Page 83 - 1964-09

Pag. 3
Nr; 302? Orumui socialismului1

foaie naţMlc-
M ai multă preocupare pentru !®!®§iie tfta fila

Minerii din Teliuc continuă şirul suc­
aprovizionarea cu lemne de foc ceselor obţinute in lunile precedente. De
la începutul acestei luni şi pînă în ziua
dc 21 ei au extras peste prevederile de
plan mai mult de 400 tone minereu.
Nopţile au devenit răcoroase iar zilele foc şî crengi legate în snopi era nesa- printre care secţia orăşenească de învă­ La succesele dobîndite au contribuit
nu mai au căldura din timpul verii. tisfăcâtoarc. Faţă de planul pe trimes­ ţământ, Şcoala medie mixtă, Comitetul măsurile tehnico-organizatoricc aplicate
Sînt cîtcva semne fireşti care vestesc trul III şi restanţele dîn alte trimestre pentru cultură şi artă, sfaturile populare în producţie. In cele aproape 9 luni ale
sosirea sezonului friguros. Gospodarii precedente la lemn dc foc, I. F. Hune­ din Aninoasa şi Lupeni, oficiile P.T.T.R. anului muncitorii dc aici, îndrumaţi de
harnici se pregătesc 'â întîmpmc acest doara a livrat 50 la sută, I. F Dobra şi T.A.P.L. Petroşani care nici după trei organizaţia dc partid au folosit toate
anotimp. Unii completează cinurile dc 52 la sută. iar I. F. Sebeş 64 la sută. luni de zile de la expirarea termenului maşinile şi utilajele la capaci’atea no­
alimente cu noi borcane şi sticle pline, Aceste cifre arată că în întreprinderile stabilit nu s-au prezentat să ridice lem­ (jffi*.?.!- 'sE ffîL . minala. Acest lucru a fost posibil ca
alţii verifică starea uşilor şi a ferestre­ respective există anumite deficienţe nele repartizate. urmare a deservirii lor dc către munci­
lor şi mulţi se îngrijesc de îmbrăcăminte care frîne.ază realizarea planului U Ne-am oprit la uncie aspecte privind tori cn experienţă, care au executat în­
mai călduroasă. Una dintre cele mai Im­ toţi indicii. De altfel şi la crengi aprovizionarea cu lemne şi cărbune. Fără treţinerile calitate bună.
portante probleme care interesează ce­ legate în snopi I. F. Hunedoara îndoială că sînt şi altele mai mult sau Colectivul de muncă de la E. M. Te­
tăţenii o constituie aprovizionarea cu a realizat sarcina de livrare în mai puţin importante. Trebuie reţinut liuc şi-a îmbunătăţit continuu organi­
lemne dc foc sau alte surse dc căldură. proporţie de numai 4 la sulă iar I. F. că în această perioada e necesara o pre­ zarea muncii. Şefii de brigăzi au repar­
Drumul pentru rezolvarea eî trece pe la Orăştie 5 la sută. Conducerile întreprin- ocupare susţinută pentru aprovizionarea tizat mai judicios muncitorii pc ope­
depozitele „Combustibilului™ deoarece cu lemne de foc şi cărbune. Conduce­ raţii de lucru, i-au controlat şi îndrumat
ele sînt un Intermediar între furnizori rile unităţilor care au sarcini să contri­ în permanenţă. Inginerii şi tehnicienii,
şi consumatori. Zilele trecute am făcut Pe teme de sezon buie la rezolvarea acestei probleme sînt repartizaţi pe schimburi, î-au sprijinit
o vizită la întreprinderea regională datoare să le îndeplinească în mod e- ^ ■-sSE.. ii li , ./tl.-fc. ^:rV: pe mineri în aplicarea metodelor avan­
„Combustibilul" şi unităţile în subordi­ xemplar. Şi în acest domeniu experienţa sate de exploatare a minereului, folosi­
ne pentru a afla cum se ocupă de apro­ anilor trecuţi trebuie să constituie pri­ M S rea maşinilor la capacitatea lor, organi­
vizionarea celor interesaţi, cu lemne de dcrîlor forestiere trebuie să se ocupe cu lej de învăţăminte şi punct dc plecare zarea mai bună a muncii.
foc sau cărbuni. Tovarăşul Vasile Me- mai multă răspundere de realizarea pla­ pentru iniţierea unor măsuri chibzuite. Ajutorul de maistru Miron Tom eseu de la secţia circulare a fabricii „Sebeşul" explică unui grup dc tricoterc
lincu, director comercial a) întreprinde­ cului de livrare la lemne dc foc atît T. ANTON cum sc înlătură defecţiunile la maşina de tricotat cu dublu cilindru. I. CRĂCIUN corespondent
rii ne-a oferit date şi aprecieri în legă­ ritmic cit şi pc sortimente. In depozi­
tură cu problema în cauză. Unele din­ tele combustibilului se vînd şi importante
tre ele merîtâ să fie amintite. In pri­ cantităţi dc cărbuni care reprezintă un
mele 8 luni I. R „Combustibilul" a înlocuitor al lemnului de foc. Combina­ am b u n ătafiB*ea caBStfat» c ă B*bmneiigi
realizat 61 la sută din planul ele produc­ tul carbonifer Valea Jiului a livrat în In centrul preocupărilor -
ţie pe anul 1964, înregistrînd rezultate general cărbune corespunzător respec-
mai bune la capitolul fond în afara pic- tînd în acelaşi timp graficele de livrare.
