Page 70 - 1964-09

Fag. 2 Dramul socialismului Nr. 302d

Meşiim zil&l&r

mmmîre

La Muzeul din Reşiţa, priveşti prin­ Metalul şi maşinile produse de Reşi­
tre obiectele opuse cîteva documen­ ţa zilelor noastre poarta cu ele numele
IW fyrjWW ^ T f | r f
PE URMELE NATURALIŞTILOR dimentare dc topit minereu de fier, în­ făuresc, a căror muncă este apreciată
f ^ K • • * * I | 1 . te. Iotă o forjeric şi cîteva cuptoare ru­ celor aproape 20.000 dc oameni care lc
1.1 demnitatea vremurilor orîndui-
conjurate dc oameni cu pieptul şi fa­
ţa dogorită dc căldură. Sînt mărturii rii noastre socialiste. Ordinul Mun­
care atestă începuturile industriale ale cii clasa I acordat întregului co­
topirii metalului pe locurile unde cu lectiv dc siderurgişti şi construc­
aproape 200 de ani în urmă (octombrie tori de maşini, titlurile de lau­
M K M O a R A M '/II 1769) s-a ridicat uzina de fier ce avea reat al Premiului dc Stat primite dc
să sorocească viaţa multor generaţii numeroşi ingineri şi tehnicieni, ordine­
Cutremurele dc pămînt survin pe să urle şi celelalte animale, chiar cele obişnuiau sâ emigreze, au părăsit ora­ de oameni din satele dc la poalele Se- le şi medaliile ce strălucesc în zi dc
neaşteptate. Ştiinţa nu poate încă nici mari, tigri, Ici, elefanţi. şul, ciripind agitate. mjnlcului şi pînă departe în văile Bîr- sărbătoare pc piepturile a sute dc oţc-
să anunţe dinainte, nici sâ preîntîm- Paznici; au încercat zadarnic să Ic In vegetaţia luxuriantă de pe Mont zavcl, Carasului şl Ncrei. Se află în lari, furnaiiştî, laminatori şi construc­
pine această calamitate a naturii. liniştească. Pclier mişună dc obicei şerpi. In luna muzeu şi Imagini alo Uzinelor de fior tori de maşini sîut numai cîteva măr­
Spre deosebire do oameni, uncie ani­ Deodată, fiarele au încetat să urle. aprilie a anului 1902, şerpii din apro­ şi domeniilor din Reşiţa. Topitorii de turii ale înaltei preţuiri de care se bu­
male au darul să preslmtă izbucnirea s-au ascuns în fundul cuştilor şl s-au pierea craterului au început să dispară. metal de atunci îşi trăiau zilele ca şi cură astăzi oamenii Reşiţci. Pc cîţiva
cutremurelor. Ce anume alarmează ani­ ghemuit acoJo în obscuritate, aştcptînd Ei au fost urmaţi şi dc alte reptile. înaintaşii lor, trudind cîtc 12-14 orc, din aceştia i-am cunoscut chiar la lo­
malele — zgomote, sau trepidaţii ale sosirea clipei fatale. Un profesor de la liceul din Sjint după care se întorceau în barăci pitite cul lor de muncă. Nicolac Gropşcanu,
scoarţei imperceptibile pentru om — Animalele presimt şi erupţia vulca­ Pierrc a notat în ziua catastrofei Ia ora după haldele dc zgură s^u în mici ca­ dc pildă, urcă de mai bine de 30 dc
nu se ştie precis, dar faptele rămîn nilor. La 8 mai 1902, insula Martinica 5 şi 45 de minute : „Clinii latră. Vaca sc răsfirate dc-a lungul văii Birzavci. ani platoul secţiei furnale, A început
fapte. s-a transformat într-un adovărat iad, caută sâ fugă pe drum, păsărelele zboa­ 23 August 1944 a găsic Reşiţa sleită meseria ca încărcător. Acum ne vor­
ră agitate do pe o ramura pe alta, po­
In 1954. în ajunul cutremurului care prin intrarea în crupţio a vulcanului rumbeii stau posomoriţi în porumbar, de puterea ei industrială, însă cu oa­ beşte despre tehnica modernă a elabo­
a distrus oraşul Orleansvjlle din Alge­ Mont Pclicr. Oraşul Saint Pierrc a fost găinile şi raţele nu ies din coteţe". meni hotărîţi, avînd în inimi ceva din rării fontei ca un veritabil specialist.
