Page 78 - 1964-09

Nr. 3028
Pag. 2 Drumul socialismului

1965
O o A ifa Ifc N P A

Pe nesimţite, fară sa întrebe de ni­ Tripşa : introducerea sudurii superfi­ MIERCURI 23 SEPIEMBR/E 1964
meni, a sosit aceasta toamna liniştita. ciale a vetrclor. La revizia de vagoane din Simeria- lele treceau şi roadele strădaniei lui
Aparenţa liniştei acestei toamne este Posibilităţile îmbunătăţirii în con­ triaj există un loc anume rezervat Se arătau zilnic în lupta cu fiecare
înşelătoare pentru cei care cunosc pre­ tinuare a activităţii colectivului, atît numai celor ale căror rezultate de pro­ minut, cu înlăturarea oricăror întîr- 18,15 Tapte din întrecere; 18,30 Pro­
ocupările colectivului Combinatului cantirative cît şi calitative sînt practic ducţie sînt ccJc mai bune, celor care zieri a trenurilor. Cu pricepere el re­ CINEMA gram muzical pentru fruntaşi şi evi­
siderurgic de la Hunedoara. nelimitate. De la măsuri care par la dovedesc conştiinciozitate, operativi­ media orice defect la conductele se­ DEVA : Căliţi în foc — cinemato­ denţiaţi în întrecerea socialistă; 19,00
Asistam zilele trecute la o discu­ prima vedere de mică însemnătate, la tate în îndeplinirea exemplară a sar­ cundare, înlocuia vcntilcle nccorcs- graful „Patria" ; Micii visători — ci­
ţie dintre un tovarăş activist al co­ măsuri care aplicate au o greutate cinilor de producţie. Acest loc este punzătoarc, regla cursele dc frînă au­ Emisiunea distractivă „Dialog cu mu­
mitetului de partid din combinat şi mare în sporul muncii colectivului — panoul de onoare. Un trecător mai tomată, ajusta frînclc de mînâ nece­ w i nematograful „Arta" ; PETROŞANI : zica uşoară"; 19,35 Melodii populare
tov. ing. Niţă, directorul tehnic al toate, înmănunchiate, pregătesc rea­ atent ar observa că din rîndul celor sare menţinerii pc loc, verifica etan­ Gol printre lupi — cinematograful interpretate dc Raveca Sândulcscu şi
„Republica" ; Cei 7 magnifici — ci­
Ionel Banu; 20,15 Jurnalul satelor;
combinatului. Subiectul discuţiei ? lizările zilei de mîinc. La cuptoare, prezenţi la panou o fotografie este şeitatea conductei generale, asîgurînd nematograful „7 Noiembrie" ; ALBA 21,00 Noapte bună, copii: „Despic
Pregătirile pentru producţia anului operaţia de introducere manuală a mereu nelipsită, de ani de zile. Fo­ astfel trenurilor formate pe liniile tria­ â $ r l
viilor erau înscrise pe Inc de frunte materialului refractar a fost dc cu- tografia reprezintă chipul lui loan jului o deplină siguranţă a circula­ IULIA : Rude de sînge — cinemato­ Cristina"; 21,10 Muzica uşoară dc
graful „Victoria" ; Miracolul lupilor
în agendă. Se discuta în amănunt des­ rînd mecanizata, nivelarea se execută Stanciu, lăcătuş dc frînâ automată. ţiei. „Brocuri" sau „locuri plane" pc Radu Şerban; 21,30 Interpreţi romîni
pre un şir întreg de măsuri tehnice cu aer comprimat. Timpul de lucru ...Avea doar 18 ani cînd s-a califi­ bandaje nu s-au întîmplat niciodată — cinematograful „23 August" ; al muzicii dc operetă: Virginica Roma-
şi organizatorice care să fîe între­ a fost redus cu circa 15 minute. Strop cat ca lăcătuş la Combinatul siderur­ acolo unde a pus mîna lăcătuşul loan SEBEŞ : Golful Elena — cinemato­ novslu, Ion Dacian, Valî Niculcscu,
prinse în timpul cel mai scurt. cu strop sc adună apele mari... gic dîn Hunedoara, Nu-i displăcea Stanciu. graful „Progresul" ; Muguri în soare Constanţa Cîmpeanu, Lidia Popescu,
Oamenii s-au deprins pe baza ex­ Rezerve importante dc sporire a meseria, dar nu putea, dintr-o che­ ...1958 a fost anul cînd comuniştii, — cinematograful „Sebeşul" ; ORAŞ- Nicolae Ţăranu, Mircca Nemcns, Lu­
perienţei cu o practică bună. Privesc producţiei de oţel au fost descoperite mare lăuntrică, să părăsească nici tra­ aprcciindu-i calităţile, l-au primit pe TIE : Asasinul dîn cartea de telefon dovic Spiess, George Hazgait; 22,15
larg, în perspectivă, sc preocupă în­ şi de un alt colectiv care a propus diţia din familie. Tatăl era ceferist. Aşa loan Stanciu în rîndurile membrilor — cinematograful „Patria" ; Perle ne­ Muzică dc dans.
