Page 89 - 1964-09

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢl-VAi Spectacolul cu „Lacul lebedelor"
C ITIŢ I
IN N U M Ă R U L prezenta! ia Bucureşti de baletul Teatrului
D E AZI
Mare Academic de Stat din Moscova
• Probleme ale muncii di­
rigintelui la clasa a V-a; La Teatrul dc Operă si Balet al R. P. A asistat delegaţia Partidului Comu­
Romîne a avut loc vineri scara, un nist Italian, compusa din Mario Alîcata,
• Concursul corespondenţi­
spectacol cu „Lacul lebedelor'4 dc membru al Direcţiunii şi secretar al C.C.
lor voluntari; Ceaikovski, prezentat dc baletul Tea­ al P.C. Italian şi Arturo Colombi, mem­
• Agendă; trului Marc Academic dc Stat din Mos­ bru al t Direcţiunii P.C. Italian, care
cova. face o vizita în ţara noastră.
, (Pas- 2-a); Au participat tovarăşi Gheorghe Au fost dc faţă şefii unor misiuni
Ghcorghiu-Dcj. Ion Gheorghe Maurer, diplomatice acreditaţi în R. P. Romîna
• Agendă de întrecere; Nicolac Ccauşcscu, Alexandru Drăghici. şi alţi membri ai Corpului diplomatic.
EGIONU (pag. 3-a); Leonte Rnutu, membri ai C. C. al Balerinii N. Timofccva şi N. Fadce-
P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai
• De peste hotare; guvernului, reprezentanţi aî unor ins­ ccv .artişti ai poporului ai R.S.F.S. Ruse,
V. Lcvaşcv, artist emerit al R.S.F.S.
(pag. 4-a). tituţii centrale, si organizaţii obşteşti, Ruse, V. Koşcliov, au creat principa­
oameni de cultura şi artă, un numeros lele roluri ale baletului cu virtuozitate
ANUL XVI. NR. 3031 SIMBATA 26 SEPTEMBRIE 1964 4 pagini,' 20 bard public. şi marc forţă de expresie. Coregrafia
este semnată dc A. Gorski, artist eme­
rit al R.S.F.S. Ruse, şi A. Messerer, ar­
tist cl poporului al R.S.F.S. Ruse, iar
scenografia dc B. Vb.aladze, artist al
INOVAŢIILE ~ Cu planul poporului al R.S.F.S. Ruse. A acompa­
niat Filarmonica dc Stat „Gheorghe
Dima" din Braşov, dirijată de A. Jiu-
pe nouă luni raitls.
Spectacolul s-a bucurat de un deose­
Mereu la datorie, bit succes. Artiştilor sovietici le-a fost
o importantă rezervă îndeplini! lian Buhoi din sta­ răşului Gheorghe Gheorghiu-Dcj, prim-
oferit un coş cu flori din partea tova­
operatorul R. C. Iu­
ţia C. F. R. Petro­ sccretar al C C . al P.M.R., preşedintele
In Valea Jiului şani este evidenţiat Consiliului dc Stat al R. P. Romîne.
lună de lună în în­
în activitatea trecerea socialista. Momente de neuitat
Tura deservită dc
Minerii din Valea Jiului ati înscris lună
de lună pe graficul întrecerii socialiste el a înregistrat cele Un grup de salariaţi de la cooperati­
noi şi frumoase succese. Aproape toate mai bune rezultate va meşteşugărească „Mureşul- din Alba
economică exploatările miniere şi-au îndeplinit şi siguranţa circulaţiei lulia a făcut în zilele de 19 şi 20 sep­
în regularitatea şi
tembrie o excursie la Bucureşti. Cu a-
depăşit cu regularitate planul de stat. A-
cest lucru a făcut posibil ca ei să-şi în­ trenurilor. cest prilej ei au vizitat Expoziţia rea­
deplinească planul de producţie pc 9 In foto: Operato­ lizărilor economici naţionale a R. P.
