Page 73 - 1964-09

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAl
C IT IŢ I C O M U N I C A T
IN N U M Ă RU L In conformitate cu planul pregătirii dc luptă a forţelor armate unite altf
D E AZI * statelor participante Ia Tratatul dc la Varşovia, în perioada 15—20 septembrie
1964, pc teritoriul Republicii Populare Bulgaria s-a desfăşurat o aplicaţie cu
o Spoi t : trupe ale armatelor sovietică, romînă şi bulgară. Aplicaţia a fost condusă dc
— Turul ciclist a! regiunii Hu­ ministrul apărării populare a R.P. Bulgaria, general dc armată D. Djurov.
nedoara, Rezultatele aplicaţiei au arătat gradul înalt a! pregătirii dc luptă a tru­
— Prima ediţie a Cupei Văii pelor participante, precum şi înalta calitate a tehnicii de luptă şi armamen­
Jiului Ia nnvoniodclism tului.
(PAR. 2-a); Aplicaţia a demonstrat încă o dată coeziunea şi unitatea armatelor statelor
O O calc a succesului : mica participante la Tratatul dc la Varşovia, pregătirea lor pentru apărarea graniţe­
mecanizare ; lor dc stat ale ţărilor lagărului socialist.
O De la $oimuş U Hondol ; La aplicaţie au asistat T. Jivltov, prim-sccrctar al C.C. al PC. Bulgar,
O Oaspeţi străini despic ex­ preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Bulgaria, şi alţi conducători de
poziţia realizărilor economici na­ partid şi de stat bulgari.
ţionale a R P. Romînc
(PAR. 3-a) ; La aplicaţie au participat ministrul foiţelor armate ale R.P, Romîne, ge­
O De peste hotare neral dc armată Lcoutin Sălăjan, ministrul apărării naţionale a R. S. Ceho­
(pag. 4-a). slovace, general dc armata B. Lomshy, locţiitorul ministrului apărării şi co­
mandant suprem al flotei maritime militare a U.R.S.S., amiral dc flotă S. G.
MARJI 22 SEPTEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani Gorşkov, locţiitorul ministrului apărării U.R.S.S, general dc armată V. A.
ANUL XVI. NR. 3027
Pcnkovski, vicc-ministi ul apărării naţionale a R. P. Polone, general colonel
J, Bordzilowski, locţiitorul ministrului apărării naţionale a R.D. Germane, ge­
nerat locotenent Z. Ridei, locţiitorul ministrului apărării a R.P. Ungare, ge­
Succese în întrecerea socialistă armate unite ale statelor participante Ia Tratatul dc la Varşovia, mareşal al
L A E .M . B A R Z A neral locotenent Kotelcs Jeno.
La aplicaţie au participat, do asemenea, comandantul suprem al forţelor
Uniunii Sovietice A. A. Grcciko, şi alţi ofiţeri superiori ai armatelor aliate.
La terminarea aplicaţiei a avut loc parada trupelor aliate.
LUCRĂRILE DE INVESTIT!!, Un colectiv harnic Cu planul pe nouă

UN PAS ÎNAINTEA PRODUCŢIEI! Colectivul turnatoriei nr. 1 de la îndeplinit FoSosirea ferf mai Bargă

uzina „Victoria" Călan a muncit anul
acesta cu mult spor. De la începutul a- In ziua de 16 septembrie minerii din cat. Astfel ci au deschis înainte de ter­ a produselor din mase plastice
Este cunoscut faptul că bunul mers ccpţiei greşite a şefului de sector îm­ nului şi pînă în prezent planul de pro­ Uricani au raportat îndeplinirea înainte men noi fronturi de lucru care au fost
a) producţiei Sn exploatările miniere e părat Gheorghe, uncie echipe de mun­ ducţie a fost depăşit cu 4 la sută. S-au de termen a planului de producţie pc date producţiei.