deaproape nu numai de situaţia rea­ sa se treacă la modificarea cuptoa­ că dîn 1951 a început şi el să sc nu­ de partid. De atunci activitatea sa — Cînd este Stanciu de serviciu gre — cinematograful „Flacăra" ; LU- PROGRAMUL II: 9,03 Melodii
lizărilor zilnice ci şi de condiţiile care relor 1-3-4 şi 5. Aplicînd modificările mească ceferist. Locul de muncă : re­ este maî plină de roade, calitatea in­ nici un tren nu pleacă întîrziat. Ori- PENI : Zile de fior şi rîs — cinema­ populare; 9,30 Muzică uşoară; 10,30
trebuie asigurate dîn vreme pentru a preconizate sc va putea cîştiga — după vizia dc vagoane din Simeria-trîaj. Ce tervenţiilor sale este mai bună. Aces­ cînd mă înlocuieşte cu succes, spune tograful „Cultural"; HAŢEG: Arhiva De toate pentru toţi (reluare); 11,30
netezi calea realizărilor viitoare. Suc­ toate calculele făcute — în fiecare lună ta a fost dc fapt unul din angaja­ secretă de pe Elba; BRAD: Ucigaşul
să fiu ? Lăcătuş dc revizie, de repa­ mentele rostite de el la primirea in Ilic Turdăşan, şeful echipei din care plătit — cinematograful „St. roşie"; Folclorul regiunilor patriei — muzică
cesele obţinute pînă acum vor fi con­ circa 3.600 tone dc oţel peste capaci­ raţii ? Erau întrebări al căror răs­ din Oltenia; 12,00 Solişti romîni de
solidate cu altele noi, sînt — cum tatea actuală de producţie a întregii puns tînărul îl căuta privind la mun­ partid, Şi toata viaţa lui doreşte să-l face parte. SIMER1A: Cerul şi mocirla — cinema­ muzică uşoară; 13,30 Carnet dc re­
s-ar zice — o rampă de lansare spre secţii. respecte întocmai. Sînt cuvinte care exprimă mai mult tograful „Mureşul". porter; 13,40 Program de tangouri ;
altele şi nul de scamă. ca celor dîn jur. „Mă fac lăcătuş de Anii au trecut, dar fotografia lui decît convingător aprecierea de care
Colectivul seeriei O.SM. 1 a găsit frînă automată. Parcă c mai comple­ Stanciu a rămas mereu prezentă Ia 14,30 Melodii populare; 15,05 Muzi­
N-au trecut decît cîteva zile de de asemenea posibilitatea de a reduce xă munca" — şî-.n zis el. Dorinţa lui panoul dc onoare al reviziei, gazcla se bucură lăcătuşul loan Stanciu în RADIO că de promenadă interpretată dc fan­
cînd la O.S.M. I au fost făcute cu­ cu o zi timpul de reparaţie a cuptoa­ a fost repede sesizată dc loan Socaci, de perete vorbeşte în termeni clogioşi rîndul colegilor săi de muncă. fară; 15,30 Pagini alese din muzica dc
noscute sarcinile preliminare pentru relor la rece. Intr-una dîn adunările şeful reviziei şi loan Cismaş, instruc­ despre faptele şi munca lui ; conduce­ PROGRAMUL I: 5.06 Emisiunea operetă; 16,30 Muzică populară; 18,00
amil 1965 şi oamenii s-au şl apucat generale ale organizaţiei de bază din torul, care s-au ocupat îndeaproape rea reviziei nu i-a înregistrat nici o EMIL CREŢU pentru sate; 5,16 Jocuri populare; 5,30 „Am îndrăgit o melodie" — emisiune
cu rîvna de muncă. Comitetul de schimbul „C“ s-a propus — şi pro­ de formarea lui în noua meserie. Zi­ abatere. impiegat de mişcare Lecţia de gimnastica; 5,40 Valsuri in­ dc muzică uşoară romîncască; 18,30
partid a îndrumat conducerea secţiei punerea a fost aprobată de îndată — terpretate de fanfară; 6,10 Muzică u-
