Page 86 - 1964-09

PaR. I Drumul socialismului Nr. 3030
LH

O NOUĂ
A G E N D A EXPLOATAREA MINIERĂ CE8TEJ—SĂCĂftÎMB
PO P1CĂRIE

cu sediul în comuna C erlejul de Susf
Cu cîtcva zile în urmă, la A.lba lu- V ineri 25 septem brie 1964
lia, prin grija asociaţiei sportive Voin­ raionul llia, regiunea Hunedoara
ţa a fost dată în folosinţă o popicăric CINEMA
moderna. La amenajarea popicăriei s-a
primit sprijinul UCECOM şi al DEVA: împuşcături în ceaţă — ci­
U R.C.M. Hunedoara. nematograful „Patria"; Vîrsta de aur A n g a j e a z ă :
La construcţia popicăriei sportivii a comediei — cinematograful „Arta";
<\in localitate au efectuat o scrie de PETROŞANI: Lumea mare a celor
lucrări prin muncă patriotica. Astfel, mici — cinematograful „Republica"; - MUNCITORI N EC AI (FICAŢI PENTRU SUBTERAN.
faţă de 10.000 Ici, cit era devizul, s-au Cei 7 magnifici — cinematograful „7
cheltuit ftumai 7.000 lei. La lucrările Noembrie"; ALBA IULIA: Sehercza-
dc la baza sportivă s-au evidenţiat spor­ da — cinematograful „Victoria"; E Pentru inform aţii suplim entare, d o rito rii se vor
tivi fruntaşi ca Artur Dcubald, Nico- permis să calci pc iarbă — cinemato­
graful „23 August"; SEBEŞ: Asasinul
lae Drăghici, Ştefan Paccpa, Rudolf din cartea de telefon — cinematogra­ adresa la serviciul personal-învSţâm înt din cadrul
Kleman si alţii. ful „Progresul"; A dispărut o navă —
După inaugurarea popicăriei s-a or­ cinematograful „Sebeşul"; ORAŞTIE: exploatării.
ganizat un meci amical între echipele Vi-l prezint pe B.ilucv — cinemato­
Voinţa Alba Iulia, Voinţa Petroşani, graful „Patria"; Inculpatul 1040 — ci­
nematograful „Flacăra"; LUPENI:
Voinţa Deva si Unirea Sebeş. Dragoste lungă de-o scară — cinema­
Prin darea în folosinţă a noii popi- tograful „Cultural"; HAŢEG: Arhi­
cării vor fi atraşi la aceasta ramură dc va secretă de pe Elba — cinematogra­ EXPLOATAREA MINIERA MUMCELUL M IC
sport un număr important de membri ful „Popular"; BRAD: Podul rupt —
cinematograful „St. roşie"; SIMERIA:
cooperatori.
Pagini de istorie şi Romînia, orizont raionul llia, regiunea Hunedoara
ALEXANDRU 10JA La Muncelu! Mic a fost construit un modern magazin mixt cu bufet. 64 — cinematograful „Mureşul".
corespondent In fotografie: Aspect exterior al noului local de mag&in. Foto: V . O N O IU
RADIO A N G A J E A Z A
PROGRAMUL I: 5.06 Emisiunea
R A I D La începutul campaniei de însămînţări, pentru sate; 5,16 Prelucrări corale; — a rtific ie ri autorizaţi pentru puşcare electrică ;
5.30 Lecţia de gimnastică; 5,40 Me­
lodii populare; 6,10 Muzică uşoară in­
terpretată la acordeon; 6,30 Sfatul me­ — m i n e r i ;
dicului; 6,40 Muzica; 6,45 Salut vo­ — ajutori m ineri ;
A N C H E T A în G.A.C. din raionul Haţeg ios de pionier; 7,45 Melodii de estra­ — e le c tric ie n i:
da" 8,00 Sumarul presei centrale;
8,06 Muzică interpretată de fanfară; — lăcă tuşi;
nut la G.A.C. din Berthclot şi Boşorod, colectivă să nu rămîna în urmă cu lu­ parilor pe care le are consiliul de con­ 8.30 Scene din opere; 9,00 Folclorul
Se cunoaţte faptul că soarta recoltei unde s-a pregătit patul germinativ pen­ crările de pregătire a terenului şi cu în- ducere al G.A.C. în ce priveşte organiza­ muzical al regiunilor patriei — melo­ — m uncitori necaliticafi.
