Page 81 - 1964-09

i1 j
We.O ir.oo.'a

P R O L E T A R I D I N T O A T E T A R I L E . I
C ITIŢI DeEeqafia R. P. Române,
IN N U M Ă RU L
E a t o v a r ă ş u l u i
D E A Z I
ivjl T «o A ini f f t
© La cc preţ realizăm cons­ 3 M O
trucţiile zootehnice;
Uzina ţi-a primit noile ca­ Miercuri dimineaţa a părăsit Capitala, Pe aeroportul Băncasa. membrii dele­
dre ; îndreptînd;i-sc spic Berlin, delegaţia gaţiei au fost conduşi de tovarăşii Chi-
(pa?;, a 11-a) ; R. P. Romîne, caic a participat la fune­ vu Stoica. Alexandru Bîrlădennu. Gri-
Q Nu e suficient să stabileşti raliile tovarăşului Otto Grotewohl. gorc Geamănu. secretarul Consiliului de
măsuri,.. ; Delegaţia este compusă din tovarăşii Star, de membri ai C. C. al P.M.R.,
® Iu ccnlrtil pi cocupărilor — Alexandru Drăgbici, membru al Birou­ ai Consiliului de Stat şi ai guvernului.
pregătirile de ir.rnă ; lui Politic al C.C. al P.M.K., vicepre­ Au fost prezenţi dr. Sicgfried Bock.
® Mr.i nutltă preocupare pen­ şedinte al Consiliului de Miniştri, condu­
tru aprovizionarea cu lemne de cătorul delegaţiei. Ludovic Takr.es. mr.m- însărcinatul cu afaceri ad-interim al
R. D. Germane în R.P. Romînă şi
foc ; bru al Consiliului de Stat. şi Ştefan Clc- membri ai ambasadei.
(paR. a 111-a) ; ja, ambasadorul R. P. Romîne la Ber­
© De peste hotare ; lin. (Agerprcî)
(pap. ?. IV-a).
ANUL XVI. NR. 3029 JOI 24 SEPTEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani
Laureaţi ai celui de-al lil-lea Concurs

internaţional „George Enescu“ vor susţine
Sfîrşitul anului si ne găsească recitaluri şi concerte în Capitală şi în ţară

Mai mulţi laureaţi ai celui dc-al
cu planul şi angajamentele III-lca Concurs internaţional „George Ivanov (U.R.S.S.) vor susţine recitaluri
şi concerte în Capitală şi în oraşele Arad,
Braşov, Craiova, Cîmpiua, Ploieşti, Iaşi,
Enescu" — pianiştii Elisabeta Lconskaia
Sibiu cu concursul Orchestrei simfoni­
(U.R.S.S.), Andre Gorog (Franţa), violo­ ce a filarmonicii de Stat „George Enes-
îndeplinite nistul Alexandr Mclniltov (U. R.S. S.), cii" şi orchestrele filarmonicilor de stat
eîntăreţii Evclina Stoiţeva (R. P. Bul­
garia), Agnes Baliza (Grecia), Evgheni din localităţile respective. (Agerpres)
Colectivul de muncitori, ingineri şi din 23 aprilie a.c., conducerea admi­
tehnicieni de la Exploatarea noastră, nistrativă a prezentat în faţa comite­
antrenat în întrecerea socialistă, în pri­ tului de partid un raport privind preo­
mele 8 luni ale anului a realizat planul cuparea cc a avut-o în primul trimes­
producţiei globale in proporţie de 103,6 tru al anului faţă de îndeplinirea pla­ raga
la suta, iar la producţia marfă în pro­ nului de producţie la toţi indicii şi faţă
porţie de 107,3 la sută. In această pe­ de stadiul lucrărilor de investiţii. Ana-
rioadă, productivitatea muncii a cres­ lizind temeinic activitatea dcuusă şi po­
cut faţă de plan cu 9,3 la sută, iar la sibilităţile existente, comitetul de partid meseria !
