Page 87 - 1964-09
P. 87

Nr.  3030                                                                                                                                                                                                                             Pag.  3
                                                                                                                     Drumul                    soci



              In  privinfa calităţii  apartamentelor                                                                                                          E  IV

                                                                                                                                                       D                                                      U       J      M        E     A
              Mai  sîiit  multe de făcut                                                                                                                 Ş TUNTEJ Ş I TEHNICII



               Anul  acesta,  în  regiunea  noastră,  con­  Bucureşti,  nu  i-a  tras  la  răspundere  pen­
              tinua  sa  se  construiască  numeroase  a-   tru  modul  superficial  în  care.  muncesc.
              parta.mcnte.  Multe  din  cele  planificate   Se  parc  că  la  Vulcan,  anul  acesta,
              au  şi  fost  date  în  folosinţă,  iar  în  ur­  calitatea  instalaţiilor  este  în  regres.  Ro-
              mătoarele  zile  vor  fi  terminate  încă   bineţii  dc  manevrare  a  apei  dc  la  la-                                                    Pe  scurt  despre  razele  cosmice
              vreo  400  în  oraşele  Deva,  Brad,  Cugir   voarc  sînt  montaţi  strîmb.  îngropaţi
              Şi  în  Valea  Ţiului.            în  perete.  Conductele  de  la  instalaţia
               Numeroasele  apartamente  ce  se  vor   dc  încălzire  sînt  îngropate  în  tencuială                                                    in  fiecare  moment  al  vieţii  sintem   teză  extrem  dc  marc,  atingînd  viteza   avut  efecte  asupra  sănătăţii  călătorilor
             construi  în  acest  an  vor  completa  cu   fără  a  fi  izolate.  Din  cauza  aceasta,  la                                              bombardaţi  dc  un  număr  infinit  de   luminii  (aproximaiiv  300.000  km  pe  se­  în  spaţiu.
              frumuseţea  lor  oraşele  regiunii  .  Majo­  darea  în  folosinţă,  cu  siguranţă  că  ten­                                             „agenţi  ai  spaţiului  cosmic".  Nu  putem   cundă).  Atmosfera  Pămîntului  nu  are   Cel  mai  important  rezultat  care  ar
             ritatea  lor,  reunite  în  ansambluri  arhi­  cuiala  va  crăpa.  La  blocurile  E  4  şi                                                să  ne  eschivăm  în  faţa  acestei  invazii   efecte  încetinitoare  asupra  acestor  raze   putea  fi  atins  de  studierea  razelor  cos­
             tectonice  mari.  vor  forma  adevărate   E  5,  ieşirea  conductelor  din  ziduri  sau                                                   chiar  dacă  ne-am  refugia  în  adăposturi   şi  ele  pătrund  profund  în  scoarţa  te­  mice  ar  fi  fără  îndoiala  să  se  descopere
             cartiere.  Prin  ele  oraşelor  noastre  li  se   planşec  nu  s-a  făcut  prin  ştuţuri  de                                              la  mai  mulţi  kilometri  sub  pămînt.  restră.                    mijloacele  care  ar  permite   folosirea
              va  imprima  o  nouă  tinută.  Tocmai  de   protecţie.  E  o  condiţie  elementară  şi                                                    Aceşti  agenţi  sînt  „misterioasele"  raze   Cercetătorii  n-au  putut  pînă  în  pre­  uriaşei  lor  energii  pentru  scopuri  paş­
             aceea,  calităţii  execuţiei  trebuie  să  i  se   nu  ştim  cum  dc  a  putut  fi  trecută  atît                                         cosmice  a  căror  existenţă,  a  devenit   zent  dccîc  să  se  mulţumească  cu  ipo­  nice.  Se  poate  prevedea  ziua  în  care
             acorde  atenţie  deosebită,  finisajele  ex­  de  uşor  cu  vederea.  Maistrul  I.  Văduva                                                cunoscută  abia  de  50  de  ani.  Cu  toate   teze  sau  „presupuneri"  ştiinţifice  cu   raze  cosmice  vor  fi  folosite  pentru  a
              terioare  şi  interioare  fiind  de  natură   care  răspunde  dc  lucrările  de  instalaţii                                              că  progresul  tehnic  din  ultimii  ani  a   privire  la  originea  razelor  cosmice  şi  la   încălzi  casele,  pentru  a  furniza  ener­
             să-l  facă  pe  orice  trecător  să  exclame   este  în  măsură  sa  lămurească  acest  lucru.                                            permis  un  studiu  detailat  al  particule­  natura  „generatorului  cosmic",  care  le   gie  fabricilor,  sistemului  de  transport,
             satisfăcut :  „E  frumos.  îmi  place   In   S-au  mai  întîlnit  şi  alte  deficienţe                                                    lor  care  constituie  aceste  raze  şi  al  com­  pilotează  prin  spaţiu.  Se  presupune  că   pentru  a  deplasa  munţii  ctc.,  ctc.
