Page 85 - 1964-09
P. 85
PnOU'.T.-\m DIN TOATE ŢAniLF,
C ITIŢI Plecarea unei delegaţii guvernamentale
IN N U M Ă RU L române în Algeria
D E AZI
Joî dimineaţa a părăsit Capitala în- <lc Stai al Planificării, Vasile Răuţă, se
+ La începutul campaniei de drcptîndu-se spre Alger o delegaţie gu cretar general în Ministerul Comerţului
însăminţăiî, în G.A.C. din raio vernamentală a R. 1\ Romme, condusă Exterior. Delegaţia este însoţită dc un
nul Haţeg — Raid-anchetă; dc tov. Miliail Florescu, ministrul indus grup dc specialişti din industria petro
(pag. 2-a); triei petrolului şi chimici care la invita lului.
4 în privinţa calităţii apar ţia guvernului algcrian va face o vizită "A*
tamentelor, , mai sînt multe de în această ţară. Din delegaţie fac parte In cursul aceleaşi zile, delegaţia a
făcut; tovarăşii Nicolac loncscu, adjunct al mi sosit la Alger.
+ Drumurile raionului lila, nistrului industriei petrolului şi chimi
cît mai bine întreţinute; ci, Ştefan Gabor, membru în Comitetul (Agcrpres).
4> Din istoricul Jocurilor
Olimpice;
^ Din lumea ştiinţei şt tehnicii; Despre schimbarea bruscă a vremii şi valul
(pag. 3-a);
+ De peste hotare; de frig şi ploi ce a cuprins întreaga ţară
(pag. 4-a).
In legătură cu schimbarea bruscă a starea actuală a timpului nu va fi dc
vremii şi valul dc frig şi ploi care a lungă durată. Acrul rece subpolar se
cuprins întreaga tară, redactorul Agen deplasează repede, însoţit dc puternice
ţiei „Agcrpres** Ch. Brâtcscu s-a adre ploi şi vînt spre Bulgaria şi Marca
sat directorului adjunct al direcţiei hi- Neagră. In acelaşi timp sc produce o
dromctcorologicc a Comitetului de Stat invazie dc aer continental mai cald
F it e d in a g e n d a al Apelor, N. Topor, care î-a declarat: prut paturile înalte ale atmosferei.
„Ploile şi scăderea temperaturii, care
Interpretând aceste date. N. Topor
tru zilele următoare. „Se aşteaptă o
în emisfera nordică, se datorează tre
m~ : HHI ■ -• — • — - r . .v - c - au coincis cu începerea sezonului rece a făcut un pronostic al timpului pen
cerii pe deasupra teritoriului ţarii noas ameliorare a vremii — a spus el —
manifestată prin cer variabil mai mult
tre a unei zone deprcsionarc formate senin şi cu temperatura în creştere,
în peninsula italică. Vîrlcjul ciclonic a
î n t r e c e r ii s o c ia lis t e „Pagini i i rabarza desfăşoară o activitate subpolar din peninsula scandinavă, care atît în ţara noastră cît şi în întreaga
favorizat atragerea unei invazii dc aer
Europă Centrală. In nord-vcstul conti
de istorie
s-a extins peste toata zona balcanica
bogată în sprijinul muncii profe
tinua să se facă dîn uliu simţită cu
pînă în Asia Mica. Masele dc aer din nentului nostru insă toamna va con
sionale. Avind continua îndrumare
Emoţionantul film documentat a comitetului de partid din uzi Mcditcrana şî Scandinnvia, avînd ori ploi. vmturi tari şi chiar zăpadă. Pre