preţul de cost au fost obţinute 2.726.000 a ajuns la concluzia că mai sînt rezerve
lei economii peste plan. de creştere a producţiei, care, folosite
Aceste rezultate sînt rod al străda­ judicios, pot conduce la rezultate mai In scara aceea operatorul Iulian Bu­ o astfel de vreme, era întradevăr un
niilor depuse de către muncitorii din bune. Bunăoară, s-a constatat că 35 de boi de ia Regulatorul de circulaţie Pe­ succes.
fiecare sector, brigadă şi echipă, in echipe nu şi-au realizat planul în pri­ troşani abia luase serviciul în primire O nouă veste schimbă zîmbetul ope­
frunte cu comuniştii, caic au mobili­ mul trimestru. Dintre acestea, 17 echipe cind staţiile începură să raporteze, una ratorului R. C., într-o încordare plină
zat întregul colectiv Ia îndeplinirea rit­ erau din sectorul 1. Pentru ridicarea lor cite una, starea nefavorabilă a timpului. de atenţie. Dinspre Craiova era anunţa­
mică a sarcinilor de plan. la plan, comitetul de partid a recoman­ De la Lupeni ia Bouţari, ploaia provoca tă sosirea cu marc întîrzicrc a trenului
Comitetul de partid al E.M. Certej- dat conducerii administrative să ia mă­ perturbaţii în bunul mers al trenurilor. nr. 2603. Cu mult calm, sigur şi stăpîn
suri de asigurare a creşterii gradului de
Săcărîmb, 3 venit în sprijinul condu­ îndeplinire a normelor la muncitorii în Mult timp n-a stat pe gînduri opera­ pe meserie, operatorul Iulian Buboi făcu
cerii administrative, desfaşurind o lar­ acord prin aprovizionarea ritmică a torul Buboi. Erau multe de făcut şi mai la repezeală cîtcva calcule, se uită Ia
gă muncă politică, orientată spre cele locurilor de muncă cu scule şi mate­ ales se cerea o intervenţie operativă. ceas, apoi confruntă graficul de circu­
mai importante probleme ale produc­ riale, să fie urmărită folosirea judicioa­ Meditaţia i-a fost întreruptă brusc de laţie. Trebuia găsită soluţia cea mai
ţiei, rccomandînd să fie luate măsurile să a celor 480 minute de lucru, iar asis­ sunetul telefonului. Impiegatul de miş­ buni. Cînd calculele au devenit certitu­
cele mai eficiente în vederea îmbună­ tenţa tehnică să fie întărită prin repar­ Faţa bătrînului oraş întinereşte. Pentru minerii din Lupeni se construiesc blocuri care impun prin eleganţă, care din staţia C.F.R. Petroşani anunţa: dine sigură, s-a dat dispoziţia privind
tăţirii continue a activităţii de produc­ tizarea cadrelor inginereşti şi a tehni­ confort şi frumuseţe. schimbarea încrucişării unor trenuri.
ţie. Faptul că membrii şi candidaţii de cienilor şi maiştrilor care să răspundă — Din cauza ploii torenţiale, trenul Rezultatul? Trenul .1 rccîştigat din in-
partid au fost repartizaţi să lucreze în concret de ridicarea unor brigăzi la nr. 2619 nu poate pleca la timp. tîrzicre mai mult de 10 minute.
locurile liotărîtoarc ale producţiei, că plan. Tot la indicaţia comitetului de e Operatorul Iulian Buboi găsi repede
fn fiecare echipa lucrează comunişti, a partid, birourile organizaţiilor de bază răspuns veştii primite. Mută încrucişa­ Ploaia a continuat să cadă fără între­
făcut ca întrecerea socialista să se desfă­ să ajute în organizarea muncii echipele Cu planul oe nouă luni realizat rea trenului 2680 cu 2619 în staţia Pe­ rupere toată noaptea. Mereu alte trc*.
