Page 71 - 1964-09

Pag. 3
Nr. 3024 D rum ul soci

Supîăm îm u De ce întârzie pregătirile

C r u c ii ulosu pentru însămînţarea cerealelor ?
<3
o O
m t
© o
j m ş a
9 (Urmare din pag. I) măluricc înainte de semănat, folosind
în acest scop toate porzolatoardc c-
faptul că lucrările de pregătire a te­ xistente în unităţile agricole. In majo­
Ocrotirea sănătăţii populaţiei esţe una După transformările structurale care au renului sînt nuilt rămase în urmă, pînă ritatea gospodăriilor colective este ne­
din problemslc care 9tau permanent îu avut loc, Crucea Roşie şi-a fixat ca o- acum fiind efectuate arături pe mai pu­ glijată, dc asemenea fertilizarea tere­
atenţia partidului ţi a statului nostru. biectiv principal activitatea cu tinâra ţin de 15 la sută din suprafaţa cc ur­ nului, pînă acum fiind transportate în­
Datorită acestei griji s-au înregistrat suc­ generaţie. Iu pregătirea multilaterală a mează > se însămînţa cu cereale păioa- grăşăminte organice şi minerale pc nu­
cese însemnate : mortalitatea generală tineretului şcolar, un loc Important îl sc. Rezultate mal slabe s-au înregistrat mai cîtcva hectare,
este în continuă scădere, bolile cu ex­ ocupă ţi înarmarea elevilor cu cunoştinţe îndeosebi la gospodăria colectivă din Accstoa sînt doar cîtcva dîn deficien­
tindere în masă au fost eradicate, iar şi deprinderi igienico-sanitare absolut Batiz, unde din cele peste 260 hectare ţele constatate, spre lichidarea cărora
altele aduse în faza de eradicare. Aloca­ necesare. La sfîrşitvil anului şcolar 1963- cc trebuie însămîuţate s-au pregătit mai trebuie sâ-ş) îndrepte toată atenţia con­
rea de fonduri pentru crearea bazei ma­ 1964, erau în regiunea Hunedoara pes­ puţin dc 60 hectare. Dc asemenea, la siliul agricol orăşenesc şi conducerile
teriale, sporirea numărului dc cadre mc- te 40.000 membri de Cruce Roşie din G.A.C. din Streisîngeorglu şi Peştişul gospodăriilor colective. In vederea re-'1-
dico-sanitarc etc., au permis schimbarea rindurile tineretului. Organizaţiile de Mic mai trebuie efectuate arături şi lizârii acestui obiectiv există foiţe şi
conţinutului medicincl, din medicină ex­ Cruce Roşie din şcoli se dezvoltă conti­ discuîri pc cîte 150 hectare, iar la Sîn- mijloace suficiente. In primul rînd tre­
clusiv curativă în medicină curatîvo- nuu rcalîzîndu-sc progrese înseninate în cral. Hăşdat etc., s-au pregătit mai pu­ buie asigurată o folosire cit mai depli­
profilactică. Numai în statul socialist sc educarea tineretului pentru ocrotirea ţin de 19 la sută din suprafeţele plani­ nă, în schimburi prelungite şi în două
poate practica o medicină profilactică, propriei sale sănătăţi. ficate. schimburi, a celor 49 tractoare la pre­
în care accentul se pune pc ridicarea Pentru asigurarea unităţilor sanitare Unele deficienţe se constată şi în ceea gătirea terenului. Apoi nu trebuie ne­
conştiinţei sanitare dc masă. cu cantităţile dc sînge necesare, organi­ ce priveşte asigurarea şi pregătirea in glijată nici discuirca arăturilor efec­
La obţinerea acestor realizări însem­ zaţiile de Cruce Roşie djn regiunea Hu­ mod corespunzător a seminţelor. Pînă tuate după eliberarea terenului de ce­
nate îp ocrotirea sănătăţii publice un a- nedoara au recrutat aproximativ 8,000 acum s-a condiţionat mai puţin dc 13 reale păioasc deoarece so constată ca
port deosebit l-au adus organizaţiile de donatori onorifici, care au dat circa la sută din cantitatea dc sămînţă ne­ acestea sînt îmburuionaie ne majorita­
Cruce Roşie. 2.000 litri sînge numai în cursul anului cesară, Cu această acţiune sînt rămase tea suprafeţelor. Conducerii S.M.T. din
Printre oblectiveic de seamă ale organi­ 1964, ceea cp reprezintă cam 80 la sută în urmă îndeosebi gospodăriile colecti­ Haţog şi mecanizatorilor do aici le re­
zaţiei se numără creştcroq continuă a ni­ din tot.iIul sîngelui utilizat de spitale. ve de pc raza oraşului Călău ,şi din vine q mare răspundere pentru pre­
velului sanitar al maselor. Cadrele mc- Muncitorii din Valea jiului, Hunedoara Peştişul Mic, unde din colc pesrc 300 gătirea la timp Şi În condiţii agroteh­
dicotsanitarc din regiunea Hunedoara ca şi ceilalţi din marile centre ale regiu­ IN DRUM SPRE BA1ŢA—CRACIUNEŞTI tone s-au condiţionat abia 30 tone se­ nice superioare a patului germinativ.