condiţionat de executarea la timp a lu­ citori dc la lucrările dc investiţii au produs în plus 69 tone radiatoare, 29 primele tici trimestre ale anului. Acest O preocupare dc seamă a minerilor Proprietăţile superioare ale produse­ lietilena. Policlorura dc vinii are, dc
crărilor de investiţii. Stalul nostru in­ fost pur şi simplu mutate în abataje. Din vane băi şi o cantitate însemnată de pie­ frumos rezultat obţinut dc colectivul dc din abataje a constituit creşterea ran- lor din mase plastice : rezistenţă, greu­ asemenea, multiple întrebuinţări. Din
vesteşte importante sume de bani pen­ această cauză toate lucrările de inves­ se mecanice. Rebutul a fost sub admis muncă al celei mai tinere exploatări mi­ meiuclor. In acest scop ci au aplicat pe tate mică, prelucrare uşoară şi altele, acest material sc fabrică îmbrăcăminte,
tru efectuarea lucrărilor de cercetare şi tiţii sînt mult râmase în urmă. la toate sortimentele. niere din Valea Jiului este urmarea c- scara largă iniţiativa „Doua cîmpuri determină folosirea lor în cele mai va­ piese pentru izolaţii iermicc şi fonice,
riate ramuri ale economici. Bachcli-
construcţii miniere, în vederea punerii S-au gîndit oare şefii acestor sectoare In fruntea întrecerii la sortimentul ra­ l'orturilor depuse pentru îndeplinirea şi dc cărbune în fiecare schimb, din fie­ telc, de pilda, sc întrebuinţează pc sca­ tapiţeri; pentru autobuze şi troleibuze,
în valoare de noi rezerve de masă mi­ precum şi alţii de la Musariu şi Brădi- diatoare sc situează schimbul condus de depăşirea angajamentelor luate în în­ care aripă dc abataj cameră'. Organi- ra largă la realizarea a numeroase re­ dIfc*ritc articole pentru construcţiile dc
nieră utilă şi construirea de noi căi de şor dc unde vor asigura rezervă dc mi­ comunistul Viorcl Aman, iar din cadrul trecerea socialistă, zîndu-şi temeinic munca, numeroase pere pentru industria constructoare dc locuinţe ctc. Numai în acest an, indus­
acces şi transport. Metodele de exploa­ nereu şi căi dc acces producţiei viitoa­ schimbului s-a evidenţiat în mod deose­ brigăzi dc mineri printre care cele con­ maşini electrotehnică, textilă ctc. La­ tria chimică realizează din policlorura
dc vinii covoare şi dale pentru mai
tare de marc productivitate a zăcămin­ re? Faptele arată că nu. Altfel n-ar trar bit echipa condusă dc Aurel Mamora. îndrumaţi de comitetul de partid, mi­ duse dc Constantin Rudic, Vasilc Hriţ- gărele pentru marile laminoare realizate bine dc 20.000 apartamente. Dc ase­
telor impun un ritm susţinut al lucră­ ta cu indiferenţă deschiderea şi pregăti­ Ea a redus rebutul în luna aceasta la 1,7 nerii din Urîcanî au dat o deosebită a- can, Constantin Sorcscu, Stancu Teodo- din bachelita textilă au înlocuit total menea, din acest material sc fac nume­
rilor de investiţii, care trebuie să mear­ rea de noi rezerve, asigurarea căilor dc la sută, faţa de 10 la sută cît era admis, tenţie introducerii uouluî în producţie. rescu, Ioan Bria, Constantin Poloboc, lagărele din bronz. Ele sînt dc cinci ori
furtunc,
roase alte articole cum sînt
gă cu un pas înaintea producţiei, des- acces şi ale celor de evacuare a minereu­ şi a înregistrat cea mai marc depăşire dc Numai în primele 8 luni ci au susţinut Gavrilă Pop şi alţii, au realizat viteze mai uşoare, au o durată dc 2-J ori mai tuburi, căşti dc protecţie, jucării, ma­
chizînd şi pregătind noi fronturi de lu­ lui. Aceasta fără să mai vorbim de im­ plan. metalic cu 1.2CC m.l. dc galerie mai sporite dc avansare în abataje. Pe în­ mare, sînt cu mult nwi ieftine. Din po» teriale didactice ctc.
cru de rezervă, gata oricînd să intre în portanţa pc care o prezintă lucrările dc AL. TUZA mult dccît prevedeau sarcinile dc plan, treaga exploatare viteza medic dc avan­ listiren sc produc bunuri dc larg con­
exploatare. construcţii menite să ducă la îmbunătă­ corespondent realizînd o viteză medic dc înaintare dc sare realizata în primele 8 luni ale a- sum şi diferite piese pentru industria In prezent, industria maselor plas­
57,57 m.l. pc lună, laţă dc 54 planifî-
In acest an şi E. M. Barza are de exe­ ţirea aerajului minier. cestui an este 100,5 m.l. pc lună, cu 18,5 constructoare de maşini. Pentru agricul­ tice realizează o producţie dc aproape
10 ori mai mare faţă dc 1950, în peste
cutat un volum marc de lucrări minie­ Concepţia greşita s-a ras/rînt şi asu­ m.l. mai mult dccît sarcina planificată. 400 dc sortimente.