au rrasat sarcini unor membri de partid
şoare cu avînt sporit. La indicaţia co­ troşani în loc de Peştera Bolii. Apoi a- nuri îşi anunţau sosirea s-au plecarea, cu
mitetului de partid şi a birourilor or­ ce nu-şi îndeplinesc sarcinile de plan. a 1 uunţi pe impiegatul de mişcare din sta­ întîrzicrc. Comunistul Iulian Buboi era
ganizaţiilor de bază, comitetul sindica­ Astfel, şeful de brigadă losif Hang şi ■ B B s a c m u u i f a c B m i ţia Băniţa să prescurteze operaţiunile de la datorie. Se străduia să readucă fiecare
tului şi grupele sindicale au popularizat şefii de echipe V.isilc llăncilă, Petru detaşare şi ataşare a locomotivelor duble tren în graficul de mers. Conccntrin-
larg sarcinile de plan şi angajamentele, Giurgi, Aron Brancca şi alţii, au reu­ din plin capacitatea maşinilor şi tim­ de la trenul nr 2619. Dispoziţiile erau du-şi toată atenţia asupra regularităţii
astfel ca ele sa fie cunoscute de fiecare şit să ridice echipele de care au răs­ pul de lucru, minerii au reuşit să întreprinderea clare, precise. Pentru a cişiiga timp, tî- circulaţiei trenurilor a reuşit ca pînă di­
echipă şi muncitor în parte. Prin lo­ puns. Drept urmare. în trimestrul Jl C . S . sporească productivitatea muncii faţă nărul operator Buboi mai găsi o solu­ mineaţa să recupereze nu mai puţin de
zinci concrete şi grafice operative şî şî III elc şi-au realizat cu regularitate de plan cu 3,77 la sulă. Planul pro­ minieră Ţ eb ea ţia pe care se grăbi sa o comunice ace­ 256 minute, din întîrziciilc trenurilor.
prin popularizarea fruntaşilor s-au făcut planul. H unedoara ducţiei marfă a fost depăşit cu 4 pro­ luiaşi impiegat. De altfel, numele operatorului Iulian Bu­
cunoscute realizările, mobilizcndu-sc cente, trustul raportînd îndeplinirea De la Ţebea corespondentul nostru — Avizează mecanicii de la trenul boi nu este legat numai de realizările u-
astfel colectivele de muncă la îndepli­ Comitetul sindicatului, la rîndul său, O privire retrospectivă în ,,agendele voluntar VASILE NEAGOIE ne trans­ nr. 2619 despre suprimarea opririi în nci singure ture de serviciu. In buna
nirea şi depăşirea sarcinilor de plan n fost îndrumat să organizeze mai bine de întrecere" publicate în coloanele sarcinilor pe cele trei trimestre cu 10 mite că colectivul de lucru de aici şi-a staţia Pui. măsură, succesele obţinute de colectivul
şi a angajamentelor. Pentru întărirea întrecerea socialistă, să o facă mai mo­ ziarului nostru este de natură să con­ zile mai devreme. da la R C. i se datorcsc şi lui. Din a-
disciplinei in muncă au fost luate mă­ bilizatoare. De asemenea, i s-a indicat vingă că Ia C.S. Hunedoara s-a mun­ In lupta lor pentru sporirea pro­ îndeplinit planul producţiei fizice p.e Trenul a plecat. In timp cc pe lo­ cc-ste rezultate amintim doar cîteva.
suri ca cei cc lipsesc nemotivat, sau nu să lupte pentru ridicarea conţinutului cit .inul acesta cu multă însufleţire. Pla­ ducţiei, minerii n-au neglijat nici Cei­ cele trei trimestre în ziua de 17 sep­ comotivă se ducea o luptă aprigă cu se­ In luna august, indicele de calitate pri­
tembrie, plusul de cărbune extras pes­
folosesc raţional timpul de lucru, să adunărilor generale ale grupelor sindi­ nul de producţie a fost realizat şi de­ te plan în timpul caic s-a scurs din cundele pentru readucerea lui în trasă vind regularitatea circulaţiei trenurilor
fie discutaţi în adunările de grupă sin­ cale. păşit în fiecare luna, au crescut indicii lalţi indicatori de plan. Ca urmare a acest an fiind 4 500 tone. Prin în­ (graficul de mers), la pupitrul de co­
dicală. crcindu-se opinie de masă împo­ Rezultatul acestor măsuri — deşi încă de utilizare ai agregatelor şi producti­ extinderii iniţiativei ,,Nici un vagonct deplinirea planului valoric al producţiei mandă operatorul Buboi materializa pe de călători şi marfă, atît la îndrumare
hîrtic mersul irenului. Va izbuti oare
cir şi în parcurs, a fost realizat in pro­
triva lor. Un exemplu de eficienţa a nu este mulţumitor — se concretizează vitatea muncii. Mobilizaţi de organiza­ de minereu rebutaî". calitatea minereu­ globale şi marfă minerii de la Ţebea mecanicul să recupereze întîrzicrca? De­
acestor măsuri îl constituie şi cazul tov. în reducerea numărului de echipe care ţiile de partid, muncitorii, ingine­ lui s-a îmbunătăţit simţitor, ceea cc a au înregistrat beneficii suplimentare in ocamdată nu se putea şti precis. Arătă­ porţie de 99,5 la sulă, iar in primele
valoare de 1.100.000 Ici.