au pregătit pînă la 1 august 1964, peste nii, ţăranii colectivişti, se înscriu îp rîn- minţe. In afara de aceasta, 14 gospodă­ Apoi, este necesar să fie urgentată ac­
rii colective nici pînă acum nu au tri­
42.000 absolvenţi de cursuri sanitare la dui'ile donatorilor onorifici dc sînge. mis probe pentru analiză la laboratorul ţiunea dc condiţionare a seminţelor, în
oraşe ţl peste 46.000 absolvenţi la sare. Ritmul obţinut în anul 1964 asigură rea­ acest scop trebuind organizată folosi­
Din rîndnrile acestora s-a format un lizarea în proporţie dc 100 la sută a ne­ Ne scriu secretari ai regional din Alba Iuiia. Printre aces­ rea pe bază dc grafice a utilajului exis­
larg activ de masă care acţionează în ce­ cesarului dc sîngo şi plasmă în regiunea or de tea se numără G.A.C. din Batiz, Bui- tent pentru efectuarea lucrării amin­
le 327 grupe sanitaro, îu cele aproape noastră. turi, Ghelar şi altele. Din analizele c- tite.
J.000 de posturi sanitare fixe ţi mobile. Realizările obţinute de Crucea Roşie fectuate de către laborator s-a consta­ Necesitatea urgentării lucrărilor dc
Sarcina lor este de .i acorda primul a- în progătirea igionico-sanitară a popu­ tat că o scrie de probe nu corespund pregătire a însămînţărilor de toamnă,
jutor în caz de accidente, constituind laţiei, alături de unităţile şi cadrele me- Pregătim temeinic desefederea noului an de studiu din punct dc vedere al purităţii şi ger­ încadrarea acestei lucrări în epoca op­
un sprijin de nădejde al cadrelor medi­ dico. sanitare ţi celelalte organizaţii dc minaţiei, fapt ce trebuie să determine timă în vederea realizării unor pro­
cale. Cu sprijinul acestor formaţiuni sa­ masă rezidă din însăşi conţinutul şi consiliul agricol orăşenesc să ia măsuri ducţii sporite de cereale, trebuie să de­
nitare au fost mobilizaţi zeci dc n\ii do structura statului nostru dcmocrat- pentru condiţionarea întregii cantităţi termine organizaţiile ele partid din
copii ţi adulţi la vaccinări. Numai pen­ popular. Boz ţămînt, încadrării cursanţilor şi selec­ M i e r c u r e a dc seminţe şi să organizeze totodată G.A.C., să urmărească îndeaproape în­
tru vaccinările antipoliorpclitice au fost In luna septembrie, între 20-26, se va ţionării propagandiştilor. schimburile necesare între gospodării făptuirea punct eu punct a obiectivelor
mobilizaţi peste 250.Q00 cetăţeni, La fel organiza „Sâptămîna Crucii Roşii". In Studiind situaţia concretă noi ani sta­ colective şj bazele dc recepţie. Nu tre­ stabilite în planurile de măsuri tehni­
dc însemnat este sprijinul acordat în această perioadă munca dc Cruce Roşie Buna pregătire a noului an de studiu bilit ca în anul dc învăţămînţ 1964— In anul de învăţămînţ de partid buie neglijată, de asemenea, acţiunea dc ce şi organizatorice întocmite în fiecare
lupta de combatere a T.B.C,, unde acti­ va cunoaşte un avînt deosebit. Prin în învăţămîntul de partid Stă în aten­ 1965, să-şi desfăşoare activitatea ' d--uâ 1964—1965, în cadrul G.A.C, Miercu­ tratare a seminţelor cu substanţe anti- gospodărie colectivă.
