Page 77 - 1964-09
P. 77
T ^ b î i o t e c a C r i n i : t. , ~ f
^ e!)iona!â
! Muru-doarfi-rW,? P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R I L E . U N 1 Ţ 1 - V A I
C IT IŢ I închiderea celui de-al HMea
IN N U M Ă R U L
D E AZI Concurs şi Festiva! InfernaJionaS
0 Mugurii Iui 1965 ;
i i O Mereu prezent la panoul 99 (George Enescu**
tic onoare ;
O La Expoziţia realizărilor Ultimul concert al celui de-al lll-ltra delungate, -ii rechemat de mai multe
economici naţionale a K. P. Ro- Festival Internaţional „George Encscu ori pe marele artist. La cererea insis
mînc ; susţinut marţi scara, în sala Palatului tentă a publicului, el a interpretat
O Atenţie deosebită lucrări R.P. Romînc, de Orchestra simfonică Scherzzo în do diez minor de Chopin.
lor de investiţii ; a Filarmonicii de stat „George Encscu’*. In partea a doua a programului a
0 Din istoricul Jocurilor dirijată de Mireca Basarab. s-a bucurat
Olimpice de concursul celebrului pianist ameri fost executată Simfonia iX-a în re mi
(pag. 2-a) ; nor de Beethoven, avînd ca solişti pe
can Arthur Rubinstein. Emilia Pctrcscu. Martira Kcsslcr, Miliail
O Sa fim exemplu La concert au luat parte tovarăşii Ştirbei şi Marius Rinl/.Icr. Şi-au dat
(pag. 3-a); Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe concursul corurile Filarmonicii de stat
0 De peste hotare Maurer, Alexandru Draghici, Leonte „George Encscu" şi Ratiiotclcviziunii.
(pag. 4-a). Răutu, participanţi la concurs şi festi dirijate de D. D. Botez şi Alexandru
val. personalităţi ale vieţii culturale şi Şumski.
artistice, un numeros public. Concertul s-a bucurat de un marc
Au asistat şefi de misiuni diplomatice succes. Pianistului Arthur Rubinstein
şi alţi membri ai corpului diplomatic. şi celorlalţi artişti le-au fost oferite
coşuri cu flori din partea preşedintelui
Arthur Rubinstein a dat o interpre
TILUL MUNCII Noi succese în întrecerea tare strălucită Concertului nr. 5 in ini Gheorghe Ghcoi ghiu-Dej.
Consiliului de Stat al R. P. Romînc,
bemol major pentru pian şi orchestră
de Beethoven. Aplauze entuziaste, în (Agerpres)
D L PARTID Fontă peste plan
Recepţia de fa Palatul Consiliului
CONDUCEREA cu cocs economisit de Miniştri
La secţia a lll-a furnale a C. S. Hunedoara, iniţiativa, „Realizarea
şi depăşirea angajamentului la fontă, cu cocs economisit", se aplică Preşedintele Consiliului de Miniştri lescu, Constantin Tuzu, membri aî
cu mult succes. Străduindu-se să respecte întocmai instrucţiunile teh aI R.P. Romînc, Ion Gheorghe Maurer, Consiliului de Stat, ai guvernului şi alte
nologice, să menţină cit mai ridicate temperatura aerului cald şi pre a oferit marţi scara o recepţie la Pa persoane oficiale, numeroşi oameni de
artă şi cultură, ziarişti.
latul Consiliului de Miniştri în cinstea
siunea la gîtul furnalului, furnaliştii de aici au reuşit să înregistreze participanţilor Ia cel de-al lll-lca Con
Opera constructi DUMITRU POFA ncle şi organizaţiile consumuri specifice de cocs din ce în ce mai reduse. In luna aceasta curs şi Festival Internaţional „George Au luat parte şefii unor misiuni di
vi de mari propor prim-sccretar al Comitetului de partid să posede spre exemplu, pînă în prezent, au realizat un consum specific de plomatice acreditaţi în R.P. Romînă şi
ţii, Ia care partici regional de partid Hunedoara întotdeauna pricepe cocs redus. Encscu". alţi membri ai corpului diplomatic.