ţii. In ultima vreme s-au întreprins di­ In contrast cu această situaţie lignitul pregătirile de iarnă
verse acţiuni pentru îmbunătăţirea con­ primit de la Sărmâţag lasă dc dorit din NU E S U F I C I E N T
diţiilor de lucru din depozitele dc lem­ punct de vedere calitativ, conţînînd
ne. organizarea transportului la domici­ mult praf şi steril fapt pentru care nu
liu! cumpărătorilor etc. Depozitele de c prea solicitat de consumatori. Anul acesta, la fel ca în fiecare an, nul pregătirilor dc iernă ce sc execută
lemne dîn regiune dispun acum de 11 In momentul de faţă se semnalează şi în vederea pregătirilor de iarnă, con­ cu forţe proprii, ani obţinut uncie re­ SA STABILEŞTI MASUR
ducerea tehnico-administrativă a sec­
zultate, nu se poate spune acelaşi lucru
motoare de tăiat lemne iar la Hune­ alte deficienţe care se cer să fie lichidate ţiei, sub îndrumarea organizaţiilor dc despre lucrările ce se execută în că­ i a i
doara, Petroşani şi Alba lulia s-a asigu­ imediat sau în viitorul apropiat. După partid a stabilit un plan de măsuri efi­ dind secţiei noastre dc către colectivele
cum am aflat I. R. C. a predat j m ca­
rat un anumit număr de camioane pen­ ciente, care să ducă la asigurarea mer­ altor secţii ale combinatului. Spic exem­ In acest an. minerii din Aninoasa au rele I şi IV, deşi li s-a indicat ca în banda care transportă cărbunele în si­
mion la I. G. O. Alba iulia ca să fie sului constant al furnalelor pe perioa­ plu, la repararea acoperişului halei dc
tru transportul lemnelor la domiciliu. Pe folosit pentru transportul lemnelor la da de iarnă. rczidîrc a oalelor (cart? arc termen dc înscris pc graficul întrecerii un întreg lucrările dîn straturile 3—5 şi 18 să a- lozul funiculai ului. au fost puşi să lu­
creze oameni necorcspunzatori.
de altă parte, s-au stabilit unele măsuri domiciliu dar din anul 1960 şi pînă a- Faptul că anul trecut au fost luate execuţie 1 octombrie) nu s-au început şir de succese. îndrumarea competentă plice puşcarea selectivă, nu au respec­ Dacă despre calitate se discuta cu fie­
a organizaţiilor dc partid îndreptată
tat dispoziţiile primite cu toate că con­
în vederea executării anumitor amena­ cum n-a făcut transporturi în scopul măsuri ca lucrările pregătirilor de iarnă lucrările nici în momentul de faţă. Ea spre sporirea producţiei de cărbune s-a diţiile de zăcămînt au impus aceasta care prilej, dacă sc Iau măsurî, toată
jări necesare la depozitele de lemne dîn destinat. Pe de altă parte, motoarele dc să fie executate în termenele stabilite trebuie să fie executată de câne co­ concretizat în creşterea vitezelor dc metodă de puşcare din cauza intercnla- lumea fiind convinsă de necesitatea şi
tăiat lemne din depozite sînt insuficiente şi de bună calitate, a făcut ca în pe­ lectivul secţiei EDIL. De menţionat ci utilitatea lor, de cc nu se respecta ? La
Deva, Simcria, Lupeni şi altele. După faţă dc cerinţe. Acest lucru se resimte rioada de iarnă sâ nu avem nici o sta­ secţia noastră a făcut comanda in 17 avansare în cbataic, pc această calc ob- ţîilor dc steril. Faţă dc aceste abateri, această întrebare nu există decît un
cum se poate deduce, condiţiile de a- mai ales la depozitele din Câlan. Cu- ţionare a furnalelor şi mai mult, să d.im martie. ţinîndu-re o productivitate ridicată. In maiştrii şi şefii de sectoare n-au luat singur răspuns : nu se urmăreşte mo­
cele 8 luni care s-au scurs din acest
nîci un fel de măsuri, complăcîndu-se
provizîonare cu lemne de foc şî cărbuni gir, Lupeni, Haţeg, Brad şi Crişc'or. în primul trimestru, peste plan, 6.691 O a'ta lucrare care nu s-a executat an, minerii de la Aninoasa r.u sporit în situaţia respectivă. Pe dc altă parte, dul în care măsurile luate se aplică în