vul dc Cruce Roşie a mobilizat numai în grija comitetelor de Cruce Roşie sc vor ţia comitetului dc partid de la G.A C. cercuri dc studiere a Statutului P.M.R. rea s-a stabilit să funcţioneze patru
anul 1964 la radiofoţografic medicală a- organiza o soric de manifestări ca ac­ Coz. raionul Ilia. fn urma învăţămin­ şi un cerc dc studiere a economici şi cercuri de studiere a Statutului P.M.R.
pronpc 200000 cetăţeni. Activiţtii dc ţiuni dc donare a sîngcluî, conferinţe telor desprinse după analizele făcute în organizării producţiei în G.A.C. l-a şi un cerc de studiere a economiei şi
Cruce Roşie sint prezenţi în toate ac­ pe teme sanitare, concursuri „Sanitarii organizaţiile de bază la încheierea anu­ cercurile dc studierea Statutului P.M.R. organizării producţiei în gospodăriile INSTITUTUL DE MINE PETROŞANI
ţiunile profilactice iniţiale de unităţile pricepuţi" etc. Manifestările prilejuite lui dc studiu 1963—1964. comitetul ck au fost încadraţi peste 40 de membri agricole colective. In acest an a crescut
sanitare. Largile acţiuni dc igienizare din dc organizarea săptămînii Crucii Roţii partid a stabilit din timp măsuri me­ şî candidaţi de partid, precum şi tova­ numărul cercurilor dc studiere a Sta­
întreprinderi, şcoli, din unităţile comer­ vo_- constitui un nou prilej de îmbună­ răşi din activul fără dc partid, cum tutului P.M.R. datorită faptului că un
ciale, transporturi etc. au ca urmare tăţire a ocrotirii sănătăţii oamenilor nite să asigure în acest an desfăşurarea sînt colectivistele Cătălină Florea, Vic­ număr însemnat dc colectivişti din octi-
creţtcrea nivelului sanitar, ameliorarea muncii din regiunea noastră. activităţii cercurilor şi cursurilor la un toria Cismaţ ţi Voichiţa Nkoară, care vul fără de partid si-au manifestat do­ A N m jk
indicatorilor dc sănătate. Dr. TEODOR BĂDAU nivel superior. Am îndrumat organiza­ şi-au manifestat dorinţa de a studia h» rinţa de a fi încadraţi într-o formă a
mod organizat Statutul P.M.R.
Importantă este activitatea de Cruce preşedintele Comitetului regional ţiile dc bază P.M.R. să acorde o deose­ Ca propagandişti la conducerea cercu­ învâţămîntului de partid. Printre aceş­
Roţic şi în rîndurilc tineretului şcolar. de Cruce Roşie — Hunedoara bită atenţie stabilirii formelor de învă- rilor de studiu al Statutului P.M.R. a» tia se număra tov. Nicolae Avrani, c a va avea loc al doilea concurs de admitere la următoarele fa­
fost selecţionaţi tovarăşii Nicolae Zmed Maria Drogoniir, Lucrcţia Mihu, Maria cultăţi :
şi Gheorghe Rusu, tovarăşi bine pregă­ Plitca şi mulţi alţii.
tiţi, cu experienţă în munca de pro­ La cercul dc studiere a economiei şi FACULTATEA DE MINE — SECŢIILE»
LA BLUM IMG pagandă. O marc grijă ani manifestat producţiei îu G.A.C. au fost încadraţi
şi faţă dc încadrarea cursanţilor la cer­
cul de studiere a economiei şi organi­ şefii do echipe diu rîndul cărora amin­
12
zării producţiei în G.A.C. Cei aceste tim pc loan Ludoşan 180 şi Ioan Babeş, — exploatări m iniere $i
frecventa
brigadieri cum sînt tov. Andrei Şonker
cursanţi care vor
Preocupări pentru sporirea cursuri sînt şefi dc echipe, brigadieri şi şî Gheorghe Fleşeru, precum şi alţi — topografie m inieră.