Recepţia s-a desfăşurat într-o atmos
pi astazi întregul ----- rea de a stabili di Depăşirea de plan înscrisă pe graficul întrecerii în primele doua de Au participat tovarăşii Alexandru feră cordială.
nostru popor muncitor — dcsăvîrşirca recţia hotărîtoarc spre care să fie ca cade este de peste 1.600 tone fontă. întreaga cantitate s-a obţinut pe Drăghici. Leonte Răutu, Mihai Dalca,
construcţiei socialiste —. determină nalizată activitatea politică şi organiza seama cocsului economisit. C. HUNEDOREANU Gheorghe Gaston Marin. Gogu Rădu- (Agerpres)
creşterea continuă şi întărirea rolului torică. Aceasta este una din cerinţele corespondent
conducător al partidului în viaţa so cele mai importante ale conducerii
cială, perfecţionarea stilului şi metode economici, ale stilului leninist de
lor de muncă ale organelor şi organi muncă.
zaţiilor de partid. Refcrindu-sc Ia con Sarcinile privind sporirea producţiei s •
ducerea de către partid a construcţiei de cărbune, minereuri, metal, maşini- ly*
/ / 1 f/t
socialiste. Lenin spunea ci „pentru a uncJtc, energic electrică, bunuri indus Indici superiori de S - e fmori (c l re • L / C M .
conduce bine este necesară, pe lîr.gă pri triale de larg consuni ş.a. pun în faţa
ceperea de a convinge... priceperea de comitetului regional, a celorlalte organe
a organiza în mod practic**. Tocmai o şi organizaţii de partid probleme din Furnaliştii de la uzinele siderurgice telor. Acest lucru se concretizează în
asemenea pricepere avem în vedere cînd tre cele mai variate, între care pro „Victoria" din Călan au realizat lună de succesele obţinute. Furnalele de la Că
vorbim despre stilul de muncă al orga blema centrală este îndeplinirea ritmi lună planul de producţie înainte de ter lan funcţionează de pe acum cu indici Amplasarea judicioasă Pregătirea terenului
nelor şi organizaţiilor de partid în că a planului de stat Ia toţi indicatorii, men, la toţi indicii. Ca urmare ci au de utilizare mai mari decît cei prevă
conducerea economici. de către fiecare unitate economică şi, livrat turnătoriilor din ţară de (a înce zuţi a se realiza la sfîrşitul planului de a culturilor O dată cu recoltatul păioasclor, con
Sarcinile complexe, multilaterale, ge prin urmare, pe ansamblul întregii re putul anului, peste prevederi, o canti şase ani. Pe fiecare metru cub volum siliul de conducere al gospodăriei din
nerate de dezvoltarea ascendentă a ba giuni. tate de fontă din care se pot produce util de furnal şi zi calendaristica s-a ob Vaidei, raionul ^răştic s-a preocupat de
zei tchnico-matcrialc a socialismului în încă din perioada repartizării către peste 310 vagoane de piese necesare la ţinut anul acesta în medie cu aproxi Printre celelalte probleme legate de executarea arăturilor de vară pe supra
actuala etapă, duc la îmbogăţirea con întreprinderi a sarcinilor de producţie fabricarea tractoarelor, camioanelor, mativ 65 la sută mai multă fontă de cît pregătirea însămînţărilor de toamnă, la feţele eliberate. In felul acesta am reuşit
ţinutului activităţii de partid, cer for pentru 1964, comitetul regional a asi combinelor şi altor maşini şi utilaje. în 1959, faţă de 60 la suta cît prevedea G.A C. din. Tărtăria amplasarea judici ca pină acum sa avem pregătită în cele
me şi metode de muncă adecvate. Stilul gurat instruirea şi pregătirea temeinică Colectivul de furnalişti de aici a do- angajamentul furnaliştilor să realizeze în oasă a culturilor a stat în centrul aten mai bune condiţiuni o suprafaţă de 229
de muncă reprezintă în ultimă analiză a birourilor comitetelor raionale şi oră bîndit în ultimii ani o experienţă valo ultimul an al şcsenalului. ţiei. Schiţa de amplasare a culturilor de ha teren, din cele 460 planificate. Ca-
esenţa întregii activităţi organizatorice, şeneşti de partid, a cadrelor de partid Folosirea unor reţete de dozarea în toamnă a fost întocmită ţinîndu-sc sea litaica lucrărilor la arături, discuit, grâ-
