  în  îndeplinirea  sarcinilor  Ce  ne  revin.
                                                                                 Iată  dc  cc  şi  pc  viitor  vom  acorda  toa­ Â cjitm e
            cinilor  dc  plan.  Asigurarea  stocurilor  dc
            material  'cmnos  la  fiecare  punct  dc  lu­                        tă  atenţia  muncii  de  primire  în  partid
            cra,  aplicarea  planului  M.T.O.,  amena­  Din  experienţa          a  celor  mai  buni  muncitori.  Pos’bilitătî
            jarea  şi  construcţia  dc  noi  drumuri  ne­                        în  aceasta  direcţie  avem.  Va  trebui  să   p a t r i o t i c ă
            cesare  scosului  şi  apropiatului  materia­  organizaţiilor  de  partid   ne  îmbunătăţim  însă  şi  mai  mult  mun­
            lului  lemnos,  introducerea  mecanizării,                           ca  de  educare  comunistă  în  rîndul  mun­  Din  iniţiativa  Comitetului  U-T.M.  al
            sînt  cîtcva  clin  problemele  urmărite  cu   in  conducerea  economici  citorilor,  să  ne  ocupăm  mai  temeinic  dc   minei  Petri la  a  fost  organizată  o  acţiu­
            multă  grijă  de  biroul  organizaţiei  dc                           creşterea  şi  educarea  celor  care  cer  in­  ne  patriotică  de  curăţare  a  sectoarelor
            bază.  In  adunările  generale  au  fost  dez-                       trarea  în  rîndurilc  partidului.  subterane  de  fier  vechi.  La  această  ac­
                                                                                                                   ţiune  tinerii  din  sectoarele  1,  2,  3  şi  4
            bâLiiîc  aspectele  diferitelor  probleme  ale   care  mînuîesc  noile  mecanisme  nu  le  fo­  Manifestînd  preocupare  faţă  de  întă­  au  strîns  şi  trimis  la  ziuă  80  tone  de­
            producţiei  şi  s-a  urmărit  ca  fiecare  pre­  losesc  la  întreaga  capacitate,  lată  dc  ce,   rirea  rîndurîlor  noastre,  urmărind  îndea­  şeuri  feroase.                  O R A Ş E L E   Ş l  S A T E L E   R E G IU N II  C I T
            vedere  din  planurile  de  măsuri  întoc­  organizaţia  de  bază  P.M.R.  a  pus  un  ac­  proape  aplicarea  hotărîrilor  şi  sarcini­  In  mod  deosebit  s-au  evidenţiat  tine­
            mite  sa  fie  înfăptuită  în  timpul  prevă-   cent  deosebit  pc  munca  politică  dc  masă   lor  primite  din  partea  comitetului  nos­  rii  din  sectorul  I  care  au  colectat  peste
            2ur.  Iiur-una  din  adunările  generale,   în  rîndul  muncitorilor  forestieri.   Cci   tru  dc  partid  cît  şi  a  propriilor  noastre   45  tone  fier  vechi.  Printre  ceî  care  au         M A I  B I N E   G O S P O D Ă R I T E
            spre  exemplu,  s-a  discutat  problema  rea­  mai  huni  mecanici  dc  funicularc,  tic  fie­  borărîvi,  sîntom  convinşi  că  re?"lt,iţele   muncit  mai  cu  spor  se  numără  Mîhai   Noua  policlinicii  din  Cu-
            lizării  planului  pe  sortimente.  S-a  ară­  răstraie  mecanice,  membri  şi  candidaţi   muncii  noastre  vor  fi  şi  mai  rodnice.  Popovicî,  Sirnion  Tihon.  Nicolac  Dur-
            tat  atunci  că  nu  la  toate  gurile  dc  ex­  dc  partid,  desfăşoară  o  muncă  politică   LIV1U  KORJ  bak,  Pavcl  florca,  Zaharia  Baron  şi  alţii.  gir  (fotografie  apărutei  in  al­
            ploatare  se  arc  în  atenţie  îndeplinirea   susţinuta  în  rîndul  mecanicilor  mal  ti­  secretar  al  organizaţiei  dc  bază            bumul  „Regiunea  hlunedoa-    PRIN HĂRNICIA
            planului  la  toate  sortimentele.  La  gura   neri,  Ic  arată  practic  cum  se  lucrează   P.M.R.,  —  sectorul  Grădişte   D.  IONASCU   ra").
            dc  exploatare  condusă  dc  maistrul  Du­  pentru  a  obţine  un  randament  sporit  al   I.F.  Orăştîc                    corespondent                                                                      Ghcorghc  Dojn  (deputat  Trai a n  Şcrban)«
                                                                                                                                                                                          In  raionul  Alba,  comitetele  executi­
            mitru  Dunca,  planul  la  sortimentul  lemn   maşinilor  şi  utilajelor.                                                                                                   ve  ale  sfaturilor  populare,  deputaţii,  au   O  contribuţie  dc  scamă  au  adus-o  cetă­
            dc  construcţie  nu  era  realizat  în  pvîmele   Obiectivul  principal  al  muncii  politi­                                                                                                                  ţenii  loan  Stanciu,  Dumitru  Ciumbru-
            luni  ale  anului  în  mod  ritmic,  deşi  acest   ce  îl  constituie  îndeplinirea  cu  succes  a                                                                          acumulat  o  bogată  experienţă  in  orga­  deau,  Eugen  Fiuzeş,  loan  Oană,  Lconid
                                                                                                                                                                                        nizarea  acţiunilor  tic  muncă  patriotică
            material  se  găsea  în  faza  dc  scos-apro-   sarcinilor  stabilite  dc  Congresul  al  III-                                                                              ii  în  mobilizarea  cetăţenilor.  Pe  baza   Muntean,  Avram  Vincşan,  Fclicîa  Bin-
            piat  şi  trebuia  doar  fasonat.  După  adu­  Ica  al  P.M.R.  privind  doborîful  mecanic                                                                                                                   dca  ctc.