In urmă cu cîtcva zile la Clubul sin­ «marca colectivelor de Inovatori în­ luni eu 5 zile înainte de termen. Dc la rul Iulian Buhoi la Romîne, Muzeul satului, Muzeul dc ar­
dicatelor din ora$ul Deva a avut loc o spre cele mai importante probleme eco­ începutul anului şi pînă în prezent co­ masa de comandă. tă plastică şi Grădina zoologică. Ex­
consfătuire organizata dc Consiliul re­ nomice. Inovatorilor li s-au creat con­ lectivele exploatărilor miniere au dat Foto: I. CRIŞAN poziţia realizărilor economici naţionale
gional al sindicatelor Huncdoara-Deva, diţii optime dc studiere a celor mai peste prevederile planului 80.102 tone operator R.C. a R.P. Romîne ne-a lăsat o impresie
Ja care au participat tovarăşi dc la con­ noi şi avansate cuceriri ale ştiinţei şi cărbune cocsificabil şi energetic. Cele deosebită. Cu toţii am trăit momente dc
siliile locale ale sindicatelor, din con­ tehnicii mondiale. Biblioteca tehnică, mai bune realizări le-au obţinut munci­ neuitat. Am avut posibilitatea să admi­
ducerile tchnico-administrativc ale unor care cuprinde un număr marc dc cărţi torii, inginerii şi tehnicienii de la E.M. răm imensele realizări ale oamenilor
unităţi industriale ale regiunii noastre, şi reviste legate dc specificul produc­ Uricani, E.M. Lonea şi E.M. Aninoasa, muncii din ţara noastră obţinute în cei
preşedinţii comitetelor sindicatelor din ţiei, a fost periodic îmbogăţita cu cărţi care şi-au depăşit sarcinile dc plan cu 20 de ani care au trecut dc la eliberare.
întreprinderi, şefii unor colective de dc specialitate. In faţa muncitorilor au 24.936 tone, 22.744 tone şi respectiv cu
inovatori, responsabili ai cabinetelor fost ţinute prezentări de cărţi şi refe­ 16.000 tone cărbune.
tehnice. Cu acest prilej s-a analizat rate tehnice. Ca urmare a acestor preo­ La dobîndirea acestor succese a con­
preocuparea organelor sindicale şi con­ cupări s-au obţinut şi realizări dc sea­ tribuit mi întreg şir de factori. Atenţia
ducerilor tchnico-administrativc din mă. In primul semestru al anului, la principală a fost îndreptată înspre ex­ INSÂMINTAR1LE DE TOAMNA SA FIE
unităţile industriale pentru dezvoltarea cabinetul tehnic al uzinei au fost în­ tinderea mecanizării lucrărilor grele şi
mişcării inovatorilor. registrate 86 propuneri de inovaţii, din­ aplicarea în producţie a celor mai avan­ ______ _____________________ 9
In cadrul consfătuirii s-a prezentat tre care mai mult de jumătate au fost sate metode de exploatare. In cele a-
un referat privind activitatea organe­ aplicate în producţie, restul găsindu-se proape 9 luni ale anului exploatările mi­
lor sindicale şi a conducerilor unităţi­ în studiu şi experimentare. Economiile niere au fost înzestrate cu maşini şi uti­
lor industriale din regiunea noastră în postcalculate realizate de pe urma apli­ laje moderne de mare productivitate ca: EFECTUATE LA TIM P
ceea ce priveşte extinderea mişcării ino­ cării inovaţiilor, au crescut aici faţă dc combine, transportoare, maşini dc în­
vatorilor pe marginea căruia s-au pur­ aceeaşi perioadă a anului 1960 dc peste cărcat, perforatoare etc. Maşinile şi uti­
tat discuţii fructuoase, s-a adoptat un 7 ori. Dintre inovaţiile aplicate amin­ lajele au fost deservite de către munci­
plan de măsuri bine chibzuite. tim : „Sintetizarea bucşelor de la ma­ r a i s-a pregătit în bune condiţiunt. care realizările înregistrate sînt sub nî*
Consfătuirea a constituit pentru par­ şina de spălat rufe- şi „Carbonifurnrea tori cu experienţă în muncă. Ele au fost P o t r i v i t p r e v e d e r i l o r p l a n u r i l o r d e p r o d u c ţ i e , g o s p o d ă r i i l e c o l e c t i v e Tractoriştii Viorcl Mircca, Sora Bu­ velul posibilităţilor. La G.A.C. din