Stelian Zgripcca care obişnuia să absen­ nu-şi îndeplinesc planul. rii şi tehnicienii din secţii şi sectoare dus la sporirea producţiei de metal. !n Rezultatele obţinute în primele 8 luni toarele ceasornicului îşi iuţiseră parcă două decade ale lunii septembrie în pro­
teze nemotivat, ori să vină băut Ia In privinţa creşterii productivităţii şi-au dat silinţa să obţină în întrece­ perioada amintită minerii din Ghe- ale anului, precum şi în luna septem­ mersul. 10, 20, 40, 60 de secunde. Şi mi­ porţie de 98,7 la sută. Ceea ce depăşe­
nutele se scurgeau nedorit de repede.
şut. Pus în discuţia colectivului, dîscu- muncii, comitetul de partid a recoman­ rea socialistă desfăşurată în cinstea ce­ lar au trimis furnalelor cu peste 4.000 brie, sînt urmarea întrecerii vii dintre Eforturile operatorului, impiegaţilor şte cu muie indicele stabilit. Dacă ţinem
tîndu-sc cu ol şi individual, tov. Zgrip- dat conducerii administrative să studie­ lei de-a XX-a aniversări a eliberării pa­ toile mai mult metal, iar cei din Tc- brigăzile de mineri, bunei organizări a scama că pe aproape întreaga secţie
cci şi-a recunoscut greşeala, schimbîn- ze situaţia numărului de muncitori au­ triei realizări din cele mai frumoase : liuc cu peste 3.000 tone. muncii, introducerii pe scară largă a de mişcare, mecanicilor de locomotivă, R.C.M. Petroşani, trenurile circulă cu
tehnicii noi. In acest an au fost armaţi
du-şi comportarea. xiliari şî. deoarece numărul lor era prea S-au străduit să organizeze cît mai bine Rezultate frumoase au obţinut şi mi­ în fier 593 m.l. de galerie, iar alţi acarilor şi frînarilor, s-au unit în11-0 cîte două şî trei locomotive, şi că aici
Periodic, comitetul de partid a jnal- întrecerea socialistă, să facă drum tot nerii din Deva, Munccl, Boiţa-Waţeg, 1.075 m-L au fost susţinuţi în beto- singură direcţie; readucerea trenului nr. ploile sînt mai frecvente, rezultatele ,1-
VALENTIN POENAR Zlaşti, care şi-au depăşit cu regulari­ 2619 în graficul de mers. înainte cu cî- mintite sînt deosebit de importante.
zat stadiul de îndeplinire a planului, a mai larg tehnicii înaintate şi metodelor nite, rcalizîndu-sc astfel însemnate
membru în Comitetul de partid tate sarcinile de plan. economii de material lemnos. teva minute de .1 ajunge la graniţa din­ î 11 întrecerea socialistă cc se desfă­
angajamentelor şî măsurilor tehnico-or- a) E.M. Ccrtcj-Săcărîmb noi de muncă. îndemnaţi de comunişti,
ganizatoricc menite să ducă la ridicarea muncitorii de la fiecare agregat, de Ia Atenţia deosebită acordată folosirii Sînt demne de remarcat rezultatele tre cele două R.C M.-uri. Petroşani si şoară în cadrul regulatorului de circula­
nivelului producţiei. Astfel, la şedinţa (Continuare in paq. 3-a) fiecare loc de muncă, s-au străduit să judicioase a materialelor şi energiei s-a frumoase obţinute de brigăzile de mi­ Simeria, trenul nr. 2619 se înscrisese nor­ ţie, tura comunistului iulian Buboi a ob­
facă totul pentru a da patriei pro­ concretizat în însemnate economii rea­ neri din abataje, conduse de Culda Can- mai în graficul de mers. Atunci pe faţa ţinut cele mai bune rezultate.