cei niaj buni colectivişti cu o bună pre­
gătire politica şi experienţă în muncă. colectivişti cu multă experienţă în mun­
Pentru buna desfăşurare a activităţii că. care posedă un bun nivel politic. FACULTATEA ELECTROMECANICA MINIERA
cercurilor de învăţămînţ
partid,
de
O mare grijă ani manifestat faţă de
producţiei şi productivităţii muncii membri ai comitetului dc partid au pri­ selecţionarea propagandiştilor. Această Concursul va avea loc la o dată ce se va comunica ulterior.
mit sarcina concretă dc a răspunde dc
activitatea unui cerc. Ei voi* acorda tot muncă da mare răspundere a fost în­ Condiţiile de admitere sînt cele prevăzute în broşura „Admiterea
ajutorul propagandiştilor în activitatea credinţată tov. Andrei Ţa), Ioan Oltea-
Ziarul nostru publica mai deunăzi un ţiilor practice, calibrarca cilindrilor s-a lingou cald poate satisface cerinţele blu- lor, nu, Doina Botoroagă şi Alisle Emilian. în învoţâmîntul superior 1964".
reporta] de la laminorul bluming de la îmbunătăţit simţitor. La aceasta mai mingului. Trebuie deci ca la oţelării Avînd în vedere măsurile luate, buna Ei au acumulat o bună experienţa în
Hunedoara. Se scria acolo că arest mare trebuie adăugată preocuparea pentru să sc treacă mai stăruitor la lucrul după pregătire a propagandiştilor, ne expri­ Informaţii suplimentare se pot obţine de la secretariatul facultă­
şi puternic agregat este „cheia" combi­ reducerea timpului dc staţionare pro­ grafic, la asigurarea unei ritmicităţi co­ măm speranţa că în acest an eficacita­ aceasta activitate şi au manifestat în­ ţilor, telefon 116 Petroşani, regiunea Hunedoara.
natului siderurgic, locul undo oţelul se vocat de opriri accidentale şi asigura­ respunzătoare în elaborarea şarjelor de tea învâţămîntului dc partid va fi mai totdeauna multă grijă faţă dc buna pre­
transformă în blumuri, care, trocute rea unei întreţineri corespunzătoare a oţel. Este o cerinţă justificată a larni- mare ca în anii trecuţi, ceea ce se va gătire a cursanţilor, a legării lecţiilor
prin valţurlle complexului dc laminoa­ agregatelor. Acestea sînt direcţiile prin­ n^torîlqr ş» ^ondtffcfca .spnibhiatujui . râsfrîngc pozitiv- în munca co’ycUviş- dc mutica concretă a colectiviştilor.
re, iau apoi diurnul industriei noastre cipale în care a acţionat....colectivul. are datprla să. încetăţenească la oţolăriî
constructoare dc maşini. Ml-a plăcut o Eforturile depuse s-au ‘'concretizat în metode riguroase "dc organizare a lu­ .......... * A VK AM MÂN* A' IOAN LUDOŞAN ŞCOALA PROFESIONALA
astfel de expresie metaforică, adesea fo­ 25.000 tone dc blumuri date peste plan crului. Numai în acest fel blumingul va secretar al Comitetului partid secretar al Comitetului dc partid
losită în scris. Marca satisfacţie însă am in primele 8 luni ale acestui an. putea alimenta ritmic toate celelalte la­ G.A.C. Boz G.A-C. Miercurea
aflat-o nu dc mult dlntr-o discuţie cu Cifrele arătate pînă acum sînt expre­ minoare.