ticipanţi un bogat schimb de experien­ elementelor dc lanţ de seric marc“, care mai bine întreţinute şi reparate. In a- d in r a i o n u l A l b a v o r t n s ă m î n ţ a i n a c e a s t ă t o a m n ă c u c e r e a l e p ă i o a s e cur şi Vasîle Mîron au făcut arături Totoî, spre exemplu, s-au pregătit pen­
proapc toate exploatările miniere s-a
ţă în această problemă. Cei care au aduc anual economii în valoare dc pes­ p e s t e 9.000 h a . F a p t u l c ă baza t e h n i c ă ş i m a t e r i a l ă a a g r i c u l t u r i i s - a pentru însămînţare şi discuri pc aproa­ tru insăminţarc mal puţin de 100 ha
hiat cuvîntul au împărtăşit din expe­ te 500.000 Ici. extins armarea metalica. Toate acestea d e z v o l t a t c o n t i n u u , c ă j i e c a r e u n i t a t e e s t e î n c a d r a t ă c u s p e c i a l i ş t i , a pe 100 ha. Avind terenul şi sămînţa din cele peste 460 planificate. Dc ase­
rienţa lor, au venit cu propuneri efica­ Faptul că în regiunea, noastră miş­ au permis realizarea unor randamente c r e a t c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e p e n t r u r e a l i z a r e a u n o r p r o d u c ţ i i t o t m a i s p o ­ pregătite din timp, colectiviştii dîn menea, la gospodăriile colective din
ce menite să îmbunătăţească activitatea carea inovatorilor s-a extins se dato- sporite. Pe primele 8 luni ale anului pe r it e d e c e r e a l e l a h e c t a r . Şard au terminat semănatul orzului şî Drîmbar, Galda, Bcrghin, Tciuş mai
C.C.V.J. s-a obţinut un randament de
pe linie dc inovaţii. reşte aplicării unor masuri cficacc. In C e r c e t ă r i l e ş t i i n ţ i f i c e ş i r e z u l t a t e l e d e p r o d u c ţ i e o b ţ i n u t e d e g o s ­ secarei pe întreaga suprafaţa planifi­ trebuie executate araturi pentru însă-
Colectivele dc muncă din unităţile întreprinderi propaganda tehnica a fost 1,317 tone/post, faţă de 1,269 tone/post p o d ă r i i l e c o l e c t i v e f r u n t a ş e a u a r ă t a t c ă î n f ă p t u i r e a a c e s t u i o b i e c t i v cată. O mare parte din suprafaţa ce sc mînţări şi discuiri pfc cîte 300—400 hec­
industriale ale regiunii noastre, îndru­ mai concreta şi mai operativă. S-au or­ cît era olanificat. e s t e d e t e r m i n a t ă in m ă s u r ă h o t ă r l t o a r e d e a p l i c a r e a d i f e r e n ţ i a t ă , d e va însămînţa cu grîu Ia gospodăria co­ tare. Nesatisfâcătoarc sînt şi realizările
mate dc organele __ _____________________________ ganizat peste 40 se- Paralel cu aceste măsuri s-a îmbunătă­ l a o t a r l a l a a l t a , in f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e l o c a l e a l e f i e c ă ­ lectivă dîn Mihalţ arc ca plantă pre­ înregistrate de G.A.C. din Ciugud,
şi organizaţiile dc siuni tchnico-ştiinţi- ţit continuu organizarea muncii. Şefii r e i u n i t ă ţ i a g r i c o l e a m ă s u r i l o r a g r o t e h n i c e . Î n s e m n ă t a t e a a p l i c ă r i i i n t r e - mergătoare porumbul. Ţinînd scama dc unde s-a pregătit patul germinativ pe
pa^d.obţin,,'î» însemnări pe marginea ficc unde au fost de echipe au repartizat mai judicios g u l u i c o m p l e x d c m ă s u r i a g r o t e h n i c e s p e c i f i c e f i e c ă r e i c u l t u r i r e i e s e d i n faptul că pe unele tarlale coacerea po­ abia IC la sută din suprafaţa planifi­
cursul acestui an dezbătute pe larg muncitorii pc operaţii de lucru, ţinînd a c e e a c ă d a c ă u n u l d i n f a c t o r i e s t e n e g l i j a t s e m i c ş o r e a z ă şl e f i c a c i t a t e c e ­ rumbului este întîrziatâ, consiliul de cată. Rămînerca în urmă se datoreşte
seama dc calificarea fiecăruia, de expe­
™c,?ec M&ri!?. unei consfătuiri organizată metodele folosite în rienţa dobîndită. Unele echipe au fost l o r l a l ţ i , d u c l n d in u l t i m a i n s t a n ţ ă l a d i m i n u a r e a p r o d u c ţ i e i l a h e c t a r . conducere a luat măsura ca să pregă­ în cca mai marc măsură faptului că la