duse cît mai multe şi mai bune. Ca o lizate Ia mai toate exploatările. In pri­ din şi Teodor Gherman, de cei din tînărului Buboi 3 înflorii un zâmbet. I. C1UŞAN
încununare a eforturilor pe care tc-au mele 8 luni ale anului, pe întregul brigada de pregătiri condusă de Mar­ Bucuria şi satisfacţia datoriei împlinite operator R.C.
E le v i îci> p r a c t ic ă depus, în ziua de 21 septembrie, com­ trust s-au realizat 6.686.000 Ici eco­ tin Florca şi de brigada lui Ana loan, l-au făcut să uite toată oboseala. Să (din siibrcdacţia noastră voluntară
binatul siderurgic şi-a realizat planul nomii suplimentare la preţul de cost. care au executat lucrări de investiţii. readuci un tren în graficul de mers pe complexul C.F.R. Petroşani)
De cîtcva zile, în noul atelier meca­ gă lăcătuşul Petru Tomotaş. Şi comunis­ producţici globale pe 9 luni. Au fost
nic de la Barza îşi desfăşoară practica 21 tului Nicolac Bolcu i-au fost repartizaţi produse de la începutul anului peste
de elevi ai Şcolii profesionale din Gu- 6 elevi care se pregătesc pentru a-şi în­
rabarza. Ţmînd seama de importanţa pe suşi meseria de sudor. Alţi cinci viitori plan mai mult de 72.000 tone oţel Vasilc Tudoran, Lîviu Comoiîrceanu
care o prezintă practica pentru forma­ lăcătuşi din anul II lucrează sub directa Martin şi electric, 48.000 tone fontă, şi Horea Popa, trei „boboci" s-au în­
rea viitoarelor cadre, conducerea ate­ supraveghere a tovarăşului Gheorghe 26.C00 tone blumuri, 6.000 tone cocs tâlnit la Şcoala generală nr. 1 din
lierului a luat măsuri ca elevii să fie Urîtu. metalurgic şi multe alte produse. Au Brad în urmă cu o săptămînă, în
repartizaţi pe lingă cei mai buni mun­ Au trecut doar cîtcva zile de cînd contribuit mai mult la obţinerea lor ziua cînd şi-au pus pentru prima oară
citori calificaţi. Aşa, de exemplu, cei 7 cei 21 de elevi au fost repartizaţi să-şi A trecut o săptămînă de cînd copiii ră domnea ignoranţa şî obscurantis­ sei a Vfl-a, cunoscîiu! Importanţa uniformele. De atunci sînt şcolari, co-
viitori lăcătuşi din anul III îşi desfă­ efectueze practica. La locurile de prac­ colectivele secţiilor a Jl-a furnale, moţilor din Ţara Zarandului s-au reîn- mul, unde numărul neştiutorilor de procesului de generalizai o a învăţă- legi şi prieteni. Lfnul c fiu de miner,
şoară practica sub controlul şi îndruma­ tică, elevii îşi dau sirguinţa să acumule­ O.S.M. nr. II, laminorul de 1.000 mm tilnit cu şcoala. O săptămînă de cînd caile se apropia de I0.C00, la începu­ mîntului de 8 ani, proces cc se în­ altul de inginer, altul de profesor. A-
rea şefului de echipă Vahim Brusturca- ze cît mai multe cunoştinţe. Şi aceasta, şi otelări;) electrică. ei răsfoiesc iar manualele Cunoştinţe tul Icnii septembrie peste 400 de ca­ cheie în acest an şcolar, au pornit cu bia au înserat pe caiete cîtcva linii
nu şi a utemistului loan Huieţ. Cei 3 ca urmare a preţioaselor îndrumări date noi prind să se înfiripe, cunoştinţe din dre didactice s-au întrunit într-o marc lotii spre clasele a VIII-a. drepte şi oblice, cîteva cercuri din care
viitori mecanici de mină lucrează pe lin- de către muncitorii calificaţi. filele cărţilor. Elevii se întîlncsc cu consfătuire, pentru ca împreună să Porţile celor două şcoli medii din să poată construi prima literă a alfa­