re şi geologice pentru cercetarea şi ex­ pra folosirii maşinilor şi utilajelor. E. M. Astfel a crescut şi productivitatea mun­ tură şî numeroase domenii ale indus­
plorarea zăcămintelor inferioare pe de Barza dispune de un număr însemnat cii, media pc cele 8 luni fiind de 1,500 triei sc foloseşte cu rezultate bune po­ (Agerprcs)
o parte, iar pe de altă parte, pentru de maşini dc încărcat, care nu sînt uti­ tone pe post. Pe această calc minerii
construirea unor noi căi de acces, de e- lizate dccît în proporţie de 50 la suta, din Uricani au extras peste plan aproa­
vacuare a minereului şi de îmbunătăţi­ sau chiar mai puţin, din cauza ritmului pe 24.0CO tone dc cărbune cocsificabil.
re a sistemului de aeraj minier. In acest lent în caic se munceşte la lucrările de N. TRAIAN f!> &
sens s-a executat adîncirca puţului Bră- investiţii. Dotarea exploatării cu aceste corespondent Durata vie
dişor care a fost echipat cu o puterni­ maşini a costat bani. Cum sînt Jusiifi- € !© s
că maşină de extracţie 2 B.M. 3000, catc investiţiile pentru mecanizare dacă
ceea ce a dus la sporirea capacităţii de maşinile nu sînt folosite? Răspunderea Preparatorii înscriu
transport pe verticală. S-au executat şi pentru ncrealizarea planului lucrărilor de Medicul şef al oraşului Petroşani
dat în exploatare lucrările de la puţul investiţii, pentru tolerarea concep­ noi realizări — dacă în 1938 Io 3.000 de lo­
auxiliar nr. 1, precum şi galeria trans­ ţiei greşite că aceste lucrări sînt Dcpănătoarea Vic­ mi-a pus plocon în foţă două cifre: cuitori oi Văii Jiului revenea un
versală de la orizontul V Ruda şi ga­ auxiliare şi nu afectează direct pla­ toria Orde2 este una durata medie a vieţii minerilor din medic, astăzi proporţia este a lta : un
leria Hermina care a fost electrificată. nul dc producţie, revine şi con­ Zi dc zi pe poarta Preparaţici de căr­ Valea Jiului a fost în anul 1944 de medic la 800 locuitori;
Pe lingă aceste lucrări, în vederea îmbu­ ducerii exploatării. Tovarăşii din con­ din evidenţiatele în buni dc Ia Petrîlu ia drumul marilor uzi­ 50 de ani. Durata medie a vieţii — anuol se cheltuiesc pentru în­
nătăţirii transportului de minereu s-au ducerea exploatării n-au manifestat întrecerea socialista ne ale patriei tot mai mult cărbune spă­ minerilor din Valea Jiului a fost în făptuirea măsurilor de protecţia
executat rostogoalcle Magdalina şi Şte­ exigenţa corespunzătoare faţă dc înde­ lat. Eforturile colectivului dc muncă, anul 1963 de 66 de ani. muncii în minele bazinului carbo­
fan, care leagă mai multe Orizonturi în­ plinirea exemplară a tuturor sarcinilor dc la secţia depănat aflat într-o vie întrecere, au fost îndrep­ Minerii Văii Jiului au cîştigat în nifer 18—20 milioane lei;
tre ele. Printre lucrările date in acest planului de stat. Daca dc la începutul a fabricii „Viscoza" tate şi în cursul acestei luni spre folo­
an în exploatare dc către lucrătorii de anului conducerea E. M. Barza s-ar fi sirea din plin a capacităţii dc prelucrare 20 de ani, 16 ani de viaţă. La cîte — pentru lucrările de investiţii şi
la investiţii mai sînt 6 depozite de ex­ preocupat îndeaproape dc executarea a- din Lupcni. Colecti­ a maşinilor şi agregatelor — caie prin­ reflecţii nu te indeamnă aceste dotarea cu utilaje (cu efecte bine
plozivi executate conform normelor dc ccstor lucrări, actuala situaţie ar fi fost vul din care face cipală de sporire a productivităţii mun­ două cifre cu un conţinut de viaţă cunoscute în mecanizarea lucrări­
tehnică a securităţii muncii, precum şi evitata. Dar lăsîndu-le în seama unui cii. Echipele dc întreţinere conduse dc atît de bogat ! Dacă ar fi să cauţi lor grele din subteran şi înlocuirea