unităţile respective se manifestă o sla­
tească o suprafaţă dc rezervă pentru
unele unităţi pentru
R e z u l t a t e l e s u b n i v e l u l p o s i b i l i t ă ţ i l o r c a r e a u f o s t î n r e g i s t r a t e l a c u l t u r a
tea întreprinderilor ^ introducerea tehni­ întărite cu muncitori calificaţi. g r i u l u i d e c ă t r e u n e l e g o s p o d ă r i i c o l e c t i v e c u m s t n t c e l e d i n V i n ţ , însHmînţarea griului. In acest scop s-au bă preocupare pentru eliberarea tere­
şi-au depăşit lună cii noi. Mai cficacc Minerii Văii Jiului nu se vor opri aici. S t r e m ţ , M i h a l ţ , S t r a j a etc. s-au d a t o r a t u n o r f a c t o r i s u b i e c t i v i , î n d e o ­ nului dc unele culturi cum sînt tri-
dc lună sarcinile de au fost cele ţinute la Ei sînt hotărîti sa obţină realizări mai s e b i s l a b e i p r e o c u p ă r i a c o n s i l i i l o r d e c o n d u c e r e a l e G .A .C . p e n t r u î n ­ efectuat araturi pe 500 ha care au fost folicnelc, sfecla, cartofii şi floarca-soa-
plan. Acest lucru al sindicatelor exploatările miniere, frumoase. Pentru aceasta în viitor se vor f ă p t u i r e a o b i e c t i v e l o r î n s c r i s e i n p l a n u r i l e d e m ă s u r i t e h n i c e ş i o r g a ­ eliberate de cereale păioase. Unele re­ rclui. Dîn această cauză, ncavînd asi­
a făcut posibil ca C. S. H. şi U. M. preocupa mai mult de introducerea nou­ n i z a t o r i c e s t a b i l i t e i n f i e c a r e u n i t a t e . R e a l i z ă r i l e p o z i t i v e ş i d e f i c i e n ţ e l e zultate bune la pregătirea terenului au gurat front de lucru, tractoarele nu poc
pe întreaga regiune Cugir, în u r m a lui în producţie, de aplicarea celor mai c a r e s - a u m a n i f e s t a t a u f o s t a n a l i z a t e d e c u r i n d î n t r - u n a d i n ş e d i n ţ e l e obţinut şi gospodăriile colective din fi folosite la întreaga lor capacitate.
în cele opt luni ale anului să sc pro­ cărora s-au extins cu bune rezultate avansate metode de exploatare a cărbu­ p l e n a r e a l e c o n s i l i u l u i a g r i c o l r a i o n a l . C u a c e s t p r i l e j s - a u s t a b i l i t şi Oarda, Bucerdea, Vinţ, Alba lulia şi Numai aşa se explica faptul dc ce pînă
nelui, vor îmbunătăţi continuu organi­
ducă peste prevederi 49.200 tone fon­ metode cum sînt: „Armarea metalică m ă s u r i l e c o r e s p u n z ă t o a r e p e n t r u c a in a c e a s t ă t o a m n ă s ă s e a s i g u r e in - acum s-a pregătit pentru însămînţări
tă, 74.500 tone oţel, 88.000 tone lami­ şi cu bolţari", „Laminarea la toleranţe zarea muncii, îşi vor ridica nivelul pro­ s ă m l n ţ a r e a c e r e a l e l o r l a u n n i v e l a g r o t e h n i c s u p e r i o r . Cistci. mai puţin de 40 la sută din suprafaţa
nate finite pline, 5.900 tone cocs me­ negative**, „Turnarea în modele uşor fesional. C e î n v ă ţ ă m i n t e s - a u t r a s d i n l i p s u r i l e c a r e a u e x i s t a t ş i c u m e s t e Sînt însă şî gospodării colective în planificată.
talurgic, 84.600 tone cărbune cocsifi- fuzibilc a pieselor de dimensiuni mici" g e n e r a l i z a t ă e x p e r i e n ţ a î n a i n t a t ă a g o s p o d ă r i i l o r c o l e c t i v e f r u n t a ş e ?
cabil şi energetic, 14.500 tone mine­ ş.a. Din iniţiativa consiliilor locaJe ale L a a c e s t e î n t r e b ă r i t r e b u i e s ă d e a u n r ă s p u n s c o r e s p u n z ă t o r c o n d u c e ­ Se pol fertiliza suprafeţe mai mari
reu de fier, 8.500 m.c, cherestea şi sindicatelor în întreprinderile din re­ Fabrica de produse r ile t u t u r o r u n i t ă ţ i l o r a g r i c o l e .