din anul viitor se hotărăşte încă de pe tru însăminţarea griului pe mai mult de sămînţările. rea muncii, cele 9 tractoare stau fără dii din Moldova; 10,03 Din creaţia de
acum. Ne aflăm în perioada cînd, în ra­ 230 hectare. Dc asemenea, avînd termi­ ca tractoriştii sa ştie ce anume şi unde muzică uşoară a compozitorilor noş­ Angajarea se face în condiţiile prevăzute de H.C.M. nr. 1051.
port de condiţiile pedoclimatice locale, nate din timp pregătirile necesare la 0 situaţie să lucreze. tri; 11,02 Muzică din operete; 11,30
fiecare gospodărie colectivă poate începe gospodăriile colective din Haţeg, To- La Sălaşul Superior se vor însămînţa Carnet de reporter; 11,38 Melodii Lămuriri suplimentare se dau Ia telefon 13 Brânişca.
însăminţatul griului, secarei $i orzului. teşti, Sarmiscgctuza, Vîlcelele Rele, Ciu­ cu grîu peste 300 ha, iar la Sălaşul In­ populare interpretate de Eleonora Bi-
De aceea lucrările dc pregătire a terenu­ la Mare etc. se apropie dc sfîrşit sau nesatisfăcătoare ferior 200 hectare. In mare parte tere­ sorca şi Marin Pogan; 12,37 Solişti şi
lui pentru însămînţari şi semănatul sînt s-a terminat semănatul secarei furajere. nul nu este eliberat de o serie de cul­ formaţii de muzică; 14,10 Muzică u-
probleme de rezolvarea cărora este ne­ Faptul ca la aceste unităţi terenul a fost La G.A.C. din Baraşti s-a stabilit ca, turi care au părăsit terenul mai din vre­ şoară de Vasile Veselovskî; 14.30 Emi­
cesar să se ocupe cu toată răspunderea eliberat din timp, că după recoltatul culturile de toamnă să ocupe o supra­ me. De pilda, cele două gospodării co­ siune de basme; 15,00 Melodii popu­
colectiviştii şi mecanizatorii. însemnăta­ porumbului siloz, al mazărei şi al car­ faţă de 170 hectare. Potrivit datelor pri­ lective dispun de peste 250 hectare te­ lare; 16,10 Cîntă ansamblul de cînte-
tea marc ce trebuie acordată însămîn- tofilor s-a trecut imediat la efectuarea mite la consiliul agricol raional, rapor­ ren, de pe care s-au recoltat păioasele ce şi dansuri al C.C.S.; 16,30 Muzică
ţărllor reiese din aceea că de modul cum de arături, creează posibilitatea ca însă- tate de Ia sfatul popular al comunei Sîm- sau alte culturi şi pc care ar fi trebuit uşoară interpretată de orchestre de
se desfăşoară această lucrare depinde in mînţarca griului, orzului şi secarei să se petru, Ia G.A.C. din Bărăşti s-au pregă­ să se execute arături dc vară sau de coarde; 17,00 Melodii populare cerute E p p liL & r*
măsura hotarîtoare realizarea unor pro­ efectueze în epoca optimă. tit pentru însămînţări 40 hectare. In toamnă. Tov. Mihai Iancu, preşedintele dc ascultători; 17,30 In slujba patri­ I UN£ DOARa
ducţii sporite de cereale în anul viitor, realitate însă s-a constatat că s-au arat gospodăriei colective din Sălaşul Superi­ ei; 18,05 Program muzical cerut de V A R IA T E