s-au îmbunătăţit faţă de anii precedenţi. Pentru viitor trebuie sa fie studiată mai rone fontă t!c bună calitate, economi- de către secţia EDIL este şi confecţio­ productivitatea muncii în medie cu 47 şefii de brigăzi nu au dat atenţia cu­ vîaţă. In acest sens a fost scăzută şl
Dar acest lucru nu înseamnă că toate bine problema asigurării unor cîntare sii'du-se 2.081 tone cocs. narea luminatorului dc la hala de tur­ Icilogramc pc post, reuşind astfel sa ex­ venită alegerii şistului vizibil, colectă­ exigenţa comitetului dc partid faţa de
nare a furnalelor. Ea avea ca termen
conducerea tehnică a exploatării caic
La aceste realizări a contribuit de-
problemeie au fost rezolvate în mod i- de 10— 15 tone în depozite, cîntarc care sigur şi nDpcnrea întocmai a măsurilor 15 august 1964. Apoi, secţia EDIL. tragă pcr.te sarcinile planului de pro­ rii lui separate la gurile de încărcare tolerează abaterile de la disciplina de
rcproşabil. In unele domenii s-a făcut sînt avantajoase pentru desfacerea lem­ din planul M.T.O. pe anul 1964. amină de pa o zi pe alta repararea ri ducţie 16.200 tone de cărbune Prin fo­ din galerii. Aceasta a atras după sîne producţie a unor maiştri, tehnicieni,
losirea judicioasa a materialelor şi re­
prea puţin. In acest sens trebuie amin­ nelor în ritm rapid. Deocamdată cele In vederea obţinerii unor succese la spoirea vestiarelor, repararea uşilor de ducerea posturilor neproductive, colec- rebutarca unui însemnat număr de va- şefi dc sectoare şi şefi dc brigăzi. Or,
gonetc brigăzilor respective In cele 8
tit, în primul rînd, că unele întreprin­ mai multe depozite dispun de cîntare fr.I de frumoase şi în anul 1965, încă la hala de rezidire a oalelor (lucrări ce t'-vul minei a redus în perioada aminti­ luni brigăzilor conduse de Gali Miliai, nu trebuie uitat faptul că INDICATO­
au ca termen de execuţie 15
RUL DE CALITATE ESTE UN INDI­
deri forestiere din regiune nu se achi­ bascule de 3 tone. In unele cazuri chiar din primele luni au fost stabilite mă­ brie şi sînt solicitate prin comanda nr. tă cu neste 230.000 lei cheltuielile dc Roman Petru, Berey Dionisîe, Asmaran- CATOR DE PLAN 51 EL TREBUJE
tă Ia timp dc sarcinile care le revin consumatorii de combustibil nu-şi rea­ suri chibzuite, cu termene şî responsa­ 46.189 dîn 5 august). producţie. Rezultatele înregistrate în dei Augustin, Bulgaru Gheorghe, fanc RESPECTAT ÎNTOCMAI. De aceea se
bilităţi. Printre altele, în planul pregă­
primele 8 luni ale anului de colectivul
faţă de l.R.C. La începutul lunii sep­ lizează sarcinile care le revin. Bunăoa­ tirilor de Iarnă sînt prevăzute o serie In vederea realizării Integrale a lu­ de muncă de Ia E.M. Aninoasa situea­ Victor, Moisiu Reinus şi altor brigăzi discuta, se iau măsuri pentru ca din
care n-r/u dat atenţia cuvenită ca­
tembrie situaţia livrărilor la lemn de ră în Valea Jiului sint anumite unităţi dp măsuri care aduc o contribuţie di­ crărilor prevăzute în olanul pregătiri­ ză exploatarea Ia loc dc frunte în în­ lităţii, le-au fost rebutate cîte 200—S00 mina să iasă numai cărbune curat. Dar
lor de iarnă, birourile organizaţiilor
rectă la realizarea sarcinilor ce revin de bază au anzl'zat într-o şedinţă co­ trecerea dintre minerii Văii Jiului. pentru ca măsurile să-şi dovedească e-
întregului colectiv de furnalişti cum ar mună cu toţi factorii circ con­ Dacă creşterii productivităţii muncii vigonete cu cărbune. Asemenea exem­ ficncîtatcn, trebuie urmărit şi controlat
fi izolarea conductelor dc apă ce ali­ tribuie la înfăptuirea lor, stadiul în î s-a acordat toată atenţ;a, obţimndu- ple s-ar mai putea cita. îndeaproape modul în care se respectă.