‘„Pagini de istorie", producţie a gină maritimă, au determinat ploi abun supunem ca spre sfârşitul lunii septem
nă, cu sprijinul efectiv al comite dente. In ţara noastră, mai ales în ju brie şi începutul lui octombrie Sc va
studioului „Alexandru Sahia" a tului sindicatului, colectivul aces mătatea dc sud-est, s-au înregistrat can produce o încălzire neobişnuită a vre
început sâ ruleze şi în satele şi tui cabinet a reuşit să organizeze tităţi de apă dc 40-80 l. pc metrul mii. atît în ţara noastră cît şi în cen
comunele raionului Alba. Această conferinţe tehnice axate pe pro pătrar, constituind un record pentru trul şî sud-cstul Europei. Această pro
evocare a glorioaselor lupte duse blemele specifice ole uzinei, ve luna septembrie. Aceste ploi s-au trans babila vară tîrzîc va fi determinată dc
de oamenii muncii din ţara noa nind astfel în ajutorul muncitori format în zonele dc munte maî înaltg o circulaţie sudică a maselor dc aer
stră, sub conducerea Partidului lor şî tehnicienilor din sectoarele dc 9C0 m. în lapoviţa şi apoi în zăpadă spre vasta zonă dcpresîonară ce sc de
Comunist din Rominia, pentru eli productive. Prin aportul ingineri care s-a depus în straturi dc 10-25 plasează în momentul dc faţă de pe
berarea patriei, dobândirea ade cm. Valul de aer scandinavic a făcut Oceanul Atlantic către nord-vcstul Eu
lor, care dovedesc mult interes în să cadă ninsoare în unele părţi ale Eu ropei. Aşadar, a încheiat N. Topor,
văratei independenţe, a stîrnit un pregătirea şi prezentarea confe ropei Centrale şi în Balcani...". ca o consecinţă a acestor procese at
viu interes în rîndul tuturor locui rinţelor. au fost prezentate pînă Un studiu al datelor meteorologice mosferice presupunem că începutul
torilor raionului. La Şard, Bu- în prezent 12 conferinţe din cele care sînt primite la Bucureşti cu exac toamnei... sc amină.
cerdeo Vinoosâ, Vintul do Jos. Bă- 18 planificote pentru anul în curs, titate din întreaga Europă arată că (Agcrpres)
râbanţ, Galda de Jos. Benic. să
Io care au porticipat 2.104 mun
lile căminelor culturale ou deve citori şi tehnicieni din uzină. Con
nit neîncăpătoare. Din primele Să urgentăm lucrările
ferinţe ca „Influenţa granulaţiei
zile numărul spectatorilor a fost
minereului presfărmot asupra rea
de ordinul miilor.
lizării sarcinilor de plan", (de ing.
Pe ecranele cinematografelor loan Macra), „De ce trebuie epu de însilozare
din raion, filmul „Pagini de isto rate apele reziduale şi cum se
rie" continuă să ruleze. El adună pot realiza acestea la Uzina de
la spectacol tot mai mulţi oameni Ne aflăm în perioada cînd în fie tive dc pc raza oraşelor regionale
ai muncii, dornici de a cunoaşte preparare a minereurilor din Gu- care unitate agricola sc munceşte in Deva şi Hunedoara, unde s-a realizat
mai puţin de 20 la suta dîn prevede
tens pentru asigurarea unor cantităţi
treculul r.lorîos de luptă ol po raborza" (de îng. loan Martino- sporite dc nutreţuri însilozatc care să rile planurilor.
