Page 9 - 1964-09
P. 9

h i ::'!                                                 PROLETARI  DIN  TOATE           VNlfl'-VA'l





























       O  iniţiativă  mereu  actuală                                       Realizări  de  seamă  ala  minerilor



                                                                                        DIN  VALEA  JIULUI
      „S A   LUM INĂM

      LII  TOLERANTE NEGATIVE**                                            Veruţa  Mihalcea,  ne  comunică  dm   de  avansare  minerii  din  Anînoasa  au
                                                                             Corespondenta  noastră  voluntară
                                                                                                             extras  în  acest  an  peste  plan  mai
                                                                           Valea  Jiului  :                  mult  de  16.000  tone,  iar  cei   din
        Pornita  cu  cîţiva  ani  în  urma,  ini­  prinzind  circa  400  de  cursanţi.  La  fie­  La  sfîrşilul  lumi  august  minerii  din   Vulcan  au  reuşit  să  recupereze  râ-
      ţiativa  „Să  laminăm  la  toleranţe  ne­  care  s-au  predat  teme  strict  legate  de   exploatările  Combinatului  carboni­  mfnerea  în  urmă  din  primele  luni
      gative"  a  devenit  astăzi  un  obiectiv  de   specificul  locului  de  muncă.  Multe  din­  fer  Valea  jiului  au  încheiat  un  bi­
       .axw  al  întrecerii  laminatorilor  de  la   tre  ele  cum  sînt  :  „laminarea  pro file­           ale  anului  şi  să  extragă  peste  sarci­
      C.S.  Hunedoara.  Pe  baza  ci,  colectivul   lor  fasonate",  „dimensiunile  şî  calita­  lanţ  rodnic.  La  cele  73.520  tone  ex­  nile  stabilite  aproape  4.000  tone  de
      laminorului  de  650  mm.  şi-a  propus  să   tea  blumurilor",  „defecte  de  laminare,   trase  peste  plan  în  primele  7  luni   cărbune.  Peisajul  urbanistic  al  Hu­
      dea  patriei  în  cinstea  celei  dc-a  XX-a   cauze  şi  remedieri"  ctc.,  au  avut  me­  ale  anului,  ei  au  mai  adăugat  în   Noile  succese  ale  minerilor  din   nedoarei  —  oraşul  siderurgiş-
      aniversări  a  eliberării  cît  mai  multe   nirea  de  a  înarma  pe  laminatori  cu  cu­  luna  august  încă  6 904  tone  de  căr­  Valea  jiului  arată  că  întrecerea  so­  tilor  —  se  îmbogăţeşte  cu  tot   A N C H E T A   N O A S T R Ă
      produse  finite  din  aceeaşi  cantitate  de   noştinţele  necesare  aplicării  în  bune   bune.       cialistă  pentru  îndeplinirea  angaja­  mai  multe  construcţii  noi.
       metal.  O  hotărîrc  cu  profund  caracter   condiţiuni  a  iniţiativei  de  a  lamina  la   Acest  nou  succes  al  minerilor  este
      patriotic,  dacă  ic  arc  în  vedere  esenţa   toleranţe  ncRativc.  urmarea  strădaniilor  depuse  de  ei   mentelor  anuale  reînnoite  se  desfă­  IN  FOTOGRAFIE:  Vedere
      acestui  procedeu  de  laminare  şi  modul   Birourile  organizaţiilor  de  bază  s-au   pentru  sporirea  continuă  a  produc­  şoară  într-un  ritm  sporit,  că  ci  sînt   panoramică  a  Hunedoarei.  CUM  PREGĂTIŢI  CAMPANIA
      de  desfacere  a  produselor.  Pentru  tra­  preocupat  îndeaproape  dc  felul  în  care               hotârîţi  să-şi  respecte  cuvîntul  dat.
      ducerea  ci  în  fant.  la  îndemnul  comu­  s-a  desfăşurat  activitatea  acestor  cursuri,   tivităţii  muncii  în  abataje  şî,  pe  a-
       niştilor,  s-au  stabilit  aici  încă  de  amil   modul  dc  predare  şi  însuşire  a  cunoş­  ceastă  calc,  a  producţiei  de  cărbune.
       trecut  toate  măsurile  în  vederea  lami­  tinţelor.  Periodic  ele  au  analizat  felul   In  timpul  care  s-a  scurs  din  acesi
       nării  în  cîmpul  negativ  de  toleranţe   în  care  au  fost  frecventate  dc  către   an  rezultate  deosebite  au  obţinut                                                       D E   Î N S Â M Î N T Â R I   ?
       a  întregii  Rime  de  profile.  In  sprijinul   cursanţi,  calitatea  temelor  predate  şi   mai  ales  colectivele   exploatărilor   Plecarea  delegaţiei  de  partid  şi  de  stat
       laminatorilor  au  venit  ţi   colectivele   care  a  fost  eficienţa  lor  practică.  Ds   miniere  din  Uneam,  Lonea,  Aninoa-
       stmngărici  de  cilindri  şi  biroului  de   altfel.  în  acest  sens,  sînt  edificatoare   sa  şi  Vulcan.  La  Uricani.  conduce­  a  Republicii  Cuba                   Nu  ne  mai  despart  multe  zile  piuă   citate  a  tractoarelor  şi  maşinilor.  Pen­