ras de pe faţa pămîntului : în 30 de tăria oţelului. Ei au trecut de atunci Gropşcanu a devenit maistru furna-
ria, numeroase animale domestice au secunde au murit aici 30.000 de oa­ In numai 30 dc secunde, oraşul Saint fără răgaz să dea glas chemării parti­ 1 ist. Vechea lui meserie dc încălcător
părăsit casa în care trăiau. Oamenii care meni, dar numai o singură pisică. Picrre a fost ras de pe suprafaţa pă­ dului comuniştilor de a făuri o altă nu mai există astăzi la Reşiţa. A dis­
au luat în seamă acest avertisment au încă de pc la jumătatea lunii aprilie, mîntului. După cum am mai spus, nu Reşiţa, aşa cum n-a fost niclcînd, părut dc cîtva timp ca şi altele o da­
scăpat teferi. animalele au început „sâ se evacueze". s-a găsit decît cadavrul unei singure Roşiţa prezentului nu-şi găseşte ter­ tă cu modernizarea proceselor dc pro­
pisici. Toate celelalte animale au reu­
Clj multe ore înainte dc cutremu­ Intîî au plecat păsările. De cînd lumea, şit să părăsească din timp locul primej­ meni de comparaţie cu tot ce a fost aici ducţie. Acum muncitorii dirijează to­
uncie păsări călătoare obişnuiau să facă în trecutul ei dc aproape două secole. pirea minereului dc la tabloid dc co­
rul care a distrus oraşul Skoplic, ani­ dios.
un popas pe lacul din apropierea ora­ Prin forcstrelc muzeului din Reşiţa mandă automată. Maistrul Gropşeanu
malele din Grădina zoologică au înce­ şului. De astă dată ele nu s-au mai privirea vizitatorului întîlneşte acum este fruntaş. Asemenea lui sînt sute de
put să dea semne de nelinişte. Puţin giganţii de metal ai celor două furnale oameni ai Reşiţei — oţelarii Vasilc A*
oprit şi şi-au continuat zborul spre su­
după miezul nopţii, o hienă a început dul Africii. Incubator mobil automate construite numai cu cîţiva chim, prim-topitor 'a cuptorul III, ing.
să urle înfiorător. Apoi, ca şi cum s-ar A doua zî, un marc număr dc pă­ ani în urmă. Iată pe o pasarelă a fur­ Gheorghc Chiţu, laminatorii Mihai
„Pipa Surinamae" este o broasca care
fi molipsit dc frica acesteia, au început sări de prin partea locului, care nu trăieşte în America de sud, şi anume, nalului doi oameni. Ei scriu cu litere Crăţan, ing. Ion Moldovan, strunga­
rul Fira Ion Damaschin, deputat în
mari : Secţia furnale şi-a depăşit an­
Concurenţi ai în podişul Surinama (Guyana). Corpul gajamentul luat în întrecere — anga­ Marca Adunare Naţionala, maistrul
ci este pătrat, de culoare brună-negri-
jament 9.000 tone fontă. Realizat Wiliam Takacs, ing. Eugen Dăscălachc
cioasă, picioarele dinainte sînt 9curte.
şi alţii, ale căror nume sînt adeseori
iar cele dinapoi lungi. Ochii ei sînt 13.000 tone.
Dincolo dc apa Bîrzavei se zăresc înscrise pe panoul dc onoare al evi­
imobili, limbă nu arc. Pe spinarea fe­ nurilc hale ale uzinei constructoare dc denţiaţilor în întrecerea socialistă.