specialişti si secretari ai organizaţiilor sive. Ele reflectă munca entuziastă de Acoste două probleme majore care se DE MECANICI AGRICOLI ALBA IULIA
de partid de la laminor. Am notat spu­ pînă acum a colectivului şi servesc ca ridică în faţa constructorilor şl oţela-
sele lor. Le redăm aici pc scurt : o solidă bază de plecare spre noi suc­ rîlor se completează cu noi ţi impor­
Blumingul modelează între cilindrii cese. Aceasta este dc altfel şi părerea tante sarcini ce revin laminatorilor. Printre m i n' 9
săi peste 70 la sută din producţia de oţel tovarăşului Petru Lungu, secretarul co­ Conducerea laminorului, comitetul de
a (avii. Dar dinamica rapidă a creştorii mitetului de partid. Dar viitorul, pers­ partid ţi organizaţiile dc bază pe A N U N Ţ A
producţiei de metal a făcut ca aceşti pectiva ? Tovarăşii aminti mai sus ne-au oforturilo în vederea prelungirii durabi- într-o zi de odihna
schimb de aici, trebuie să-ţl sporească
„70 la sută" să însemne în anii şese- relatat o scamă dc probleme legate de
nalului mereu mai mult. activitatea viitoare, dc realizarea exem­ bilîtăţii cuptoarelor cdîncl, folosirea mai ţinerea unui nou concurs de admitere pentru anul şcolar 1964—
Colectivul laminorului a preluat fără plară a planului pe acest an şi pregăti­ judicioasă a macaralelor şi, mai ales, (Urmare din pag, l-a) In cabană veselia era în toi. Cei din 1965, de la 25 (a 30 septembrie 1964.
încetare, într-un flux continuu, pro­ rea corespunzătoare a producţiei anului punerea în funcţiune la nivolpl cerin­ Uricani şi-au trimis şî el reprezen­
centele şi lc-a dat de la mi au la al­ viitor. Cel mai discutat obiectiv a fost ţelor a celor două cn|e intermediare. odihnă, ce să mai vorbim ?! Po sătu* tanţii : şefii de brigăzi Costică şi
tul noi şî nebănuite semnificaţii. De la în mod firesc capitolul „investiţii". Con­ In acest mod se creează nromize certe rate,.. Gheorghe Sorcscu, Teodorescu Stanca, CONDIŢII DE ADMITERE
un milion dc tone pc an. cit era capej structorii hunedoranl au de executat aici pentru realizarea integrală a planului La cabana „Cîmpul Iul Noag" — Victor Stai, minerul Nicolae Scorpie,
citatca proiectata, agregatul a ajuns să importante lucrări cum sînt termina­ pe trimestrul JV şi condiţii optime am zăbovit mni mult, Dc fapt n-am laolaltă cu alţi ortaci de-al lor, bine
„înghită" astăzi 700.000 tone dc lin­ rea cuptoarelor dc prcîncălzire, încăl­ pentru îndeplinirea sarcinilor ultimu­ avut încotro. Rafale de ploaie mărun­ cunoscuţi pentru faptolo din abataje. -— absolvenţi ai şcolii de şapte ani ; l"T|
gou In plus, iar pentru viitorul apro­ zire şi montarea macaralelor Tiegler. lui an al şcscnalului, tă şl deasă s-au abătut aici, la poalele lPc Ioc a fast improvizată o orches­ — virsta intre 14 şi 18 ani împliniţi la 31 decembrie 1964, sau cu
piat, proîoctanţiî, constructorii si lnmi- Pînă acum, numai două cuptoare se află Retezatului, pe neaşteptate. Gălăgioşii tră : un acordeon, un clarinet. Soa­ virsta de 20—25 ani şi cu stagiul militar satisfăcut.
natorii şi-au propus să treacă de dnuă în stadiu avansat de construcţie, dovadă din pădure s-au grăbit să se întoar­ rele ascuns după norii grei dc ploaie Informaţii suplimentare se pot obţine de la secretariatul şcolii, te.
milioane dc tone de lingou pc an. Adică că lucrătorii dc la I.C.S.H., însărcinaţi Revenim la afirmaţia de la început, că la adăpost. Cabana cu o capacitate sl-a trimis în cabană căldura. Şi parca 1
ceva mai mult dccit două blumingurî cu execuţia lucrării nu si-au respectat Dacă blumingul este „cheia" combina­ dc 106 locuri devenise neîncăpătoare. laolaltă cu ea a venit să-j ţină tovă­ lefon 39, Alba lulia.
existente în 1959. Este lesne de înţeles pc ilc-Q întregul obligaţiile ce le revin, răşie şi un strop din lumina zilei.