unele lucrări de amenajare. singur om — inginerul şef adjunct cu parte o apreciază a- Eugen Szcdlaccc şi Hcinric Lorenz s-au asemenea explicaţii la fiecare om muncii manuale) s-au cheltuit in­
străduit să asigure o bună funcţionare
problemele de investiţii — cu toată bu­ tît pentru hărnicia a instalaţiilor dc prelucrare şi de în parte le-ai găsi cu uşurinţă. In tre anii 1960—1964 mai bine de
Intre afirmaţii şi realitate năvoinţa şi strădaniile pe care le-a de­ cu care lucrează, cît fabricare a brichetelor, remediind ope­ cifra care arată durata medie a vie­ 1.730 m.l. oane lei, adică aproape
pus, acesta n-a putut cuprinde toate
problemele, fără să mai vorbim de ope­ şi pentru strădania rativ micile defecţiuni tehnice. Astfel ţii sînt concentrate ca într-un bu­ tot atît cît între anii 1951 — 1959;
Faţă dc volumul marc dc lucrări pla­ rativitatea dc care trebuia să dea dova­ muncitorii secţiei de brichete au reuşit chet un complex întreg de măsuri — în Valea Jiului au fost cons­
nificate pentru acest an, cele date în dă serviciul de investiţii prin îndruma­ dc a da numai pro­ să-şi depăşească şi în această lună pre­ întreprinse de partid şi guvern pen­ truite în anii puterii populare cca,
exploatare sînt sub posibilităţile existen­ rea şi controlul pc teren al stadiului vederile planului dc producţie. In pri­ tru ridicarea nivelului de trai, ma­ 9 000 de apartamente. Pentru în­
te la E. M. Barza. Dacă în general to­ lucrărilor dc investiţii. Conducerea ex­ duse dc bună cali­ ma jumătate a lunii septembrie lucră­ terial şi cultural al oamenilor mun­ făptuirea programului de construc­
varăşii din conducerea exploatării, din tate. torii din schimbul lui losif Maior au cii. ţii social-culturale s-au alocat a-
conducerile grupurilor dc sectoare şi şe­ ploatării n-a obligat nici pc şefii dc sec­ Foto: V. ONOIU produs peste sarcinile stabilite 506 tone nual în jur de 74 milioane lei; in
toare să răspundă direct de necxecuta-
fii de sectoare sînt convinşi ci lucrările rea sarcinilor planului de investiţii, iar brichete ovoide, cci din schimbul lui Pe­ Binele, fericirea omului a devenit
dc investiţii trebuie să meargă cu un tru Popa 467 tone. iar muncitorii schim­ legea supremă a statului socialist. 1964 fondurile destinate de stat in
pas înaintea prcducţiei, în fapte lucrurile aceştia au lăsat lucrările respective pe bului condus dc Iile Molnar 306 tone, Ne-o confirmă fără putinţă de tă­ acest scop sînt de 84 milioane lei.
ultimul plan.
stau cu totul altfel. Sa lăsam cifrele să La cele 21.600 tone brichete ovoide pro­ gadă printre multe alte exemple — — volumul vînzărilor prin comer­
vorbească; în cele S luni care s-au scurs duse peste plan în cele 8 luni care s-aa cîteva cifre lapidare. Să le ju d e ­ ţul de stat a sporit în perioada
din acest an planul valoric al lucrări­ Minusul i@ i scurs din acest an, în prinu jumătate căm: 1955— 1964 cu 241 milioane lei.
lor de construcţii miniere a fost realizat a lunii septembrie preparatorii au mai Populaţia Văii Jiului consumă ' în
doar in proporţie dc 80 la sută, iar a) se poate recupera adăugat încă 1.270 tone. — numărul paturilor în spitale
lucrărilor geologice numai în proporţie PETRE GAlNA esto în 1964 de peste 10 ori mai acest an cu aproape 90 la sută mai
dc 77 Ja sulă. In perioada amintită tre­ Pînă la sfîrşitu! anului âu mai' rămas corespondent mare decit în 1938; multă pline, cu aproape 52 la sută
buiau executaţi peste 2.500 m.l. dc ex­ trei luni şi citcva zile, timp suficient mai multe grăsimi, cu peste 21 la
cavaţii şi '-iu realizat doar 1.328, adică pentru recuperarea rămînerilor în urmă. sută mai mult zahăr decit consuma
52 la sută din plan. Nici pe categorii Pentru aceasta comitetul de partid a in­ în anul 1955.