Se făcea o experienţă obişnuită — ascuţită, cu papile şt perişori care îi melei se află nişte celule cxagonale, un
trebuiau precizate nişte amănunte în servesc să culeagă polenul. fel de incubator, unde depune ouăle. maşini — secţia dc mecanica grea — Priceperea cu care colectivul de azi
legătură cu naşterea liliecilor. Natura- Astfel, „înarmat", liliacul zboară spre Din acestea ies mormolocii, iar la 82 unde sc produc turbine, hidroagregate, al Combinatului reşiţean stăpîneştc
lîştii au luat cîteva femele cu pînteccle floare şi, fără să se aşeze pe ea, bate de zile după fecundare, dc pe spatele compresoare, utilaj siderurgic şi petro­ tehnica nouă îşi găseşte expresia şi în
proeminent şi le-au pus într-o cuşcă, repede din aripi pe loc, înfîgîndu-şi broaştei mame sar voioase cîteva zeci lier, boghiuri de locomotive, motoare faptul ca în primele 7 luni din acest an
aştcptînd ca ele să nască. Dar după cî- limba lungă în floare. După ce a cules de broscuţe. Broasca mamă sc freacă dc 2.100 c.p. pentru locomotivele ei au produs de două ori mai multă
/?. D. GERMANA. Vedere de interior a noii săli a Gării centrale leva orc, naturaliştii au constatat că nectarul şi polenul, liliacul zboară la dc pietre pentru a-şi lepăda pielea ve­ Diesel electrice romîncşti şi alte utila­ fontă şi aproape tot atîta oţel şi la­
je de înaltă tehnicitate. Ca şi plămă- minate cît în întregul an 1959. Mesa­
din Lcipzig. abdomenul animalelor respective sc dc- altă floare, apoi la alta, avînd dc obi­ che, iar familia broscuţelor începe o
sumflasc, deşi ele nu născuseră pui. S-a cei grijă sa nu culeagă mal mult nec­ viaţă nouă în bolţi. ditorii metalului, constructorii de jele muncii acestor oameni ai Reşiţci
dovedit că pînteccle lor era plin cu... o tar decît îi permite „capacitatea lui de maşini din Reşiţa îşi realizează înain­ zilelor noastre pot fi întîlnite la hi­
te dc vreme angajamentele, producînd drocentralele de pc Bistriţa, în indus­
MINIATURI nectar şi polen. încărcare*. anul acesta cu circa 30 la sută mai tria petrolieră a ţării, pc magistralele
substanţă albă, vîscoasâ, alcătuită din
Un alt fapt ciudat este că, în peri­
multe maşini şi utilaje decît în anul de oţel, în inima locomotivelor Diesel-
S-a dovedit ca era vorba de o varie­
tate dc lilieci care consumă nectar şi oada cînd nasc pui, femelele se adună De ce au apărut premergător planului şcscnal. electrice, pretutindeni în ţară unde
toate laolaltă într-o colonie şi trăiesc
care trăiesc în America Centrala. Ei au La Reşiţa se construieşte continuu. produsele muncii lor contribuie la în­
In regiunea Riverin.i din Australia Acum cîteva zile, un splendid exem­ pînă la 6 cm lungime, iar de la vîrfu) separat dc ceilalţi lilieci. Zburînd noap­ cariile dentare Este acesta un fapt obişnuit în ulti­ florirea economiei patriei.
dc snd-est, exista oi pe spatele cărora plar şi-a făcut o zgomotoasă intrare In­ uncî aripi la alta măsoară 20 cm. tea după vînat, femelele nu-şi poartă mii ani. Nu dc mult aici s-a terminat Iţi iei rămas bun dc la Reşiţa cu a-
creşte grîu. Tăvălindu-sc prin miriştcle tr-un magazin de galanterie din Sara- După părerea oamenilor de ştiinţă, puii cu ele, aşa cum se intîmplă cu Nici un dinte stricat n-a fost desco­ un pod aerian care străbate o parte mintirilc trecutului culese din muzeu,
dc grîu, ele strîng în lîna lor boabe tov% spărgînd cu coarnele vitrina. Bi­ liliacul consumator dc nectar a trecut celelalte varietăţi de lilieci. La înapo­ perit pe maxilarele omeneşti datînd dc din vechiul oraş. Este o construcţie peste care sc suprapune puternic ima­
care încolţesc, găsind condiţii prielnice neînţeles. apariţia acestui „client" neo­ dc mult la această hrană neobişnuită. iere, fiecare mamă îşi recunoaşte puii acum 10.000 de ani. Pc maxilarele fosile unica în ţara noastră atît din punct dc ginea vie a prezentului caro a înălţat
— căldura corpului şi umezeala blănii bişnuit a produs o oarecare emoţie proprii din mulţimea de pui a coloniei, din neolitic s-au găsit 3,8! la sută dinţi vedere al concepţiei cît şi ca meto­ oraşul în rîndul marilor centre indus­
în urma ploilor. Grîu! încolţit ajunge printre persoanele prezente în magazin, Organismul lui s-a adaptat perfect : oriunde s-ar fi strecurat ci, fără să-i cariaţi. Ulterior procentajul creşte a- dă dc înălţare. Pe aici va trccc funîcu- triale ale Romînieî socialiste, pe dru­
pînă la 7—8 cm. înălţime. dar clanul nu a dat atenţie acestui fapt, botul este ţuguiat, iar limba lungă şi încurce vreodată cu alţii, străini. jungînd de pildă în Galla, pc timpul in­ îarul care leagă cariera de calcar de mul luminos deschis dc partid.