să studieze căile de îmbunătăţiic a ca echipelor de reparaţii ale cuptoa­ şoară; 6,30 Sfatul medicului; 6,40 Mu­ Lectură dramatizată; 19,30 Aspecte de
procesului de producţie, de sporire relor să li se dea o mină tovărăşească zică; 6,45 Salut voios dc pionier; 7,06 la Expoziţia realizărilor economiei na­
a capacităţii agregatelor. Pe diferite d; ajutor : colectivul secţiei să parti­ Potpuriuri dc muzică uşoară; 8,00 Su­ ţionale a R.P.R.; 19,50 Muzică uşoa­
locuri dc muncă sau faze de operaţii cipe prin acţiuni patriotice la executa­ marul presei centrale; 8,06 Melodii ră; 20,15 Şcoala şi viaţa; 20,35 Cîntcce
s-au constituit colective din ceî mai rea demolărilor, transportul de ma­ populare interpretate la diferite in­ şi jocuri populare; 21,10 Muzică dc
destoinici oameni care au o sarcină teriale. Astfel, echipele de reparaţii strumente; 9,00 Fragmente din opereta dans; 22,30 Recital de poezie: Stanţe
precisă : să descopere şî să studieze îşi vor folosi dîn plin timpul de mun­ „Valsul Scvastopoluluî; 10,03 Teatru de dragoste; 23,15 Muzică dc dans.
căile de punere în valoare a noilor că la lucrările pretenţioase, în care la microfon „Şcoala bîrfclilor"; 12,03
rezerve interne ale producţiei. sînt specializate. Formaţii artistice de amatori distin­ Buletin meteorologic
O problemă mult discutată în ulti­ ...Mîine începe dc astăzi. Filonul se cu premii la ccl de-al Vll-lca con­
mul timp la secţia O.SM. I este cea curs artistic pe ţară: corul Căminului PENTRU 24 ORE
privitoare la analizarea, descoperirea realizărilor de mîine începe îă fie des­ cultural din Ardusat, regiunea Mara­
şi aplicarea neîntîrziată a posibilită­ coperit de pc acum. Din nou mă gîn- mureş; 12,30 Muzică populara; 14,05 Vreme nestabilă cu cerul nui mult
ţilor existente în vederea realizării desc la obiectivul secţiei O.S.M. 1 : „Sa Recomandări din program; 14,10 noros ziua. Local vor cădea precipitaţii
încă din trimestrul IV al acestui an, realizăm indicatorii prevăzuţi pe anul Cea mai importanta lucrare cuprin­ „Ţară bogată-n frumuseţi" — pro­ sub formă dc ploaie. Vînt moderat cu
da
a indicatorilor prevăzuţi pentru anul să in planul de investiţii pe anul în vestiţii s-au angajat să execute în plus muncitorii din brigăzile conduse loan gram de cîntcce şi jocuri; 14,30 Roza intensificări locale dîn nord-vest. Tem­
Terente Tămaş, Pavcl Pa«cu şi
încă 100 m.l. galerie. Aşa că la sfîrşi-
vîiior. 1965 încă din trimestrul IV al aces­ curs la Întreprinderea minieră Ţebca, Ana, au muncit cu multă hotărîre pen­ vînturilor; 15,00 Din folclorul muzi­ peratura va fi cuprinsa ziua între 12 şi
tui an“. Nu spune oare un asemenea lul anului, galeria de deschidere va 14 grade iar noaptea între 5 şi 10
Drumul dc urmat este binecunos­ este continuarea lucrărilor începute a- trebui sâ măsoare 600 m.l. Care este tru a da viaţă angajamentelor luate. cal al popoarelor; 16,10 Arii din o-
cut aici. Nici nu sc încheiase luna obiectiv al întrecerii clar, precis, că nul trecut, de deschidere a sectoru­ stadiul lucrărilor la ora actuală } pere Interpretate de tenorul Cornel grade.