dc lucrări sarcinile dc plan n-au fost dicat conducerii exploatării în recenta Şirul exemplelor nu poate fi e-
îndeplinite; la adîncîri dc puţuri reali­ lucrărilor dc investiţii, măsuri concrete. LU CRĂ RILE AGRICO LE DE TOAMNA
sa plenară în care s-a analizat stadiul
zarea iată de planul perioadei este dc puîzat în cîteva rînduri. Le parcurgi
88 la sulă, la galerii dc 47 la sută (din Ele se referă la constituirea unor bri­ o dată, revii asupra lor a doua oară
totalul dc 1.914 m.l. planificaţi s-au găzi dc înaintare rapidă, completarea tu­ şi de fiecare dată — de orîcite ori
icalizat doar 896), iar la suitori planul turor echipelor dc la investiţii cu efec­ te-ai ciîndi la ele — le găseşti noi
perioadei a fost îndeplinit numai în pro­ tivele necesare, dotarea echipelor care amintim pc Gheorghe Radu, lacob Cîm- Fruntaşi la recoltarea coltarea sfeclei de zahăr, a tutunului şi semnificaţii.
porţie de 53 la sută. execută aceste lucrări cu maşini dc în­ Muncă intensă pean, Vcronicn Pclric, Ioan Radu, Mate a cartofilor. Dc pc cele 35 ha. culti­ M. CONSTANTIN
Este evident contrastul între afirmaţii cărcat şi maşini pentru rccomprimarca Adalbcrt şi alţii. vate cu sfeclă s-a obţinut o producţie
şi realitate. Se susţine că planul acestor acrului. Conducerii tehnice îi revine sar­ la însilozări culturilor timpurii cu peste 470 tone mai mare faţă dc cea
lucrări n-a fost realizat deoarece marc cina să ia măsurile corespunzătoare pen­ Pentru a asigura o buna hrănire a Insămînţează orz planificată. întreaga producţie a fost
parte din muncitori au fost trecuţi să tru asigurarea brigăzilor şi echipelor de Dc curînd, gospodăriei colective din predata şi expediata Ia fabrica de zahăr Spectacole reuşite
Iur.rczc finisaje la obiectivele ale căror mineri cu toate materialele necesare, ast­ animalelor pe perioada de stabulaţic, co­ Apoldul dc Jos, raionul Sebeş, î s-a în- din Luduş.
termene dc punere în funcţiune erau sca­ fel ca lucrul să sc desfăşoare în cele mai lectiviştii din Tciuş au stabilit să însi- şi secară njînat drapelul dc unitate agricolă frun­ Dc asemenea, s-au recoltat cartofii dc
dente. Afirmaţia corespunde numai hune condiţii. Şefii de sectoare an da­ iozeze 2600 tone furaje, In vederea asi­ taşă pc icgiunc pentru rezultatele bune pe 60 ha. şî tutunul de pc 10 ha. Con­ Sî in bată şî duminică, sala „Arta"
parţial realităţii, deoarece nici la acest toria să asigure îndrumarea tehnică ne­ gurării necesarului dc suculente prevă­ Colectiviştii din comuna Aurel Vlai- înregistrate în executarea lucrărilor din comitent cu recoltatul cartofilor s-a pre­ din Deva a găzduit patru spectacole ale
capitol planul celor 8 luni n-a fost în­ cesari bunului mers al lucrărilor de in­ zute în balanţa furajeră sc acordă o a- cu, raionul Orăştic, bazaţi pc experienţa campania de vară. Fiind hotărîţi să dez­ dat cantitatea contractată cu U.R.C.C. colectivului Teatrului Naţional din Cluj.