mentează sitbcre!-'' de 3er cald ale cai|- cerc se a-fl.ă Cu aceasta, ocazie au fost sc rc’ultate bune, despre preocuparea Pe lingă măsurile care au privit di­ Mai există însă şi un nit aspect al
Sfârşitul anului să ne găsească nerelor fiermcn de execuţie 10 octom­ prezentate dor~ îofo:inări. P'ni'u ca r'P'ru reducerea prtvccntului dc cenu­ rect brigăzile dc mineri, măsuri care problemei calităţii, a penalizărilor pen­
n-au fost aplicate datorită lipsei dc exi­
tru depăşirea procentului admis dc ce­
brie 1964). De această lucrare ră'ound
tov. ing. B u H Andrei si maistrul Lu­ pîră la data de 30 octombrie să r,u şă d;n cărbune nu se poate spune ace­ genţă şi control în urmărirea modului nuşă : este vorba despre obiectivitatea
laşi lucru. Lună de lună, F.M, Aninoa­
(tai existe nici o lucrare restantă Sr.au
cu care sînt efectuate probele dc laho-
cu planul şi angajamentele ciei Lr'scuţ. Pînă în nrezent a fost rea- prevăzut noi măsuri privind mai buna sa nu s-a încadrat în sarcima planificata, în care ele sînt traduse în fapte, mult raîor Ja Prcparaţia de cărbuni din Pe­
în proporţie dc Dcnr 90 la stuă.
discutate şi tot nerezolvate, sînt şi al­
8 luni ah
*Dr’ 'Vea medie n? primele
O ebâ lucrare este verificarea şi rc- organ 7 *re a b'rrnVI fî imniiLioivrea anului fiâ'ul de 1,38 procente. Aceasta a tele de. naturi tehnică şi organizatorică. tri!*. Au fost cazuri cînd cărbunele ex­
p'rrrea condvrtc'or gr 7 r:n , ,u dez­ ritmului de execuţie In acela'* rimp a'ras dură sloe nena,?i “ri care echivalea­ Aparent ele nu afectează direct calita­ tras din aceleaşi straturi din aceleaşi
îndeplinite gheţarea minereului d;n siloz. Dc exe­ in*ă nste nccrar ca secţia EDIL să ne ză cu pe:te 1 COO.OOO Ici. Comitetul de tea cărbunelui, dar duc la creşterea abataje, a fost încadrat în procente di­
acorde mai mult sprijin. Fstc ncaes'r
cutarea ci răspund de asemenea îng. acest lur.ru cu aT*t mei mult cu cir. H partid a analizat în repetate rîndurî procentului de cenuşă. Este vorba de ferite dc cenuşă cu toate că condiţiile
Bf,:iai Andrei şi nvtVrul Lucr-i Lâs- cauzele care au dus la depăşirea pro­ curăţarea vagonetelor. Pentru executa­ dc zăcămînt au rămas neschimbate. $i,
(Urmare din pag. I) partid sta acum realizarea şi depăşirea cuţ. Lucrarea a fost realizată în ter- atribuţiile acestei secţii ini >'Ă o fer­ curios, numărul dc tone rebutate pen­
angajamentelor de producţie pe anul m-mjl nrevăzut. ma de luciri des* *! de importante centului admis de cenucă $i a indicat rea acestor operaţii, mina dispune dc tru depăşirea procentului admis dc ce­
în curs şi pregătirea producţiei r.nviui pentru r.',c*î.a noastră. conducerii exploatării sa ia măsurile un culbutor vibrant şi dc o maşină de nuşa a crescut sau a scăzut, după cum
mare, sa treacă la revizuirea şi îmbună­ viitor. In urma indicaţiilor date dc că­ In pl.vu) prcvăvirîîor d? Iarna mal Colcct’ ul nostru de turna1ni se corespunzătoare pentru aplicarea puş­ cu.ăţat vagonete. Dar, curios, deşi s-a era cazul, în raport direct cu procen­
tăţirea normelor de personal la lucră­ tre comitetul de partid, conducerea ad­ sint nrevăzure îzo'r,‘''i conductelor de strădu‘cşte să execute cit mai multe cării re’cctîve, a trierii atente n steri­ sesizat în repetate rîndurî că de la hal­
rile in regie. Traducîndu-se în viaţă a- ministrativă a luat o serie de măsuri gaz şi abur de Ja prr.’itn-'ea nova, hVa lucrări cu forţe pronrii si să (Vă rotvî lului v'zîbil I?. locurile de muncă, la da de steril vagonctde se întorc mur­ tul de depăşire a planului dc produc­
ceasta indicaţie, un număr însemnat de care să asigure îndeplinirea planului la : de.rcVîdire a oaleîor fi terenul de în­ per»ru -în- perioada ce- a me.î rămas gurile dc îacărcare $ 3; Şefilor de sec­ dare, frînd necesară curăţarea lor, cele ţie. Dacă nu s-an schimbat condiţiile
muncitori de la lucrările auxiliare au toţi indicatorii în acest an şi să creeze cărcare si ihscârc* e. .ivind ca termen pică la fidele anului să obţină rer.:il- tare, maiştrilor şî tehnicienilor le-au două maşini nu funcţionează. Cauzele ? de zăcămînt, dacă fronturile dc lucru
trecut în rîndul celor direct productivi. condiţii favorabile de producţie în antil 10 octombrie Pînă în prezent ace'tc tare cit mal frumoase în producţie. L.Vi fost trasate sarcini precise în acest sens au fost aceleaşi, este oare poîihil ca în
Pentru a mări randamentul, în sec­ viitor. Astfel, s-au luat măsuri dc im lucrări sînt executate în proporţie de dcrlm ca în ulrîme'e luni ale anului In adunările sîndicr’e s-a discuta? mult De maî mult timp motorul culbuto- cărbune să f? găsească m?.i multă cenuşă
torul I s-a introdus, la începutul anu­ tensificarca lucrărilor de deschidere şi l>ccte ? 0 la sută. Avem certitudinea că 1964 să atingem tadeii dc utîbz.v-e a dcrmra calitatea cărbunelui, despre cau­ riî'iiî vihrint a fost trimis pentru rc- decît s-a găsit în frontul dc lucru ?