                                               şi  valorificarea  n-.rsei  lemnoase.  Dato­
            narea  generală  biroul  organizaţiei  tic   pline  de  avînt a  muncitorilor  noştri,  sar­ NOUL  DRUM  ÂL                                                                 propunerilor  făcute  dc  cetăţeni  s-au  în­  Pe  cuprinsul  raionului  Alba  au  fost
            bază  a  încredinţat  ca  sarcină  membrilor   rită  introducerii  mecanizării,  a  muncii                                           REULUI                                 tocmit  planurile  lucrărilor,  trccînilu-   executate  lucrări  diverse  ca :  întreţineri
            tăî  să  urmai cască  îndeaproape  îndepli­                                                                                                                                 sc  la  realizarea  lor.           dc  drumuri  pc  o  distanţă  de  84,4  km.,
            nirea  planului  pe  sortimente.  Totodată   cina  prevăzută  tic  Congresul  al  IH  lca                                                                                     La  Alba  lulia,  pentru  înfrumuseţa­  curăţări  de  şanţuri  pc  o  lungime  dc  12S
            biroul  organizaţiei  de  bază  a  cerut  con­  al  P.M.R.  la  doburît  mecanic  s  a  reali­  Ccvna,  rîu!  mărunt  şi  zglobiu  po­  Să  urmărim  drumul  minereului.  Bul­  pensiei  în  cIa.soare  speciale.  Dc  aîci  mi­  rea  oraşului  s-au  prevăzut  amenajarea   km.,  construcţii  dc  podeţe,  plantări  dc
            ducerii  tehnice  a  sectorului  ca  prin  ca­  zat  în  proporţie  dc  68  la  sută  faţă  tle   menit  adesea  în  reportajele  despre  ce­  gării  dc  siderita  intră  în  cuptoarele  dc   nereul  trece  la  cele  36  de  separatoare   de  zone  verzi,  lucrări  tic  întreţinerea   arbori  ornamentali  (1 1.488  buc.)  cură­
                                                                                                                                                                                        lor,  amenajarea  dc  trotuare,  ctc.  Prm
            drele  sale  să  urmărească  ca  la  fiecare   53-55  la  sută  cit  estr  prevăzut.  Rezul­  tatea  oţelului,  botează"  în  aceste  ziic   prăjire.  Prin  calcinare  ci  pierd  aici  a-   electromagnetice,  crapa  principală   dc   executarea  lucrărilor  edilitare  oraşul  şi-a   ţarea  păşunilor  (579  hectare).  S-au  con­
            gură  dc  exploatare,  fiecare  muncitor  să   tase  frumoase  s-au  obţinut  şi  în  direc­  încă  un  marc  obiectiv  industrial.  Dc   proapc  33  la  sută  din  greutate.  Apoi   înnobilare.  Sub  influenţa   unui  cîmp   struit  dc  asemenea,  7  şcoli  dc  8  ani  şi  3
            aibă  în  atenţia  sa  realizarea  planului  la   ţia  valorificării  suprrioare  a  masei  lem­  data  aceasta  nu  la  Hunedoara,  ci  unde­  intră  în  componenţa  şarjei  cu   multe   magnetic  puternic,  fierul  din  minereu   schimbat  înfăţişarea.  Au  fost  construite   şcoli  dc  4  ani,  şi  s-au  electrificat  6  sate.
            toate  sortimentele.   Discutarea  .acestei   noase.  Fn  ceea  cc  nriveste  lemnul  de  fag   va  mai  sus,  în  apropiere  de  Teliuc,  aco­  procente  de  fier  în  plus.  Cu  toate  n-   se  separă  cu  uşurinţă  dc  partea  sterilă.   drumuri  de  acces  pc  o  distanţă  dc  2   Valoarea  muncilor  patriotice  în  raionul
            probleme  în  adunarea  generală,  înfăptu­  spre  exemplu,  faţă  de  61.F 3  planificat  la   lo  unde  munţii  dc  dolomită  încorse­  ccstea  problema  nu  este  socotită  rezol­  El  este  „pompat*4  in   instalaţiile   de   km,  s-au  efectuat  lucrări  tle  curăţare  a   Alba  se  ridică  la  3.602.056  Ici,  fiind  c-
            irea  măsurilor  stabilite  de  biroul  orga­  sortimentul  lemn  de  lucru  s-a  realizat   tează  valea  îutr-un  defileu  blîrnl.  vată.  Diiur-uu  singur  milion  dc  tone   vîd  şi  după  uscare  Ia  drumul  Hune­  străzilor  pe  o  suprafaţă  de  57.000  m p.,   fcctuatc  1.000.814  ore,  dc  către  184.654
            nizaţiei  dc  bază  au  condus  la  îmbunătă­  un  indice  de  62,85  la  Sută,  iar  la  diver­  Era  greu  de  închipuit  în  aceri  pei­  dc  minereu  prăjit  —  furnalele  Hune­  doarei.  s-au  amenajat  trotuare  din  bcion  pc  o   cetăţeni.  Printre  comunele  în  rare  s-au
            ţirea  situaţiei  ceea  ce  a  făcut  ca  planul   se  esenţe  faţă  dc  57,33  la  sută  s-a  rea­  saj  amplasamentul  unei  uzine.   Chiar   doarei  sînt  capabile  să  „înghită"  mult   Tehnologia  este  în  aoarenţă  simplă.   distanţă  dc  900  m.  I„  s-au  aşternut  pc   obţinut  cele  mai  frumoase  realizări  se
            să  fie  depăşit  în  îiecarc  lună.  lizat  un  indice  de  63  'a  sută,  pentru  panglica  şoselei  locul  era  în­  mai  mult  —  răinînc  o  cantitate  imen­  Construcţia  uzinei  —  singura  de  acest   străzi  2.350  m.c.  balast  ctc.  In  ultimul   numără  Teiuş,  Sircmt.  Almaşnl  Marc.