porului nostru condus cu înţelep iu). „Controlul tehnologiei in in contribuie Ia o bună furajare a anima Eaţă dc situaţia existentă în unităţile
ciune de către partid. stalaţiile de preparare şi impor lelor. In acest sens rezultate demne dc amintite este necesară luarea celor moi
evidenţiat s-au obţînut în gospodări eficiente măsuri caic să ducă la grăbi
ELENA LUTANU tanţa lu i" (de ing. Mario Popa), ile agricole dc stat. Organizîndu-şi bine
Muncltoarcla Ana Blada, Rusalina Craifărcanu şi Dafina Lupşe din secţia lenjerie a fabricii „Sebeşul1* din rea acţiunii de însilozare. Este nece
corespondentă „Im portanţa lubrifianţilor şi posi munca dc recoltare, transport şi în-
Sebeş, sînt binecunoscute pentru hărnicia lor. Ele îşi organizează judicios munca, îşi ridică necontenit nivelul pro silozaie lucrătorii din G.A.S. au asigu sar ca parcelele cu porumb pentru si
fesional. Ca urmare, lună de lună îşi depăşesc sarcinile de plan în medie cu 35 la sută. bilităţi de lubrifiere a utilajelor" rat pînâ la 24 septembrie peste 22.600 loz sa fie recoltate cît mai urgent pen
tru a nu se depăşi epoca optima de în-
In fotografie; cele trei muncitoare, în timpul lucrului. I'otc: V, ONOIU ■ Universitate (de tehnician Victoria Groza) şi tone dc siloz ceea ce reprezintă 79,5 sîlozarc. In acest sens combinele pentru
altele au avut o înrâurire pozitivă la suta din sarcina dc plan Rezultate siloz, tocâtorilc şi mijloacele dc trans
muncitorească osupro procesului de producţie. bune au obţinut C.A.S. din Petrcştî port trebuie folosite nuî judicios. Pen
unde s-au însilozat 5 600 tone. C.A.S. tru realizarea planului dc însilozări în
Sala clubului sindicatului mi MIHAI SUSAN Miercurea caic a însilozat 4.000 tone, fiecare unitate este necesar ca toate re
C u a îB g i’a i & n i e & i t e S e € © l a i * © r a 6 se ? nier din Lupeni a găzduit zilele corespondam G.A.S. Bîrcea cu 3.540 tone etc. sursele furajere cum sînt frunzele şi
trecute festivitatea deschiderii u- Şi în gospodăriile colective dîn re colctcle dc sfeclă, resturile dc la gra
a n u a l e r e z o l v a t e b u n e niversităţiî muncitoreşti pentru a- giunea noastră această lucrare este în dina dc legume etc. sâ ia calea silozului.
curs dc desfăşurare. Consiliile dc con
Consiliilor dc conducere din gospo
nul de învăţămînt 1964-1965. „Fii c u m i n , ducere ale gospodăriilor colective din dăriile colective le revine în aceasta
itidSegilinite Telefonul a sunat scurt. Impiegatul dc mişcare din In acest an, în cadrul cursurilor Cristofor“ raionul Alba au folosit mijloacele me perioadă sarcina de a mobiliza si an
staţia Vulcan, Dumitru Ignat, a ridicat receptorul. care vor avea loc bisăptâmînal se canice şi forţa dc muncă mai bine dc- trena la însilozări pc toţi colectiviştii.
— Alo, aici exploatarea minieră. Vă anunţăm că în vor preda lecţii de tehnică nouă, cît în anul precedent ceea ce a făcut Dc asemenea, consiliile agricole raiona
La începutul acestui an, colectivul dc muncă din secto posibil ca pînă în prezent să sc în si lo- le trebuie să urmărească mai îndea
curînd vor fi încărcate cele opt vagoane K.U.A.S.F. pen socialism-ştiinţific, istoria P M. R„ Noua comedie o dramaturgului
rul semicocserie de ia uzina „Victoria1* Călan s-a anga geografia economică a R. P. R. şi zeze 12.723 tone dc nutreţuri repre- proape felul cum sc preocupă fiecare
tru Lupcni. Insă nc mai trebuie vagoane şi pentru Co- romin, Aurel Baranga, „Fii cu zcntînd 50.9 la sută din sarcina stabi unitate de asigurarea cantităţilor dc si
jat să depăşească planul anual cu 4.000 tone scmicocs. Pen roeştî... astronomie. Dorinţa minerilor de minte, Cristofor" se află în repe lită. Este ininortant să arătam faptul loz necesare. Acolo unde se constată
tru realizarea angajamentului au fost luate o serie dc Impiegatul chemă la rîndul său, telefonic, colegul din a-şi îmbogăţi cunoştinţele o ates tiţie la Teatrul de stat „Valea Jiu câ în unităţile dîn acest raion acţiu neajunsuri în desfăşurarea acestei lu
măsuri ichnico-organizatoricc. Accentul principal a fost Lupeni. Discuţia, firesc, s-a purtat tot în jurul primirii şi tă numărul mare de cursanţi care nea dc însilozare a început din vreme. crări trebuie să sc Ia cele mai corespun
La recoltarea porumbului pentru si
se îndreaptă în aceste zile spre lui" din Petroşani. In regia Ma
zătoare măsuri pentru realizarea în bune
pus pe ridicarea indicilor de utilizare a agregatelor. In expedierii vagoanelor pline şî goale. universitatea muncitorească. netei Sadova. cu scenografia lui loz s-a trecut atunci cînd acesta a in condiţîuni a planului dc însilozări.