             majoritatea  oraşelor  unde  se  constru­  care  am  putea  spune  că  sînt  caracte­                                                     portării  lor  în  apropierea  Pămîntului,   aceste  raze  iau  naştere  în  galaxia  noa­
             ieşte,  colectivele  şantierelor  prin  efor­  ristice  tuturor  şantierelor  din   Valea                                                 originea  lor  continuă  să  fie  un  mister   stră,  cunoscută  în  genera!  sub  numele
             turi  susţinute  reuşesc  să  imprime  lucră­  Jiului.  La  multe  din  blocurile  date  deja                                             pentru  fizicieni.                de  calea  lactee,  şi  că  sînt  provocate  dc
              rilor  o  ţinută  corespunzătoare,  iar  pen-:   în  folosinţă  se  întîlnesc  tîmplării  mon­                                            Razele  cosmice  nu  sînt  cu  adevărat   explozia  unei  stele.  Energia  eliberată  cu
             tru  strădaniile  lor  beneficiarii  le  con­  tate  necorespunzător.  îmbinările  dife­                                                  raze  în  sensul  razelor  solare.  Ele  sînt   ocazia  exploziei  unei  „supernove",  de   Folosirea  vidului  pentru
              feră  calificative  de  bine  şi  foarte  bine.   ritelor  elemente  ale  acestora  ca  :  tocuri,                                       mai  curînd  un  şuvoi  constant  de  parti­  pildă,  este  aşa  de  mare  incit  cca  mai
             La  Cugir,  Brad,  Deva,  Lupeni  şi  în  alte   cercevclc,  iu  loc  să  fie  făcute  cu  lioltz-                                        cule  subatomice,  în  cea  mai  marc  parte   puternică  explozie  termo-nucleară  efec­  transportarea  m ărfurilor
             localităţi  lucrările  efectuate  de  construc­  şuruburi,  sînt  bătute  în  cuie.  Cercevc-                                             nuolee  atomice  ale  unor  gaze  foarte   tuată  pînă  acum  de  oameni  n-ar  fi  în
             tori  poartă  amprenta  preocupării  pen­  lele  dc  la  ferestre  n-au  colţari  meta­                                                   uşoare,  ca  hidrogenul  şi  heliul.  Aceste   comparaţie  cu  aceasta  decit  o  neînsem­
             tru  o  calitate  tot  mai  bună.  lici,  la  geamuri  lipsesc  în  general  pu-                                                          particule  sînt-  atît  dc  minuscule  incit   nată  „pîlpîire".  Se  mai  consideră  că   In  Statele  Unite  sc  folosesc  dc  citn-
                                                                                                                                                                                                                           va  vreme  cărucioare  transportoare  care
              ^ Tov.  îng.  Ion  Giurgiu,  şeful  ser­  ferclc,  iar  în  cazul  că  s-au  pus,  sint                                                  sînt,  în  comparaţie  cu  un  grăunte  dc   soarele  este  o  altă  sursă  a  razelor  cos­  utilizează  vidul  pentru  a  ridica  şi  fixa
             viciului  C.TC.  din  Trustul  regional,   montate  necorespunzător  şi  cad.  Mulţi                                                      nisip,  ceea  ce  ar  fi  acest  grăunte  de   mice.  S-a  stabilit  definitiv  legătura  care   încărcătura.
             spunea  despre  aceste  colective  că  „aici,   dintre  constructori  motivează  ca  ei  nu   Din  frumuseţile  regiunii  noastre.  .Vedere  spre  peştera  Bolii.  ^  nisip  în  comparaţie  cu  globul  pămîn-   există  între  incidenţa  pătrunderii  cjc   Partea  din  faţă  a  căruciorului  este
             cu  mijloacele  de  care  dispun,  toţi  se   pot  asigura  o  calitate  bună  a  montaju­                                                tesc.                             raze  cosmice  şi  activitatea  petelor  so­  prevăzuta  cu  o  placă  verticală  perfora­
             străduiesc  să  realizeze  ceva  bun.  Cum   lui  datorită  tîmplărlilor  ude  care  le                                                    Energia  potenţială  cuprinsă  în  fieca­  lare.  Petele  solare  sînt  explozii  perio­  ta  dc  capetele  unur  conducte  aspira­
             fac ?  In  primul  rînd  maiştrii  controlea­  sînt  livrate  dc  furnizori.  In  parte  e  ade­                                          re  dintre  aceste  particule  este  atît  de   dice,  care  se  produc  Ii  suprafaţa  Soare­  toare.
             ză  zilnic  calitatea  execuţiei.  împreună   vărat.  dar  dc  ce  pe  şantiere  uşile  Şi  fe­                                           mare îneît  dacă  această  particulă  ar  avea   lui  şi  care  se  repetă  în  cicluri.  Activi­  Cîud  placa  este  în  contact  cu  încăr­
              cu  şefii  de  brigăzi  întreprind  cu  regu­  restrele  n-au  locuri  optime  de  depozi­  d in   p r o d u s e le   u z in e i         dimensiunile  unui  grăunte  de  nisip,  ea   tatea  razelor  cosmice  este  mai  marc  în   cătura,  o  pompă  care  provoacă  vIJ
              laritate  controale  pe  faze  de  opera­  tare  si  sînt  ţinute  în  ploaie  (cazul  tîm-                                              ar  putea  dezintegra  pămîntul  întreg.  cursul  acestor  cicluri  dc  pete  solare.  intră  în  funcţiune  şi  aspiră  acrul  prin
             ţiuni  şi  efectuează  chiar  recepţii  pe   pliriilor  dc  la  blocul  E  1  din  Petri-                                                  Nu  toate  particulele  razelor  cosmice   Razele  cosmice  prezintă  un  interes   conducte,  In  felul  acesta,  obiectul  dc
              flux.  Tehnicienii  din  serviciul  C.T.C.   la)?                          99S®  PeceiBîl»B#ie 66  C u g irs                             posedă  aceeaşi  energic  (măsurata  în  uni­  deosebit  pentru  cercetătorii  ştiinţifici,   transportat  este  perfect  fixat.  Pentru  a
              sînt  întotdeauna  primii  care  sesizează   Dacă  cutreieri  apartamentele   date                                                       tăţi  de  viteză)  atunci  cind  se  apropie   din  mai  multe  motive.  Cu  toate  că  ele   descărca  încărcătura  este  suficient  să
              neajunsurile  şi  caută  ei  înşişi  să  lc  re­  deja  în  folosinţă  sau  chiar  cele  aflate                                          de  pămînt  şi  unele  chiar  nu  reuşesc  si   au  bombardat  Pămîntul  timp  dc  mili­  se  oprească  funcţionarea  pompei.