încadrarea însămînţârilor în epoca op­ De ce s-a rămas în urmâ abia 17 hectare, ceea ce reprezintă doar or, sc opune însă executării dc arături muncitori; 18,50 Concert de muzică
timă este determinată îndeosebi de mă­ 10 la sută din suprafaţa planificată. Ră- pe suprafaţa respectivă pc considerentul uşoară; 19,30 Aspecte dc la Expoziţia
surile tehnice şi organizatorice ce se iau mînerea în urmă cu araturile sc dato- ca miriştea să poată fi folosită la pă- realizărilor economiei naţionale a S r u tu r v e n iE » '
în fiecare unitate agricolă. Pentru a cu­ cu pregătirea terenului ? reşte şi faptului că aici nu s-a acor­ şunat. In acest caz se vădeşte slaba răs­ R.P.R.; 19.50 Coruri din operete; 20,15 d a
noaşte ce pregătiri s-au făcut în vederea Colectiviştii din Haţeg şi-au planifi­ dat atenţia cuvenită eliberării terenu­ pundere de care dă dovada consiliul de Jurnalul satelor; 20,40 Interpreţi de
desfăşurării lucrărilor de însămînţari la cat să însămînţeze în această toamnă cu lui, deoarece şi în prezent pe mai mult conducere al G.A.C. faţă dc soarta pro­ odinioară ai muzicii populare romî-
un nivel agrotehnic corespunzător, cu grîu, secară şi orz 1S1 ha. In acest scop de 50 de hectare se afla încă paiele re- ducţiei viitoare dc cereale. neşti; Costică Tandin, Teodor Zavai- M E D I A T A ş ! ^ |
sprijinul unor membri ai subrcdacţici ci au condiţionat 35.000 leg grîu din valtate dc Ia recoltarea păioaselor cu Unele neajunsuri în ceea ce priveşte doc, Petrîcă Moţoi, Jcan Marcu şi
voluntare din Haţeg a ziarului nostru soiurile Bczostaia, Ponca şi Cenad, 4 combina. Problema pregătirii însămîn- folosirea tractoarelor la întreaga lor ca­ Grigora? Dînicu; 21,00 Noapte bună, K T U ie iu R Î ^ a i
s-a întreprins un raid anchetă în cîte- tone secară şi 2 tone orz. Avînd termi­ ţărilor este privită superficial şi de că­ pacitate s-au constatat şi Ia G.A.C. din copii „Crenguţa de măr"; 21,10 Mu­
va gospodării colective din acest raion. nate din timp pregătirile necesare, cu tre tov. Augustin Caliţoiu, inginerul a- Berthclot. Aici sînt repartizate sa lucre­ zică; 21,15 Momente din istoria lite­
Iată unele din constatările făcute cu a- cele trei tractoare repartizate la G.A.C. gronom al gospodăriei colective, care ze 5 tractoare care aparţin brigăzii a raturii romînc; 21,45 Muzică uşoară v Î t a m Î w b Ţ
cest prilej. din Haţeg s-au arat pentru însămînţări nu se interesează în suficientă măsură de VI-a de la S.M.T. Haţeg. Consiliul de interpretată dc Yma Sumak; 22,15 Mu­
29 hectare, din care pe 12 ha. s-a în- asigurarea unei organizări şi planificări conducere a stabilit ca tractoriştii să zică de dans.
judicioase a muncii.