ir ci a pornit-o liniştit spic cîmp. vaziei romane, la 13,35 la suta. Explica­ la Domnii cu combinatul siderurgic, VICTOR MUREŞAN
Noţiunea de ,,animal domestic" sc ir ţia este controversata : caria dentară ar scurtînd de cîteva ori drumul calcaru­ corespondentul Agcrpres
lărgeşte din ce în ce mai mult. In afara S-a observat că zgomotul avioanelor fi apărut o dată cu consumul dc hidraţi lui spre locul dc producţie. pentru regiunea Banat
animalelor domestice tradiţionale — cu reacţie arc o acţiune negativă asu­ de carbon (făina, apoi zaharuri).
cîini şi pisici — apar acum arici şi ie­ pra albinelor care, din această cauză, Statuie de fildeş veche
puri. In Occident, unii „originali" au îşi pierd etnind capacitatea dc orien­
mers chiar mai departe, străduîndu-sc tare şi încetează sâ mai lucreze. După de 5000 de ani
să-şi epateze semenii cu asemenea ani­ părerea oamenilor dc ştiinţă francezi, porului chinez în lupta împotriva bo­
male „domestice", cum ar fi pantere, zgomotele produse dc avioanele cu reac­ Ştiaţi lilor.
lei sau crocodili. Aşa, dc pildă, în vara ţie ucid larvele albinelor. In partea dc nord a pustiului Nc- părerea cercetătorilor arata că oamenii c ă . . . După cum se arată în aceasta carte,
anului trecut, vedeta unui bal din „lu- ☆ ghev. la 70 km sud de Ierusalim, se aceşti^ nu se mai ocupau cu vînătoa- la acea epocă era cunoscut faptul că
mcj bună" a Parisului a fost o gorilă află o aşezare, Boer Seba, unde arheo­ rca. Drept locuinţe lc slujeau nişte peş­ sîngele circula fără încetare prin vase
uriaşă, adusă dc unul din invitaţi, După o şedere de trei luni, o expe­ teri sapate în locs, la 6-7 metri adîn­ Rezervele de ţiţei identificate pînă slovacia se numărau 3112.144 pose­ dc sînge, datorită acţiunii dc pompa­
diţie ştiinţifică maghiara s-a înapoiat logul francez Jean Pcrrot a găsit de­
i Se pare că „animalele domestice" pot din Congo cu o bogată colecţie de in­ capitată o statuie din fildeş lungă de cimc, care au rantas ‘ ş i'aităZl rieatirtse acum în lume 9e ridica la 45.600 mi­ sori do unul sau mai multe aparate., re efectuată dc inimă şi că poartă cu
fi şi... furnicile. Suedezul Olc Sivcrson secte, compusă din 10.000 exemplare. 12 cm, reprczcntînd o fentele însărci­ aproape şi servesc ca adăpost triburilor lioane de tone. Cele mai bogate re­ de radio şi 1.630.013 posesori dc te:., sine elemente nutritive în diferite
arc într-o încăpere specială din vila Cc-lecţia va fi expusă la Muzeul de nată şi sîmbolizînd, foarte probabil, de beduini care trăiesc în pustiul Ne- zerve sc găsesc în Orientul Mijlociu ievizoare. părţi ale corpului.