              medieze  cit  mai  operativ.  Şantierele   în  execuţie,  fără  să  vrei  (prea  se  repetă   M u ş in a   d e   s fîă ia i  99A ! b a ! u x 46  pătrundă  în  atmosfera  pămîntului.  Par­  oane  dc  ani  fără  să  provoace  cicctc   Acest  procedeu  a  dat  naştere  unei
             evidenţiate  mai  sus  efectuează  cu  mul­  des),  observi  că  finisajele  în  spatele  e-                                              ticulele  cele  mai  lente  şi  a  căror  ener­  dăunătoare,  se  consideră  în  prezent  că   metode  şi  mai  noi  dc  manevrare  prin
              tă  conştiinciozitate  atît  în  laborator  cit   lementelor  de  instalaţii  sînt  făcute  sub   ♦   De  2,2  ori  mai  multe  maşini  de  spălat   gie  este  de  ordinul  a  zece  mii  dc  mi­  ele  au  jucat  un  rol  important  în  se­  intermediul  vidului,  aşa-numita  metoda
              şi  în  teren,  studii  permanente  asupra   orice  critica  sau  nu  sînt  executate  de­  O  M ulte  mu!(umiri                         lioane  dc  eleotrovolţi  sau  inferioară  şi   lecţia  naturală  :  adică  ele  au  influenţat   a  „vidului  intern'',  prin  care  aerul  este
             agregatelor,  cimentului  şi  betoanclor,   loc.  Tencuielile  sînt  lăsate  nedrişcuite,   ♦   înalta  calificare  —   o  trăsătură  a  întregului  colectiv  cele  care  se  apropie  de  Pămînt  sub  un­  evoluţia  organismelor  vii  pînă  la  forma   absorbit  chiar  din  interiorul  baloturilor
              fac  analize  preliminare  asupra  oţeluri­  în  băi,  în  dosul  vanelor,  de  cele  mai                                                ghiul  dc  o  secundă  sînt  adesea  prinse   lor  actuală.  Cu  toate  că  organismele   şi  al  pachetelor.  Această  metodă  este  po­
              lor  beton  utilizate.  Un  control  rigur09   multe  ori  vopsitoriile  nu  se  mai  fac.   Ideea  s-a  născut  la  începutul  Iui  ’60.   părătorii  spun  despre  ele:  „Sînt  maşini   în  cimpul  magnetic  al  Pămîntului  şi   vii  s-au  „obişnuit"  cu  această  constan­  trivită  în  mod  special  pentru  mărfurile
              se  face  St  în  timpul  punerii  în  lucru  a   Exemplu  ;  blocurile  E  2  din  Petrila,   Unii  au  întîmpinat-o  cu  entuziasm,  alţii   bune!"  şi  trimit  pe  adres-a  uzinei  scri­  formează  centuri  dc  radiaţie  în  jurul   tă  pătrundere  de  raze  cosmice,  ele  au   neambalate  aşezate  în  saci  din  materia­
              betoanolor  şi  armăturilor.  La  maiştri   C  2,  C  3  din  Lupeni  ctc.  cu  rezerve  oarecum  justificate.  Maşina   sori  de  mulţumire.  Munca  de  con­  Pămîntului  la  diferite  altitudini.  Au   suferit  totuşi  unele  schimbări  minore   le  impermeabile  la  aer  (de  exemplu  din
              există  în  permanenţă  o  carte  a  betoa-   Aspectele  enumerate  mai  sus  întă­  de  spălat  rufe  era  un  produs  cu  totul   cepţie  continuă.  Inginerul  Ovidiu  A-   fost  detectate  două  centuri  denumite   în  celulele  lor,  schimbări  care  se  trans­  material  plastic).  Vidul  creat  intern
              nelor,  unde  se  consemnează  caracteris­  resc  convingerea  că  iu  direcţia  îmbu­  nou,  pretenţios.  Nu  existau  proiecte,  nu   gliceru  şi  colectivul  său  pregătesc  intro­  de  radiaţie  internă  şi  externă  ;  cea  mai   mit  din  generaţie  în  generaţie  prin   provoacă  intr-o  oarecare  măsură  coeziu­
              ticile  betoanelor  utilizate.  Aici,  şefii   nătăţirii  calitative  a  execuţiei  mai  sînt   erau  adaptate  maşinile  pentru  noile  ce­  ducerea  în  fabricaţie  a  încă  două  noi   apropiată  încercuieştc  Pămîntul  la  o   ereditate.  nea  articolelor,  formînd  astfel  blocuri
              de  brigăzi,  majoritatea  constructorilor,   încă  multe  dc  făcut.  Ca  rezultatele  să   rinţe. Ceea  ce  exista  atunci  la  uzina  „30   tipuri  de  maşini  „Albalux”  4  şi  5  —   altitudine  de  600  pînă  la  5.000  km,  iar   Razele  cosmice  sînt,  de  asemenea,  o   compacte,  care  devin  uşor  dc  mani­
              dau  dovadă  de  disciplină  în  muncă".  fîe  neîncetat  mei  buna,  conducerile  ce­  Decembrie*  din  Cugir,  erau  oamenii,   simple  dar  deosebit  de  elegante  şi  prac­  cealaltă  la  aproximativ  12.000  pînă  la   cauză  directă  a  fenomenului  aurorei   pulat.
               Un  simplu  „tur  de  orizont"  pe  şan­  lor  două  grupuri  din  Lupeni  şi  Petro­  specialişti  cu  o  bogata  experienţă.  Ei  au   tice.  60.000  km.  Lipsa  dc  atmosferă  la  aceste   polare,  adică  a  perturbaţilor  electrice
              tierele  din   regiune,  aparţinătoare   şani,  a  şantierelor  aparţinătoare  aces­  hotărit  totul.   In  secţie,  acolo  unde  prinde  viaţa  ma­  altitudini  constituie  un  mediu  fără  re­  din  regiunile  australe  şi  boreale  ale
              T.R.C.H.,  este  de  natură  să  scoată  în   tora,  sub  îndrumarea  organizaţiilor  de   Fost  ucenic,  apoi  muncitor  în  uzină,   şina,  colectivul  îşi  înscrie  preocupările   zistenţă  pentru  mişcarea  particulelor   Pămîntului,  care  dau  iluzia  unei  veri­
              evidenţi  faptul  ca  nu  pretutindeni  ca­  partid,  vor  trebui  să  traducă  în  viată   astăzi  inginer  şi  posesor  a  două  bre­  în  direcţia  realizării  exemplare  a  preve­  cosmice.  Ele  nu  cheltuiesc  astfel  decit   tabile  „simfonii"  luminoase  pe   cer.   Ultrasunetul
              litatea  execuţiei  ocupă  un  Ioc  central   neîncetat  toate  măsurile  stabilite  de   vete  dc  invenţii,  Ovidiu  Agliccru  a  stu­  derilor  planului.  Muncitorii  şi  maiştrii   foarte  puţin  din  imensa  lor  energie  po­  Aceste  perturbări  sînt  provocate  de
              în  preocupările  constructorilor.  Se  pare   conducerea  Trustului,  măsuri  ce  se  ela­  diat  şi  aşternut  pe  hîrtia  de  calc  contu­  cu  înaltă  calificare,  Ion  Cornca,  Vasilc   tenţială.  particulele  razelor  cosmice  prinse  în   şi  industria  mobilei
              că  pe  şantierele  din  Valea  Jiului  se  în-   borează  cu  prilejul  unor  controale  în­  rurile  viitoarei  maşini.  Ion  Brustur  şi   Cioran,  Dumitru  Butnaru,  Zoltnn  To-   Multe  particule  care  pătrund  în  at­  cimpul  magnetic  al  Pămîntului.