Trustul^ Minier operele clasicilor literaturii romîne şi găsească căile cele mai bune de spo­ raionul Brad s-au deschis pentru toţi betului, şi în căpşoarclc lor s-au şî în-
universale, cu ale scriitorilor contem­ rire a eficienţei lecţiei. Au venit cu copiii moţilor care au dorit s5-şi firipat gînduri pentru profesia pe care
D eva porani, fac cunoştinţă cu Iurta eco­ propuneri valoroase care, aplicate, vor completeze studiile pentru ca mai şi-o doresc. Iar pentru aceste cadre
mici, pentru vlăstarele tinere ale pa­
Venituri de la grădina nomică şi politică a ţării şi a lumii, ajuta elevii să acumuleze cunoştinţe tirziu să poată păşi cu încredere spre triei, partidul vine cu grija lui de
dezleagă ecuaţii şi formule... A trecut
întrecerea socialistă desfăşurată cu bogate, spic a fi pregătiţi temeinic institutele de înviţămînt superior din părinte sâ-i ajute prin toate mijloa­
de legum e entuziasm de minerii din exploatările o săptămînă de cînd fiii moţilor au pentru drumul cc U s-a deschis în via­ patria noastră în care se pregătesc azi cele pentru ca năzuinţele lor să poată
început munca cu cartea. Sînt mulţi.
ţă. Peste 400 de cadre didactice, din
zeci de mii de viitori st.îpîni ai mare­
Trustului minier Deva arc ca obiectiv Aproape 8.000. Pînă în satele de mun­ care multe tinere, venite de pe băn­ ei agregare ce împînzcsc pămîntul ţă­ fi împlinite. Aici, la Şcoala generală
nr. 1 din Brad, 1C00 de copii învaţă
In acest an colectiviştii din Sebeş au roşii, 12.000 kg. varză de vară, 8.000 principal sporirea producţiei de mine­ te îndepărtate a pătruns lumina slo­ cile facultăţilor şi institutelor, şi-au rii. Sutelor de clevî care în aceste din cărţi primite gratuit. In întregul
cultivat legume şi zarzavaturi pe o su­ kg. ardei şi altele, care au adus un venit reu şi metal. îndrumaţi de organizaţiile vei. Celor peste 100 de unităţi şcolare exprimat dorinţa de a pune în munca zile urmează cursurile la zi ale şcoli­ r.von încă 6.200 de şcolari au găsit pe
prafaţă de 25 ba. Acordînd toată aten­ de 160.000 lei gospodăriei colective. de partid, ei şi-au îndreptat atenţia spre din raion li s-au adăugat în această lor toata priceperea, pasiunea şi dra­ lor medii din raion, li s-au alăturat bănci manualele din care vor culege
ţia însămînţării la timp şi îngrijirii O contribuţie preţioasă la obţinerea sporirea productivităţii muncii, cale toamnă încă 8. La Ţebea şi la gostea spre a putea îndeplini sarcina 245 de tineri şi vîrstnici care, după- învăţăminte ^ preţioase. E a cincea
culturilor ci au reuşit să obţină recolte unor recolte bogate şi-au adus-o colec­ Luncoiul de Jos, la Gurăbarza şi la nobilă ce le este încredinţată: forma­ amiaza, schimbă ciocanul de abataj, toamna de cmd elevii de pe meleagu­
frumoase de ceapă, roşii, ardei, vinete tivistele Maria Farcaş, şefa brigăzii le­ principală de creştere a producţiei de Reţi, la Grosurî şi Gura Ruzii, la rea şi educarea tinerei generaţii. strungul, mistria, tractorul cu manua­ rile brădenc alături de toţi elevii ţă­
ctc. Pînă acum au livrat unităţilor coo­ gumicole, Maria Rahoveanu, Ecaterîna minereu. Aplicînd metode de exploa­ Bucureşci, Tomeşti, Rîşculiţa copiii In dimineaţa aceea de septembrie, lele şcolare. Şi încă 500 de oameni ai rii, primesc în dar manuale gratuite.