august şi pc masa conducerii secţiei a mugurii primăverii anului 1965, apar lui „Mesteacăn*. Conform planului, Stavru, artist emerit; 16,30 Muzică ro-
Printre cei dintîi ce s-au oferit să
şi apărut propunerea unui colectiv dc pe acum ? Nu întotdeauna toamna anul acesta vor trebui să se execute lucreze la deschiderea noului drum sub- Să privim în perspectivă mînească de estradă; 17,30 Cu scrii­ PENTRU URMĂTOARELE
din care au făcut parte comuniştii 500 m.l. galerie de deschidere, betonată torii noştri pe meleagurile patriei ; 3 ZILE
Dumitru Brînzei şi Ghcorghc Stoica. sc numără bobocii, Ei sc numără şi şi prevăzută cu toate instalaţiile ne­ pămîntcan, spre cărbune, se aflau co­ 17,50 Muzică uşoară interpretata dc Vreme nestabilă cu temperatura sta­
Ei propuneau ca pentru repararea primăvara... cesare. muniştii loan Ana, Terente Tămaş, dis­ Re2umîndu-ne la cele spuse, am lăsa Nancy Holloway şi Arturo Testa; ţionară.
cuptoarelor la cald să se treacă la tins anul acesta cu „Medalia Muncii", impresia că la I.M. Ţebea lucrările de
aplicarea metodei maistrului Ştefan M. CONSTANTIN Analizînd posibilităţile ce Ic au la Pavcl Pascu, decorat cu „Ordinul Mun­ investiţii merg bine şi că realizarea pla­
îndemînă, minerii din sectorul de in- cii clasa a IlI-a" şi maistrul Dumitru nului anual nu comportă prea mari
Pantca, încercat miner în astfel de lu­ greutăţi. Intrcbîndu-ne însă care sînt
crări. Exemplul comuniştilor a fost ur­ prcmizcle de perspectivă ale realizării EXPLOATAREA MINIERA M UNCEIUL M IC
mat dc alţi muncitori. Cei mai buni ritmice a planului de investiţii, răs­
mineri au format nucleul în jurul că­ punsul va fi negativ. raionul llia, regiunea Hunedoara
ruia s-a constituit colectivul „Mes­ Antrenată în rezolvarea unor proble­
I n F i teacăn". me mărunte, conducerea tehnico-admi- A N G A J E A Z A
au
nistrativă şi comitetul dc partid
Sarcina de organizare a muncii pe
şantierul subteran, a revenit maistru­ pierdut din vedere perspectiva înfăp­ — a rtific ie ri autorizaţi pentru puşcare electrică ;
lui miner Dumitru Pantea, cu o ve­ tuirii lucrărilor de investiţii. Numai aşa
chime de peste 20 de ani în minerit. se explică dc ce n-au fost luate măsuri — m i n e r i ;
Experienţa cîştigată cu 3 anî în urmă eficiente pentru aprovizionarea din — aju tori mineri ;
la deschiderea galeriei „Marta" lc-a fost timp a sectorului „Mesteacăn" cu mate­
de mare folos muncitorilor mineri şi rialele necesare. Ne aflăm în preajma se­ — electricieni :
constructori. Studiind condiţiile con­ zonului ploios. Timpul se poate schim­ — lăcătuşi ;
crete dc lucru, gradul de înzestrare ba de !a o zi la alta şi atunci aprovi­
tor mortalitatea la animale. Dc aseme­ te exponate, doua borcane cilindrice pli­ tehnică şi posibilităţile de introdu­ zionarea cu mijloace auto, pe drumul — m uncitori necalificafi.