              tîlnesc  cele  mai  multe  deficienţe.  La  Pe-   treprinse  de  serviciul  C.T.C.  din  trust.   Ion Pop,  de la  serviciul  tchnolog-şcf  s-au   moş  şi  alţîi  —  uzina  întreagă  poate  fi   mosfera  Pămîntului  se  ciocnesc  cu  ato­  La  începutul  cercetărilor  cu  privire
                                                                                                                                                                                                                             Oamenii  de  ştiinţă  dc  la  Institutul
              trila,  de  pildă,  hidroizolaţia  blocurilor   De  asemenea,  este  necesar  ca  tehnicie­  ocupat  de  stabilirea  tehnologici  de  fa­  denumită  un  colectiv  de  specialişti  —   mii  care  formează  atmosfera.  Această   b  zborurile  cosmice  ale  unor  rachete   ucrainean  dc  cercetări  ştiinţifice  în  do­
              E  2,  E  3  şi  E  4  executată  în  subanîrc-   nii  C.T.C.  din  şantiere  să  efectueze   bricaţie, dc perfecţionarea  ei.  Iar  în  sec­  sînt  mereu  preocupaţi  de  sporirea  pro­  ciocnire  are  drept  rezultat  că  particu­  cu  echipaj,  razele  cosmice  au  dat  multă   meniul  prelucrării  mecanizate  a  mate­
              priză  de  întreprinderea  3  Izolaţii  ..Ini   chiar  la  furnizori  recepţia  riguroasă  a   ţie,  Bazil  Popa,  Maxim  Oană.  Nicolac   ductivităţii  muncii  şi  îmbunătăţirea  ca­  lele  pierd  din  energia  lor  şi  explodează   bătaie  de  cap  astrofizicienilor.  Riscul   rialului  lemnos  au  elaborat  un  vibra­
              Bucureşti  este  total  necorespunzătoare.  lîmplăriilor  de  lemn  si  metalice,  exe­               lităţii  maşinii.  Prin  organizarea  judicioa­  adesea.  Multe  raze  cosmice  reuşesc  să   unor  maladii  provocate  dc  radiaţia  ra­
               Plăcuţele  prefabricate  nu  sînt  bhu-   cutate  dc  către  sectorul  I.P.I.P.  din  Lî-   Simedru  au  pus  la  punct  maşinile.  In­  să  a  fluxului  tehnologic,  folosirea  mai   ajungă  la  suprafaţa  Pămîntului  sub  o   zelor  cosmice  era  considerat  destul  dc   tor  ultrasonic  original  care  topeşte  la­
              mate  De  toată  suprafaţa,  stratul  de  praf   vezeni  si  LO.LL,  Petroşani.  Extinderea   tr-un  timp  scurt,  dar  cu  o  matura   bună  a  maşinilor  şi  utilajelor  şi  adapta­  formă  fragmentară  şi  cu  energia  mult   mare.  Zborurile  cosmice  întreprinse  dc   curile.  Folosirea  (ui  reduce  cu  50—70
                                                                                                                                                                                                                           la  sută  consumul  dc  solvenţi  obişnuiţi.
              hidrofob  nu  este  compactat  prin  vi­  sistematică  şi  minuţioasa  a  controlului   chibzuinţă,  s-a  născut  prototipul  —   rea  celor  mai  potrivite  SDV-uri,  pro­  redusă.  către  cosmonauţii  sovietici  şi  cei  ame­  Totodată,  lacul  sc  usucă  cu  mult  mai
              brare  ci  numai  bătut  cu  oicioarele,  nu   pe  faze  dc  lucrări,  extinderea  prerecep-   maşina  de  spălat  rufe  „Albalux"  1.    Cercetătorii  acordă  un  interes  deose­  ricani  în  cursul  ultimilor  ani  au  de­  repede  pe  suprafaţa  mobilei.  Primul  a-
              sînt  respectate  pantele  de  scurgere  a   ţiei  (în  Valea  Jiului  nu  se  prea  face),   Şi  apoi  producţia  de  scrie.  ducţia  dc  maşini  a  sporit  dc  2,2  ori,   bit  razelor  cosmice,  care  dezvoltă  o  vi­  monstrat  însă  că  razele  cosmice  nu  au
              apei,  Ia  terase  rostul  de  tasarc  şi  dila-   eşalonarea  mai  justă  a  lucrărilor  de  con­  Contactul  primelor  „Albalux"  cu  be­  iar  productivitatea  muncii  cu  aproape                       parat  pentru  topit  lacul  a  fost  deî.\
                                                                                                                                                                                                                           montat  la  Combinatul  mobilei  din  Ji-
              taţic  nu  este  hidroizolnc  conform  pro­  strucţii  cu  cele  de  instalaţii,  precum  şi   neficiarii  a  fost  aşteptat  cu  emoţii.  De   S0  la  sută.                                                tomir.
              iectului  —  iată  doar  cîteva  deficienţe   efectuarea  pregătirilor  pentru  iarnă  încă   la  propunerile  beneficiarilor  s-a  pornit   ...Elegantă  şi  modernă,  utilă  şi  practi­
              semnalate  numai  la  execuţia  unei  sin­  dc  pe  acum,  vor  fi  măsuri  care  vor   la  proiectarea  unei  noi  maşini  care  să   că,  maşina  de  spălat  rufe  „Albalux",  re­  Burghiu  cu  fotoni     Colaboratorii  institutului  au  creat,  de
              gure  terase.  Aceasta  dovedeşte  că  în   conduce  la  realizarea  unor  lucrări  ca­  întrunească  armonios  modernul  cu  uti­                                                                           asemenea,  o  instalaţie  ultrasonică  pentru
              primul  rînd  meşterul  care  răspunde  dc   litativ  mult  mai  suuerioare  şi  deci  la              comandă  prin  prestigiul  său  un  colectiv   La  Institutele  de  cercetări  ştiinţifice   temperaturii  şi  mal  ales  presiunii  enor­  lipit  piesele  dc  lemn.  Operaţia  tehno­
              lucrare  şi  apoi  conducerea  şantierului   obţinere^  calificativelor  maxime  la  re­  lul,  eleganţa  cu  trăinicia.  harnic,  entuziast,  cu  o  calificare  supe­  din  Uniunea  Sovietică  ie  experimen­  me  pe  care  o  exercită.  In  felul  acesta,   logică  durează  între  5—6  zecimi  dc  se­
              nu  au  controlat  felul  cum  îşi  desfăşoa­  cepţiile  efectuate  de  beneficiari.  Aşa  au  apărut  „Albalux"  2  şi  3,  cu   rioară.  tează  noi  maţini-unclte  cu  fotoni  pen­  în  cîteva  minute  pot  fi  forate  găuri   cundă,  adică  cu  mult  mai  repede  decit
                                                                                                                                                                                                                           prin  metodele  cele  mai  moderne  cu  aju­
              ră  munca  izolatorii  întreprinderii  din             A,  OARGA     performanţe  şi  calităţi  superioare.  Cum­  ■  L.  MAGUREANU      tru  prelucrarea  metalelor.  Un  mănunchi   extrem  de  fine  in  diamante  sau  orice
                                                                                                                                                       de  fotoni,  ţîşnind  dintr-un  aparat,  per­  metal  dur,  operaţie  care  înainte  nece­  torul  curenţilor  de  înaltă  frecvenţă,  fo­
                                                                                                                                                       forează  uşor  orice  material,  datorită  sita  cîteva  zile.      losite  pînă  acum  Ia  lipit.