hobinc”e la Serviciul de reparaţii clec-
lui, o maşină de încărcat L.Z K , s-a pregătire la sectoarele I, II $i III pentru vor fi terminate înaintea datei sta­ furnalelor prevăzuţi pentru anul 1965. zei:» pentru care exploatarea nu sc în­ i:r*;e Vulcan şi, cu toate, intervenţiile Sarvîcîul dc control tehnic al calităţii
realizat reţeaua dc aer comprimat, iar a fi puse în evidenţă noi rer*rvc. Iar bilire. Şi nu încape îndoială că noli'-*rH mă­ cadrează în îndirele de calitate plani­ făcute, n-a fost încă reparat Pc de altă din cadrul C.C.V.J. ar trebui sa veri­
la sectorul II orizontul minus 60 m a pentru că planul în anul vî'tor este Torte aceste lucrări au fost executate suri bine gîndits, pregătii;'u-ns temei­ ficat. Din discuţiile purtate în consfâ- parte, conducerea sectorului VI trans­ fice prin sondaje şi prin probe dc control,
fost extinsă reţeaua de aer comprimat mi) marc. efortul nostru se va îndrep­ şî se execută cu forţele proprii ale sec­ nic pentru perioada dc iarnă, vom tui-'le dc producte a rnicsit cJ grett- port amină în mod cu totul ncjustîfi- felul în care se fac analizele, exacti­
pentru a asigura condiţiile necesare ta şi spre îmbunătăţirea în continuare ţiei. O contribuţie însemnată la reali­ rcu'i sâ îndeplinim cu succes acest lărUe de ordin o! rcctiv influenţează în ca.t punerea în funcţiune 3 insşiniî de tatea şi, bineînţeles, obiectivitatea re­
mecanizării operaţiilor de excavare. In a calităţii minereului extras. Pentru a* zarea lor au adus rovaraş’î Andrei Bu- obiectiv. nvcă măsură -?..si*nra creşterii conţinu- curătat vagon-te!e cc sc întorc dc !a zultatelor comunicate exploatărilor mi­
acest fel s-a deschis o poarta spre creş­ ceasta s-au şi luat măsuri dc îmbună- dai, Lucnci Lascuţ, Vîorcl Moraru, Con­ VALENTIN BRAUNFT, • u’ui de cenuşă, deoarece cărbunele ex­
terea productivităţii muncii. lâţire a metodelor dc lucru, efectuîn- stantin Macovei şi alţii, care au cău­ secretarul organizaţiei de bază tras dîn tasurile de muncă ce prezhuă h.d'îa d sreril Pîfcu. Tot conducerii niere pentru a înlătura orice suspiciu­
sectorului V| transporturi îi revine răfi-
Avînd în centrul atenţiei continua du-se podirea vetrelor de abatai cu tat sâ organizeze cit ma* bine munca d‘n schimbul D ir *s t ‘aţii de steril întră cu pondere pundcria şî pentru faptul că punctele ne. Astfel, ar fi spulberat ţi argumentul
reducere a preţului dc cost, comitetul ploaturi metalice sau cu lemn. S-a li­ şi sî vegheze ia calitatea bună a lucră­ îne. ALEXE D O ilO I! rrr '6 in volumul total A producţiei dc în spatele căruia sc ascund o scama de
de partid 3 indicat conducerii adminis­ mitat consumul de explozivi «î laţ mea rilor. şeful r.'ctîci I — furnale cărbune pc întreaga nvnă. Este cavul de încărcare din subteran nu sînt ilu­ deficienţe ce s? manifestă în procesul
trative să ia masuri de sistematizarea cxcavatiilor, inrcnsificîndu-se selecţiona­ Dacă la lucrările prevăzute în pla- C. S. Hunedoara A — .j 2, stratul 3, şi al celor d*n minate corespunzător pentru ca alege­ de producţie, deficienţe care aparţin în
exploatării în subteran pentru a evita rea minereului în abataje şi extinzîn- s’-a'itl 15. care prezintă intercalaţii dc rea meriluluî vizibil să se facă în bune exclusivitate exploatărilor miniere, gre-
cheltuielile suplimentare, de încadrare du-se puşcarea selectivă. Deoarece pro­ steril sfârîmicios care după puşcare se eonclîţîuni. L’psa de preocupare a şe-
în consumurile specifice prin amplasa­ ducţia este mult influenţată de lucră­ alc'ţe rtrfii. fidni sectorului Vi transport — îng. vînd direct asupra calităţii cărbunelui.