ce înseamnă acest salt. Lamînoarelc 750 laminatorii aşteaptă dc la ei intensifi­ tului, locul de unde Hunedoara se lea­ Cabanierul Radu Clobanu nu mai pri­ Rafale de ploaie măruntă şi deasă
mm. 650 mm, sîrmă, profile fine, mij­ carea ritmului dc lucru, astfel ca pînă gă printr-o mie şi unti de fire de întrea­ didea să facă faţă comenzilor, Pe gră­
locii şi benzi, au posibilitatea să .lu­ la finele anului, noile capacităţi de pro­ ga economie naţională, trebuie să sc tarul din bucătărie sfîriiau cotletele, s-au abătut pe neaşteptate — aici, la
creze intens, producînd o foarte largă ducţie să fie date îu exploatare. bucuro ele toată atenţia conducerii com­ muşchii, carnaţii. Ciuova a rugat să poalele Retezatului. Şi oricît de rece. CENTRUL ŞCOLAR AGRICOL BLAJ
gamă de sortimente laminate pentru i se dea şi lui un colţ de grătar. Zicea măruntă ?i deasă ar fl fost ca, s-a
întreaga noastră industrie. Mult discutată în acest an a fost pro­ binatului, a organelor locale de partid, că a avut o zi slabă ; pescuise doar trei risipit întîlnlnd inimile fierbinţi ale A N U N Ţ A
Căîlc şî mijloacele prin care s-a a- blema aprovizionării ritmice a lamino­ Mînuind cu pricepere această uriaşă păstrăvi. L-am cunoscut pe nenoro- oamenilor,
juns aici sînt multiple. A fost sporit rului cu lingouri calde. In acest sens, „cheie", sc vor deschide mai larg por­ cosul pescar : Ioan On, maistru elec­ Valea Soarelui, valea inimilor fier­ La data de 25 septembrie a. c. va avea loc un NOU CONCURS
numărul de cuptoare adinei pentru sa­ oţelaril au făcut eforturi serioase, ajup- ţile Hunedoarei pentru a lăsa să se trician la sectorul V sud din Lupcni. binţi, valea unde ziua nu are sfîrşît...
tisfacerea necesarului de lingou cald, gînd la peste 40 !a sută lingou cald. scurgă pc arterele industriei ţării mai Spunea că şi-a luat concediul de odih­ Aşa o spune cel mai optimist salut DE ADMITERE PENTRU ANUL I LA ŞCOALA TEHNICA DE CONTABU
iar numărul macaralelor Tieglcr s-a du­ Acest procent însă, este nesatisfăcător. nă în mai multe reprize. O parte şi din cîto RÎnt pc pămînt. Salutul mi­ LITATE AGRICOLA.
blat. A urmat apoi înlocuirea siste­ puternic ţi mai ritmic torentul de me­ l-a petrecut cu familia la hăilo „Vic­ nerilor dimpreună cu cărbunele pe
mului dc transfercar pc „carusel" au­ Specialiştii din combinat au calculat că tal hunedorcan. toria" din Oradea, o altă parto aici, caro-l trimit la zi, prevestesc întot­ Se primesc elevi absolvenţi ai şcolilor de 7 ani din regiunea Hu­
tomatizat. Acestea sînt principalele lu­ numai un procent de minim 55 la sută AL. VASIU la Cîinp. deauna ziua. nedoara, cu recomandări din partea G.A.C.
crări, aportul proiectanţilor şi construc­ Informaţii suplimentare se primesc la secretariatul şcolii* telefon
torilor. Dar laminatorii? Trebuie spus 223 Blaj.
din cepul locului că principala lor preo­
cupare a fost şi ramînc sporirea indi­ f i l m e l e să p tă m in ii
cilor dc utilizare, a productivităţii mun­
cii, Din spusele tovarăşului inginer Ion
Mihut, adiunctul tectiei, am aflat ca
în numai doi ani, productivitatea Ia ora
efectivi a crescut cu peste 50 tone. In Întreprinderea Forestieră Sebeş
prezent, numărul lingourilor laminate CĂLIŢI In f o c îm p u ş c ă t u r i In c e a ţ ă
într-un schimb întrece adesea cifra 300.