deplinit dccît în proporţie dc 89 la vestiţii şi să controleze îndeaproape fe­ tenţie sporită acţiunii dc însilozare a anilor trecuţi au început din timp pre­ volte succesele dobîndite, colectiviştii şi sc face sortarea seminţei. Au fost prezentate „Judecata", piesă în
sută. lul în care maiştrii şi tehnicienii sc a- nutreţurilor. gătirile pentru însămînţârilc de toamnă. din Apoldul dc Jos şi-au organizat mun­ Imediat după eliberarea terenului s-a trei acte de Teodor Bocşa şi „Omul caic
Dacă lucrările din orizonturile infe­ chîta de sarcinile încredinţate. Datorită unei bune organizări a mun­ După ce au eliberat terenul au execu­ ca în mod exemplar şi în campania dc trecut la efectuarea araturilor pentru rîdc", dramatizare de Gunthcr Weiscti-
rioare s-au atacat şi, parţial executat, Comitetul de partid a mai recomandat cii şi a folosirii din plin a mijloacelor tat arături pc o suprafaţă de aproape toamnă. In felul acesta brigăzile dc însămînţare pc suprafeţele respective. born, după romanul cu acelaşi nume ai
cele din orizonturile superioare sînt conducerii exploatării asemenea măsuri de transport şi a celor pentru însilozare 200 ha. In acelaşi timp au selecţionat cîmp au obţinut realizări tot mai dc Pînă acum această lucrare s-a efectuat lui Victor Hugo.
mult ramase în urmă. Printre acestea în luna aprilie, tot într-o plenară a sa, s-a reuşit să sc realizeze peste 900 tone sămînţa necesară şi au început s-o tra­ seamă în întrecerea socialistă. Despic a- pc 86 ha. Pentru modul cum au lucrat Măiestria interpretativă a actorilor a
sc afla suitorul dc aeraj Măgura, galeria dar n-a urmărit în cc măsuri hotărî- siloz. La însilozare s-au folosit toate re­ teze. Pentru ca însămînţărilc să se des­ ccstc realizări nc-a informat rov. NICO- In recoltatul culturilor timpurii şi la dac posibilitate regizorilor Victor Tu-
de legătură din sectorul ,,1 Mai", ca­ rilc luate sînt traduse în fapte. sursele dc furaje cum sînt: porumbul făşoare Ia un nivel agrotehnic cores­ LAE DURORANŢU, preşedintele gos­ pregătirea terenului în vederea însătpîn- dor Popa şi Constantin Anatol să reali­
nalul dc aeraj de la orizontul 210 m.. Lipsa dc control s-a resimţit pînă la siloz, secara, colctcle şi frunzele de punzător, tractoriştii Cosma Ştefan şi podăriei colective. Din cele cc nc-a re­ ţărilor, merită a fi evidenţiaţi toţi co­ zeze spectacole la o înaltă ţinută artis­
adîncirca puţului auxiliar nr. 3 de nîvciu! echipelor care trebuiau să fie sfeclă, borhotul, pleava etc.‘ Dorn Cibiait' au pregătit un bun pat latat am aflat că pînă acum colectiviş­ lectiviştii, precum şi mecanizatorii Moi- tică, fiind primite cu vii aplauze de că­
la 180 la 210 m., suitorul dc controlate îndeaproape de către organi­ In prezent colectiviştii din Tcîuş lu­ germinativ. tii dîn Apoldul de Jos au terminat re­ sc Opraanu, Nicolae Mondoc şî alţii. tre publicul devean.
aeraj Ludovic-Hîrnicu, adîncirea pu­ zaţiile de partid din sectoare. Ele tre­ crează din plin la însilozarca porumbu­ Cele trei semănători care vor fi fo­
ţului Elena de la 210 la 290 m. buiau să tragă la răspundere pe şefii sec­ lui, a colctclor şi frunzelor dc sfeclă ce losite în această campanie au fost repa­
şi alte lucrări din grupul de sectoare toarelor pentru ncîndeplinirca sarcinilor vor rezulta dc pc aproape 50 hectare. rate şi reglate pentru a asigura o den­
Musariu. Pc lingă acestea, nici lucrările de plan. Dc aceea este necesar ca, în Pentru îmbunătăţirea calităţii furajului, sitate optimă dc plante la hectar. Ele
din grupurile de sectoare Valea Morii perioada care a mai rămas pînă la sfâr­ la însilozare se foloseşte lactobacterin, sine deservite de colectivişti cu expe­ Concursul corespondenţilor voluntari
şi Bradişor nu sînt încadrate în planul şitul anului, organizaţiile dc partid din administrarea lui făcîndu-sc în doze bine rienţă care şi în anii trecuţi au fost re­
calendaristic, deşi şi aici era de exe­ sectoare, comitetul dc partid pc exploa­ stabilite, în raport dc gradul dc sucu- partizaţi să execute această lucrare. Prin­
cutat un volum marc dc betonărî şi fi­ tare, să urmărească îndeaproape stadiul Icnţă al nutreţurilor. tre aceştia sc numără tovarăşii Constan­
nisaje. Faptele infirmă justificarea cu lucrărilor de investiţii, să folosească din Dîn rîndul colectiviştilor caic sc c- tin Bucur, Gavrilă lacob şi Cozma Şte­
privire la transferarea muncitorilor plin dreptul dc control pc c.ire-1 au a- videnţiază printr-o bună participare la fan. Bine pregătiţi, colectiviştii din Au­
de la lucrările de excavaţii Ia lucrările supra conducerii tehnice în scopul im­ lucru şi îşi aduc o contribuţie însemnată rel Viaicu au început în cursul zilei de Cei care veghează calitatea oţe
de finisaj. Care sînt cauzele care au dui pulsionării acestor lucrări. la desfăşurarea în condiţii corespunză­ azi semănatul orzului şi secarei pc cele
la nerealizarca planului lucrărilor dc in­ SIMION POP toare a acţiunii dc însilozare a furajelor 65 hectare destinate acestor culturi.