sa un furnicar cu 3.000 dc „indivizi". ştiinţe naturale din Budapesta. Zeiţa fecundităţii. gbev. (28,270 milioane tone). ir ☆
In timpul unui ospăţ, năvălirea furni­ ir Este de la sine înţeles cH „Venera Locuitorii unui asemenea sat dezgro­ Producţia mondială dc ţiţei s-a du­ In Asiro-Babilon se scria pe cără­ Intr-un raport al Ministerului să­
cilor a speriat serios pe invitaţii nc- de la Boer Seba" — cum a fost denu­ pat se pare că se ocupau ?i cu fabri­ blat în cursul ultimilor 10 ani, tre- mizi de pămînt, care apoi erau arse. nătăţii din S.U.A. se afirma că în a-
Corecttnd calota dc gheaţă care aco­
preveniţi. . peră Antarctica, membrii unei expedi­ mită statueta, deosebit de reuşită din carea unor obiecte din aramă ; locui­ cînd dc la 655 milioane tone în 1953, Fiecare cărămidă cîntărea aproximativ ecastă ţara, femeile americane sînt pc
ir ţii a Universităţii din Stnnford (S.U.A.) punct dc. vedere artistic, a trezit in­ torii unui alt sat prelucrau fildeşul. Ia 1.304 milioane ţonc in 1963, Spo­ 1 kg. Nu c greu dc închipuit ce forţă cale să întreacă bărbaţii în cc priveşte
In parcul Saint James din Londra lo­ au descoperit că în crăpăturile gheţa­ teresul tuturor arheologilor. După pă­ Idolul a fost descoperit într-un atelier, rul mediu anual de creştere a fost de fizică trebuiau să aibă „poştaşii" ba­ starea sănătăţii. Ele tind să trăiască
cuieşte împreună cu familia sa, raţa rilor. la o adîncimc destul dc marc, c- rerea lui Pcrrot, pe locul descoperirii probabil al unui giuvaergiu, unde s-au 7 la sută. bilonieni. mai mult îi dau dovadă dc o rezis­
Gcmina. In faţa parcului se află pala­ xistă o numeroasă şi diversă faună — au existat în jurul anului 3.500 î.e.n. găsit numeroase obiecte de cult şi alte ir Palatul lui Nabucodonosor din Si- tenţă mai marc, în comparaţie cu băr­
tul regal Bucking'tam. Pe vreme fru­ plancton, microorganisme. Aceasta este o aşezare sau mai multe aşezări locui­ obiecte de mai mică importanţă. In R. P. Ungară există 1,624 bi­ don este construit exclusiv din „scri­ baţii, la boli cardiace, la cancer şi
moasă, Gcmina traversează strada spre menită să dea de gîndît celor care neagă te de cca. 1.000 dc oameni. Din ose­ După păroroa Iui Perrot aceşti emi­ blioteci ştiinţifice. Din acestea, 584 sorile" primite de el cu prilejul în­ diabet.
palat, unde există un minunat bazin posibilitatea vieţii în alic lumi pe te­ mintele şi obiectele găsite rezultă că în granţi au părăsit locurile unde s-au aşe­ sînt biblioteci tehnice. 420 speciali­ scăunării pe tron.
dc înot şi iarbă mai suculentă. Cît timp meiul temperaturilor extrem de scăzute. acest loc trăiau grupuri venite dinspre zat, cam îu jurul anului 3.200 î.e.n., p)c- zate în medicină, 16 în agronomie. ir
„familia" călătoreşte, circulaţia, de obi­ nord-est, probabil din Anatolin, care cînd din Palestina. Prin urmare, „cul­ Cele 1.624 biblioteci posedă un fond ☆ In regiunea Gujarat din India s-a
cei foarte animata, se opreşte complet, ir sc ocupau cu agricultura şi creşterea vi­ tura Boer Seba" a existat o perioada In trecut, în uncie regiuni ale Ger­ descoperit o iarbă aromată kalir-kan-
iar Gcmina şi puii ei sînt însoţiţi de In Cc-lifornia, formaţii de pompieri, telor. Au fost găsite oase de animale dc 300 dc ani. In afară dc frumuse­ de 27 milioane de cărţi şi publicaţii manici. distanţele se măsurau după da care arc proprietatea dc a înlocui
un poliţist, ca nu cumva să li se în- pvirtate dc elicoptere, au reuşit să stin­ ţea arti9tlcă a statuii, descoperirea sa­ diverse. numărul de lulele fumate pc drum dc mîncarca. Odată înghiţită, această iar­
tîmplc ceva. gă un incendiu care mocnea în trun­ domestice ntici, capre, oi, cîini ; într-o vantului francez axe importanţă şt da­ ir către călători. Astfel, de exemplu, sc bă ţine locul hranei pentru o săp-
☆ chiul unui arbore scquîoa, vechi dc groapă s-au găsit boabe carbonizate de torită faptului că aceasta este prima La 31 decembrio 1963, în Ceho- spunea că wn sat se află la două pipe tămînă.