Factorii care au condus la aceste rea­
lizări sînt multipli şi variaţi. Un larg m vinde din stocuri supranormative, întreprinderilor de stat, urmă­
colectiv ‘care cuprinde pc inginerii Va- toarele :
sîle Văzdăuţeanu, Ion Mihu, Avram
Czitrom, Adrian Moraru şi Moise Bo- © şuruburi pentru lemn (holtzşuruburi), de diferite dimensiuni ;
garu, pe maiştrii Ion Trifu, Georgc Du­
mitru sau pc muncitorii Florian Bolea, © patroane fuzibile ;
Petru Mezin, V.isîle Zăvălaş şi Viorel # balamale pentru uşi nr. 12 ; 1
Ncag, s-au ocupat dc perfecţionarea ‘ : . ...
producţiei ţi organizării muncii. Cup­ © cremoane aplicate pentru ferestre •
toarele adinei au fost trecute pe zgură © tăbliţe ondulate 075 c, 8 m ;
lichidă şi s-au săpat cîtcva gropi pro­
vizorii, pentru preîncâlzirca lingourilor, © articularii de cauciucuri pentru lăzi de fag 70x30x3 m. ;
fapt care a condus la alimentarea mai ■ © articularii cu două inserţii ;
VI VyŢ J*şj|f. 4 pr frvt -*rlu
ritmică a cajcî cu lingouri calde. Pc
baza unor studii tehnice şi a observa­ © cozi de ciocan brute din carpen ;
v O v V » M m W
lilŢT.i 't jfl'.yi|fr rulmenţi de diferite dimensiuni ;
© curele trapezoidale de diferite dimensiuni : 925x17x11, 950x17
Curs de califîcare *11. 1.200x17x11, 1.500x17x11, 2.000x17x11, 2.360x17x11,6.700x17x11.

Recent, la Uzina electrică din Gura- Acţiunea filmului „Căliţi în foc", producţie a studiourilor poloneze, se Producţie a studioului „Mosfilm", „împuşcaturi în ceaţă" este un film de
barza s-a deschis un nou curs dc ca­ desfăşoară în Silczia, imediat după terminarea războiului. Este perioada în aventuri, gen poliţist, ce-şi înnoadă intriga în jurul Iui Igor Evdokimov, marc
lificare pentru lucrătorii din secţia mix­ care oamenii, veniţi din toate colţurile tării, se îndreaptă spre această regiune om de ştiinţă sovietic, specialist in problema combustibilului destinat navelor
tă dc reţele. Timp de şase lunî, cursan­ reintegrată coloniei, pentru a o repopula. cosmice. i.R.T.fl, AUTOBAZA 6 HUNEDOARA
ţilor Ic vor fi predate lecţii de către In pofida succeselor obţinute în activitatea sa, carc-i aduseseră preţuirea
cei mai buni ingineri şi maiştri din ca­ Armata polonoză sprijină acest proces dc colonizare, ajutînd ţăranilor să tuturor celor cc-l cunoşteau, Evdokimov nu sc poate bucura de glorie. Pen­
drul uzinei La sfîrşitul perioadei de ocupe casele lăsate dc nemţi, luptînd împotriva acţiunilor duşmănoase ale tru toata lumea ci trebuie să rămînă un «umplu inginer. Nimeni nu trebuie ANGAJEAZĂ:
şcolarizare, timp în care cursanţii voi bandelor dc terorişti. Eroul principal al filmului este căpitanul Şotvinski, unui să cunoască activitatea lut reală. Toata această camuflare a realităţii avea
aplica la locul dc muncă noile cunoş­ din ace» comandanţi de armată care se preocupă de organizarea vieţii noi în scopul bine determinat dc a împiedica agenturile spionajului străin care se in­
tinţe sub îndrumarea unor şefi de echi­ Silezia. Filmul este întregit dc povestea de dragoste ce sc leagă între acest teresa mult de experienţele în domeniul în care lucra ci, sa afle un secret. — mecanici auto calificaţi şi conducători aufo
pă cu o bogată experienţă, absolvenţii căpitan şi o frumoasă silcziană, dragoste care, datorită împrejurărilor ce se Spionajul străin a reuşit totuşi să afle ceva. Şi filmul c ţesut pc febrile urmă­ cu o vechime de 5 ani.
vor fi calificaţi în meseria dc electri­ ivesc, nu-şi poate urma cursul frumos pe care pornise. Filmul rulează la cine­ riri, tinînd trează atenţia spectatorilor.
cieni rurali. matograful „Patria" între 21—23 septembrie a.c. Filmul rulează la cinematograful „Patria" între 24—27 septembrie a.c. Se asigură locuinţă.
IOAN P. JUDE
corespondent