vestiţii? In liniştea cc sc aşternuse în sală, cu­ Şî darea de scamă arc numai cuvinte narea problemelor cc sc Ivesc pc fluxul
vintele răsunau limpezi şi clare. Sc ci­ de lauda la adresa acestui schimb. Sînt tehnologic.
n g n j — rjţw a tea darea dc scamă: „In luna august, citaţi: Gheorghe Muntean», Constantin La oţelă ria electrica rezultatele mun­
Urmarea unei “ 'Tgg*' colectivele de controlori din cclc trei o- Turcif.u, Tibcriu Bidiu, Viorcl Marin, cii oţclarilo:, în strînsă colaborare cu
••AS*
^ «vc tîjty . * f i l s ţclăriî ale combinatului — veche, nouă Simion Tuşa şi alţii. Este amintit şî fap­ harnicii controlori, sînt parcă şi mai
greşite j. "i . * r ■ •• r ¥ şi clccirică — intensifieîndu-şi eforturile tul că din cclc opt luni ale anului, în frumoase. De aceea, tînârul şef dc
tar s,
Exploatarea minieră Barza a mai fost au reuşit ca, alături dc harnicii oţclari, cinci, acest schimb a fost evidenţiat în grup, Constantin Chiţoiu spunea cu în­
criticată pentru ncrealizarea planului Să-şi aducă din plin contribuţia la reali­ întrecerea socialistă. dreptăţită mîndric: „Am încheiat şi a
lucrărilor dc investiţii. Atunci s-a ară­ zarea pianului cantitativ şi calitativ. In Dar, în luna august cîştigâtorii între­ opta lună cu planul dc producţie înde­
tat că unele cadre dîn conducerile gru­ luna august controlorii au raportat re­ cerii sînt controlorii schimbului C, con­ plinit îu proporţie dc aproape 108 la
purilor de sectoare şi unii şefi de sec­ ducerea rebutului cu mult sub graniţele duşi dc Mihai Ghiţă, care lucrează în sută şi cu cifra de rebut cu uuilt sub
toare nu acorda atenţia cuvenita lucră­ admisului. La oţetăria nouă, cifra de re­ schimbul condus dc inginerul Bun Ma­ limita admisa".
rilor de construcţii miniere şi geologi­ but pe secţie a fost dc numai 1,88 la xim. Ei au realizat o cifră dc rebut şi Şi aşa, din foile cuprinzătoare ale dă­
ce de cercetare. Este adevărat ca aten­ sută, faţă dc 2,02 la sută admis. Pe mai mică, de numai 1,74 la sută, faţa rii dc scamă, ies rînd pc rînd nume şi
ţia principală a şefilor de sectoare tre­ i a i i S w A . ' • schimburi situaţia este următoarea: de 2,02 admis. In luna august, contro­ fapte carc-şi cer dreptul la evidenţiere.