rea judicioasa a găurilor de mina. fo­ rile de investiţii. încă de (a începutul Mineri în excursie Evdenr, este vorba de preocuparea Nica Nîcolac — faţă dc calitatea căr- CONSTANTIN DÂN1LĂ
losirea raţională a lemnului de armare anului am acordat atenţia cuvenită a- pentru reducerea procentului de cenu­ bunchii reiese fi mai mult în evidenţă tehnician
etc., de introducerea unui regim sever cestor lucrări. Conducerea cxploatăr'i. şă din cărbu-ic în celelalte locuri de (Din subrcdzcţîa voluntara
de economii prin efectuarea unui con­ la recomandarea comitetului de partid, In orele lor libere, minerii din Te­ cu noua înfăţişare a oraşului. Pentru muncă. în sectoarele unde acest lucru din faptul că la alegerea sterilului pc dc la E.M. Aninoasa)
trol riguros asupra cheltuielilor nepro­ liuc, sînt excursionişti pasionaţi pc dru­ mulţi dintre eî monumentala clădire a se po'te face. In scdînte şi consfătuiri,
ductive, măsuri care să ducă la evita­ s-a ocupat de asigurarea forţei dc mun­ murile patriei. După o muncă pe în­ staţiei C.F.R. a fost o adevărată reve­ cenuşa era obiectivul principal al dis­
rea creării de stocuri supranormatîvc că pentru întregul volum de lucrări tortocheatele galerii subpămîntenc o laţie. cuţiilor. şelîi de brigăzi, maiştrii, teh­
generatoare de dobinzi ş.a.m.d. dc investiţii, precum şi de organizarea plimbare cu autocarul în aer liber, la Minerii care în trecut îşî petrecerii
Deosebită atenţie s-a acordat ridicării locurilor dc muncă, astfel ca sâ se ob­ locurile istorice şi punctele turistice viaţa între munca istovitoare din a- nicienii şî înginarîi venind cu sugestii A început re co lta re a orezului
dîncimi şi casa înczrcc'ă de griji şi ne­
calificării profesionale a muncitorilor ţină viteze de înaintare cu 10 la sută cs;e binevenită şi reconfortabilâ. voi, sc bucură ns*ăz.i de toate bineface­ Si propuneri noi, dar odată plecaţi la
deoarece dc acest lucru depinde în mare $rînd dc vorbă cu cîţiva dintre mi­ locK'ile lor de muncă, măsurile şi pro­ Recoltarea orezului, cultuvă care a stre, dau recolte de 3.500— 5.000 kg h
măsură realizarea planului de producţie mai mari ca cele de acum. Pentru rea­ nerii din Teliuc am aflr.t cîteva d’n rile noii orinduiri. priii? propuneri au fost dare pur şi fost extinsa în ccest an a început de hectar.
precum şi calitatea minereului extras. lizarea acestei sarcini, roate locurile de trerec’e străbătute de ei în decurs de VIOREI CARPINIŞAN s mplu uitării. Pc primul plan rămînca cîtev.i zile. Au fost cultivate, în uni­ Au fon luate din timp măsuri amă­
La indicaţia comitetului de partid au muncă vor fi dotate cu perforatoare numai un an. Una din multele excur­ corespondent din nou lupta pentru cantitate în de-* tăţi agricole socialiste cu o bogata ex­ nunţite care vor asigura strîngerca la
sii a fost şî cea făcută la Cluj cu au­
fost organizate trei cursuri de ridicare C.P. 24 de mare randament. Tot pen­ tocarul O.N.T. „Carpaţi". Cu acest favoarea calităţii. Artificierii Puncs Ale­ perienţa, o suprafaţa dc 20.000 hectare, vreme a recoltei cît şi buna pregătire
a calificării profesionale pentru mineri, tru asigurarea îndeplinirii planului pe prilej 47 de iTvneiî au făcut cuno;tinţa xandru, Brumă Petru. Voyoy Gheorghe cu aproape o treime mai mult decît în a orezarii lor, încă din toamna aceasta,
aiutori mineri şi preparatori. La aceste 196* şi pregătirea producţiei anului vii­ cu bogata floră a Grădinii botcn'ce, au Ie Esfăt&ipa şi Filip Petru, de exemplu, care conduc anul trecut. Unităţile au folosit soiuri în vederea obţinerii unor producţii spo­
vizitat spaţioasele sere, complexul stu­
cursuri au predat ingineri şi maiştri cu tor au fost luate de pe acum măsuri denţesc, oraşul. Seara, timp de cîteva abataje 51 lucrări de pregătire în sectoa- valoroase caro. în condiţiile ţării noa­ rite în anul viitor.
o vastă experienţă profesionala şi cu 0 ca pe timpul iernii sa nu avem stran­ ore, minerii au urmărit cu viu interes (Agerprcs)
temeinică pregătire teoretică. Lecţiile gulări. Stocul tampon de lemn de mină spectacolul „Don Juan‘‘ la Opera dc m e d * c a S â
nu fost întocmite, avîndu-se în vedere creat la sectoarele 11 şi III şi amena­ Star din Cluj.