arară măsura în care o organizaţie de din fabrici şi uzine, din exploatările ‘, - U v ^ v v . roasă privind folosirea cît mai produc cărcăturii ştiinţific întocmite a permis ma de plantele premergătoare, de fer pat ctc. a fost urmărită în permanenţă
partid ştie să se orienteze spre sarcinile miniere în legătură cu problemele pri tivă a capacităţii de producţie a agrega- ca din aceiaşi cantitate de materiale să tilitatea solului şi de cerinţele biologice de către brigadieri, ceea cc a determi
ho*ăiîtoarc, să repartizeze judicios for vind sporirea capacităţilor de producţie, se obţină cu 15 la sută mai multă fontă ale soiurilor folosite. nat pe mecanizatori să le efectueze la
ţele de care disrunc, să organizeze şi creşterea producţiei şi productivităţii de cît în urmă cu 5 ani. Procentul de In funcţie de aceste condiţii, gospodă un nivel agrotehnic corespunzător.
să mobilizeze masele ocntru înfăptuirea muncii, reducerea preţului de cost, îm declasate realizat este de aproape 5 ori ria noastră va însămînţa cu griul din Pentru modul în care au muncit la
cu succes a liniei politice a partidului. bunătăţirea calităţii produselor, înde mai mic de cît în 1959, claborindu-sc soiul „Ponca" o suprafaţă de 120 ha. pregătirea terenului merită a fi eviden
Conducerea economici reflectă nemij plinirea planului tehnic, pregătirea pen astfel fontă de calitate din ce în cc mai Acest soi se va însămînţa după trifoi ţiaţi mecanizatorii Ion Bota, Nicolac
locit, am putea spune, stilul şi meto tru asimilarea noilor produse. Aplicînd metode bună. şi lucerna pe 70 ha. iar după mazăre şi Trăscăian şi losif 1 leasă.
dele de muncă ale unei organizaţii de Introducerea utilizării gazului metan grîu pe 50 ha. De asemenea, s-a avut Avînd în vedere că o parte din cul
partid. Felul cum acţionează aceasta, Comitetul regional de partid îşi în în procesul de producerea fontei, pe in vedere ca şi celelalte soiuri să fie am
capacitatea de a cuprinde sectoarele dreaptă eforturile în primul rînd spre Muncitoarea Marîa Henegnr de la în avansate plasate pe un agrofond corespunzător, turi le vom însămînţa pe suprafeţele de
cheie, de a alege dintr-un lanţ întreg de activitatea *din industria extractivi, si treprinderea „Sebeşul" din Sebeş îşi or scama căruia s-a micşorat simţitor con astfel incit să asigure realizarea de re pe care urmează a se recolta porumbul,
derurgică, energetici, ramuri de bază
sumul de cocs, instalarea şî punerea în
probleme veriga principală, care atrage ale economici. La comitetul regional, ganizează bine munca, se preocupi de funcţie a unei benzi de turnarea fontei colte sporite la hectar. s-a SLabilit ca eliberarea terenului să
după sine rezolvarea celorlalte, de a în ridicarea calificării profesionale. Ca ur de exploatare Pentru buna desfăşurare a lucrărilor se facă pe tarlale în funcţie de coacerea
făptui sarcinile curente concomitent cu la comitetele raionale şi orăşeneşti, cu mare, lună de lună se situează în frun lichide, ridicarea cu peste 40 (a sută a şî pentru a da posibilitate brigadierilor culturii, în aşa fel îneît să se creeze front
pregătirea pentru soluţionarea obiecti sprijinul activului de partid, al comisii tea întrecerii socialiste. Antrenaţi în întrecerea socialistă, mi randamentului termic al caupcrclor sînt să-şi organizeze munca în cele mai bune de lucru mecanizatorilor, ceea cc va per
lor economice, se examinează cu regu
cîteva din îmbunătăţirile principale a-
velor de perspectivă, ca şi nenumărate nerii de la E. M. Ghclar obţin zi de zi condiţiuni, schiţa de amplasare a cultu mite terminarea însămînţărilor în epoca
site aspecte, influenţează rezultatele laritate aspectele esenţiale ale produc noi şi frumoase succese. In perioada 1 — dusc procesului tehnologie care au con rilor a fost prelucrată cu aceştia, repar- optimă.