              Studiul  permanent  al  situaţiei  dc  pc  Succesele  obţinute  pînă  acum  dc  mun-  gust.  Iată  însă  că  în  vara  anului  1962   să  de  steril  care  n-arc  nici  o  valoare.   Ici  îu  ţară  —  a  ridicat  însă  în   faţa   timo  s-an  lărgit  zonele  verzi  pc  o  su­  Hăpria,  Ucnic,  $ard.  Zlalna,  In  ultimul
                                                                                 constructori  şi  maşini  au  urcat   pe   £1  intră  în  furnale,  ocupă  volumul  util,   proiectanţilor  şi  constructorilor  nume­  prafaţă  de  700  m,p„  plantîndn-se  oe«rc
                                                                                 deal.  Peste  60.000  dc  m.c.  de  pâmînt  au   se  „oliinhâ"  pur  şi  simplu  prin  capa­  roase  probleme.  Lucrătorii  Institutului   30.000  bucăţi  trandafiri  şi  alte  flori.  Cu   timp  în  raionul  Alba  s-au  executat  o
                                                                                 fost  excavaţi.  Stîncile  au  sărit  în  aer   cităţile  dc  producţie,  frînînd  realiza­  dc  proiectări  miniere  —  IPKOMIN  —   ani  în  urmă  strada  Şiretului,  cn  plină   sere  dc  lucrări  privind  construcţiile  de
                                                                                 ccdînd  spaţiu  pentru  noile  construcţii.   rea  unor  indici  înalţi  dc  utilizare.  In   au  întreprins  numeroase  studii  tchnîco-   de  gropi  şi  noroi.  Acum,  pe  ambele  părţi   străzi  pe  o  suprafaţă  de  26.000  m.  p.
                                                                                                                                                                                                                           construcţii  de  trotuare  pc  7.431  m.  p.,
                                                                                 Iar  astăzi,  după  doi  ani  de  muncă,  cor­  plus,  consumul  de  cocs  se  menţine  ri­  ecouomice  în  urma  cărora  au  rezultat   ale  acestei  străzi  sînt  amenajate  trotuare.
                                                                                 tina  schelelor  a  fost  dată  în  lături.  In   dicat.             soluţii  ingenioase.  Uzina  se  prezintă  ca   Dc  asemenea,  s-a  schimbat  înfăţişarea   construcţii  de  drumuri  pc  5,5  km.,  arne-
                                                                                 faţa  ochilor  se  dezvăluie  siluetele  ma­  Principalul  scop  al  uzinei  de  prepa­  un  tot  unitar,  dotată  cu  utilaje,  ma­  străzilor  :  Porumbclu'ui,  Oîtuz,  Doinei   prdărî  zone  verzi  pc  1.631  m.  p.,  cons­
                                                                                 sive  ale  halelor,  geometria  semeaţă  a   rare  de  Ia  Tcliuc  este  dc  a  schimba  ra­  şini,  instalaţii   moderne,  fabricate  în   şî  Tr.van.  Pînă  în  pre-zeot  s-au  efectuat  trucţii  dc  poduri  (192  m.  1.),  amenajări
                                                                                 galeriilor  dc  transpot.  Noul  obiectiv  in­  dical  drumul  tradiţional  al  minereului,   uzinele  noastre  constructoare  dc  maşini   445.000  ore  muncă  patriotică,  executîn-   dc  oieţe,  tîrguri  şî  oboare  pc  5.000  m.p.
                                                                                 dustrial  —  Uzina  dc  preparare  a  mi*   de  a  contribui  substanţial  la  sporirea   dc  la  Bucureşti,  Brăila,  Sibiu  şî  Satu   dti-se  lucrări  în  valoare  dc  1.398.067  Ici.   Aceste  frumoase  succese  obţinute  în
                                                                                 ncretti'lor  de  fier  —  a  prins  contururi   producţiei  dc  fontă  şi  ieftinirea  ci.  Marc.  Gradul  de  mecanizare  şi  auto­  Printre  circumscripţiile  care  s-au  eviden­  cadrul  raionului  Alba   vorbesc  despre
                                                                            ,    definitive.  Agregatele  şi  instalaţiile  an   Care  ertc  noul  „itinerarul"  al  mine­  matizare  este  ridicat.  Peste  1.200  dc   ţiat  în  cnlrul  acţiunilor  dc  mun^ă  pa­  bărnîcia  şi  entuziasmul  rctăţonllor  în  ac­
                                                                                 început  să  mişte  sub  impulsul  kilowa­  reului ?  Dc  la  Ghclar  sidcrita  nu  va   metri  de  benzi  asîcură  transportul  mi­  triotică  sînt  :  Sire'u'uî  (derutat  GIk o i-   ţiunile  pc  c?r>:  le  desfăşoară  pentru  a
                                                                                 ţilor,  la  cuptoare  s-a  aprins  focul,  iar   mai  coborî  spre  furnale  remorcată  de   nereului  de-a  lungul  fluxului  tehnologic.   ghe  Rindea),  Olteniei  (debutat  ''"n  Poe-   face  localităţile  în  care  trăiesc  tot  mai
                                                                                 conciîsosrcle  sfarmă  în  fălcile  lor  pu­  bătrîna  „mocâniţă".  Un  tunel  lung  de   Automatele  reglează  debitul  dc  mate­  naru),  Iaşilor  (deputat  Ana  Schuster).  Inimoase.   GEORGE  ClORANU
                                                                                 ternice  primele  tone  de  minereu,  liste   aproape  6  lem  va  lega  mina  tic  noua   riale,  regimul  termic  al  cuptoarelor  dc
                                                                                 perioada  încercărilor  tehnologice,  „re­  uzină.  Se  va  renunţa  si  la  serviciile  fu-   prăjire,  funcţionarea  separatorilor  elec­
                                                                                 petiţia  generală  a  intrării  în  funcţiune.  nirularului.  Mina  Tcliuc  este  deja  le­  tromagnetici  şi  a  filtrelor  de  vîd.  Mun­
                                                                                   ...Dc  foarte  mulţi  ani,  chiar  dc   !a   gată  dc  uzină  nrîntr-o  şosea  modernă,   citorul  —  pentru  el,  s-au  creat  condi­  I  1111*111 a i *
                                                                                 orîmele  începuturi,  minereul  de  la  Te­  pc  care  vor  alerga  autobasculante  de   ţii  optime  dc  lucru  —  intervine  în  des­ La  î încheierea  cur: l u i   « I V
                                                                                 liuc  şi  Ghclar  se  scurge  spre  furnalele   mere  canacitatc.  Hunedoara  nu  va  mai   făşurarea  operaţiilor  numai  prin  inter­
                                                                                 Hunedoarei  pe  acelaşi  făgaş.  Funicub-   primi  buî.găi i  grei  de  sidcrita.  In  locvd   mediul  manetelor,  butoanelor  şî  apara­  da  vară  de  fa  Sinaia
                                                                                 rul  sau  trennleţu!  depun  pc  estacadele   lor  fabricile  tic  aglomerare  se  vor  hrăni   telor  tle  măsură  şi  control.