| B
condiţiile specifice de la locurile noa­ jările efectuate )a decantorul de steril La tradiţionalul tîrg dc pe muntele In Editura medicală a apărut dc cu- ' i r s n s n i
stre de muncă. Pe lingă aceste cursuri, se înscriu printre acestea. Găina nu fost peste 80 mineri din Te­ rînd volumul 1 dîn „Tratatul de 0 : 0- | m jfi
liuc In încîntătorul pcîsaj al naturii
în cadrul exploatării s-a ţinut un ci­ Rezultatele obţinute pînă în prezent ci cu petrecut clipe de neuitat. EI au a- i‘iirolaringologîc,‘ — o importantă lu­ ■ kU U m U i w y
crare completă dc specialitate din li-
clu de zece conferinţe tehnice întoc­ de colectivul Exploatării miniere Cer- plnudat cu căldură melodiosul glas ol terarura noastră medicală, elaborat dc
mite cu exemple concrete dîn mina tcj-Săcărîmb, măsurile luate, faprul că tulnicului, înaripatul cîntec şi joc popu­ catedrele institutelor medîco-farmaccu- Republica Islamică Pakistan este sin­ palmieri, locuinţe particulare luxoase,
noastră. Maiştrii au fost ajutaţi in im aplicarea în practici a acestora este ri­ lar. frumuseţea pitoreştilor costume. tice diii ţara, sub redacţia profesorilor gura ţară alcătuită din două mari re­ scăldate în verdeaţă. De pc clici se au probabil nervii solizi. Regulile da
circulaţie sînt foarte puţin respectate
Alte trei autocare cu 134 de mineri
bogăţîrea cunoştinţelor profesionale prin guros urmărită dc către comitetul de ŞÎ alţi salariaţi de Ia E. M. Teliuc au Sf. Gîrbca. N. Costinescu, Gh Popo- giuni — Pakistanul occidental şi Pa­ deschide o perspectivă dc neuitat in în acest oraş. Nu rare sint cazurile cînd
vici, V. Racovcanu, I Ţcţu
încadrarea lor în învăţămîntul de partid partid, ne îndreptăţesc să credem că vizitat Sibiul, apoi şî-z.u continuat itn- In librării se mai află lucrarea „Pn- kistanul răsăritean — caic nu au le­ îargul mării ; la orizont albastrul în­ un automobil de pildă, se ciocneşte cu
gătură terestră între ele, fiind separate
la forma „Economie concretă". încă din trimestrul IV vom lucia la nerariul, vizitînd oraşele Victoria şi razitologîa clinică* de V. Nitzulescu, una dc alta pe o distanţă dc 1.600 chis al cerului se îmbină cu linia ver­ o tricicletă care transportă tot soiul
zuie dantelată a valurilor. Briza aduce
In centrul atenţiei comitetului de nivelul sarcinilor din anul 1965. Făgăraş. La Braşov au făcut cunoştinţă I. Ghcrman, T. Fcldioreanu, iar sub km de teritoriul Indiei. De aceea, trans­ c u ea o adiere proaspătă. Scara, pro­ de mărfuri. Mărfurile se rostogolesc
peste jucătorii dc şah, aceştia Ic dau
titlul „Metodele laboratorului clinic*, porturile aeriene şi cele navale joaca menada este plină dc lume. Dimineaţa, dami la o parre şi îşi continui imper­
a doua ediţie îmbunătăţită, a „Manua­ un rol Important. Acest lucru reiese şi întilneşti copilaşi ţinuţi dc mini de turbabili partida. Pc această strada
din aspectul pe cnre-l prezintă aeropor­ mamele lor şi studenţi care, aşezaţi pe
lului dc laborr.tor clinic" tipărit în tul dîn Karaci. ccl mai importam oraş treptele scărilor care coboară spre chei, principală bogăţia este în strînsă veci­
1962. al Pakistanului. citesc plini de atenţie cui suri şi ma­ nătate cu mizeria. Lingă vitrinele stră­
In aceeaşi editură va apare în curînd Vastul teren dc aterizare este brăz­ nuale» Tăcere, răcoare, imensitatea lucitoare vezi lungite pe trotuar tru­
puri omeneşti îmbrăcate în zdrenţe,
lucrarea „Medici scriitori şi scriitori dat de numeroase piste de beton. Pre­ mării... caic inlînd mina în faţa trecătorilor.