economice. Fără a absolutiza, putem ţiei de djrbuiţe, minereuri, cocs, fontă, 20 septembrie ei şi-au depăşit planul de dus Ia creşterea’în conJÎDVU‘,3 indicilor ing. AUREL GHIGU
afirma că din indicatorii economici, din oţel, laminate, 'eiVergie electrică.* ■ Jtstc Inovaţii producţie la minereu extras cu 1.037 de producţie, productivitate şi calitate. tîziiîdîl-^c frccflruia suprafeţele ce revin G.A.C. Vaidei
datele şi cifrele privind îndoplinirca evident că în condiţiile cînd muncitorii, ronc. S-au redus mult consumurile specifice brigăzilor respective. Organizîndu-şi
tehnicienii, inginerii ştiu bine ce au de
bine munca, urmărind in permanenţă
planului deducem aproape totdeauna făcut în fiecare zi. cînd eforturile lor In cele 8 luni cc au trecut din acest La acest succes au contribuit mai pe tona de fontă. Aplicînd iniţiativa de
arta conducerii, .nivelul ei, eficienţa au, activitatea de inovaţii şi raţionali mulţi factori. In primul rînd colectivul a realiza şi depăşi angajamentul ia fontă, calitatea lucrărilor de pregătire a solu
întregii munci politice şi organizatorice. sînt orientate într-o direcţie precisă, zări din cadrul exploatărilor miniere din de muncă de aici, îndrumat de organi c»i cocs economisit, furnaliştii de la Că lui şi de fertilizare, colectiviştii din
In cele ce urmează am vrea să în hotărîtoarc se creează o atmosferă Valea Jiului, a fost deosebit de bogată. zaţia de partid, a aplicat cu bune rc^ lan au realizat de la începutul anului .Tărtăria vor începe în aceste zile însă-
făţişăm, pe baza experienţei organelor prielnică pentru apariţia şi dezvoltarea Au fost prezentate cabinetelor tehnice zultatc metode avansate de exploatare o economie de cocs metalurgic care poa mînţarea paionsclor, lucrare caic se Una din măsurile menite a contribui
experienţei pozitive. Se ştie că în Di
şi organizaţiilor de partid din regiunea în perioada sus-amintiră un număr de cum sînt cele de înmagazinate a mi te servi la elaborarea a peste 1700 tone prevede a fi terminată în epoca optimă. la obţinerea unor producţii sporite, este
Hunedoara, unele aspecte ale stilului de rectivele celui de-al III-tca Congres al 421 propuneri de inovaţii din care 237 nereului, în subclajc şi metoda combi de fontă. ing. MARIA LASCU
muncă în conducerea economici. P.M.R. se prevede ca indicii de utili A. 2. G.A.C. Tărtăria aceea a fertilizării solului. La G.A.C. din
Organizaţiei regionale de partid Hu zare a furnalelor să sporească pină în au şi fost aplicate în producţie, econo nată. De asemenea, ci nu folosit mai Cioara, fertilizarea terenului se face pe
1965 cu 40 la sută faţa de t959, ceea
nedoara îi revin în prezent sarcini deo cc reprezintă o sarcină mobilizatoare miile post calculate ridieîndu-sc la suma judicios maşinile şi utilajele şi şi-au îm baza planului întocmit în acest scop în
bunătăţit continuu organizarea muncii.