                                                                                 cuptoarelor  de  prăjire  vagoretelc  cn   cu  mîrercu  coacentrnt.-Dc  U  .30-35  la   In  acesta  zile,  cînd  noua  uzină   a
                                                                                 minereu.  Sidcrita  dură  şi   d:nsă   se   sută  pînă  la  peşte  53  la  sulă  continui   intr-t  în  faza   probelor   tehnologice,   Participanţii  la  cursurile  de  vară  dc   reşti,  şi  prof.  unt*/.  Boi*s  Cazacu.  mem­
                                                                                 opreşte  aîcî  şi  numai  după  prăjire  intră   do  fier  —  acesta  este  pc  scurt  dru­  merită  consemnată  munca  constructo­  limbă  şi  literatură,  istorie  şî  artă  a   bru  corespondent  al  Academici  R.  P.
                                                                                 în  furnale.  Această  operaţie  interme­  mul  nou  al  minereului,  Dar  pînă  să   rilor.  Inginerul  Aure)  Ue<»ulescu.  maiş­  poporului  romîn,  care  au  avut  loc  hi   Komine,  directorul  cursurilor,  au  în­
                                                                                 diară,  dar  absolut  necesară,  a  fost  vre­  ajungă  la  acest  procent ...  trii  Laureaţii*  T.gşcu  şi  Ocravîan  Ispas.   Sinaia,  sub  auspiciile  Universităţii  Bucu­  muiat  participanţilor  diplomele  <le  ab­
                                                                                                                                                      br:r?ă2Île  conduse  de  Ion  Măndită.  An-
                                                                                 me  îndelungată  singurul  m**)o»;  Ţie  îm­  Cîţeva  staţii  de  depozitare,  eonca-   g*, 'l  Chiose  si  Nico'ae  Marin  au  fost   reşti,  şi-au * încheiat  vizitele  făcute  îu   solvire.  Cu  această  ocazie,  au  luat  eu-
                                                                                 bogăţire  a  minereurilor  din  Poiana  Rus­  sare  şi  sortare,  dotate  cu  eoocasoare   sufletul  samarului.  Fi  s-an  «:tuar  mereu   ţara  noastră  după  terminarea  cursurilor.   vînlu!  din  partea  oaspeţilor  profesori
                                                                                 ca.  A  fost...  In  condiţiile  actuale,  cirul   puternice,  ciururi  mecanice  şî   benzi   în  fruntea  întrecerii  socialiste  pentru   Cei  150  oaspeţi  din  numeroase  ţări   şi  studenţi  caic  au  adus  mulţumiri  pen­
                                                                                 producţia  de  fontă  a  Hunedoarei  cres­  p-anv'orroare,  constituie  prima   eta­  intensificarea  ritmului  tic  lucru.  Acum   ale  lumi»  —  profesori,  cercetători  ştiin­  tru  modul  de  organizare  şi  desfăşurare
                                                                                 te  rapid,  cîml  tehnica  modernă  impun1.*   pă  tehnologică.  Minereul  este  transfor­  au  predat  „ştafeta44  celor  peste  200  dc   ţifici  şî  studenţi  caic  se  specializează   a  cursurilor,  pentru  înalta  ţinută  ştiin­
                                                                                 în  practică  noi  procedee   tehnologice,   mat  în  particule  mărunte  şi  adus  la  ur­  muncitori  care  vor  conduce  prima  eta­  în  filologic  romanică  —  au  participat   ţifica  şi  valoarea  lor  instructivă,  pen­
                                                                                 prăjire,a  simplă  a  rămas  de  departe  o   mătoarea  fază  —  prăjirea  magnetizantă.   pă  a  u/inei.  Iar  ei  continuă  întrecerea
                                                                                 etapă  depăşită.  Fa  este  inclusă  astăzi   Sase  cuptoare  rotative  de  cîte  50  de   pc  schrle.  pînă  la  etapa  finală  a  con-   la  excursiile  organizate  pe  Valea  Bis­  tru  posibilitatea  ce  le-a  fost  creată  de
                                                                                 intr-un  vast  şi  complicat  proces   de   metri,  asemănătoare  celor  din  industria   si mcîieî.   triţei,  la  Lacul  Roşu,  Bîcaz,  Iaşi  şi  Ba­  a  cunoaşte  limba,  literatura,  istoria  şi
                                                                                 pregătire  a  minereurilor,  cu  scopul  dc   cimentului,  aduc  o  primă  îmbogăţire   ...Ourînd,  minereul  din  Poiana  Rus­  cău,  pc  litoralul  Marii  Negre  şi  au   arta  poporului  romîn,  precum  şi  pen­
                                                                                 a  ridica  pc:  treote  neatinse  încă  efi­  minereului.  Apoi  intervin  noi  operaţii  :   ca  îf‘  va  schimba  definitiv  vechiul  iti-   vizitat  oraşul  Bucureşti.  tru  ospitalitatea  cu  care  au  fost  încon­
                                                                                 cienţa  economică  a  fabricării  metalu­  răcirea,  măcinarea  fină  sub  formă  de   ncrarîu.          Duminică  seara,  prof.  ilr.  Alexandru   juraţi.