acest scop agregatele au fost întreţinute şi reparate mai — Pregăteşte locomotiva pentru remorcarea vagoanelor Mircea Morosin, spectacolul ore trat în faza de coacere lantc-ccară. Pen Situaţia însiloz.ărilor în unităţile agri
încărcate şi dacă ai „goale" irimitc-lc la Vulcan. Sînt M. CINCORA tru ca lucrările să sc desfăşoare într-un cole din regiunea noastră pînă la daţa
bine Echipele dc întreţinere au fost întărite cu muncitori corespondent
foarte necesare... în distribuţie pe Ana Colda, Ar ritm corespunzător, toate combinele de 24 septembrie sc prezintă astfel :
calificaţi. La indicaţia organizaţiei dc partid, conducerea tistă Emerită, I. Anghelescu-Mo- pentru siloz au fost folosite la întreaga
Zilnic, continuă să aibă loc astfel de discuţii. Exploa capacitate de lucru iar acolo unde re
secţiei a repartizat Ia exploatarea agregatelor muncitori tarea minieră cerc vagoane goale, Prcparnţia cărbunelui din Sprijin muncii reni. Dumitru Drăcea şi Victoria coltarea mi s-a du tul* face mecanizat Trust G.A.S. 79,5'}!
cu experienţă, care stăpînesc bine tainele meseriei. Şefii de Lupeni anunţă că a descărcat garnitura recent sosită, Co- S. Nedelcu. Premiera e anunţată s-a folosit forţa de lucru manuală.
echipe şi brigăzi şî-au îmbunătăţit continuu organizarea roeştîul cere insistent vagoane. Trebuie să recunoaştem că profesionale pentru începutul lunii octombrie. Rezultate sub nivelul posibilităţilor Raionul Alba G.A.C. 50,9%
muncii. Fiecare lucrător a fost repartizat mai judicios nu e deloc uşor să-i împaci pc toţi, si-i mulţumeşti şi nu s-au obţinut în gospodăriile colective Sebeş G.A.C. 23,5%
din raionul $eb/?ş, unde pînâ acum s-au
aşa oricum, ci alunei cînd au nevoie, in timp cît maî Cabinetul tehnic al Uzinei de D. CCSTESCU
pe operaţii de lucru potrivit calificării şi experienţei în asigurat în total numai 10.581 tone dc
scurt. Aceste probleme, destul de dificile, le rezolvă cu preparare a minereurilor din Gu- corespondent
muncă. Inginerii şi tehnicienii, repartizaţi pe schimburi, nutreţuri însilozatc faţa dc 45.000 tone Orăştic G.A.C. 23,3%
succes întreg colectivul staţiei C.F.R. din Vulcan, din care planificate. Aceasta dovedeşte că acţi
au sprijinit concret muncitorii în exploatarea mai raţională face parte şi tura condusă de Dumitru Ignat. Relaţia „co unii respective nu i s-a acordat aten 21,0 |0.r
a cuptoarelor, organizarea muncii etc. laborare, rezultate bune" este binecunoscută de către co ţia cuvenita. Dc asemenea. în gospodă Haţeg G.A.C.