Se pare că elanii de pe teritoriu) 2000 dc ani. Odată incendiul stins se grîu, orz, linte. Nu s-au găsit însă urme descoperire dc acest gen făcută pc te­ tle altul. în Cuba, pe timpuri, distan­ ir
U.R.S.S. au căpătat de cîtva timp gust apreciază că arborele mai are de trăit de arme — arcuri, săgeţi, ceea ce, după ritoriul Palestinei. ţa se măsura după „cîntatul cocoşi­ Pescarii din Arrccifc au pescuit un
pentru vizite inopinate în oraşele din ani mulţi şi poate chiar alte 20 dc se­ lor" : ca unitate era luată distanţa rechin cîntărind 80 kilograme. In pîn-
apropierea pădurilor lor. cole. maximă dc unde se auzea cîntccul co­ tcccle acestuia ci au găsit o cutie cu
Vor învăţa coşului. sardele.
ir
ir
Pastă pentru a împiedica creşterea bărbii Vechii medici chinezi au descoperit Experţii americani care se ocupă
O ştire care ar putea schimba faţa a un industriaş francez a lansat o pomă­ să vorbească? secretul circulaţiei sîngeluî în timpul cu accidentele dc circulaţie, afirmă că
există de 10 ori mai puţine şanse ca
jumătate din specia umană : cîţiva chi- da contra creşterii părului, care urma să dinastiei Han, secolul II î.e.n. Această autovehiculele de culoare galbenă să
mişti germani anunţă crearea unei paste dispenseze pentru totdeauna pe bărbaţi Dacă ar putea vorbi, maimuţele ar descoperire a fost consemnată în Car­ formeze obiectul unui accident decît
speciale care, încetinind creşterea păru­ dc folosirea briciului. El a fost obligat tea de medicină internă a lui Huan maşinile de culoare neagră. Explicaţia ?
lui, va permite bărbaţilor sa se radă nu­ să o retragă din comerţ după cîteva săp- merge fără îndoială destul de departe în Di, o lucrare clasică de medicină care Evident, culorile vii sîut mai uşor de
mai de două ori pe lună. Scepticii rea­ tămîni pentru că o dată cu părul înlătu­ folosirea bine adaptata a limbii omeneşti. sintetizează bogata experienţa a po­ observat.
mintesc însă că acum vreo 20 de ani, ra şi... pielea. Din nefericire, experienţele în acest do­
meniu au fost descurajatoare. Încă în
1916, Wîlllam H. Furncss a depus efor­
Asfalt lum inos turi răbdătoare pentru a învăţa un cim­
panzeu să rostească cuvîntul „mama" :
i-au trebuit cinci ani ! El a avut puţin
L’n inventator german anunţă că a răspîndi lumină. Acest amestec va servi mai mult noroc cu o tînără femela u-
pus la punct un amestec de asfalt şi de la construirea de ţmrlc vizibile în rangutan. In şase luni, ea a reuşit să
oxizi metalici care are proprietatea dc a spună „papa", pe care el îl pronunţa
fi în acelaşi timp extrem dc dur şi de a timpul nopţii. Din fauna munţilor Retezot. dc îndată ce-şi vedea stapînul, ca şi cu­
vîntul „cup“ (ceaşcă) pentru a ccrc să bea.
Vocabularul ci a rămas însă aici, deoare­
Noi descoperiri arheologice în regiunea Hunedoara ce a murit în mod prematur. Ulterior,
"depline unităţi a culturii materiale a
două cupluri de psihologi americani,
tuturor triburilor care au populat în
trecut actualul teritoriu al patriei noa­ Kellog şî Haycs, au încercat să crească
stre. o maimuţă îu acelaşi timp cu propriul
Prof. ILEANA IORDĂCHESCU lor copil. Familia Kellog n-a reuşit să în­
Prof. LIVIU MARCHITAN veţe tînăra femelă cimpanzeu nici mă­
car cuvîntul „mamă", în vreme ce la
trei ani, cimpanzeul familiei Hayes a
Cu prilejul efectuării unor lucrări reuşit să spună „papa, mama, şi cup“.