                  Combinatul  siderurgic  Hunedoara  :  Caja  laminorului  bluming.  lui.                          pulbere,  in  mori  cu  bare,  formarea  sus­      V.  LAURENŢ1U     Bălăci,  prorector  al  Universităţii  Bucu­             (Agcrprcs)




                                                                                                                                                                                        Aceasta  datorită  condiţiilor  bune  crea­  taşilor",  „Moment  de  odihna44  şi  cele
                                                                              DE  VORBA  CU  CIŢIVA  LOCUITORI te  pentru  transportul  în  comun  al  lo­                                                                 populare  cu  caracter  regional  cum  sint
                                                                                                                                     faw »  __                                          cuitorilor  prin  întreprinderea  dc  gospo­  „Dansul  pădurencsc44,  „Bătuta  din  Sîn-
                                                                                                                                                                                        dărie  orăşenească.  Pc  toate  trawelc  din   landrcî*4,  „Dansul  de  la  Alun44  şi  altele.
                                                                                                                                                                                                                            In  combinat  şi  în  oraş  sînt  numeroase
                                                                                                                                                                                        oraş  circulă  la  intervale  de  10-15  minu­
             DESPRE                                 m                                                                        LSSU n   n                                TRE              te  autobuze.                      lormaţii  dc  artişti  amatori.  Ca  şi  mine,
                                                                                                                                                                                                                           majoritatea  artiştilor  amatori  (peste
                                                                                                                                                                                          PETRU  PIRîEA,  un  talenlat  artist
                                                                                                                                                                                                                           3.600  n.n.)  fie  că  sînt  în  echipele  de  tea­
                                                                                                                                                                                        amator,  strungar  )a  secţia  construc­
                                                                                                                                                                                        ţii  metalice  a  C-S.H.  vorbeşte  des-   tru,  orchestre,  cor  ctc.  sc  străduiesc
                                                                                                                                                                                                                           să-şi  perfecţioneze  măiestria  interpretării
                                                                                                                                                                                        pro  felul  cum  îşi  petrece  timpul  in   rolurilor  în  ramura  pe  caic  o  practică
               Cel  care  a  cunoscut  oraşul  chiar  şi   La  întrebarea  privind  felul  în  ca-   condiţiilor  creare  dc  statul  nostru,  As­  24  dc  asociaţii  sportive  s-au  înscris  piuă   nostru  sportul  şi  îndeosebi  sportul  de   afara  producţiei.  lăcînd  din  aceasta,  in  timpul  liber,  o
             numai  cu  cîţiva  ani  în  urmă,  dacă-l  vi­  re-şi  pot  petrece  locuitorii  oralului   tăzi  avem  2  cluburi  muncitoreşti,  4  ci­  acum  peste  27.000  de  oameni  ai  muncii,   masă  a  luat  un  marc  avînt  şi  este  îndră­  Prima  mea  ieşire  pe  scenă  am  făcut-o   preocupare  plăcută  şi  folositoare.
             zitează  astăzi  nu-1  mai  recunoaşte.  Com­  timpul  liber,  ne-a  răspuns  tovară­  nematografe,  o  casă  de  cultură,  32  bi­  ia;-  în  scopul  recrutării  şi  creşterii  tine­  git  dc  la  un  an  la  altul  de  tot  nul  mulţi   cu  echipa  dc  dansuri  a  centrului  şcolar   In  ancheta  noastră  am  ţinut  să
             paraţiile  nu  sînt  de  prisos,  deşi  ceea  cc   şul  IOAN  MOLDOVAM,  membru  in   blioteci  mari  şi  numeroase  baze  sporti­  relor  clemente  talentate  pentru  sportul   oameni  ai  muncii,  iar  asociaţiile  sporti­  din  Braşov  unde  eram  elev.  De  atunci   ne  vorbeoscâ  despre  oraşul  natal
             a  fost  Hunedoara  înainte  se  cunoaşte.   drotil  executiv  al  consiliului  loco,   ve,  In  afară  de  acestea  în  întreprinderi­  de  performanţă  s-au  organizat  eemrc  dc   ve  sine  bîne  dotate  pentru  toate  ramu­  am  îndrăgit  dansul  şi  am  activat  în  for­  şi  un  tînăr  care  s-a  născut  în  anii
             „Un  oraş  la  vărsarea  2!aştiului  în  Cer-   al  sindicatelor  responsabil  cu  pro­  le  oraşului  sînt  circa  100  săli  de  cultura   antrenament  (la  atletism,  box,  tenis  dc   rile  cu  echipament  şi  material  sportiv   maţiile  de  artişti  amator)  perfccţîonîn-
             na“,  a  cărei  faimă  o  făcea  Castelul  Cor-   blemele  muncii  cuiturale.  dotate  cu  materiale  culturale,  biblioteci,   masă  şi  de  cîmp,  fotbal  >i  volei)  conduse   necesar  pregătirii  cît  mai  temeinice  a   du-mâ  continuu.  Din  1954,  cînd  am  ve­  marilor  construcţii  din  Hunedoara,
             vr/,ailor,  cc  domina  împrejurimile  făcîn-   In  oraşul  nostru  organizarea  petrece­  jocuri  distractive  etc.  Intr-un  singur  an   de  cadre  tle  specialitate,  profesori  şi   celor  î.200  sportivi  legitimaţi  ca  şi  ze­  nit  la  Hunedoara  activez  în  formaţia   VALENTIN  SUSAN,  elev  al  şcolii
             dn-sc  văzut  de  la  marc  depărtare.  Aşa   rii  timpului  liber  dc  către  muncitori  şi   pentru  dotarea  bibliotecilor  s-au  cum­  antrenori.  cilor  de  mîi  dc  oameni  ai  muncii  care   de  dansuri  a  combinatului  siderurgic,   medii  nr.  1  din  localitate.