lectivul de aici şi tocmai dc accca toţi se străduiesc să riile colective din raionul Haţeg s-au
Rezultatele acestor preocupări sînt bune. Muncitorii, in I N T U R N E U însilozat abia 4.210 tone din cele Brad C A.C. 17,5%
fie cît mai operativi, să rezolve prompt cererile beneficia
ginerii şi tehnicienii de la scmîcocscria din Călan şi-au 20 000 planificate. Ca urmare a nefo-
rilor. Tocmai în virtutea acestor preocupări au fost în Oamenii muncii din Lupeni au găr- curat dc un deosebit succes. Minerii Lu- losîrii din plin a ur»Infclor pentru în- Deva G.A.C. 17.5%
îndeplinit angajamentele anuale luate in întrecerea socia cărcate şi expediate din staţia C.F.R. Petroşani dc la în duir zilele trecute în sala palatului cul Dcniului şi-au manifestat, cu acest pri S'lozare în gospodăriile colective dîn
listă. De la începutul anului şi pînâ în ziua dc 22 septem ceputul lunii şi pînâ în prezent peste ptai! 25,000 tone tural din localitate, colectivul Teatrului lej, dorinţa dc a avea maî des în mij raionul Orâstie s-n realizat abia 23,3 Ilia C A.C. 13 %
brie ci au dat peste prevederile planului 12.916 tone cărbune. Concomitent ci au reuşit să reducă şi timpul de de stat din Craiova. El a pre/entat pie locul lor colectivul acestui teatru. la suta din sarcina dc plan.
staţionare a vagoanelor la îucărcarc-descârcare cu 4,3 la sa „Zîzi şi... formula ci dc viaţă**, spec Intîrziată c'te acţiunea tle însilozare Hunedoara G.A.C. 10,3%
semicocs. tacolul caic prin măiestria interpretati VIORCL IOSIFESCU îi în gospodăriile colective din raioa
sută.
vă, prin întreaga ţinută artistică s-n bu corespondent nele Brad, 11 in şi în gospodăriile colec
I. CRAŞCA
I. CRIŞAN
corespondent corespondent L a c o n c re t
MANIFESTĂRI IN CADRUL
Dc două luni dc zile cinemato
In o p t l u n i : „SÂPTAMINI! CRUCII ROŞ graful din llia stă închis pentru
reparaţii. A căzut tavanul şi o
m dată cu el... cortina. Nu sc mai
(in spectacole dîn cauza discuţii
In această săptămînă, prin grija co Seri de întrebări cu premii. Concursurile au fost axate lor care se poartă în jurul vino
economie ia prefuS de cos! mitetelor dc Cruce roşie au fost orga pe teme ca: „Primul ajutor $i boli pro vatului. Cinc-i? D. S. A. P. C.,
nizate o scrie de manifestări atractive
fesionale în industria grea", „Cunoştin
la care participă mii dc cetăţeni dc In şi răspunsuri ţe despic boli", „Prevenirea şî combate T.R.C.H.... sau...
oraşe şi sate. Ele au fost organiz.ate cu rea tuberculozei", „Dc vorbă cu colec
Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan îmbunătăţirea calităţii aglomeratului şi succcsc însemnate la reducerea rebutu prilejul „Săptămînîi Crucii ro,:i“. Re Cu un deosebit interes au fost primite tiviştii despre igienă şi sănătate", „îngri
pe anul în curs siderurgiştii din Hu reducerea procentului dc declasate. lui şi creşterea vitezei dc laminare. dăm mai jos cîtcva aspecte dc la ma dc către cetăţeni serile dc întrebări şi jirea copilului", „îngrijirea bolnavului
nedoara şi-au propus sa dea patriei pro Faptul că au urmărit mai bine dozarea Fireşte, şirul exemplelor ar putea fi nifestările care au avut loc. răspunsuri. Numeroşi medici s-au depla la domiciliu", „Sîngelc, darul minunai"
duse multe dar şi ieftine. In acest scop, materiilor la benzile de aglomerare, că continuat. In fiecare secţie şi sector, Ia sat în mijlocul cetăţenilor unde au dat şi altele.