sebit. de importante în conducerea ac de 1.360.000 lei. urma analizei chimice a solului. Acor-
tivităţii economice. Ca urmare a poli pentru toate colectivele din uzinele si IO AN CHIR AS L. DUMITRIU dînd o atenţie sporită acestei acţiuni,
ticii partidului de industrializare, a pre derurgice. Intr-o discuţie cu cadrele de corespondent corespondent pînă acum au fost încorporate în sol 20
ocupării sale perseverente pentru îmbi la Combinatul siderurgie Hunedoara şi tone superfosfat şi 10 tone sulfat de a-
narea armonioasă a tuturor ramurilor Uzinele „Victoria"-Călan s-a stabilit un moniu pe o suprafaţă de 100 ha teren,
plan complex de măsuri în vederea unei
economici, ca şî celelalte regiuni ale Cu planul pe nouă luni îndeplinit ceea ce ne va asigura obţinerea unui
ţării. Hunedoara a cunoscut în anii largi acţiuni menite să ducă la spori spor de producţie în medic de 15—20 la
puterii populare o puternică dezvol rea continuă a indicilor de utilizare a sulă. Pe o suprafaţă de 50 ha cc ur
tare. Fizionomia sa industrială o dau furnalelor şi, pe această bază, a pro mează a fi pregătită după recoltarea cul
ducţiei de fontă.
astăzi asemenea ramuri cum sînt indus 14 colective C.S. turilor de toamnă vom aplica îngrăşă
tria extractivă, siderurgică, construc Comitetul de partid de la Uzinele c t e minte naturale. La lucrările de fertilizare
toare de maşini, energetică, chimică şi „Victoria"-CăIan a ajutat organizaţiile H ra' a solului cc s-au executat, au muncit cu
altele, care se înscriu cu realizări de de bază să desfăşoare mai bine munca O corespondenţă primită de la tov. Acest succes însemnat al siderurgiş- bune rezultate tov. Nicolac Chiriluţ,
seamă în ansamblul economiei naţio politică pentru descoperirea şi pune loan Dârâmuş, activist al Comitetului tilor este urmarea firească a entuziasmu brigadier de cîinp, Nicolac Dăian şi V.v
nale. In anul 1963, de pildă, regiunea rea în valoare a rezervelor interne ale orăşenesc al P.M.R. Hunedoara, ne a- lui cu care au muncit, îndrumaţi de or sile Soc,ici, conducători de atelaje.
Hunedoara a produs 67.7 la sută din producţiei. Colective formate din cele nunfă că, pînă la 21 septembrie, t4 co ganizaţiile de partid, pentru realizarea şi IOACKIM OLARU
cantitatea de fonta, 62,9 la sută oţel, mai bune cadre tehnice şi economice au lective de muncă de la combinatul side depăşirea angajamentelor luate în cin preşedintele G.A.C. Cioara
48,8 la sută laminate finite pline, 53,1 studiat temeinic posibilităţile de îmbu rurgie şi-au îndeplinit planul de pro stea celei de a XX-a aniversări a elibe
la sută cărbune brut, 14,8 (a sută ener nătăţire a activităţii de producţie la ducţie pe 9 luni. Este vorba de colecti rării patriei. El este în acelaşi timp ur
gie electrică faţă de producţia întregii fiecare loc de muncă. Problemele mai vele secţiilor I şi a Iî-a furnale, marea unei bune organizări a întrecerii Pregătiri pentru
ţări. dificile au fost supuse dezbaterii în or nr. 1, O.S.M. nr. 2, oţelăria electrica, la- socialiste, aplicării celor mai eficiente
Regiunea noastră dispune de largi po ganizaţiile de bază. Cu -acest prilej s-au mînoarclc de 80jD mm., 750 mm. şi 650
sibilităţi pentru sporirea producţiei a- scos în evidenţă deficienţele care făceau mm., turnătoria de fontă, turnătoria de măsuri ichnico-organizatoricc, a experi iarnă în O.A.C.