Aspecte privind dezvoltarea nea, prin adăugarea de biostimulatori în ne cu boabe de porumb. In fiecare din­ cere a celor mai avansate metode de improvizat, nu sc va mai putea face. Se
hrană s-a obţinut o creştere a produc­ tre ele se află seminţe din hibrizii du­ muncă, s-a făcut organizarea propriu- pune întrebarea : cum vor lucra atunci Angajarea se face în condiţiile prevăzute de H.C.M. nr. 1051,
industriei de medicamente ţiei animaliere cu circa 20-30 la sută, bli ; HD—203 şi HD—405. zisâ. Au fost alcătuite brigăzi com­ minerii la deschiderea noii galerii ? Se Lămuriri suplimentare se dau la telefon 13 Bronişca,
paralel cu reducerea consumului de fu­ — L>amenii noştri dc ştiinţă au creat, plexe şi repartizate pe toate cele trei va repeta oare aceeaşi gravă neglijen­
raje". în total, 14 hibrizi dubli dc porumb, cu schimburi. S-a ţinut seama dc omoge­ ţă ci în primăvara acestui an ? După
In încheiere, tovarăşul ing. Gh. Alupu- o înaltă capacitate dc producţie — expli­ nizarea formaţiunilor1 'tic 'lucru, "In “aşa cîte sc vede conducerea întreprinderii
Declaraţia ing. GHEORGHc lui nc-a vorbit despre solicitările tot mai că ghidul. Pentru crearea şi stabilirea a- fel ca fiecărei brigăzi şî schimb să-i fie (director inginer Pop Lazâr), n-a tras
ALUF'ULUI, director general nuri de produse chînuco-farmaccuticc grotchnicii unor hibrizi în condiţii dc create condiţii optime de realizare a învăţămintele necesare. A uitat pro­
în Ministerul Industriei romîneşti peste hotare cum ar fi : Gcro- irigare şi ncîrîgarc, colectivului de cerce­ planului. babil că în lunile martie şi aprilie, din
lipsă de materiale, planul Ia lucrările
Petrolului şi Chimiei vital, Parkinson, antibiotice, extracte o- tători condus de prof. Nicolac Giosan, Organizarea muncii după asemenea de investiţii nu s-a realizat decît în
poterapicc, salîcilaţi, reactivi ele. pc membru corespondent al Academici criterii şi antrenarea schimburilor în- proporţie de 50 la suta.