îndrumaţi de organizaţiile de partid, au corectat Ia timp reţetele ş.a.m.d., a fiecare loc dc muncă şi-au făcut în anul o seric dc răspunsuri pe teme medicale. Cele mai reuşite concursuri au avut
muncitorii, inginerii şi tehnicienii din făcut ca procentul dc declasate sâ sca acesta drum larg metodele noi dc lu Conferinţe pe teme Tot în perioada amintită au fost orga loc la Hunedoara întic grupele pavilio
secţii şi sectoare s-au străduit sâ folo dă cu mult sub cel admis, iar produc cru şi iniţiativele noi în întrecere. Oa nizate 40 seri dc întrebări şi răspunsuri nului tehnic dc la C SH . şi direcţia ge
sească cît mai deplin rezervele interne tivitatea muncii să crească. Rezultate menii, îndemnaţi dc comunişti, s-au la care au participat 1853 cetăţeni dc nerala dc la T.C.S.H., întic grupele sa
şî sa aplice cele maî eficiente măsuri mai bune în acest sens au înregistrat străduit să-şi ridice necontenit nivelul medicale la sate. Iu cadru! întreprinderilor la nitare dc Ia G.A.C. Blandiana şi Cioara
tehnico-organizatorice pentru reduce cci de la fabrica dc aglomerare nr. 1. de cunoştinţe profesionale, să facă drum convorbirile pe teme sanitare au parti ctc.
rea consumurilor specifice, creşterea Reducerea rebutului, a duratei dc tot nuî larg tehnicii avansate şl pro Piintrc manifestările caic s-au bucu cipat peste 9C0 muncitori. Una dintre
productivităţii muncii şi îmbunătăţirea elaborare a şarjelor, creşterea durabi cedeelor tehnologice moderne. Aşa sc rat de o largă popularitate îc numără cele mai reuşite seri dc întrebări şi răs 'îb'
calităţii produselor. Furnaliştii au por lităţii cuptoarelor şi utilajelor de tur face că pe graficele întrecerii, pe lingă conferinţele pc teme medicale. In de punsuri a fost organizată la G.A.C. Dc asemenea, tot în această săptâmî-
nit iniţiativa de a realiza şi depăşi nare, a productivităţii muncii au fort miile de tone dc metal produse peste curs de numai patru zile au fost tir.utc Strcmt, unde medicii au răspuns la 27 nă au donat sînp.c 560 cetăţeni, au fost
angajamentul anual la fontă cu cocs căile pe care^ şi-au propus să meargă plan, s-au înregistrat dc fiecare dată dc către medici 153 conferinţe iu uzine, întrebări. organizate 816 cchinc dc curăţenie în
economisit. Pentru reuşita ci s-au stră oţclarii. Aplicînd metode noi, originale, economii însemnate la consumurile spe gospodării agricole colective, în institu care au fost cuprinşi 1936 activişti vo
duit să dozeze cît mai corect încărcă de reparare a vctrclor, îmbunătăţind cifice de materii prime materiale, ener ţii, la care au participat aproape I9.G00 luntari, au fost difuzate 6.C00 dc afişe
turile, să ridice temperatura acrului cald procesul dc elaborare şi turnare oţelarîi gie şi combustibil, indici sporiţi de dc cetăţeni. La sare au ţinut conferin Concursuri şi peste 50.000 broşuri. Dc remarcat că
insuflat în furnale şi să facă agregatele de fa O.S.M. nr. 2 au reuşit să obţină utilizare a agregatelor, procente dc re ţe 38 medici. In oraşele Hunedoara, au fost organizate expoziţii pc teme c-