alte însemnare produse. giunea noastră eu fost organizate pes­ N e a f l ă m In p e r i o a d a c î n d i n l i e c a r e g o s p o d ă r i e c o l e c t i v ă In f u n c ­ Pcntru a asigura o bază trainică pro­ însemnate cantităţi dc îngrăşăminte. La
La dobîndirea acestor succese a con­ te 60 dc schimburi de experienţa pe refractare Baru Mare ţie d e c o n d i ţ i i l e p e d o c l i m a t i c e l o c a l e , l a i n d i c a ţ i a s p e c i a l i ş t i l o r s e p o a t e ducţiei viitoare dc ccrcalc, colectiviştii gospodăria colectivă din Benic mai
tribuit aplicarea în producţie a mai linie dc inovaţii, care s-au soldat cu re­ t r e c e c u t o a t e f o r ţ e l e l a s e m ă n a t u l g r i u l u i , o r z u l u i şi s e c a r e i . P e n t r u din Şard s-au preocupat cu grijă şi dc sînt de transportat îngrăşăminte orga­
multor măsuri. Una dintre ele, care şi-a zultate bune. In urma schimbului de Colectivul de muncă dc la fabrica dc a c u n o a ş t e m o d u l c u m a f o s t p r e g ă t i t ă şi c u m s e d e s f ă ş o a r ă a c e a s t ă a c ­ fertilizarea terenului. Pe întreaga su­ nice ne 15—20 ha, dar tovarăşii din
dovedit din plin eficacitatea, a fost ex­ experienţă organizat de biroul executiv produse refractare din Baru Mare ţ i u n e a m v i z i t a t c i t e v a g o s p o d ă r i i c o l e c t i v e d i n r a i o n u l A l b a . I a t ă p e prafaţă care s-a pregătit pentru însi- consiliul dc conducere nu sc îngrijesc
tinderea pe scară larga a mişcării dc a] C.L.S. Orăştie la uzina „30 Decem­ a raportat îndeplinirea planului de s c u r t u n e l e c o n s t a t ă r i f ă c u t e c u a c e s t p r i l e j. mînţâri s-au aplicat în doze moderate ca gunoiul dc graid sa fie transportat în
inovaţii. Iu semestrul I a.c., compara­ brie" din Cugîr, de pildă, activitatea producţie pe 9 luni, cu 18 zile înainte îngrăşăminte organice şi supcrfosfnt. cîmp în zilele cînd volumul lucrări­
tiv cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conducerilor întreprinderilor dc pe razi de termen. Unele rezultate bune în acţiunea dc lor în cîmp este maî mic. Este în fo­
numărul propunerilor dc inovaţii a cres­ raionului şi a comitetelor sindicatelor Muncitorii, inginerii şi tehnicienii fa­ Realizări nesatisîăcăfoare fertilizare a terenului s-au înregistrat losul tuturor unităţilor agricole să sc
cut cu peste 7 la sută, iar a inovaţiilor în ceea ce priveşte mişcarea de inova­ bricii. antrenaţi în întrecerea socialistă, şi la gospodăriile colective din Tciuş preocupe cu toată atenţia dc fertiliza­
aplicate în producţie cu 5,6 la sută. Dc ţii s-a îmbunătăţit, numărul propune­ aplicînd măsuri tehnico-organîzatoricc şi Mihalţ, unde s-au aplicat îngrăşă­ re^ terenului, asigurînd încorporarea
pe urma inovaţiilor aplicate s-au rea­ rilor şi inovaţiilor aplicate în produc­ eficiente au reuşit să producă, în afara Ia pregătirea terenului minte organice pc mai mult dc sub brazdă a întregii cantităţi de în­
lizat peste 14.000.000 Ici economii post- ţie a crescut mult în perioada ce a prevederilor planului pe 9 luni, peste 100 ha. Nu în aceeaşi măsură s-au pre­ grăşăminte organice şi minerale exis­
calculate, cu 5.736.000 Ici mai mult dc- urmat. Inginerii şi tehnicienii din în­ 120 tone cărămizi refractare pentru cap- După cum sc ştie, în complexul dc ganizînd bine munca la eliberarea te­ ocupat de această acţiune consiliile de tente, pc aceasta calc creîndu-se posi­
cît în perioada corespunzătoare a anu­ treprinderile din regiune au ţinut în tuşirea oalelor de turnat oţel. Acestea măsuri agrotehnice ce se aplică în ve­ renului de păioase şi de unele culturi conducere ale G.A.C. din Bcnic, Galda, bilitatea să sc obţină sporuri însem­
lui trecut. Colc mai bune rezultate în faţa muncitorilor peste 500 conferinţe au fost deja expediate la C. S. Hune­ derea obţinerii unor producţii spo­ prăşitoare timpurii şi folosind la în­ Vinţ, Totoi ctc. unde stau ncfolositc nate dc producţie.
ce priveşte extinderea mişcării de ino­ tehnice legate dc specificul producţiei. doara, Oţelul Roşu, Cîmpia Turzii şi rite de cereale !a hectar un loc im­ treaga lor capacitate tractoarele per­
manentizate la gospodărie, s-a reuşit
vaţii le-au obţinut colectivele dc mun­ Dintre acestea amintim pe cele cu te­ Uzinele „23 August- dîn Bucureşti. portant îl ocupă pregătirea în mod să sc execute arături pc mai mult de De ce înlîrzie condilionatul seminţei ?