în riadul fruntaşilor sămînţat secară furajeră. Rezultatele pu­ servească masa la Berthelot şi să doar­ PROGRAMUL H: 8,36 Muzică
teau fi însă şi mai bune dacă tractoa­ mă Ia Fărcădin. De aceea, zilnic ei sînt populară; 9,30 Radioracheta pionieri­
Ca urmare a preocupării consiliilor de rele nu ar fi fost dirijate la alte unităţi, Tractoarele nu sînt nevoiţi ca Ia prînz şt seara să vină de lor; 10,30 Fapte din întrecere; 11,03
conducere $i a specialiştilor din gospodă­ deoarece la gospodăria colectivă din Ha­ la Tuştea, de la Găuricea ort Crâguiş să Cîntece pentru cei mici; 11,15 Muzi­
riile colective, precum şi a unor meca­ ţeg mai erau 42 ha teren eliberat unde folosite la întreaga mănînce la Berthelot, iar apoi seara să că de balet; 12,00 Din muzica po­
nizatori ca Ghcorghe Colan. Marin Şer- s-ar fi putut executa în continuare ară­ meargă să doarmă la Fărcădin. poarelor; 12,45 Sclecţiuni din operete;
ban, Ghcorghe Ontal I, loan fenulescu turi. Comasarea tractoarelor este o me­ capacitate In felul acesta pe lingă faptul ca te 14,10 Solişti de muzică populară; 15.05
şi mulţi alţii. în gospodăriile colective todă care dă rezultate pozitive, dar înregistrează numeroase ore de mers în Muzică uşoară romînească; 15,30 Ac­ REŢi
din raionul Haţeg s-au pregătit pentru conducerea S.M.T. Haţeg trebuie să ai­ Brigada de tractoare condusă de Sc- gol, se face. şi risipă dc carburanţi. tualitatea în ţările socialiste; 16,30 10
însamînrărilc de toamnă peste 1.400 hec­ bă în vedere cînd face orice redistri­ bastian Sora deserveşte gospodăriile co­ întrebări, 10 răspunsuri; 16,40 Solişti TOATE MACA'
tare. Cele mai bune realizări s-au obţi- buire a agregatelor ca nici o gospodărie lective din comuna Sălaş. Datorită sca- ★ şi formaţii artistice de amatori din ELE PRODUSELE
1 Din cele relatate mai sus rezultă o se­ Dobrogea; 17,10 Muzică; 18,00 Muzi­ FABRICII DE ClOgAPI Şl TR JC .Q T^
rie de lipsuri ce se manifestă la începu­ că uşoară; 18,30 Lecturile dumneavoa­
tul lucrărilor agricole din campania de stră preferate; 19,05 Cîntă orchestra
Din activitatea Vă prezentăm: toamnă, îndeosebi în ceea ce priveşte de muzică populară a Radîoteleviziu-
însămînţările. Lipsurile semnalate tre­ nii; 19,30 Teatru la microfon „Piaţa
organizaţiilor U. T. M. buie înlăturate. In acest scop este nece­ ancorelor"; 21,55 Interpreţi de muzi­
sar ca specialiştii de Ia consiliul agri­ că uşoară; 23,45 Muzică de dans.
col raional să îndrume conducerile tu­ Buletine de ştiri şi radiojurnale:
„Semănătoarea" o mare turor gospodăriilor colective să treacă 5,00; 6,00; 7,00: 10,00; 12,00; 14,00;
ÎN ATENŢIE — EDUCAREA la eliberarea terenului în cel mai scurt 16,00; 18,00; 20,00: 22,00; 23,52 (pro­
timp, dînd astfel posibilitatea tractoriş­ gramul 1); 9,00; 11,00; 13,00; 15.00;
COMUNISTĂ A TINERETULUI tilor să execute araturi pentru însămîn­ 17,00; 19.00; 21,30; 23,03; 0,52 (pro­
ţari pe suprafeţele respective. De ase­ gramul II).
menea, nu trebuie neglijată acţiunea de
Organizaţia U.T.M. din cadrul G.A.C. discuire a terenurilor care au fost arate TELEVIZIUNE
Apoidul dc Jos arc o permanentă pre­ uzina de maşini agricole în vară şi care acum sînt îmburuicnatc.