             încerca  un  pscudotratat  să  prezinte  ve­  familiile  lor  intr-un  mod  cît  mai  plă­  părat  cărţi  în  valoare  de aproape 500.000   Cu  astfel  de  condiţii  la  bază,  activi­  practică  sportul  de  masă.  împreună  cu  fratele  meu,  loan,  şi  cu   împlinesc  în  curînd  16  ani.  Generaţia
             chea  Hunedoara.  De  fapt.  mai  mult  nici   cut  şi  util,  constituie  una  din  preocupă­  lei.  Numărul  celor  care  frecventează   tatea  sportivă  s-a  dezvoltat  mult,  nu­  Condiţiile  create  privind  aprovi­  alţi  70  dc  tineri.  mea  —  din  cîtc  am  aflat  —  este  de  o
             nu  avea  cc  spune.  Astăzi  cu  greu  mai   rile  dc  seamă  ale  organizaţiilor  de  masă   permanent  bibliotecile  c9te  de  peste   mărul  celor  care  au  îndrăgit  şi  practică   zionarea  cu  alimente  şi  mărfuri  in­  Repetiţiile  şi  studiul  de  dans,  consti­  vîrstă  cu  oraşul  muncitoresc.  îmi  mai
             poţi  zări  bătrinul  castel  printre  seme­  (sindicat,  U.C.F.S.,  organizaţiile  de  tine­  36.000,  sportul  fiind  de  Ordinul  zecilor  de  mîi.   dustriale  sint  relatate  de  gospodina   tuie  principala  mea  preocupare  în  tim­  amintesc  şi  cu  că  pe  acest  dea!  al  Chi-
             ţele  blocuri  de  locuinţe  muncitoreşti  şt   rei  şi  de  fentei).  Ţinînd  scama  de  prefe­  In  timpul  liber  se  organizează  acţi­  Cîteva  exemple.  Numai  la  spartachiada   AMA  VOICU,  soţia  unuia  din  mun­  pul  liber.  Zilnic,  după  orele  de  servi­  ziduluî  în  urmă  cu  8-10  ani  erau  încă
             pădurea  coşurilor  înalte  ale  marelui   rinţele  locuitorilor  se  organizează  ex­  uni  de  masă  cu  cartea  cum  sînt:  recen­  de  iarnă  a  tineretului  ediţia  1963-1964   citorii oţelâriei  Martin  nr.  1  a  C-S.H.  ciu,  merg  la  clubul  „Siderurgîstul4*  unds   pajişti  prîn  care  ne  zbenguiam  noi,  co­
             combinat  siderurgic,  care  s-a  ridicat  pc   cursii  în  regiune  şi  în  ţară.  serbări  cîm-   zii,  seri  literare,  simpozioane,   procese   au  participat  25.700  tineri,  la  crosul   Locuiesc  în  Hunedoara  de  15  ani.  Pot   sub  îndrumarea  maestrului  de  dans,  re­  piii,  după  orele  dc  şcoală.  Acum,  peste
             locul  fostei  uzine  de  fier  şi  s-a  extins   peneşti,  competiţii  sportive,  seri  cultu­  literare  etc.  Asemenea  acţiuni  în  1963   „1  Mai'4  (1964)  au  participat  17 400  iar   spune  că  sub  ochii  mei  s-a  construit   pet  paşii  învăţaţi  cu  o  zi  în  urmă  sau   tot  sînt  blocuri  mari  de  locuinţe.  In­
             pe  zeci  dc  kilometri.  Aici,  în  anii  dc   rale.  seri  dc  odihnă  pentru  evidenţiaţii   au  fost  organizate  1.586.  La  ele  au  par­  la  spartachiada  republicană  au  fost  mo­  ^raşul  muncitoresc  unde  ocupă  st  fami­  particip  la  punerea  în  scenă  dc  noi  dan­  tr-unui  locuiesc  şi  eu  împreună  cu  pă­
             democraţie  populară,  s-au  ridicat  an  dc   «n  întrecerea  socialistă,   vizionări   dc   ticipat  mai  bine  de  100.000  dc  cetăţeni.  bilizate  peste  20.000  persoane  fizice,  In   lia  mea  un  apartament  minunat.  Dc  la   suri  populare  şi  cu  temă.  Pentru  perfec­  rinţii  şî  ceî  doi  fraţi.
             an  noi  şi  impunătoare  construcţii  indus­  spectacole  etc.       Zeci  de  mii  de  cetăţeni   iubitori  ai   1963  în  cele  509  acţiuni  turistice  an  fost   început,  pe  măsură  ce  creştea  numărul   ţionarea  măiestriei  dc  interpretare  lac   Apartamentul  în  care  locuiesc,  clas*
             triale;  In  1954  —  fabrica  dc  aglomerare                       sportului  îşi  petrec  timpul  liber  pc  sta­  atraşi  86.640  oameni  ai  muncii.  Fotba­  blocurilor  şi  al  străzilor,  pentru  cei  care   ?n  care  învăţ,  străzile   larg*   stră­
             a  minereurilor;   în  1955  —  centrala   Numai  in  cursul  anului  curent,  pînă   dioane  asisrînd  sau  particîpînd  la  între­  lul  a  devenit  acum  un  sport  dc  masă.   Ic  locuiau  au  fost  construite  si  amena­  studiu  de  dans,  studiu  dc  bară  şi  multe,   juite  de  blocuri  frumoase,  îngrijite,  cu
                                               în  prezent  au  fost  prezentate  peste  300                                                                                            multe  repetiţii.  După  orele  de  exerciţii,   rondouri  şi  zone   verzi,  terenurile  de
             electrică  dc  tcrmofîcarc  nr.  2;  în  1956   spectacole  ale  formaţiilor  artistice  dc   cerile  sportive,  iar  mulţi  din  locuitorii   Numai  în  campionatul  asociaţiei  „Sidc-   jate  noi  spaţii  comerciale,  creîndu-sc   pc  lîngă  cărţile  de  literatură  de  specia­  sport  unde  facem  exerciţii  fizice  —  to­
             —  furnalul  nr.  5  (de  700  m.c.)  şi  parte   amatori  la  care  au  participat  circa  oraşului  caro  au  pasiunea  vînatultii  sau   rurgistul-  au  participat  36  de  echipe,  iar   astfel  condiţii  bune  de  aprovizionare.  In   litate  (mă  refer  la  cele  tehnice  care  sînt   tul  e  nou  şi  încîntăior  în  oraşul  nostru.