              D R U M U R I L E                                     R A I O N U L U I                                    ILIA,




              CÎT               M A I                BINE                    ÎN T R E Ţ IN U T E



                Deputaţii  şi  invitaţii  prezenţi  la  ulti­  dc  238.000  leî.  Cu  bune  rezultate  au   In  acest  an  au  fost  Întreţinute  drumuri   începute,  Iar  unele  drumuri  raionale
              ma  sesiune  a  Sfatului  popular  raional   muncit  comitetele  executive  ale  sfatu­  raionale  şi  comunale  pe  o  lungime  de   sînt  încă  impracticabile,  îngreunînd
              11 ia,  au  avut  prilejul  să  analizeze  o  pro­  rilor  popvtlare  comunale  Bătrîna,  Furc-   330  km.  Printre  acestea  se  numără  sec­  buna  circulaţie  a  autovehiculelor.  Ast­
              blemă  deosebit  de  importantă.   Esie   şoara,  Alinaş-Sclişte,  Cărmăzîneşti  şi   toarele  Bmuiene-Băiţa-Ormindea,  Ilia-   fel,  nu  s-a  reuşit  ca  podurile  dc  pe
              vorba  de  preocuparea  Comitetului  exe­  Vărmaga  caic  au  reuşit  să  construiască   V01 ţa-Visca,  Roşcani-Dohra-Gurasada-   drumul  raional  Ilia-Brctea  să  fie  ter­
              cutiv  al  Sfatului  popular  raional  Ilia   Şi  să  întreţină  în  bune  condiţii  dru­  Carmăzincşii,  Lăpugiu  Infcrior-Lapugiu   minate,  iar  drumul  comunal  Sîrbi-Du-
              pentru  îndeplinirea  sarcinilor  dc  plan   murile  şi  podurile  din  ra2a  comunelor   Superior,  Zam-Almaş-Selişte  şi  altele.  meşti  este  încă  în  faza  dc  început.  In
              în  sectorul  dc  drumuri  şi  poduri.  respective.                   Un  factor  important  care  a  contri­  ce  priveşte  întreţinerea  drumurilor,  deşi
                întreţinerea  şî  repararea  drumurilor   Pentru  îmbunătăţirea  reţelei  de  dru­  buit  la  realizarea  preţului  de  cost  al   planul  lucrărilor  pe  raion  a  fost  înde­
              şi  podurilor  constituie  o  problemă  dc   muri  şi  poduri,  în  raionul  Ilia,  în  anul   lucrărilor  de  drumuri  şi  poduri,  l-a   plinit,  uncie  sectoare  ca  Şoimuş-Ccrtej
              stat.  căreia  partidul  şî  guvernul  nostru   1964,  s-a  alocat  din  bugetul  loca!  suma   constituit  participarea  cetăţenilor  la   şi  Brctca-Brăuişca,  prezintă  unele  deni­
              îi  acordă  o  atenţie  deosebită.  Sumele   de  1.100.000  lei  şi  un  volum  de  lu­  lucrări  prin  muncă  patriotică.  Ei  au   velări.  sînt  degradate.   Dc  asemenea
              alocate  pentru  lucrările  de  drumuri  şi   crări  din  contribuţia  în  muncă  de  prestat  în  acest  an  50 000  ore  muncă   unele  drumuri  comunale  ca  cele  din
              poduri  au  crescut  an  de  an  şi  în  raio­  681.000  Ici.  Aceste  mijloace  băneşti  şî   patriotică.  Desigur  că  executarea  unui   Brănişca,  Certe},  Hărăti,  Şoiinuş  şi  al­
              nul  Ilia.  Astfel.  în  anul  1964,  în  raio­  fizice  au  fost  destinate  pentru  întreţi­  mare  volum  dc  lucrări  a  contribuit  la   toie  sînt  rău  întreţinute.
              nul  Iha  s-au  alocat  fonduri  în  valoare   nerea  a  425  km  drumuri  raionale  şi   îmbunătăţirea  transportului  în  raionul   Sesiunea  a  aprobat  o  hotărîre  care
              de  1.100.000  Ici  reprczcntînd  o  creş­  comunale,  întreţinerea,  repararea  şi   Ilia.            prevede  noi  măsuri  pentru  întreţinerea
              tere  de  48  la  sută  faţă  de  anul  trecut.   construcţia  a  20  poduri,  amenajarea  a   Lucrările  sesiunii  au  scos  în  evidenţă   drumurilor  din  raionul  Ilia.  Puse  în
              Tinînd  cont  de  sarcinile  care  ii  stau  în   240  ni.1  ziduri  de  sprijin  precum  şi   şi  unele  deficienţe  care  s-au  manifestat   aplicare,  obiectivele  stabilite  vor  con­
              faţă.  Comitetul  executiv  al  Sfatului   alte  lucrări.  La  întocmirea  propuneri­
              popular  raional  Ilia,  sub  îndrumarea   lor  de  plan  pe  anul  1964  s-a  avut  în   în  activitatea  comitetelor  executive  ale   tribui  la  asigurarea  unei  circulaţii  co­  R.  P.  CHINEZA:  —  Maşină  dc  perforat  (6  metri),  proiectată  şt  executată  în  prezent  la  Uzina  de  maşîni-
              Comitetului  raional  de  partid,  a  acor­  vedere  importanţa  ce  o  prezintă  fiecare   sfaturilor  populare  privind  întreţinerea   respunzătoare  în  acest  raion.  unelie  din  Şanhai.  Această  maşină  măsoară  21  metri  în  lungime,  putîod  să  găurească  un  orificiu  interior  cu  un  dia«.