buie să fie îndreptată spre îndeplinirea y g r o f l M L v , schimbul A, condus dc inginerul Sabo lorii dc aici au muncit cu multă rîvnă, Sc nasc discuţii, sc fac noi propuneri
planului dc producţie la minereu şi me­ Ioan, schimb în caic lucrează echipa dc fiind mereu alături de oţclari, dînd cclc pentru continua îmbunătăţire a calită­
tal, producţia avînd prioritate. Dar dc f J M * W l L f e s - C - i = , controlori condusă dc Cristca Simion, a mai valoroase indicaţii, f.ăcînd cclc mai ţii oţelului, sc iau angajamente pentru
aici şi pînă la desconsiderarea lucrărilor j înregistrat un rebut de 2,00 la sută. utile intervenţii în desfăşurarea lucrului viitor. Pentru un moment în sală sc
de investiţii, lucrări de a căi or executare Printr-o atentă urmărire a procesului teh­ pe şarjă. S-â evidenţiat întreaga echipă lasă liniştea. Apoi prin faţa mesei pre­
răspund, ele fiind sarcini ale planului nologic, lupiînd pentru respectarea în­ de controlori, în frunte cu şeful de e- zidiului se perindă unul după altul ccî
de stat, este o deosebire destul de mare. tocmai a acestuia, intervenind cu in­ chipă, Mihai Ghiţă, apoi cei de la ela­ mai buni din cci buni, cărora Ic sînt
Cum altfel dccît neglijenţă poate fi con­ ! v" ;■ W dicaţii precise orî dc cîte ori a fost ne­ borare — Viorcl Lup, Gheorghe Mun­ înmînatc drapelele de evidenţiaţi în în­
siderată atitudinea şefilor dc sectoare cesar, controlorii au reuşit să-şi înde­ tean» II, Ioan Oprea, cei dc Ia turnare trecerea socialistă, ca uu simbol al pre­
Cărabaş Mihai, Blagu Nicolae, împărat plinească angajamentul dc a nu depăşi — Dumitru Matei, Marin Vă.tafu etc. ţuirii muncii lor dc veghe la continua
Gheorghe şi a altora care au lăsat lu­ i . K M cifra dc rebut admisă. Printre cci niai Rezultate meritorii au obţinut şi con­ ridicare a calităţii oţelului.
crările dc investiţii pc ultimul plan? Dar harnici controlori din acest schimb sc trolorii dc la vechea oţclăric şi în spe­
să lăsăm din nou faptele să vorbească. numără tovarăşii: Simion Cristea, cial cci dc la „electric". La oţelărîa ve­ In liniştea sălii, glasul celui din pre­
In sectorul IV Musariu condus de tov. y,\u*rtni»*c Gheorghe Balint, Gheorghe Farcaş. che s-a lărgit mult sortimentul mărci­ zidiu cheamă un nume după altul: Efti-
Cărăbaş Mihai, deşi sc lucrează dc mult rvb u- r •• C ; -4. v‘ş r \ 'jjf ’ l r o a » - î i J n lor elaborate, fabricîndu-sc oţel aliat cu mic Vrej, Viorcl Lup, Tonu Rădulcscu,
timp la executarea rostogolului 740, care Schimbul B, condus dc inginerul Za- crom, nichel, niangan şi oţel înalt aliat. şi alţii. /
ar descongestiona transportul de mine­ haria Costca care lucrează cu echipa de Colectivul dc controlori şî-n însuşit cu Pc feţele tuturor controlorilor dîn sală,
reu pe verticală, lucrarea este mult în- ig fK l * t cotrolorî al cărei şef este Gheorghe precizie noile instrucţiuni de elaborare sc citeşte însă aceeaşi hotirîre pentru
EŢTj T'J
tîrziată faţă de plan deoarece şeful de Muntean» I, a obţinut rezultate şî mai şi turnare a acestor mărci deosebit de
sector o consideră ca „lucrare auxilia­ va pretenţioase. Sînt scoase în evidenţă viitor: „Calitatea oţelului, va fî tot mai
ra0. La fel stau lucrurile şî în sectorul bune. Cifra dc rebut a fost dc numai meritele şefului de grup, Ioan Cosma bună..."
V Musariu, şef de sector tov. Blagu Ni­ Pentru pregătirea unui bun pat germinativ, înainte de însămînţarea culturilor dc cere.ile păioase, la gospodăria 1,S4 la vată, faţă de acelaşi admis de GH. I. NEGREA
colae, precum şi în grupurile de sec­ colectivă din comuna Aurel Viaicu se execută lucrări de dîscuîre a terenului. 2,02 la sută... care manifestă mult interes in soluţio­ corespondent
toare Valea Morîi. Aici, datorită con- In fotografie: Tractoristul Aurel Teodorescu lucrînd la discuit.