gricolc vegetale şi animale. Dui>5 în ca realizările si nu se ridice la nive oţel, turnătoria de bronz, forjă, fabrica enţei înaintate, şî introducerii cu curaj
cheierea colectivizării agriculturii s-au lul posibilităţilor şi, bineînţeles, s-au de var şi fabrica de oxigen. a tehnicii noi. In aceste zile colectiviştii care lucrea
creat condiţii favorabile dezvoltării con făcut numeroase propuneri pentru în ză în sectorul zootehnic din cadrul
vreme, obţinerea unor indici de utili I.R.T.Â. Hunedoara—Deva
tinue a zootehnici, pomîculturii, viti lăturarea acestor deficienţe. In scurtă G.A.C. Drîmbar, raionul Alba. fac in
culturii şi altor ramuri ale agriculturii. tense pregătiri pentru iarnă. Pentru a-
Existenţa unei economii coplcxe zare cit mai înalţ» la agregatele side dăpostirca în bune condiţiuni a scroa
pe teritoriul regiunii presupune ca rurgice devenise obiectivul principal In cursul acestui an lucrătorii de la au fost luate mai multe măsuri. Astfel, felor cu purcei, au fost reparate toate
atit comitetul regional, cit şi ce al întregului colectiv al uzinei. LR..T.A. Hunedoara-Deva au obţinut o autovehiculele au fost întreţinute şi re coteţele vechi, fiind construite şi alte
lelalte o r g a n e şi organizaţii de Atenţia principală a comitetului de seric de succese. Aproape în fiecare lună parate mai bine. In acest scop, echipele coteţe noi.
partid să stăpîncască temeinic pro partid a fost îndreptată spre secţia fur ci şi-au depăşit planul de producţie, au de întreţinere au fost întărite cu mun Asigurarea cu furaje pentru bovine de
blemele economice, si fie mereu în nale — secţie de bază a uzinei. Un obţinut însemnate economii. Acest lu citori calificaţi. Ca urmare, coeficientul asemenea este o problemă căreia i se
miezul acestora, urmărind îndeaproape studiu făcut de către comitetul de cru a făcut posibil ca planul pe 9 luni de utilizare a parcului de maşini a cres acordă multă atenţie. Pînă la această
modul cum sînt rezolvate, să ştie să partid încă din anul 1961 cu ajutorul să fie îndeplinit cu opt zile înainte de cut, iar timpii de staţionare a autovehi data a fost strînsă şi depozitată întrea
concentreze forţele principale spic în unor ingineri şi tehnicieni a scos la termen. De la începutul anului şi pini culelor au scăzut. ga cantitate de fînuri, lucrîndu-sc în
deplinirea în primul rînd a sarcinilor iveala că există mari rezerve pentru în prezent colectivul de muncă de aici In vederea evitării curselor fără în continuare la însiiozat, fiind realizată
esenţiale, de care depinde nemijlocit creşterea indicilor de utilizare a fur- a obţinut cu 700.000 tone transportate cărcături şi îmbunătăţirii coeficientului pînă în prezent cantitatea de 80 tone si
realizarea tuturor celorlalte în ansam nalelor, ca sarcina trasată de Congre şi cu 5.000.000 tone kilometrice mai de utilizare a capacităţii maşinilor s-a loz.