              dat  în  permanenţă  o  atenţie  crescîndâ   traseu  în  viaţa  economică  a  raionului   drumurilor.  O  serie  de  lucrări  n-au  fost  V.  ALBU  metru  de  150  mm,  pe  o  adâncime  de  6  metri.                   1
              acestei  probleme.  Datorită  preocupării   Ilia.  Fiecare  obiectiv  propus  a  fost
              de  care  a  dat  dovadă,  numai  în  ultimii   analizat  în  parte  stabilindu-se  lucrările
              doi  ani,  din  fondurile  alocate  din  buge­  ce  se  vor  executa  precum  şi  sumele
              tul  local  şi  prin  contribuţia  în  muncă   necesare.  Pentru  asigurarea  bazei  ma­                                                                                                                      ci  ele  au  avut  Ioc  cu  cîteva  luni  îna*
              şi  mobilizarea  cetăţenilor  la  acţiunile   teriale  s-.iu  încheiat  din  timp  con­  DIN  ISTORICUL  JOCURILOR  OLIMPICE                                                                                  inie,  în  iunie,  la  Stocliholm.
              patriotice  în  raionul  Ilia  s-au  con­  tracte  cu  furnizorii,  livrările  de  ma­
              struit  32  poduri  şi  podeţe  şi  s-au  în­  teriale  fiind  eşaionatc  pe  trimestre  în                                                                                                                   A  XVII-a  Olimpiadă
              treţinut  drumuri  raionale  şi  comunale   funcţie  dc  planul  dc  producţie.  De  a-
              pe  o  lungime  de  305  km.  La  execu­  semenea  au  fost  întocmite  din  timp  pro­                                                                                                                       (Roma,  1960)
              tarea  lucrărilor  de  poduri  au  fost  apli­  iectele  dc  execuţie  a  lucrărilor.  A  Xl-a  Olimpiadă   fixase  ca  loc  de  desfăşurare  al  următoa­  A  XV-a  Olimpiadă   stadionului  „Melbourne  Crikct  Grouiul",
              cate  o  serie  de  procedee  avansate  prin­  In  vederea  realizării  lucrărilor  pro­               rei  olimpiade  oraşul  Tokio.  Datorită                            în  tribunele  căruia  luaseră  loc  peste  Pc  o  căldură  înăbuşitoare,  circa  5.960
              tre  care  $i  înlocuirea  materialului  lem­  puse  a  se  executa  prin  contribuţia  în             insă  situaţiei  dîn  Extremul  Orient,  pro­                       100.000  dc  spectatori.           dL*  atleţi  din  80  dc  ţări  au  defilat  li  25
              nos  din  infrastructuri  şi  suprastructuri   muncă  a  cetăţenilor,  s-a  întocmit  încă   (Berlin,  1936)                             (Helsinki,  1952)                   La  întrecerile  desfăşurate  acî,  la  an­
              cu  beton  simplu  şi  beton  armar,  mă-   dîn  anul  1963  planul  de  lucrări  pe  anul   Dc  unde  la  început  Germania  hitle-   vocată  dc  atitudinea  militarîştilor  japo­  tipozi.  cel  mai  marc  număr  dc  medalii   august  1960  în  faţa  spectatorilor  de  pc
              rindu-se  considerabil  durabilitatea  con­  1964  în  funcţie  de  numărul  de  zile   ristă  s-a  ridicat  împotriva  Jocurilor   nezi,  Comitetul  Olimpic  a  hotărit  ca   80.000   de  spectatori  s-au  ridicat  in   le-a  obţinut  echipa  sovietică  (37  meda­  Stadionul  Olimpic  din  Roma,  desclti-
              strucţiilor.  In  aplicarea  acestei  metode   braţe  şi  zile  atelaje  stabilite  la  fiecare   Olimpice,  refuzînd  un  timp  să  accepte   locurile  să  aibă  loc  la  Helsinki.  Ca  ur­  picioare  salutînd  intrarea  pe  stadionul   lii  de  aur,  21  medalii  dc  argint  şi  30   2Înd  cea  mai  fructuoasă  dintre  toate
                                                                                                                                                                                                                            ediţiile  de  pînă  acum  ale  jocurilor.  La
              comitetul  executiv  a  avut  în  vedere   comuna.  In  urma  acestor  măsuri  s-a   hotărîrea  luată  în  1951  de  Comitetul   mare  a  izbucnirii  celui  de-al  doilea  răz­  din  Helsinki  a  vestitului  atlet  finlandez   medalii  dc  bronz),  depăşind  nev  echipa
              faptul  că  în  raionul  Ilia  există  o  marc   reuşit  ca  planul  de  lucrări  să  fie  în­  Olimpic  Internaţional  ca  cca  dc-a  Xl-a   Panvo  Nurmi.  care,  aprinzind  cu  tra­  S.U.A.               încheierea  acestora  s-a  putut  stabili  un
              rezervă  dc  material  petros  corespunză­  deplinit  în  mod  ritmic.  Astfel,  planul   ediţie  să  se  desfăşoare  la  Berlin,  ea  s-a   boi  mondial,  în  septembrie  19*9  Olim­  diţionala  torţă  focul  din  urna  olimpi­  Ca  şi  în  ediţia  precedentă  s-a  evi­  bilanţ  fără  precedent :  S3  recorduri
              tor  executării  lucrărilor  dc  poduri  şi   valoric  anual  la  întreţineri  şi  reparaţii   răzgîmlit  ulterior,  mizînd  pc  cîştîga-   piada  din  1940  nu  a  mai  putut  avea   că.  inaugura  în  acest  fel  cca  dc-a  XV-a   denţiat  în  mod  cu  torid  deosebit  un   olimpice  întrecute  sau  egalate.  Numai
              întreţinerii  drumurilor.  Prin  folosirea   curente  9  fost  îndeplinit  în  proporţie   rca  dc  capital  politic  dc  pc  urma  ţine­  loc.  Războiul  a  făcut  ca  nici  în  1944   Olimpiadă.  alergător  pc  distanţe  lungi,  atletul  so­  la  probele  atletice  an  fost  stabilite  13
              materialelor  din  resurse  locale,  preţul   dc  73  la  ;utâ,  la  reparaţii  capitale  dru­  rii  Olimpiadei  la  Berlin.  să  nu  poată  avea  loc  Jocurile  Olimpice.  A  fost  o  participare  record:  5.867  de   vietic  Vladimir  Kuţ,  care  a  cîştigat   recorduri  mondiale.  Cele  trei  recorduri