             din  uzina  cocso-chimică  ;  în  1957  —   250.000  oameni  ai  muncii.  Pe  lingă  vi­  n  pescuitului  participă  la  acţiunile  co­  în  cel  al  asociaţiilor  „Constructorul'*  şi   roate  cartierele  din  oraş  sînt  acum  uni­  în  legătură  cu  meseria  mea  de  strungar)   Aro  tot  ce-mi  trebuie  să  învăţ  bine.
             oţelăria  electrică;  în  1958  —  blumin-   zionarea  spectacolelor  pregătite  de  for­  lective  organizate  de  Asociaţia  vînători-   „Siderurgia**  cîtc  22  şi  respectiv  18  echi­  tăţi  sau  complexe   dc  deservire  ale   şi  romanele  literare  pe  care  le  ciicsc,   Pentru  aceasta  am  toate  condiţiile.
             gul,  cîrcva  din  secţiile  chimice,  s-a  dat   maţiile  artistice  din  oraş,  care  sînt  în   Inr  şi  pescarilor  sportivi  care  numără   pe  şi  cam  tot  atîtea  echipe  dc  volei.  ^9-C.L.  Alimentara  şi  produse  industria­  obişnuiesc  să  studiez  broşuri  şi  orice  .-alt­  Profesorii  şi  diriguiţii  şcolii  medii  nr.  1
             prima  şarjă  la  oţelăria  Martin  nouă,   număr  de  140  cu  3.620  dc  artişti  ama­  circa  1000  de  membri.  Dezvoltarea  pc  care  a  luat-o  sportul   le,  ale  Oficiului  dc  legume  si  fructe  sau   fel  de  materiale  despre  dansuri.  De  fapt   unde  sînt  elev  în  clasa  a  X-a  se  ocupă
             apoi  laminorul  de  650  mm„  grupul  dc   tori,  locuitorii  Hunedoarei  au  posibili­  Acestea  sînt  în  mare  condiţiile  create   în  toate  ramurile  se  vede  şi  din  faptul   de  alimentaţie  publică.  La  dispoziţia  Io-   toate  lucrurile  noi  ce  apar  în  librării  în   cu  atenţie  dc  m»ne  şî  dc  toţi  colegii.  In
             laminoare  continui,  furnalul  dc  1000   tatea  să  asiste  şi  la  programele  prezen­  pentru  ca  locuitorii  oraşului  să-şi  pe­  că  oraşul  nostru  a  dat  lotului  naţional   cuitorilor  din  oraşul  nostru  stau  în  pre­  legătură  cu  munca  artistică  le  cumpăr   ultimele  două  clase  elementare,  a  VJ-.a
             m.c....  Hunedoara  zilelor  noastre  a  de­  tate  de  formaţiile  -ie  teatru,  estra­  treacă,  după  preferinţă,  timpul  liber   6  sportivi.  La  U0  m.  garduri  juniori  pe   zent  aproape  2C0  dc  asemenea  imitaţi,   s.au  le  studiez  la  biblioteca  clubului.  De   şi  a  Vl!-a,  m-am  bucurat  şi  eu  ca  toti
             venit  un  important  centru  industrial   dă,  orchestre  simfonice,  opere  sau  ope­  într-un  mod  cit  mai  plăcut  şi  util.  lînărul  strungar  Tibcriu  Solomon;  la   care  ca  gospodină  ştiu  bine  că  sînt  bo­  asemenea  nu  scap  nici  un  prilej  dc  a  vi­  elevii  şcolilor  elementare  din  ţară  ile
             „inima  de  oţel  a  patriei",  cum  mai  este   rete  din  regiune  şi  din  ţară,  care  vin  cu   Despre   dezvoltarea   sportului   400  m.  garduri  pc  Albrîcht  Bcrtlot,  la   gat  aprovizionate.  Eu  mă  voi  referi  însă   ziona  spectacolele  ce  sc  prezintă  în  ora­  f'iîja  cc  o  poartă  partidul  şi  statul  nos-
             numită.                           regularitate  în  oraşul  nostru.  Asemenea   ne-a  vorbit  tovarăşul  CONSTANTIN   înălţime  pe  juniorul  Moisc  Ronuilus,  iar   doar  la  condiţiile  de  aprovizionare  pc   şul  nostru.  Am  văzut  la  lucru  dansato­  *ru  tinerei  generaţii,  primind  manualele
               Numărul  locuitorilor  oraşului  a  cres­  spectacole  se  prezintă  cel  puţin  de  două   GHENEA,  secretarul  clubului  spor­  la  suliţă  pe  frezorul  Ion  Dragan.  care  le  avem  cci  care  locuim  în  O.  M.   rii  ansamblului  C.  C.  S.,  ansamblului   şcolare  gratuit.  Şi iu  dc  la  părinţi  şi  pro­
             cut  pc  măsura  dezvoltării  întreprinde­  ori  pc  săptămînâ.     tiv  orăşenesc.                     Campionul  naţional  i.a  lupte  clasice,   (<-lrasul  muncitoresc).  Aici  sînt  trei  uni­  „Ciocîi lia44.  ansamblului  sîrbcsc  din  Ti­  fesori  că  înainte  erau  şcoli  ouţinc  şi  ace­
             rilor.  Acum  numai  elevi  sînt  cu  peste  Pentru  cunoaşterea  regiunii  şi  a  pa­  Cîteva  comparaţii  arată  mai  bine  ca   loan  Stoica,  care  face  parte  din  lotul   tăţi  ale  U-C.L.  Alimentara,  2  magazine   mişoara  şi  maghiar  din  Tîn*:i  Mitrs,   lea  ca  vai  de  ele.  In  oraşul  nostru,  din
             2.000  mai  mult  decit  totalul  locuitori­  triei  se  organizează  in  fiecare  duminică   orice  noua  dezvoltare  pc  care  a  luat-o   olimpic  de  perspectivă  este  tot  din  ora­  dc  pîîne,  2  unităţi  aprozar,  un  magazin   precum  şî  foarte  multe  formaţii  dc  ama-   cîte  am  auzit,  erau  doar  3  scol*  elemen­
             lor  din  Hunedoara  anului  1948.  Pen­  excursii.  Anul  acesta  peste  20.000  din   sportul  de  masă  şi  de  performanţă  în   şul  nostru  şi  tot  de  aici  s-a  ridicai  şi   dc  carne,  magazin  de  texrile,  magazin   toii  din  regiune.  Aceasta  îmi  este  dc  un   tare  cu  cîtcva  clase  şi  cîţiva  învăţători.