R.P.R., i s-a decernat Premiul dc Stat tr-o susţinută întrecere socialistă a
„întreprinderile din acest sector s-au care Ie exportăm in peste 20 de ţări. pc anul 1964. fost încununată de succes. Zilnic s-au îndeplinirea ritmică şi dc calitate a
specializat în produse dc sinteză orga­ realizat în medie 3 m.l. săpaturi dc ga­ lucrărilor dc investiţii ridică probleme
nică, sinteză anorganica, produse purifi­ Din explicaţiile ghidului, vizitatorii lerie, porţiune care a fost zidită şi be­ de mare importanţa pentru soarta pro­
cate şî reactivi, produse opotcrapice, ex­ Din activitatea desprind aspecte inedite. HD—208, pe tonată în aceeaşi zi. Acească viteză de ducţiei viitoare, dc cărbune. Prin ur­
tracte vegetale. S-au construit, în ulti­ lingă capacitatea de producţie ridicată, avansare depăşeşte sarcina planificată, mare, trebuie folosite toate posibilită­
mul timp, fabrici de condiţionare a me­ cercetătorilor în domeniul ajunge la maturitate cu 20-26 zile înain­ în primele opt luni ale anului reali- ţile, valorificate toate rezervele interne & e le c tric ie n i;
dicamentelor în tablete, drageuri, fiole tea hibridului dublu 405. Aceasta în­ zîndu-se 400 m.l. galerie direcţională pentru crearea tuturor condiţiilor op­ su d o ri ;
ctc. O realizare remarcabilă este cons­ arricuîturii seamnă că el poate fi recoltat mai de­ dc deschidere, mai mult cu circa 40 time dc executare în ritm susţinut a
truirea unei puternice baze de produse vreme, iar lucrătorii ogoarelor au timp m.l. fată de prevederile graficului. Re­ lucrărilor de investiţii. ş| strun g ari.
antibiotice, care acoperă, Ia ora actuală, să pregătească şi să îusămînţczc, în con­ zultatele sînt evidente. Dovadă că T. OVIDIU
întreg necesarul ţării, oferind, în acelaşi Un vizitator dîn Oradea, trccînd prîn diţii agrotehnice superioare, culturile de
timp, mari disponibilităţi şî pentru ex­ standul agriculturii, încearcă să aprecie­ toamnă. Pe dc altă parte, faptul că S alarizarea se tace conform H .C .M . nr. 1053
port. Sporuri însemnate s-au obţinut, de ze, după propria-i statură, înălţimea ce­ HD—405 este mai tardiv oferă posibili­
asemenea, în producţia preparatelor hor­ lor cîteva plante de porumb expus în tatea eşalonării recoltatului, cu evitarea
monale, a complexelor vitaminicc. Pc stand. Presupunerea coincide cu măsu­ pierderilor de producţie. Ambii aceşti Se asigură locuin}ă la Teliuc şi Hunedoara pentru
lingă antibioticele dc bază (penicilina, rătoarea exactă : fiecare plantă arc în hibrizi dau, în condiţii normale dc cul­ fam ilişti, iar pentru cei necăsătoriţi la dorm itor
sircptomicina, tetraciclină) maî produ­ jur de 2,5 m. Oj-ăşcan fiind, vizitatorul tură, în jur de 9.000 kg boabe la hectar.
cem o gamă variată de antibiotice şi pre­ nostru sc minunează, însă asemenea Imaginea muncii asidue a cercetători­ comun.
parate galenice pc bază de antibiotice ca: exemplare de porumb nu mai miră pe lor pentru crearea dc noi soiuri valoro-
critromicina, moldamin, îcbemicin şi al­ oamenii care lucrează în agricultură. La­ se de cereale o completează snopii dc Inform aţii suplim entare se prim esc de la direcţia
tele. Toate acestea se văd, de altfel, şi nurile de cereale încărcate de rod devin griu şi alte exponate aflate alături. Aici
în expoziţie. Grupele dc medicamente tot mai mult ceva obişnuit în satele facem cunoştinţă, printre altele, cu so­ Trustului m inier Deva şi de la sediul Uzinei de
nntipirctice şi reumatice, sînt, de aseme­ noastre. Ele stau mărturie unei munci iuri dc grîu ca T.C.A.— 457 şi Fundulea
nea, larg reprezentate în standuri". tenace, lipsită de spectaculos, dar pline 36/62. In perioada de experimentare, prî. preparare Teliuc.