              dc  cost  Ia  lucrările  tic  drumuri  şi  po­  muri  şi  poduri  în  proporţie  dc  135  la   Au  participat  în  total  4.096  de  spor­  sportivi  din  69  de  ţări.  Pentru  prima   două  medalii  dc  aur  la  5.000  mciri  şi  olimpice  antebelice  caic  nu  putuseră  fj
                                                                                                                                                                                                                            doborîte  —  10.3”  în  proba  de  100  metri
              duri  a  fost  redus  simţitor,  în  anul   sută,  iar  I*  lucrările  prîn  contribuţia   tivi,  rcprezcntînd  42  de  ţări.  Cu  acest   dată  a  participat  la  Jocurile  Olimpice   10.000  metri,  învingîndu-şî  categoric  to|i
              1963  realizîndu-sc  economii  în  valoare  în  muncă  in  proporţie  dc  91  la  sută.                A  XlV-a  Olimpiadă               echipa  U.R.S.S.,  care  s-a  comportat   adversarii.                plat  bărbaţi,  11,5"  —  100  metri  plat
                                                                                   prilej  s-a  statornicit  practica  transpor­                       excelent  obţinînd  15  medalii  de  aur.                            femei.  8.06  metri  —  săritură  în  lungime
                                                                                   tării  torţei  olimpice  dîn  Grecia,  unde                           La  Jocurile  de  la  Helsinki  au  fost   Mai  este  dc  menţionat  succesul  atle­  bărbaţi  —  nu  au  mai  putut  sta  în  pi­
                                                                                   au  luat  naştere  jocurile,  şi  pînă  la  lo­  (Londra,  1948)    doborîte  numeroase  recorduri.  Numai   ţilor  australieni  Bettv  Cuthbcrt  ŞÎ  SImţ-   cioare  în  fata  impetuozităţii  germanu­
                                                                                   cul  de  desfăşurare  a  Olimpiadei.                                Ia  atletism  din  cele  33  dc  probe  des­  Icy  Strîcklcnd.  al  atletului  francez  Mi-   lui  A.  ilarry  şi  atletei  americane  dc
                                                                                                                       In  august  1945,  cînd  cel  de-al  doilea
               Despre  evidenta  rezultatelor                                      aur  —  39  —  a  fost  obţinut  de  Germa­  război  mondial  a  luat  sfîrşit  o  dată  cu   făşurate  au  fost  stabilite  noi  recorduri   al  înotătorilor  ţării  gazda.  culoare,  Wilm.i  lludclph  (S.U.A.),  care
                                                                                    Cel  mai  mare  număr  de  medalii  dc
                                                                                                                                                                                          motin  (locul  l  la  maraton),  precum  şi
                                                                                                                                                                                                                            au  parcurs  suta  dc  metri  în  10,2  şi
                                                                                   nia ;  S.U.A.  au  obţinut  24  de  medalii   capitularea  Japoniei  după  cea  a  Ger­  !a  un  număr  dc  27  de  probe.  Romînia  a  obţinut  la  Melbourne  cel   respectiv  11”.  şi  a  săritorului  negru  R.
                                                                                                                                                         Eroul  indiscutabil  al  acestei  Olimpia­
                                                                                                                     maniei  naziste.  Comitetul  Olimpic  In­
                     în  întrecerea  socialistă                                    dc  aur,  iar  Ungaria  10.       ternaţional  a  decis  ca  ediţia  a  XIV-a   de  a  fost  Emil  Zatopek,  „locomotiva   mai  marc  succes  din  întreaga  istorie  a   Boston  —  S-. 12  metri.
                                                                                    Teoriile  rasiste  ale  hitleriştilor  au  în­
                                                                                                                                                                                          participării  sale  la  Jocurile  Olimp'ca.
                                                                                                                                                                                                                              O  marc  surpriză  a  produs  atletul
                                                                                   registrat  un  răsunător  eşec  prin  fap­  a  Olimpiadei  să  se  desfăşoare  la  Lon­  cehoslovacă”,  czre  a  cîştigat  nu  mai   Prin  cele  cinci  medalii  dc  aur  obţinute   etiopian  A bebe  Bikila,  caic,  participînd
                întrecerea  socialistă  pentru  îndeplini­  ţa  întrecerii  se  face  în  funcţie  de  aceste   tul  că  erou!  Olimpiadei  de  la  Berlin   dra,  în  iulie  1948.  puţin  de  trei  întreceri  :  5.000  metri,  de  Linca  (box),  Şt.  Petrescu  (pisto'.-vi-   pentru  prima  oară  la  o  cursă  interna­
              rea  în  cele  mai  bune  condiţiuni  şi  îna­  criterii  stabilite.  nu  a  fost  un  reprezentant  al  „rasei  su­  La  Olimpiada  de  la  Londra,  denumi­  10.000  metri  şi  maratonul.  In  patri­  le/.ă),  Lcon  Rotman  (canoe-simplu,  vi­  ţională.  .1  cîştigat  proba  dc  maraton,
              inte  dc  termen  a  sarcinilor  de  produc­  Pentru  popularizarea  şi  stimularea  e-   perioare"  ci  negrul  american  Jcsse   tă  „a  prieteniei",  au  participat  4.468  de   moniul  familiei  Zatopek  a  maî  intrat   teză  şi  fond),  echipajul  Ismailciuc-Du-   stabilind  şi  uri  nou  record  mondial.