cît mai productive. Rodul strădaniei rezultate din cele mai bune. but cu mult mai mici decit cele admise Sebeş. Haţeg. Alba lulîa, Orăsf-ic şi al „Sanitarii pricepuţi" ducatîv-saiiitarc la Tcius, Sebeş, Lupeni,
lor s-a concretizat în fiecare lună în Laminatorii. col dc la laminorul de ş.a.m.d. Toate acestea au făcut ca la tele numeroşi cetăţeni prezenţi au au Gîrbova şi în alte localităţi. Desigur că
reducerea simţitoare a consumurilor 650 mm îndeosebi au aplicat cu suc finele a 8 luni de activitate, pc com diat conferinţe pc teme ca: „Despic In cadrul regiunii au avut loc nume au mai fost organizate şi alte manifes CETĂŢENII ÎNTRE EI :
specifice dc cocs, creşterea indicilor de ces iniţiativa : „Sâ laminăm Ia tole binat, la cznitolul preţ dc cost efectiv, bolile de inimă**, „Despre nevroza** şi roase concursuri „Sanitarii pricepuţi" tări deosebit dc interesante caic s-au bu
utilizare a furnalelor, reducerea decla ranţe negative". Pe această bază ci au să <e înscrie frumoasa s.unu dc altele. Asemenea conferinţe s-au ţinut organizate pc diferite teme educativ-sa- curat de succes. In aceste zile pc tot — Ce faci, Ioane?
satelor. ni tare. S-au ţinut 19 asemenea con cuprinsul regiunii sc organizează cu pri- — Am auzit câ rulează filmul „închis
reuşit sâ economisească cantităţi însem 64.166.000 lei economic, faţă dc plan. la fabrica „Sebeşul" din Sebeş, fabrica cursuri Ia care au participat 38 grupe pentru reparaţii". Aşa că am venit şi
Aglomcratoriştil şî-au propus ca nate de metal. Colectivele celorlalte la „Ardeleana** din Alba lulia, Combina Iciul ..Săptămînîi Crucii roşii" «i aUc ma eu...
obiectiv principal al întrecerii socialiste minoare au înregistrat în fiecare luna sanitare. Concurentele care au dat cele nifestări la care participă mii dc oa
CH. COMŞUŢA tul siderurgic din Hunedoara etc. rr.ai bune răspunsuri au fost răsplătite meni ai muncii. Desen: V. MIHAILESCU
C a r t e a t e h n i c ă
De multe ori, inginerii şl tehnicienii ci un prieten apropiat care ii ajută în
de Ia Uzina de preparare a minereuri- munca de zi cu zi.
rîlor din Curabarza pot fi întîlniţi la bi Colectivul bibliotecii organizează acti
blioteca tehnică din cadrul uzinei unde vităţii interesante pentru a atrage noi
consultă cărţi şi reviste dc specialitate, prieteni ai cărţii tehnice. Aceste mani
ajutoare preţioase în munca profesio festări au făcut ca o daţă cu creşterea
nală. numărului dc cititori să crească şi nu
mărul abonaţilor la revistele de specia
Biblioteca, care dispune dc un volum
litate cum sînt „Revista minelor", „E-
de 587 cărţi tehnice este frecventată
lectrotchnica" etc. Numărul abonamen
zilnic de mulţi lucrători ai uzinei. Pe telor la revistele dc specialitate depă
lingi inginerii şi tehnicienii de aici, prin şeşte cifra de 50.
tre cititori se numără şi 54 de munci S. MIMAI
tori. Cartea tehnică a devenit pentru corespondent Pe malul Mureşului s-a înălţat vinul din marile obiective ale industriei miniere — Uzina de preparare a minereurilor de la Deva.