ocupare pentru educarea comunistă a
tineretului.. In acest scop se acordă o Este necesar, totodată să se acorde o 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,10 Ti­
marc atenţie bunei organizări a învă­ atenţie deosebită eliberării în cel mai neri sportivi.,.; 19,45 După zece ani;
ţământului politic U.T.M., pregătirii a- scurt timp a suprafeţelor ocupate cu 20,00 Săptămîna; 21,00 Shakespcare şi
dunărilor generale etc. Cu bune rezul­ O expoziţie deschisă recent în incin­ producţia globală a crescut de 30 dc ori, porumb siloz, mazăre şi cartofi şi să artele plastice de Ion Szabetay; 21,20
tate se folosesc şi acţiunile educative ce ta Uzinelor dc maşini agricole „Semă­ productivitatea muncii dc aproape 9 se treacă Ia pregătirea patului germina­ Muzică uşoară instrumentali; Cîntă o
sînt organizate în timpul liber al ti­ nătoarea" din Capitală reliefează două ori, iar prin reducerea continuă a pre­ tiv pe aceste terenuri. formaţie condusă de Jcan loncscu; In
neretului. Printre acestea amintim se­ tablouri intitulate sugestiv: Ieri şi azi... ţului de cost, s-a realizat o sumă care Faptul că ne aflăm în perioada cînd încheiere; Buletin de ştiri. Buletin me­
rile pentru tineret, participarea la ac­ Ieri! Acest cuvînt cuprinde toată tra­ echivalează cu costul a 1.500 combine trebuie mobilizate toate forţele la însa- teorologic.
tivităţile cultural-artisticc, concursuri gedia unei vieţi întunecate. Fotografia de cereale. Deosebit de semnificativ este mînţarca cerealelor paioase- este nece­
„Cine ştie cîştigă" etc. In cadrul aces­ unei case dc bani, producţia atelierelor faptul că la începutul acestui an, valoa­ sar să se determine conducerile gospo­ Buletin meteorologic
tor acţiuni educative se înscriu şi mun­ de odinioară. In presa vremii se puteau rea producţiei uzinei reprezenta apro­ dăriilor colective să ia măsurile tehnice
cili reclame de acest fel: „Cumpăraţi ximativ 30 la sută din întreaga valoa­ şi organizatorice necesare care să asi­
cile patriotice la care întotdeauna par­ casele dc valori Pichet, rezistente la re a producţiei industriei constructoare gure terminarea acestei lucrări în peri­ PENTRU ORE
ticipă un mare număr de tineri colecti­ spargeri!". dc maşini din Capitală realizată în a- oada optimă. Fe această cale se va a- Vreme în curs dc îmbunătăţire cu ce­
vişti. Cum sc lucra Ia Fichet? Atelierele erau nul 1938. sigura realizarea de producţii sporite de rul schimbător, mai mult noros. Izolat
Recent, peste 100 dc tineri au parti­ simple barăci cu acoperişuri roase de Cum arată astăzi uzinele? Iată hala cercate, ceea ce va permite unităţilor a- vor cădea ploi slabe. Vînt potrivit cu
intensificări temporare din nord-est cu
cipat Ia curăţatul unei păşuni pe o su­ ploi. Cit privesc maşinile? Ce impor­ dc montaj general. Dc-a lungul liniei gricole să se întărească continuu din rotire spre sud-est. Temperatura în
punct de vedere organizatoric şi eco­
prafaţă de 30 ha. Distrugînd muşu­ tanţă avea pentru patron că in fiecare dc montare se nasc combinele. La pri­ nomic. creştere, ziua va fi cuprinsă între 15 şi
lună se înregistrau zeci de accidente? ma fază nici nu le recunoşti: carcase
roaiele şi curăţind mărăcinii, tinerii co­ vopsite într-o culoare cărămizie mată, EMILIA DAV1D 20 grade iar noaptea între 6 şl 10 F E M I » , B Â R 0 Â T I S I C O P l f , D . U R A B S U S I
lectivişti şi-au adus contribuţia la creş­ Azi! Acest cuvînt cuprinde toată bu­ suspendate pc butuci. De la o fază la grade.