peratiste de consum peste 15.000 kg. Locodi, Anica Bratu şi Ioana Luca. tare de mare productivitate, folosind au intrat în şcoli noi în care lumina cînd spre şcoli se îndreptau torente ne­ muncii din raion au început de pe a- Lor nu le rămînc dccît să înveţe. în­
ce pătrunde prin ferestrele mari ale sfârşite de elevi, în raionul Brad por­ cum munca pentru ca la examenele demnul pe care l-au primit în prima
claselor se întâlneşte cu lumina iz- neau spre clasele I—VII 3.800 de e- din decembrie, pentru elevii de la zi de şcoală a prins rădăcină. Primele
vorîtâ din cărţi. 1cvi şi aproape alţi 3.400 păşeau pra­ cursurile fără frecvenţă ale şcolilor zile dovedesc strădania şi interesul cu
Aici, pe meleagurile unde odinioa­ gul claselor V—VIII. Absolvenţii cla­ medii, să se prezinte bine pregătiţi. care ci au pornit la drum.
Toată atenţia asigurării bazei furajere Copiii moţilor din Ţara Zarnndului
învaţă. In catalogul celor patru mili­
oane de şcolari ai ţării noastre, libere
Creşterea efectivelor de animale şi a tîrzîcre. ceea cc a dus la o depreciere daria dispune de cantităţi însemnate şi înfloritoare, raionul Brad s-a în­
producţiei acestora impune luarea mă­ simţitoare a calităţii furajelor. de furaje pentru însilozarc, are asigu­ scris cu 8.000 de elevi. In cele peste
surilor corespunzătoare pentru asigu­ Prcocupîndu-sc cu răspundere şi de rat spaţiul de depozitare, precum şi o 100 de unităţi şcolare, «in sate înde­
rarea bazei furajere. 7 inind seama de strîngerca furajelor cultivate majorita­ tocătoare proprie. Rămînerca în urmă părtate, de pe vîrf sau vai de munte,
cxperîenţ.i acumulata în anii trecuţi, tea gospodăriilor colective din raion au cu acţiunea de însilozarc îşi găseşte s-a aprins lumina cărţii, lumină cc
precum şi de existenţa unor condtţu reuşit să efectueze la timp coasa I pe explicaţia doar în lipsa de interes de deschide porţi largi spre viitor.
favorabile pentru realizarea de pio- întreaga suprafaţă cultivată cu lucer­ care a dat dovadă faţă de aceasta lu­ LUCIA LFCIU
ducţii sporite de furaje, se poate apre­ na, coasa a Il-a s-a făcut pe 166 ba iar crare consiliul de conducere al G.A.C. (după scrisoarea tov. IONEL
cia că în gospodăriile colective din ra­ coasa a IlI-a pe 88 ba. Urmează ca în Ncsatisfăcător se prezintă lucrările şî RECE A NU)
ionul Orăştic s-au obţinut pînă la a- zilele următoare aceste lucrări să fie la gospodăria colectivă din Căstău,
ccastă dată unele rezultate pozitive. terminate în întregime. La trifoi s-a (preşedinte Axente Samoîlcscu). unde
Astfel se poate scoate în evidenţă fap­ executat coasa a doua pe mai mult de nici nu a început însilozatul furajelor,
tul că fîuimle naturale de pe cele 4.330 180 hectare. cu toate că aici există o tocătoare şi Lucrări
ba de care dispun gospodăriile colecti­ Dacă la recoltarea fînurilor naturale gropile necesare pentru, depozitarea
ve au fost recoltate în întregime. De şi a celor cultivate lucrările s-au des­ furajelor tocate. de pregătire
asemenea coasa a Il-a a fost executată făşurat în cordiţiuni mai bune. în ceea La gospodăriile colective din Băcă-
pe 850 ba, lucrarea fiind în curs de cc priveşte însilozarea furajelor se înţi, Orăştîoara de Jos, Sibişel şi Ro- După ce minerii sectorului I Lupeni
uioşcl s-au însilozat cantităţi iniei de
constată încă o seric de lipsuri. Sem­