medici", de prof. Merin Voiculcscu, tutindeni forfota, zgomot, frînturi dc Dc pc clici se poate aiunge in Run-
conversaţii în engleză, franceză,’ japo­ der Road. artera cea mai animată a
medic emerit, şi dr Mircca Angc-lescu. neză, germană, italiană şi nuiltc alte oraşului. Vehicule dintre cele maî ete- Portul Karaci este bine utilat. In
.O U ] Volumul cuprinde o serie de medalioa­ limbi. In apropierea aeroportului se rodite o străbat într-un flux neîntre­ port sc ajunge printr-un păienjeniş de
ne cu date biografice privitoare la ope­ înalţă o clădire cubică din beton şi rupt ; automobile ultimul model şi Unii ferate. Pretutindeni sc pot vedea
ra literară şi activitatea mediczlă a unor sticlă. Aci sc afla sediul Societăţii pa­ altele a căror vîrstă se măsoară pro­ magazii de mărfuri. Piramide alcătuite
kistaneze dc linii aeriene internaţionale babil cu zecile dc ani, autobuze şi din baloturi dc bumbac sc înalţă sub
W . \ medici, scriitori celebri, printre care
I ■ (PIA). ’tacir'-atci dispune dc avioane tramvaie; cămile care trag platforme cerul liber. Macaralele încarcă şi des­
Rabclais, Schillcr. Cchov. Duhamcl, cu re-cţlî dc ultimul tip, elicoptere şi Pe roţî de automobil încărcate cu carcă mărfuri. Tot comerţul Pakista­
Connan Doylc. Gilinn Niltolzcvna. Sînt de tot utilajul necesar. Dc asemenea, mărfuri ; măgăruşi pe spinarea cărora nului occidental cu restul lumii trece
prezenţi, de asemenea, medici celebri ca se bucură de serviciile unor piloţi atîrnă saci grei; triciclete cu motor vop­ prin portul Karaci, acest lucru contri­
experimentaţi, în cea mai mare parte site în culori vii. Peste tot sunet dc cla­ buind la importanţa crcscîndă caic o
cu preocupări literaro ca Lerichc, Pas- pakistanezi. Aeroportul modern repre­ dobîudeşte oraşul.
M i i t teur, Moudor, Vcrcsaev etc. zintă prima luare de contact cu ora­ şilor. P«nă în 1947 Karaci ci‘a un oraş por­
xoane. freamăt, îndemnuri ale cărău­
Un capitol separat înfăţişează citi­
Trotuarele sînt dc asemenea un uni­
torilor medici scriitori şi serntori-me- şul Karaci. Dai restul ?... vers în miniatură. Negustorii ambulanţi tuar dc mică însemnătate. El avea doar
Karaci se trezeşte dis-de-dimincaţă.
350,000 dc locuitori. După împărţirea
dîci dîn ţara noastră : Cîrloya. Ureche, Cînd zorile se ivesc, muezzinii (preo­ îşi laudă mărfurile strigînd cu îi ţin vechii Indii, numărul lor s-a îngro­
Baranga, Ulicru şi alţii. Prefaţa acestei ţii) chcarnâ din înaltul minaretelor, pre- puterile ; într-un colţ un dentist îşi şat cu peste un milion de refugiaţi mu­
lucrări a fost semnată de acad. Tudor xăzftc cu megafoane puternice, credin­ exercită plin de cdm meseria : mai sulmani. Astăzi, oraşul «are două milioa­
cioşii la rugăciune Deşteptaţi dc aceste încolo uit fachir propune trecătorilor ne dc locuitori, fiind suprapopulat.
Vianu. chemări melodioase şi sonore, lociiito să asiste, în schimbul unui modest obol. Autorităţile au luat măsuri pentru în­
-
' Sub tipar r.c mai află, la aceeaşi edi­ rii oraşului sc îndreaptă spre treburile la o luptă pe viaţă şi pc moarte în­ curajarea si finanţarea construcţiilor de
tură. lucrările „Elemente dc genetică lor pc străzile „logodnicei Orientului", tre un şarpe cobra şi o mangustă. Gră­ locuinţe, Sc simte dc rşemcnca nevoia
medicală moleculară", dc conf. imiv. I. aşa cum îşi numesc pakistanezii oraşul, tare pe care «e prăjesc la jăratec bu­ creării unei vaste reţele dc canalizare,
care să ducă Ia dispariţia şanţurilor de
Moraru, „Micozele viscerale", care apa­ datorită tinereţii şi frumuseţii sale. In­ căţi de carne de berbec unsă cu gră­ scurgere, după cum este necesar să se
sune şi condimentată cu usturoi răs-
i re sub redacţia <1 r. Al. Bulla şi „Pro­ tr-adevăr, Karaci este un oraş tînăr, nu pîndesc un miros plăcut. Pe morginea extindă şi conductele prin care sc aduce
bleme dc hepatologie", dc conf. univ. arc nici măcar 300 dc ani. trotuarului percchi-pcrechî de oameni, ana potabilă. Se depun eforturi serioase,
tir. V. Kuncan, lata cartierul cel maî elegant, Clif- indiferenţi Ia ce se petrece în jurul lor, dar, după cum recunosc autorităţile,
Noua |Coală din orajul muncitoresc Colan. (Agctprcsi) ton. Sîiăzi largi şi urtple, străjuite de joacă partide dc şah. Jucătorii aceştia mai sînt încă multe de făcut.