blu. Altfel spus, este necesar ca orga- sul a1 IlI-lca al partidului poate fi nu multe prestaţii faţă de aceeaşi perioada extins transportul cu tarif C.F.R. In
numai îndeplinită, dar şi depăşită. a anului trecut. I<->N FILIMON
*) Articol apămt fn revista „Lupta cursele interurbane an fost folosite auto corespondent
de clasă" nr. 9. (Continuare In pag. 3-a) Pentru dobîndirca succeselor amintite vehicule de capacitate marc şi cu re
morci. Transpoi turife între autobaze şi
între şantiere şi autobaze au fost mai La concret
bine sincronizate. Ele au fos; urmărite BgpBM Wfwwtt'uii
mai judicios. Apoi, între conducerile au
tobazelor şi întreprinderile beneficiare a Staţia de amplificare a Exploa
existat o legătură mai strînsă. tării miniere Tclinc, care se gă
La toate acestea se mai poate adăuga seşte în sediul comitetului sindi
preocuparea conducerii I R.T.A. Hunc- catului nu funcţionează de mai
doara-Deva şi a conducerilor autobaze bine de cinci luni din cauză că
lor pentru calificarea şi ridicarea califi este defectă.
cării muncitorilor. In cursul acestui an
aii fost deschise numeroase cursuri pen
tru calificarea si ridicarea calificării tu
turor lucrătorilor. Mecanicul Aurel Teodorcscu de la S.M.T. Orăştie îşi depăşeşte cu regu
EVA MOISE laritate planul de producţie, execută lucrări de calitate bună. De aceea este
corespondenta Apreciat de colectivul în mijlocul căruia lucrează.
In aceste zile
pe litoral  v s & B î f a i s f e S e H i a g a z i B i ^ S o a ®
Timpul deosebit de frumos din pri sfsecialiilzaie
mele zile ale toamnei au favorizat con
tinuarea petrecerii unui concediu plăcut Din cercetările făcute de specialişti la pa rterul noilor blocuri. Ele dispun de
pe litoral. Staţiunile Eforie nord şi sud, reiese că magazinele specializate desfac o suprafaţă de peste 342 milioane m.p.,
Tckirghiol şi Mangalia găzduiesc în pre în medic cu circa 12 la sulă mal multe revenind pentru fiecare unitate în me
zent ultima scrie de aproape 20.000 de mărfuri decît unităţile obişnuite. De die cîtc 170 m p. suprafaţă comercială
persoane venite la odihnă sau tratament. asemenea, prin folosirea formelor mo faţă de numai 60 m.p. de cît dispun
La Mamaia se mai află în aceste zile şi derne de desfacere, cum este autoservi magazinele din vechile clădiri.
circa 9.C00 de turişti străini, îndeosebi rea, cumpărătorii economisesc jumătate Măsurile prevăzute pentru extinderea
din ţările nordice ale Europei: Suedia, din timpul care le trebuie pentru cum formelor superioare de organizare a re
Finlanda, Danemarca, R.D. Germană, părături în celelalte unităţi. ţelei comerciale prevăd printre altele
R.F. Germană, R.P. Polonă. In prezent circa 65 la sută din nu organizarea de raioane specializate şi în
De Ia deschiderea sezonului de vară mărul magazinelor nealimentare sînt cadrul magazinelor universale, generale Şoarecii, între ci :
In oraşul Brad s-au construit în ultimii ani blocuri aspectuoase, cu apartamente confortabile. pe litoral, hotelurile şi vilele staţiuni specializate, faţă de numai 48 la sută cît şi combinate. Cine s-o fi ocupînd oare de acea*
Iq fotografie: cîteva din blocurile construite în oraşul Brad. ^ ON^IU. lor au găzduit peste 276.000 de per existau în 1959. Cea mai marc parte din stă staţie?
soane. acestea o formează unităţile amenajate (Agerpres) — Pînă acuma... noi.