In săpătura sondaj întreprinsă de co­ de scoici de rîu şi bucăţi provenind dîn munte, cît şî în zonele de dealuri şî gospodăreşti la G.A.C. Pricaz, raionul E! n-a învăţat, însă niciodată să rosteas­
lectivul de cercetări al Muzeului regio­ uneltele de pe apă. Numărul mare al la şes. Originea acestei culturi este lo­ Orăştic, au fost date la iveală intere­ că alte cuvinte, cu toate că inteligenţa
nal din Deva, la sesizarea tovarăşului fragmentelor ceramice, calitatea pastei cală şi reprezintă rezultatul evoluţiei sa, măsurată în teste dc atitudine, a fost
inginer geolog Nicoaiă Buior dc la in­ şi ornamentaţia arată că meşteşugul cas­ interne petrecută în cadrul triburilor sante urme arheologice. mult superioară limbajului său. In urmă
Colectivul ştiinţific al Muzeului re­
spectoratul gcologîco-miner Deva, în nic al olăritului era intens practicat în epoca de piatră pe baza continuei gional, dcpiasîndu-fc la faţa locului, a cu cîţiva ani, scurtul capitol al folosirii
peşterile din vecinătatea satului Godi­ îu acea vreme. Unele fragmente da dezvoltări a forţelor de producţie. făcut recent sondaje la punctele indi­ cuvîntului la mamifere se limita la aces­
neşti, raionul Ilia, au fost scoase la vase sînt lucrate într-o tehnică supe­ Aşezarea din Peşterile dc la Godi­ cate, stabilind că pc locul nuntit „Ei- te experienţe descurajatoare. Dar, de a-
iveală noi şi interesante materiale ar­ rioară avînd pereţii subţiri din pastă neşti prezintă importanţă deoarece în dău", la o adtncimc dc cca. 1,40 m sc tunci, omul a făcut cunoştinţă cu delfi­
heologice care ne permit să cunoaştem lină bine fi'ămîctatâ, bine arşi şi aco­ comparaţie cu descoperirile similare, află un puternic strat de cultură tia- nul...
nui îu aprofupzîmc procesul evolutiv periţi cu un strat dc lut fin — care este mult mai bogată în urme ale cul­
al dezvoltării societăţii omeneşti pe cu­ era lustruit pînă s.c obţinea un luciu turii materiale. Dîn datele dc caic dis­ labil din orînduîrca comunei primitive Un cercetător american, dr. Lilly, es­
prinsul regiuni; noastre în trecutul în­ metalic. Fragmentele ceramice din pastă punem pînă în prezent cu privire Ia (epoca neolitică — 4000 ani î.e n.), cu- te primul care s-a interesat de delfini.
depărtat. nui puţin fină provin de la vasele de locuirea peşterilor în perioada de tre­ prinzînd diferite tipuri de uneite din Specializat în ncurofîziologic şi biofizi­
piatră, ceramică, cît şi un inel dc aur.
In dealul calcaros din Godineşti ape­ dimensiuni «nari, caic serveau la păs­ cere de Ia epoca pietrei la epoca bron­ Existenţa acestor indicii arheologice că, el a fondat în anul 1959 Institutul
le dc infiltraţie au săpat trei peşteri trarea alimentelor şi a apei, Ornamen­ zului, *c cunoaşte că aceste aşezări erau de cercetări asupra comunicaţiilor între
care eu mii dc ani în urmă au servit tarea sc compune dintr-o gamă inge­ temporare şi aparţineau în general tri­ duc la concluzia că aşezarea neolitică specii. In aşteptarea descoperirilor extra­
drept adăpost oamenilor primitivi. Una nioasă dc motive geometrice simple burilor de păstori. Prezenţa numeroa­ dc tip Turdaş a avut o arie de răspîn- terestre, Institutul nu putea avea alte o-
dirc muli mai extinsă decît cca cunos­
din peşteri încă nu a putut fi cerce­ (linii, benzi, unghiuri, triunghiuri, zig­ selor materiale arheologice în aşezarea cută pînă în prezent, ca cuprinzând şl biecte de studiu decît animalele dc pe
tată deoarece intrarea este astupată dc zaguri), formînd adevărate unităţi de­ de la Godineşti vine să pledeze că a- teritoriul actualului sat Pricaz. planeta noastră.