desfăşurare. nificativ în această direcţie este faptul furaje, iar în alte unităţi această ac­ au terminat pregătirile de deschidere a
Printr-o bună organizare a muncii şi că pînă în ziua de 20 septembrie a.c. ţiune nici nu a început. Pentru re­ unui nou front de lucru în stratul V
datorită mobilizării unui mare număr nu au fost însîlozate dccît 4.7CO tone. medierea lipsurilor scmnaLitc este ne­ blocul 3, acum o echipă de mecanici,
de colectivişti la lucru, acţiunile de din cele 22.000 tone planificate. Cele cesar ca ncîntîrziat să se treacă la for­ lăcătuşi şi electricieni au început lucră­
uscare, strîmul, transportul şi depozi­ mai bune rezultate s-au înregistrat la marea de echipe permanente care să rile de montare a unor cratere cu sar­
tatul fînurilor au decurs în condiţiunî gospodăriile colective din Orăştic, unde lucreze la însilozarea furajelor în ca­ cină mare, de conducte pentru aer com­
mai bune faţă de anii trecuţi. In ma­ s-au însilozat 950 tone furaje, din cele drul fiecărei gospodării colective. Mul­ primat şi de apă potabilă. In acest timp
joritatea gospodăriilor colective finu- 1.450 planificate, Şibot, care a realizat tă atenţie va trebui acordata folosirii electricienii întind cablul fac branşâri
rilc au fost eîntărite şi date în primire 760 tone din cele 1.200 planificate, maşinilor şi a mijloacelor de transport, şi semnalizări.
brigadierilor zootehniei, evitindu-sc bl Mărtineşti, Pricaz, Balomir şi Vinerea la întreaga lor capacitate. Echipele conduse de maiştrii Ludovic
acest fel risipa de furaje. care au însilozat, de asemenea, canti­ Totodată, este necesar ca specialiştii
Pentru preocuparea manifestata în tăţi însemnare de furaje. In aceste care lucrează în gospodării să se pre­ Scpcic şi loan Cătană sînt Itolârîte să
această direcţie putem evidenţia gos­ gospodării consiliile de conducere au ocupe maj mult de bunul mers al ac­ termine aceste lucrări pînă la 1 octom­
podăriile colective din Beriu, Mărti- organizat mai bine munca şi au asi­ ţiunii de însilozarc, cunoscut fiind că brie. Lucrările sînt avansate datorită
neştî, Jeledinţi, Roinos, Vaidei şi al­ gurat o folosire judicioasă a mijloace­ numai prin asigurarea unor cantităţi abnegaţiei şi conştiinciozităţii de care
tele. lor de transport şi a celor pentru to­ corespunzătoare de fur.-jc, din sorti­ dau dovadă în muncă toţi muncitorii şi
îndeosebi Nicola Trîfan, Dumitru U11-
Nu în aceeaşi măsură s-au străduit să cat. mente variate, depinde în măsură ho- gureanu, Ludovic Blaga, Nicolac Posio-
recolteze linurile şi să le depoziteze co­ O situaţie ncsatisfacătoare la însilo- tărîtoarc realizarea sarcinilor stabilite Iacbc şi alţii. Ritmul lucrărilor atesta el
lectiviştii din Dineul Marc şi cei din zări se întîlncştc la G.A.C. din Geoa- în sectorul zootehnic. angajamentul va fi îndeplinit.
Ocoliş, unde consiliile de conducere au giu, unde pînă la această dată r.-a insi- ing. ANA BACILĂ O dată cu începerea noului an şcolar elevii Şcolii medii „Dcccbal“ din Deva şi-au făcut noi fişe la biblioteca
neglijat organizarea recoltării fînurilor, lozat mai puţin de 10 la suta din can­ vicepreşedinte al Consiliului agricol şcolii. MIRCEA CINCORA
această lu cire cxccutîndu-sc cu în- titatea planificată, cu toate că gospo- raional Orăştie Fotoreporterul nostru a surprins un aspect din bibliotecă. corespondent