              ţie  şi  a  angajamentelor  luate,  antrenea­  vîdcnţj’aţilor  s-au  făcut  panouri,  unde   Owens,  care  a  cîştigat  cursele  de  100   atleţi  dintr-un  număr  dc  59  de  ţări.  Ei   însă  o  medalie  de  aur  obţinută  de  so­  mitru  (canoe  dublu-vitcză),  echipa  noa­  Dîn i:r-un  număr  de  150  probe,
                                                                                                                                                        ţia  iui  Emil,  Dan 2,  la  aruncarea  suli­
              ză  peste  S00  dc  salariaţi  ai  Uzinei  de   I»i2i»  dc  lună  sînt  popularizaţi  cci  căro­  şi  200  metri  plat.  precum  şi  săritura  în   au  avut  la  dispoziţie  un  stadion  mo­  stră  s-a  clasat  pc  locul  al  S-lca  în  cla­  U.R.S.S.   cÎşimj.Mj  43.  Ea  s-a  clasai  pc
               reparat  utilaj  minier  din  Petroşani.  In   ra  li  se  înmînează  drapelul  de  eviden­  lungime,  fiind,  de  asemenea,  membru  al   dern  construit  pe  locul  unei  vechi  a-   ţei.  samentul  pc  ţări  alcătuit  după  numă­  locul  T  cu  un  tu tal  de  103  mcd'.liî,  ur­
              uzina  noastră,  cei  peste  800  de  tovarăşi   ţiat  în  întrecerea  socialistă.  Totodată,  e-   echipei  câştigătoare  a  ştafetei  4x100   rene  unde  se  desfăşurau  curse  de  cîini.   La  Jocurile  de  la  Helsinki,  ţara  noas­  rul  medaliilor  de  aur.  Romînia  a  mai   mară  dc  S.U.A.  cu  75  medalii  (din  caic
               sînt  antrenaţi  în  întrecerea  socialistă  pe   videnţiaţit  în  întrecerea  socialistă,  echi­  metri.  El  a  obţinut  iu  felul  acesta  pa­  Sportivii  au  fost  găzduiţi  în  barăcile  ar­  tră  a  obţinut  pentru  prima  dată  o  me­  obţinut,  dc  asemenea,  trei  medalii  dc   34  dc  aur)  şi  Germani  (echipa  reuni­
               bază  dc  angajamente  individuale,  pc  bri­  pele,  brigăzile  şi  secţiile,  sînt  populari­  tru  medalii  de  aur.  matei  britanice,  precum  şi  într-un  nu­  dalie  de  aur  prin  trăgătorul  Iosif  Sîr-   argint  (boxerii  Mlrcca  Dobrescu  şi  Gh.   tă)  cu  42  medalii.  Echipa  noastră  s-a
               găzi  şi  echipe  şi  pe  secţii.  In  prezent,   zate  la  staţia  de  radioamplificare  a  uzi­  Romînia  a  participat  cu  o  delegaţie   măr  de  şcoli.  bu  la  proba  dc  armă  liberă  calibru   Negrea  şî  scrimora  Olga  Orban)  şî  cinci   clasat  pe  locul  al  10-lea,  cu  3  medalii
               avem  antrenate  în  întrecere  33  echipe   nei  şî  a  oraşului  unde  se  fac  cunoscute   destul  de  numeroasă  (70  sportivi),  în-   Cele  mai  multe  medalii  de  aur  le-a   redus  40  focuri-cuicat.  Echipa  noastră   medalii  de  bronz  (C.  Dumitrcscu,  box.   de  aur  (Iolr.ndn  Balaş  —  săritura  !a
               şi  15  brigăzi.  Un  rol  important  în  obţi­  şi  metodele  dc  muncă  ale  acestora.  registrînd  primul  ei  succes,  o  meda­  obţinut  echipa  Statelor  Unite,  în  timp   a  mai  cucerit  o  medalie  de  argint  (Va-   Fr.  Horvatt  —  lupte,  Gh.  Lichiardopol   înălţime  femei.  D.  Fîrvuletcu  —  lupte
               nerea  rezultatelor  şi  generalizarea  me­  Pentru  îmbunătăţirea  continuă  a  sis­  lie  dc  argint  la  călărie,  prin  locotenen­  ce  echipa  ţării  gazdă  s-a  clasat  abia  pe   sile  Tiţă,  box)  şi  două  medalii  dc  bronz   pistol-vitcză.  Elena  Leuştenn,  gimnas­  clasice,  î.  Dum?crescu  —  talere),  o  me­
               todelor  înaintate  de  muncă  îl  are  evi­  temului  dc  evidenţiere  a  întrecerii  so­  tul  Henri  Rang.  De  asemenea,  luptăto­   (Gh.  Fiat,  box  şi  Lichiardopol  Gh.  pis-   tică  la  sol,  echipa  feminină  de  gimnas­
               denţa  întrecerii  socialiste.    cialiste  comitetul  sindicatului  urmăreşte   rul  Iosif  Tojer  s-a  clasat  pe  locul  5.  locul  al  12-lea,  Dintre  participanţi   tol-vitcza).  tică  în  clasamentul  general),  astfel  jncît   dalie  de  argint  (Ion  Cernea  —  lupte
                In  urma  analizei  făcute  asupra  desfă­  ca  adunările  grupelor  sindicale  să  aibă             s-au  remarcat  în  mod  deosebit  atleta                            numărul  total  al  medaliilor  s-a  ridicat   clasice)  şi  şase  medalii  de  bronz  (Lia
               şurării  întrecerii  socialiste  de  către  co­  loc  (a  termenele  stabilite,  să  se  dezbată   A  XII  si  a  Xlll-a  Olimpiade   olandeză  Fanny  Blankers-Koen,  mamă  a   13  13.  In  clasamentul  general  pc  ţări,   Manolîn  —  aruncarea  discului,  I.  Mo-
               mitetul  sindicatului  împreună  cu  condu­  problemele  cele  mai  importante  dc  pro­              doi  copii,  care  a  ieşit  învingătoare  in   A  XVI-a  Olimpiadă   Romînia  a  ocupat  locul  11.    nea  —  box,  I.  Ţăran u  —  lupte,  Leon
               cerea  administrativă,  s-a  reuşit  să  sc  or­  ducţie,  să  se  ia  angajamente  concrete.   (1940  şi  1944   patru  probe  (100  şî  200  metri  plat ;                 Datorită  regulamentelor  dc  carantină   Rotman  —  canoe-simplu,  Măria  Vicol
               ganizeze  şi  să  se  îmbunătăţească  acea­  Acelea  sita  urmărite  apoi  pînă  la  în­                                                 (Melbourne,  1956)                privind  intrarea  cailor  străini  pc  pâ-
               stă  muncă.  Astfel,  s-au  stabilit  concret   făptuirea  lor.     contramandate)                     80  metri  garduri,  ştafeta  4x100  metri)                         mîntul  australian,  probele  de  călărie   —  floretă  fete  individual,  echipa  femi­
                                                                                                                                                                                                                             nină  de  gimnastică  in  clasamentul  gi*
               criteriile  întrecerii  socialiste  individuale,   IOAN  BERTOTI      înaintea  deschiderii  jocurilor  de  la   şi  atletul  cehoslovac  Emil  Zatopek,  câş­  3.700  de  atleţi  din  71  de  ţări  s-au
               intre  echipe,  brigăzi  gi  secţii,  iar  eviden-  corespondent  I  Berlin,  Comitetul  Olimpic  Internaţional  tigătorul  probei  de  10.000  metri.  adunat  U  22  noiembrie  1956  Uj  incinta  nu  s-au  putut  desfăşura  în  Australia,  ncral).
   82   83   84   85   86   87   88   89   90   91   92