curia muncii libere. Fabrica Fichet a D C C A L I T A T E S U P E R I O A R A ®
terea producţiei de masă verde pe pă­ dispărut. Te minele trecutului s-a înăl­ alia sc adaugă noi şi noi piese, maşi­ AUREL ANCA PENTRU URM ĂTOARELE
şuni, ceea ce permite o mai buna hră­ ţat o uzină modernă. Intre şoproancle nile sînt puse pe roţi, vopsite în gri PETRE FĂRCAŞIU 3 ZILE
ni re a animalelor. de la Fichet şi clădirile moderne ale U- strălucitor. Apoi un tractor le remor­ (din colectivul subredacţici noastre Vreme nestabilă cu temperatura în
zinei „Semănătoarea" sc înalţă zidul chează una cîte una ducîndu-lc spre hala
Printre cel mai activi tineri la ac­ care desparte exploatarea de munca des­ de probă. Dc aici, într-un şuvoi conti­ voluntare din Haţeg) creştere treptată.
ţiunile patriotice iniţiate dc organizaţia cătuşată, umilinţa de creaţie, atitudinea nuu, iau drumul ogoarelor. Practica
U.T.M. se numără loan Topîrcean, Ilie dispreţuitoare a patronului de ordinele muncii a născut aici o tradiţie: an dc
Lazir, Ilie Popa, Nicolae Crişan, Elisa- şi medaliile prinse pc pieptul fruntaşilor. an campaniile agricole sînt însoţite de
beta Popa. Maria Popa, Elîsabeta Oltca- Munca lor dc astăzi sc materializează în observatori ai uzinei. Sînt cei mai se­
miile de maşini agricole care strîng de veri arbitri ai performanţelor obţinute
nu şi mulţi alţii. Tinerii colectivişti din pe ogoare holdele aurii, simbol al bel­ pc teren de la maşinile care poartă mar­
G.A.C. Apoidul de Jos au mal partici­ şugului. Si, în aceasta, harnicul colectiv ca „UMAS". întorşi acasă, ei împărtă­
pat în ultimul timp (a acţiunile de de la „Semănătoarea" trăieşte satisfac­ şesc tovarăşilor lor de muncă impresiile
muncă patriotică iniţiate de organizaţia ţia datoriei împlinite. din campanie. Asemenea relatări gene­
U.T.M. în vederea construirii unui cup­ Au trecut 15 ani de cînd pe malul rează sumedenie de propuneri pcutru
tor dc cărămidă de 100.000 bucăţi, a- Dîmboviţei a început să se profileze continua îmbunătăţire a performanţelor askf urarea
conturul uzinei, care în zilele noastre a în exploatare ale maşinilor. Harnicul co­
coperirca cu ţiglă a unei maternităţi devenit una dintre cel* mai mari uni­ lectiv de muncă are în centrul atenţiei,
de scroafe şi a unei magazii cu cereale. tăţi constructoare dc utilaj agricol din ca un obiectiv dc seamă, calitatea pro­ f a c u l t a t i v a
ţară. Semănători şi trioarc, secerători- duselor, pentru ca marca fabricii să
IOAN JOCA legători şi greble cu tracţiune animală, cîştigc neîncetat în prestigiu. Sînt con­ jpayşsala
instructor al Comitetului maşini dc recoltat stuf şi culegători dc cludente în această direcţie scrisorile
raional UT.M. Sebeş ştîuleţi, combine de recoltat pâioase şi de mulţumiri trimise dc beneficiari. g $ © n t im
porumb — iată itinerariul parcurs în Biografia combinelor, făurite cu aju­
acest deceniu şi jumătate de muncitorii, torul celor mai moderne utilaje şi pro­ I c o l e c t i v i ş t i
MAI MULTĂ GRIJĂ MUNCII tehnicienii şi inginerii dc la „Semănă­ cedee tehnologice, este inseparabil legată
toarea". In loial, aproximativ 83.000 dc biografia celor care le făuresc.