că dc la C.S.H., I.C.S.H., uzina „Vic­ mele: „Mica mecanizare şi eficienţa ci La realizarea înainte de termen a pla­ corespunzător a patului germinativ.
toria" Călan, U. M. Cugir, Atelierele în producţie", „Reducerea rebuturilor nului, o contribuţie substanţială şi-au a- Ţinînd scama de experienţa acumulată 75 !a sută din suprafaţa repartizată pen­
R M R. Simeria, E. M. Teliuc, E. M. prin aplicarea unor procedee moderne dus-o echipele conduse de Vnsile Necşu, în anii precedenţi, colectiviştii din tru a fi însămînţatâ cu grîu, orz şi Pe lingă amplasarea judicioasă a cul­ curg lucrările dc pregătire a însămînţă-
iilor dovedeşte însă că mai există o
Ghelar şi altele. Conducerile acestor de formare şi turnare", „Metode noi Constantin Cârăgui, Trandafir Badea, Cricău acordă o atenţie deosebită pre­ secară. Şi la gospodăria a g r i c o l ă turilor. pregătirea corespunzătoare a
unităţi, împreună cu comitetele sindi­ dc susţinere a lucrărilor miniere", „Su­ Nicolac Toadcr, Sanda Stoica şi alţii. gătirii terenului pentru însămînţări. Or- colectivă din Şard terenul clibc- terenului şi fertilizarea lui, un factor seric de lipsuri spre lichidarea cărora
catelor, s-au preocupat dc extinderea darea electrică prin presiune" şi altele. important în complexul dc măsuri agro­ va trebui să-şi îndrepte toată atenţia
mişcării inovatorilor. Membrii comisi­ Bibliotecile sindicatelor şi cele tehnice tehnice care influenţează realizarea unor consiliul agricol raional şi conducerile
producţii sporite este asigurarea şi fo­
unităţilor agricole. Necesitatea încadră­
ilor inginerilor şi tehnicienilor dc pe au pus la dispoziţia muncitorilor, in­ rii în epoca optimă a lucrărilor de se­
lingă C.L.S. şi comitetele sindicatelor ginerilor şi tehnicienilor un număr spo­ losirea la însămînţarc a unor seminţe mănat trebuie să determine organizaţiile
amintite au fost repartizaţi pe secţii, rit dc cărţi, reviste şi traduceri de spe­ de mare productivitate, cu o valoare dc partid să urmărească îndeaproape
sectoare şi ateliere. Ei au sprijinit ino­ cialitate. Au fost organizate seri tema­ culturală şi puritate ridicată. In aceas­
vatorii în întocmirea documentaţiei, în tice. simpozioane cu cartea tehnică, tă direcţie sînt pozitive exemplele ofe­ realizarea tuturor obiectivelor înscrisa
în planurile dc măsuri tehnice şl or­
rite de către gospodăriile colective din
realizarea şi experimentarea prototipu­ standuri de cărţi, scurte prezentări a Cricău, Oarda, Şard, Buccrdc.a, ş.a. unde ganizatorice întocmite în fiecare gos­
rilor. Activitatea inovatorilor a fost cărţilor noi apărute. Ca urmare, numă­ podărie colectiva. Ţinînd seama de fap­
orientată înspre cele mai importante rul cititorilor a crescut mult. La C.S.H. s-a condiţionat întreaga cantitate de tul că în aceste zile se poate trece cu
laturi ale producţiei. La C. S. Hune­ sînt 1 722 cititori cu 9.724 cărţi citite, sămînţă planificată. Mai anevoios re
doara, bunăoară, atenţia principală a la I.C.S.H. 815 cititori cu 9.760 cărţi desfăşoară condiţionatul seminţelor la toate forţele la însamînţarca griului,
fose îndreptată înspic aplicarea unor citite, la Atelierele R.M.R. Simeria 336 G.A.C. din Vinţ, Tciuş, Ciugud, Căpml, orzului şi secarei, este necesar ca în