Rrferindu-se Ia posibilităţile mari dc de satisfacţii, desfăşurată printre alţii şi mul soi a dat sporuri de recoltă dc
20-30 la sută faţă dc soiul martor. El
valorificare a plantelor medicinale şi a- dc cei aproape 1.500 de cercetători ştiin­ rezistă, mai bine decît alte soiuri, la ger A 5-a Olimpiadă microfoane pentru anunţarea rezultate­
romatice din ţara, interlocutorul a de­ ţifici care muncesc în institutele şi sta­ lor. Dc asemenea, pentru prima oară
clarat : i,După cum se vede şi din cele ţiunile experimentale agricole dîn ţara şi secetă, nu se istoveşte sub zăpadă, su­ s-a construit un sat olimpic pentru găz­
expuse, numărul extractelor şi tincturi- noastră. Expoziţia ilustrează, parţial, as­ porta bine arşiţa verii. Aşa cum se men­ Cea de-a cincea ediţie a focurilor duirea atleţilor. Eroul Olimpiadei dc i.R.T.ft. AUTOBAZA 6 HUNEDOARA
lor obţinute din plante şi alte produse pecte ale acestei munci pasionante. Pc un ţionează pe un alt panou, Institutul cen­ Olimpice a avut loc la Stockholm (Sue­ la Paris a fost tot finlandezul Paavo
vegetale a sporit, anul acesta, la circa panou sînt arătate sugestiv cîteva cifre: dia) în mai 1912. Au participat 28 dc Nurmi. care a primit şi aici trei meda­
120. In acelaşi timp sectorul de medica­ în cadrul Institutului central dc cerce­ tral de cercetări agricole asigură în pre­ ţâri şi 2.500 sportivi şi oficiali. între­ lii dc aur. Obţinînd în felul, acesta 10 A N G A JE A ZĂ :
mente din Ministerul Industriei Petrolu­ tări agricole au fost create şi date pro­ zent unităţilor agricole socialiste mate­ cerile au fost cîştigaie tot dc echipa medalii dc aur, Finlanda s-a clasat pe
lui şi Chimiei acordă un sprijin susţinut ducţiei, în ultimii ani, 70 de soiuri şi rial de înmulţire elită în cantităţi im­ S.IJ.A. Pentru prima dată s-au desfăşu­ locul al Il-lea după S.U.A. Jocurile de — mecanici auto calificaţi şi conducători auto
rat întreceri la pentatlon, decatlon şi
zootehnici. Se fabrică, în prezent, peste hibrizi valoroşi dc ccrcaîc şi plante teh­ portante : toată sămînţa pentru cereale pentatlon modern. la Paris sînt primele la care au parti­ cu o vechime de 5 ani.
100 de medicamente şi biostimulatorî, nice, 86 dc soiuri şi hibrizi de plante şi plante tehnice, 36 Ia sută seminţe c- cipat şi sportivii' romîni (cu o echipă de
fotbal şi una de rugbi).
destinate în exclusivitate acestui sector. horticole, au fost ameliorate 14 rase de lită de legume, 50 la sută din necesarul t - a Se asigură focuinfă.
Prin utilizarea medicamentelor în diferi­ animale. de pomi altoiţi pc portaltoi vegetativi... A 9-a Olimpiadă
te eplzotii, s-a ajuns să se reducă simţi­ , Ghidul arată vizitatorilor, printre al­ etc.- Cea dc-a şasea Olimpiadă urma să
se desfăşoare (a Berlin în 1916, dar ea Cea dc-a noua Olimpiadă s-a ţinut
a fost contramandată datorită izbucni­ la Amsterdam (Olanda) în lunile maî—
rii primului război mondial. nugust 1928. Au participat 46 dc ţări ŞCO ALA PROFESIONALA
7-a şi 3.000 dc sportivi. Cu această ocazie,
s-a construit O uriaşă urnă de 46 me­
tri înălţime, în care în tot cursul des­ DE M EC AN IC I A G R IC O LI ALBA IULIA
A şaptea ediţie a Jocurilor Olimpice făşurării Jocurilor a ars flacăra olim­
s-a ţinut în oraşul Anvcrs (Belgia), în pică.