de maşini agricole au ieşit pînă acum pc „...Am învăţat meseria în uzină. ...Sînt
CULTURAL-EOUCATIVE porţile uzinei, contribuind cu forţa lor inginer plecat la studii din uzină. ...Sînt
la crearea puternicei baze tehnico-ma- elev în clasa Xl-a, ...sînt în ultimul an
tcrialc, pe care s-a sprijinit transforma­ la şcoala de maiştri", — iată cîtcva
Un grup de tineri din satul Vaîdci. fiO AStCUQAi&A ifyiuAUiOD.
raionul Orăştîe, nc relatează faptul că rea socialistă a agriculturii noastre. As­ crîmpee din autobiografiile constructo­
la căminul cultural din localitate nu se tăzi, 98 la sută din lucrările de recol­ rilor dc maşini agricole. Numai în pe­
r>\ r
desfăşoară acţiuni cultural-educativc. tat din gospodăriile agricole dc stat şi rioada anului şcolar 1963— 1964, şcoala •rjj ^ A S iC U ftA D lA
C U lT U Ş ţlC tfl 4 G & C Q ")
Această activitate se reduce de fapt la două-treimi din aceleaşi lucrări în gos­ profesională a uzinei a fost frecventată
vizionarea filmelor -are dc obicei nu podăriile agricole colective se efectuea­ dc 527 elevi, şcoala medie serală de 312
este bine organizată (au fost de exemplu ză cu maşini produse la „Semănătoarea". muncitori. Dintre constructorii frun­
cazuri cînd au rulat două filme în a- Profilarea uzinei pc tipuri importan­ taşi, 27 urmează şcoala de maiştri, iar n Q t e 9 u t/M JW C D D M C O S A O M ty f
ceeaşi zi). te dc maşini de recoltat cereale şi po­ 74 studiază la Institutul politehnic, la
La căminul cultural există defecţiuni rumb a adus după sine modernizarea cursurile serale sau fără frecvenţă.
tehnologiei şi organizarea în flux con­ S V © ASÎWKAltf* .
h comutatoare şi prize, ceea ce face tinuu a concepţiei de producţie. Pe Drumul parcurs dc harnicul colectiv Y °y m m m u t/u u q u s u m m im i
ca repetiţiile scara să nu se poată des­ aproximativ 20 dc hectare, cît însumea­ al Uzinelor „Semănătoarea" — pe al
căror frontispiciu străluceşte „Ordinul
făşura în bune condîţluni. O slabă ac­ ză suprafaţa uzinei moderne de astăzi, Muncii" clasa I este plin de succese, dc
tivitate desfăşoară şi organizaţia U.T.M. s-au construit haie noi, spaţioase, cum progrese calitative. Este drumul dc Ia
sînt: turnătoria, forja, montajul, scu-
care nu se îngrijeşte cu toată răspunde­ lăria crc. Uzina a fost dotată cu maşini casele de fier hărăzite îmbogăţirilor dc
re! de buna organizare a timpului li­ de rectificat, prese, freze, instalaţii de tot soiul, la maşinile moderne destinate
ber al tineretului, nu sc ocupă de or­ căiirc cu ajutorul curenţilor de înaltă colectiviştilor, „milionarilor" de astăzi ( ¥ r V i M f i w l L
ai ogoarelor noastre. Prin activitatea U-
ganizarea acţiunilor cuUural-educativs. frecvenţă, agregate complexe pentru zinci „Semănătoarea", agricultura so­
turnatoria complet mecanizată, banda dc p y
Faţă de aceste lipsuri, conducerea că­ montaj si altele. 150 milioane lei inves­ cialistă a patriei noastre arc un sprijin * V T i f e f 1 * 1 /
minului cultural împreună cu organiza­ tiţii a alocat statul nostru democrat- dc nădejde.
ţia U.T.M. vor trebui să ia măsurile popular pentru dezvoltarea acestei în­ MIRCEA IONESCU T i t i
«oie^unzatoare. treprinderi. In decursul celor 15 ani, redactor la „Agerpres"