             tru  ci  au  fost  construite  mii  dc  apar­  locuitorii  oraşului  au  vizitat  localităţi­  oraşul  nostru.  In  1944  era  un  singur  co   campionul  balcanic  la  lupte  libere  Ma­  de  confecţii  şi  un  complex  n(  coopera­  real  folos  în  pregătirea  mea  ca  dansator  Acum  numai  şcoli  medii  sînt  două,  cu
             tamente,  complexe  socîal-cult .irale  şi   le  Alba  lulia,  Sarmisegctuza,  Geoagiu,   lectiv  sportiv  pe  lingă  fosta  uzină  de   rin  Cristea  şi  mulţi  alţi  sportivi  de   ţiei  meşteşugăreşti  cu  secţii  dc  cro-torc   La  fel  ca  mine  procedează  toţi  cci  70   mulr/  săli  dc  clasă  şi  cadre  didactice
             sportive,  La  construcţia  de  locuinţe  s-a   (unde  este  o  frumoasă  staţiune  balneo­  fier  cu  o  singură  echipă  şi  un  teren  fără   Irunte  ai  patriei.  cizmărie,  bijuterie,  coafură  şi  frizerie,   dc  membri  ai  formaţiei  dc  dansuri.  (şcolile  din  oraşul  Hunedoara  au  104
             atins  în  ultimii  trei  ani  un  ritm  mediu   climaterică)  cabanele  din  munţii  Pa   piste  şi  tribune.  La  concursurile  sportî   Secţia  dc  box  înfiinţată  în  ultimii  6   loto  etc.  Aşa  a  reuşit  echipa  noastră  să  fie  dis­  săli  de  clasă  şi  s*nt  încadrat?  cn  neste
             anual  dc  peste  1000  apartamente  Des   ring,  Straja  şi  Retezat  din  regiune  iar   ve,  chiar  şî  în  1951,  participau  cel  muli   ani,  a  dat  pe  cunoscutul  greu  Mihai   Unităţile  alimentare  Ic  frecvente/   tinsă  la  toate  concursurile  formaţiilor   350  cadre  didactice  faţă  dc  numai  2D  ca­
             prc  condiţiile  de  trai  create  locuitorilor   în  ţară  au  fost  făcute  excursii  la  Sibiu.   5-6.000  de  tineri.  Astăzi  Hunedoara  dis­  Ghcorghioni  care  a  reprezentat  cu  cins­  zilnic  şi  pot  spune  că  o  gospodină  se   de  amatori  la  care  a  participat.  dre  didactice  cît  erau  în  1948  n.n.).
             oraşului,  vorbeşte  cu  mîutlrîc  fiecare   Braşov,  Uneşti,  Bicaz,  Valea  Prahovei   pune  dc  mal  multe  baze  sportive  prin­  te  culorile  sportive  ale  republicii  noas­  poate  aproviziona  de  la  acesica  cu  tot   Dintre  zecile  dc  dansuri  puse  în  scc   Cnnoscînd  toate  acestea  si  hucurîn-
             vîrstnîc  şi  tînăr.              ctc.  In  anul  care  a  trecut  la  asemenea   tre  caret  un  complex  sportiv  cu  tribu­  tre  în  multe  întîfniri  internaţionale.  ce-şi  doreşte.  La  fel  şî  în  ceea  cc  pri­  nă  de  formaţia  noastră  si  apreciate  dc   <1u-mă  de  minunatele  condiţii  creai?  azi
               Cu  scopul  dc  a  cunoştc  modul  nou   excursii  au  participat  aproape  50.000  de   nă  tle  20.CC0  locuri,  un  teren  de  fotbal   In  ultimii  3  ani,  reprezentativa  de  al­  veşte  mărfurile  industriale,  dc  uz  casnic   spectatori,  amintesc  dansurile  cn  ternă   pentru  învăţătură  cu,  la  fel  ca  mîîlc  de
             dc  viaţă  din  Hunedoara  zilelor  noastre   muncitori  cu  familiile  lor.  cu  piste  pentru  atletism  şi  tribună,  6   pinism  a  oraşului  s-a  clasat  pe  primele   Sa ■*  îmbrăcăminte.  „Bucuria  muncii44  (cu  care  de  fapt  a  cu   elevi,  mă  străduiesc  să  învăţ  cît  mai
             am  solicitat  unor  cetăţeni  să  ne  răspun­  Desigur,  pentru  petrecerea  timpului   terenuri  de  handbal,  2  de  baschet,  12   trei  locuri  atir  în  olimpiadele  de  vară   Mai  mult,  cei  care  doresc,  pot  face   cerit  titlul  de  laureată  pe  ţară  la  con­  bine,  să  mă  pregătesc  temeinic  pentru
             dă  la  cîteva  întrebări,  lată  pc  scurt  cc   liber  într-un  mod  cît  mai  plăcut  şi  fo­  terenuri  dc  volei,"2  dc  tenis  de  cîmp,  3   cît  şi  în  cele  dc  iarnă.  cumpărături  de  la  orice  altă  unitate  de   cursul  al  Vl-lea  al  formaţiilor  artistice   a  deveni  un  bun  muncitor   al  patriei
             nc-au  jelatat:                   lositor  sînt  multe  posibilităţi,  datorită  săli  dc  gimnastică  şi  alic  anexe.  In  cele  Pc  scurt  sc  poate  spune  că  în  orajul  pe  raza  oraşului,  într  un  timp  scurt.  dc  .am al ori  din  1961),  „Sărbătoarea  frun­  mele.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12