aprilie 1920. Belgia a fost aleasă ca loc Paavo Nurmi a cîştigat cursele de
de desfăşurare a Olimpiadei, ţinîndu-sc 10.000, 5.000 şi 3.000 metri, ceea cc a
seama de marile suferinţe prin cerc a făcut ca totalul medaliilor dc aur do-
trecut populaţia acestei ţâri în cursul bîndiie dc acest excepţional atlet, în-
războiului. Marele eveniment sportiv ccpînd dc la Olimpiada a Yll-a, sa sc
era de natură să aducă cu el un viguros ridice la 9 (şase medalii în cursele in­ ţinerea unui nou concurs de admitere pentru anul şcolar 1964_
Suflu mobilizator. dividuale şi trei în probele de ştafeta). 1965, de la 25 la 30 septembrie 1964.
Tradiţionala emblemă a Olimpiadei,
cele cinci cercuri care sc întrepătrund, A 10-a Olimpiadă
a fost adoptată aici la Anvers. Au par­ CONDlŢi» DE ADMITERE
ticipat 29 de ţări, puterile aparţinînd
fostei triple alianţe (Germania—Austria InlTiicît Los Angclcs a fost ales ca
—Turcia) nefiind invitate. loc de desfăşurare a celei dc-a zecea — absolvenţi ai şcolii de şapte ani ;
Au fost stabilite cinci-recorduri mon­ cdîţîi, încă din 1923 municipalitatea ora­ — vîrsta între 14 şi 13 ani împliniţi la 31 decembrie 1964, sau cu
diale şi 14 recorduri olimpice. In mod şului a avut tot timpul să facă pregă­ vîrsta de 20—25 ani şi cu stagiul militar satisfăcut,
deosebit s-a distins echipa micei Fin­ tiri deosebite în vederea acestui eve­
lande, care a obţinui nouă medalii dc niment. Informaţii suplimentare se pot obţine de la secretariatul şcolii, te
aur. Renumirul stlet finlandez, Paavo In centrul Los Angeles-ului a fost lefon 39, Alba lulia.
Nurmi, a adus cl singur echipei trei construit un uriaş parc olimpic, cuprin­
medalii dc aur. zând un stadion cu 150.000 dc locuri
şi o mare sală a sporturilor.
Au participat 39 dc ţări şi 1.690 spor­
A 8-a Olimpiadă tivi. Numărul sportivilor europeni a EXPLOATAREA MINIERĂ CERTEJ— SflCĂRlMB
fost rotativ redus, datorită dificultăţi­
Ediţia a opta, desfăşurată la Paris lor dc transport.
în 1924, a marcat împlinirea a 30 de Jocurile au fost dominate de atleţii cu sediul în comuna Cerfejul de Sus,
ani de la reînvierea Jocurilor Olimpice. americani, care au obţinut peste o trei­ raionul llia, regiunea Hunedoara
La aceasta ediţie, pentru prima dată me din numărul total al medaliilor de
jocurile de iarnă au fost înglobate în aur. S-au remarcat în special sprinterii
mod oficial în Olimpiadă. Hotârîrca negri. Finlandezii, care pînă atunci A n g a je a ză :
fusese luată după dezbateri furtunoase controlaseră cu autoritate alergările dc
la Adunarea generală a Comitetului fond, au înregistrat de data aceasta un — MUNCITORI NECALIFICAŢI PENTRU SUBTERAN.
Olimpic Internaţional, (hună în 192|. insucces, reuşind să cîştige dosi trei
Jocurile de iarnă s-su desfăşurat la medalii. O frumoasă impresie a produs Pentru informaţii suplimentare, doritorii se vor
Chammonix, iar cele de vară într-un echipa Japoniei caic a cîştigat toate pro­
uriaş stadion pentru 70.000 dc persoa­ bele dc înot, cu excepţia probei dc 400 adresa la serviciul personaMnvIţâniînt din cadrul
ne, construit !a marginea Parisului. m craul. exploatării.
Aspect de !a standul Industriei ceramicei fine. Pentru prima dată s-a recurs aici la (Va urma)