toate unităţile agricole să sc asigure o
Galda ctc. La unităţile amintite s-a se­
inovaţii care să ducă la mărirea indi­ cititori cu 2.500 cărţi citite. organizare exemplară a muncii, astfel
cilor de utilizare a agregatelor, la per­ Cu toate rezultatele bune obţinute lecţionat numai jumătate dîn cantita­ îneît terenurile destinate însămînţiri-
fecţionarea continuă a proceselor teh­ pînă acum, în activitatea dc inovaţii tea de sămintă ce sc va folosi în aceas­ lor să fie eliberate la timp şi pregătite
tă toamnă. Rămase în urmă cu acţiu­
nologice etc. Rezultatele acestor preo­ exista încă multe deficienţe. De pildă, nile de pregătire a seminţelor sînt si în bune condiţii. Specialiştilor de la
cupări se văd. La laminorul dc benzi, unele planuri tematice sînt întocmite gospodăriile colective din Hcnig, Totoi, consiliul agricol raional şi celor din
dc exemplu, inginerii Gh. Cucu, F, Sau- la un nivel necorespunzător. Traduce­ unităţile dc producţie le revine sar­
că şi M. Curcubătă au pus în aplicare rea lor în viaţă nu este urmărită judi­ Bucerdea. Ighiu, Mihalţ ctc. In vederea cina de marc răspundere de a urmări
urgentării condiţionalului seminţei este
o noua tehnologice dc reevaluare a ci­ cios la toete întreprinderile. La Trustul necesar s5 se organizeze folosirea tu­ îndeaproape ca însămînţările sa sc efec­
lindrilor de lucru care erau scoşi din aurului Brad, de pildă, în perioada ani­ turor mijloacelor destinate acestui scop tueze la un nivel agrotehnic corespun­
uz datorită cxfolicrii şi ruperii la pa- lor 1960— 1964 din 460 probleme în­ Pc bază de grafice, astfel incit acţiu­ zător. avind în vedere că de calitatea
leţi. Dc pe urma aplicării inovaţiei $c scrise în planul tematic s-au rezolvat lucrărilor de semănat depinde în mă­
obţin anual economii în valoare dc doar 22, la C.C.V.J. în aceeaşi perioa­ nea sa se desfăşoare continuu şi să fie sură hotărîtoare soarta producţiei de
250.000 lei. La O.S.M. 2, un colectiv dă din 401 teme s-au rezolvat 105, la terminată în ccl mai scurt timp. ccrcalc din anul viitor.
format din inginerii Gh. Pocalâ, N. C.S.H. din 191 s-au rezolvat 58, la
Sîntimbreanu şi maistrul C. Balint a E.M. Deva din 170 s-au rezolvat 50. Si­ Există condiţii depline pentru ca în- N. TÎRCOB
propus executarea reparării capitale a tuaţii similare s-au întîlnit şi (a sămîntărilc dc toamnă în gospodăriile
cuptorului nr. 1 după o metoda nouă. T.R.C.H., la întreprinderile forestiere, colective din raionul Alba să sc des­
Aplicată în producţie, metoda şi-a do­ în unităţile de industrie locală ctc. făşoare la un nivel agrotehnic supe­
vedit eficacitatea. Reparaţia cuptorului Altă deficienţă cc se manifestă este rior. Modul în care au decurs şi de­ La co ncret
a fost terminată cu 13 zile înainte dc L. DEMETER
termen, ceea ce a dus la obţinerea unui fCorUipua/e in pag. 2-a) Magazinul universal din Vaţa
plus dc 10.000 tone oţel şi la realiza­ Aşa arată staţia de autobuze
rea a peste 380.000 lcî economii. Im­ din Călan. Geamuri sparte, no­
portante propuneri de inovaţii au fost Scriso ri c roi, murdărie şi peste toate as­
făcute dc colectivele de inovatori dc la Înapoierea delegaţiei R. P. Homine tea magazinul O.L.F. şi-a depozi­
secţiile: aclomcrator nr. 2, bhiming, la­ tat ambalajele.