pămîntul prăvălit. Apele subterane au corative. Ornamentele sîut realizate pl in ceste peşteri au fost locuite o perioa­ Dr. Lilly a ales studiul delfinilor nu
distrus şi spălat aproape complet şi incizie cu ajutorul unui heţîgaş ascuţit. dă mai îndelungată, decît sc crede* Tot la Pricaz, pc locul numit „In Ro- din înrîmplare ci datorită greutăţii creie­
stratul de cultură din „Peştera mare". Fragmentele de oase de animale şi exis­ pînă acum. ţ'atra de foc, cochiliile de vini':, în apropierea Mureşului, colecti­ rului lor. Dacă creierul unun cintarcş-
Bogate vestigii materiale sc găsesc în tenţa scoicilor de rîu rcprezentînd les­ scoici, fragmentele de unelte dîn piatră vul ştiinţific al Muzeului regional a se­ le în medie 1.450 gr., la omul adult, cel
„Peştera mică" mai puţin umedă, unde turi ale alimentelor consumate întăresc şi varietatea formelor dc vase ne în­ sizat urmele uneî aşezări romane, con- al delfinului suflător cu nas mare — cel
stratul de cultură conţine importante faptul că această aşezare a fost intens dreptăţesc să credem că este vorba de stiud din blocuri mari din piatră fa­ mei obişnuit — cîntărcşle circa 1.700 gr.
relicve şi c*tc păstrat aproape intact. populată. Studiul materialelor găsite a o extindere mai marc în timp a lo­ sonată cu profîlatură, folosite la con­ pentru o talie dc 2,55 m. Dr. Lilly consi­
Clnar la intrarea in „Peştera mică" arătat că ele fac parte dîn cultura Co- cuirii oamenilor în peşteri, acolo unde strucţia unui eventual cnstru roman deră că dacă nu s-a reuşit pînă acum să
pe malul Mureşului cit şi fragmente dc
a fost semnalată o vatră dc foc avînd ţofenî. datată îu cnoca de trecere de condiţiile naturale erau relativ priel­ sc înveţe maimuţele să vorbească, deşi
d’amctrul aproximativ de doi metri for­ îa piatră la bronz (2000—1800 î.e,n.). ceramică. ele au o înzestrare vocală echivalentă
mată din mai multe straturi de ccnvuă Materiale izolate şi localităţi aparţi­ nice aşa cum au fost în peşterile de la Cele doua importante aşezări vechi cu a omului, aceasta se datoreşte fap­
ca’cinatâ, dovadă certă a unei îndelun­ nătoare triburilor purtătoare a acestei Godineşti. Continuarea cercetărilor va de re teritoriul satului Turdaş comple­ tului că creierul cimpanzeului eîntăreş-
gate folosiri. In preajma vetrei dc foc culturi s-au descoperit pc ambele priiţi aduce cu siguranţă indicii noi care vor tează harta descoperirilor arheologice tc numai 375 gr.
Delfinul este deci mamiferul
al cărui
Ş» pc întreaga suprafaţă a peşterii sc ale masivului Carpatic. Majoritatea tri­ lămuri mai pe deplin problema evolu­ din ultimul timp din regiunea Hune­ creier este cel mai comparabil cu a! o-
găsesc numeroase fragmente ceramice, burilor Coţofcnî au avut o economie ţiei societăţii pc baza dezvoltării cle­ doara. MIRCEA VALEA mului în ce priveşte masa şi complcxita-
provenind dc la vase dc mărimi diferite, cu un predominant caracter păstoresc mentelor mai vechi locale, va dovedi directorul Muzeului regional tea sa. De altfel, delfinul a stabilit fără ANGLIA. Imagini din Londra. O vedere parţială a scuarului Tra-
ÎW gmente dc oase dc animale, cochilii şi agrar începător şi se găsesc atît la cu mai multă exactitate existenţa unei Deva dificultate relaţii cordiale cu omul. falgar cu columna Iui Nelson.