minorul dc 650 mm., sectorul furnale
ctc. Ele au dus la sporirea producţiei gEre a participat la funeraliile
şi productivităţii muncii, la îmbunătă­ să sc urgenteze pregătirea terenului, bili de unităţi şi ospătari pentru modul
ţirea calităţii produselor, reducerea pre­ tovarăşului Ofto Groiewohl Plantarea stolonilor care în prealabil să fie fertilizat cu în­ în caic sînt deserviţi. Alte scrisori sc re­
ţului dc cost şi Ia micşorarea eforturi­ grăşăminte organice. fera însă la felul defectuos în care sînt
lor fizice. Economiile realizate numai Vineri după-amiază s-a înapoiat în ca­ tic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al de căpşuni Este necesar să sc acorde importanţa deserviţi cetăţenii în unele unităţi co­
în primul semestru la C. S. Hunedoa­ pitală, venind dc la Berlin, delegaţia Consiliului de Miniştri, conducătorul de­ cuvenită acestor lucrări întrucît s-a con­ merciale. Astfel, într-una din scrisori ce­
ra depăşesc cu 437 la sută pe cele rea­ R. P. Romîne care a participat la fune­ legaţiei, Ludovic Takacs, membru al statat din experienţa anului trecut că tăţeanul M. Bara arată că la restauran­
lizate în aceeaşi perioadă a anului tre­ raliile tovarăşului Otto Grotewohl. Din Consiliului de Stat, şt Ştefan Cleja, am­ In numeroase gospodării colective din atunci cînd plantarea este întîrziatâ, de- tul „Retezatul- din Haţeg există o
regiunea noastră există condiţii prielnice
cut. delegaţie au făcut parte tovarăşii Alexan­ basadorul R, P. Romîne la Berlin. pentru cultivarea căpşunilor. De accca, păşindu-se data dc 1 octombrie, rezul­ proastă deservire. Ca să serveşti masa
Rezultate bune în ceea ce priveşte dru Drăghici, membru al Biroului Poli­ (Agerpres). «-a prevăzut ca pc lîngâ suprafeţele c- tatele obţinute au fost necorespunzătoa­ aici, mat ales cînd sînt de serviciu ospă­
extinderea mişcării inovatorilor au fost xistente să se mai planteze încă 26 ha. re. Totodată este necesar ca stolonii puşi tarii Adalbcrt Ţapu şi Liviu Socaci tre­
obţinute şi dc către muncitorii, ingi­ Pentru realizarea sarcinii respective s-au la dispoziţie de staţiunea din Gcoagiu buie să aştepţi foarte mult. Aceşti os­
nerii şi tehnicienii uzinei „30 Decem­ Creşterea numârului elevilor in învâţâmîntul luat măsuri de către consiliul agricol să fie transportaţi de îndată şi plantaţi. pătari în loc să-şi facă datoria sc invi­
brie- dîn Cugir. Şi aici conducerea tch- regional de a se asigura stolonii nece­ O sarcină de seamă in această direcţie tă unul pe altul să servească. Poate că
nico-administrativă împreună cti comi­ de cultură generala sari. Astfel, Staţiunea experimentală din revine consiliilor agricole raionale care U.R.C.C. Haţeg va lua unele măsuri ca
tetul sindicatului, îndrumate dc organi­ Gcoagîu, a pus la dispoziţia gospodăriilor trebuie să urmărească realizarea în bune la restaurantul „Retezatul- să se facă o
zaţia dc partid, au reuşit să orienteze In actualul an şcolar, care marchează Pentru aceasta a fost necesar extinde­ colective peste 1.100.000 bucăţi stoloni. condîţiuni a plantării lor pc suprafeţele buna deservire.
activitatea inovatorilor spre realizarea generalizarea învăţământului dc 8 ani în rea pînă la sfîişitul anului în curs a spa­ Pe lingă aceasta, unele unităţi şi-au asi­ stabilite. Un alt cetăţean din Cugîr arată în
unor inovaţii cu eficacitate tchnico-cco- ţara noastră, a crescut considerabil nu­ ţiului şcolar cu alte 4.635 noi săli dc N. CINDEA «crisoarca sa că consumatorii sînt ne­
nomică cit mai ridicata. In acest scop mărul elevilor care frecventează învăţă- clasă. gurat o parte din materialul respectiv inginer agronom mulţumiţi de faptul că la restaurantul
s-a pus un accent deosebit pe întări­ mî.Mlul de cultură generală. Numai în Noîic construcţii sc vor adăuga celor pe plan local. „Carpaţi- din localitate nu există nici
rea asistenţei tehnice, ne repartizarea clasele I-V1H învaţă aproape 3 milioa­ peste 15.00C săli dc clasă realizate în Acum este perioada cînd trebuie efec­ Lucruri „mărunte" orchestră, nici pîkup şi nici magneto­
mai judicioasă a inginerilor şi tehnicie­ ne dc copii şi tineri, dc doua ori mai perioada 1960-1963. tuată plantarea stolonilor dc căpşuni. Se — Cc aştepţi, autobuzul?
nilor pe secţii. Organizaţia de partid a mulţi dccît cei cuprinşi în învăţâniîntul In executarea noilor construcţii şco­ constată însă că unele unităţi printre La redacţia ziarului nostru sosesc nu­ fon care sa contribuie la destinderea oa­ — Nu. Aştept să văd cît va dara ne­
analizat activitatea organelor sindicale elementar şi în gimnazii, în anul 1938- lare s-au folosit proiecte tip de clădiri care G.A.C. Totoi şi Mihalţ nici nu au meroase scrisori în care oamenii muncii menilor. Este un lucru mărunt la pri­ glijenţa asta.
Juîndu-sc masufi chibzuite pentru ori- 1939, cu linii arhitectonice moderne. ridicat stolonii. Trebuie, de asemenea, aduc cuvinte dc laudă unor responsa­ ma vedere dar necesar. Desen de V. MIHAILESCU