       calibrarc.  Cei  din  urmă  prin  executa­  numărul  tot  mai  mîc  al  staţionărilor   rea  exploatării  a  luat,  la  indicaţia                                                                            tru  a  sc  evita  staţionările  şi  mersurile
       rea  proiectelor  şî  desenelor  necesare   şi  deranjamentelor,  şi  participarea  tot                                                                                   la  începerea  insăminţănlor  dc  toam­  în  gol,  am  şi  luat  măsuri  în  vederea
       calibrării  corespunzătoare  a  cilindrilor,   mai  activă  a  muncitorilor  la  întocmi­  comitetului  de  partid,  măsuri  care   Miercuri  In  amiaza  a  părăsit  Capita­  Delegaţia  a  fost  condusă  la  plecare  dc   nă.  Buna  reuşită  a  acestei  acltuni,
       iar  cei  dinţii  prin  strunjirca  întocmai   rea  planurilor  dc  măsuri  tchnîco-orga-   au  dus  la  organizarea  judicioasă  a   la  delegaţia  dc  partid  şi  dc  stat  a  Re­  tovarăşii;  Dumitru  Coliu,  Ştefan  Voitec,   deosebit  de  importantă  pentru  soat-   aprovizionării  brigăzilor  cu  piese  de
                                                                                                                                                                                                                    schimb  şi  carburanţi.  Aceste  măsuri  ne
                                                                                                                                                                                 La  recoltei  viitoare,  impune  luarea
       a  acestora.                      nizatorice.  Pe  baza  propunerilor  făcute   muncii,  atît  la  nivel  de  exploatare,   publicii  Cuba,  care,  la  invitaţia  Comite­  fxac  Martin,  membru  al  C C.  a]  P M R.,   unui  şir  de  măsuri  ca :  alegerea  ce­  vor  permite,  ca  şî  în  campania  dc  în»
         La  indicaţia  comitetului  de  partid,   dc  ci  s-a  trecut  la  montarea  ghidajelor   cît  si  la  nivelul  fiecărei  brigăzi  în   tului  Central  al  Partidului  Muncitoresc   preşedintele  C.C.S.,  Valcriu   Nov.aeu,   lor  mai  bune  plante  premergătoare,   sămînţâri  carc  urmează,  să  obţinem  re­
       birourile  organizaţiilor  de  bază  au  pus   cu  role  la  ieşirea  din  caia   finisoare   parte.  Buna  organizare  a  muncii  a   Romîn,  Consiliului  de  Stat  şi  Consiliu­  membru  al  C C.  al  P.M.R ,  Roman  Mol-   pregătirea  terenului  şi   fertilizarea   zultate  bune,  contribuind  astfel  la  spo­
       în  discuţia  adunărilor  generr.le  cu  prio­  (prin  care  z-a  ajuns  la  evitarea  torsio­  făcut  ca vitezele  de  avansare  în  aba­  lui  de  Miniştri  al  R.P.  Romînc  a  parti­  dovan,  prim-viccprcşcdiiUc al  Comitetu­  rirea  continuă  a  producţiei  agricole.
       ritate  probleme  legate  de  reuşita  apli­  nării  profilelor),  consolidarea  liniarelor   tajele  cameră  să  crească  cu  aproxi­  cipat  la  sărbătorirea   celei  de-a  XX-a   lui  dc  Stat  al  Planificării,  momhru  al   lui,  asigurarea  şi  tratarea  seminţei,   In  vederea  asigurării  hunei  funcţio­
       cării  Iniţiativei  turn  sînt :  reglarea  şi   din  faţa  ficrăstraiclor  dc  tăiat  la  cald.      aniversări  a  eliberării  Romîniej  de  sub   Consiliului  de  Stat,  Constantin  Lă/.ărcs-   punerea  la  punct  a  tractoarelor  şi
       montarea  corectă  a  cajelor.  respectarea   confecţionarea  unui  opritor  la  aceleaşi   mativ  16  m l.  pe  lună,  exploatarea   jugul  fatcist.  cu,  membru  supleant  al  C C.  al  P.M.R.,   semănătorilor  ctc.  Pentru  a  vedea   nări  a  tractoarelor,  reviziile  şî  repara­
       tehnologiei  de  Uaiinarc,  intensificarea   fierăstraie  şî  alte  măsuri  ce  au  făcut   depâşindu-şi  lună  de  lună  sarcinile   Din  delegaţie  au  făcut  parte  tovarăşii:   Mîrcea  Maliţa, ’  adjunct  al  ministrului   care  este  stadiul  de  pregătire  a  aces­  ţiile  de  carc  au  nevoie  sc  execută  de
       controlului  calităţii  pe  faze  de  opera­  ca  pe  panoul  realizărilor,  în  dreptul   de  olan.  Sccundino  Gucrn,  membru  a!  Secreta­  afacerilor  externe.       tei  acţiuni  şi  ce  mai  trebuie  făcut   către  mecanici   din  atelier  şi  şefî  de
       ţiuni  ş.a.m.d.  In  plus,  s-a  introdus  o-   rubricii  :  economie  prin  laminare  la   Viteze  sporite  de  avansare  s-au   riatului   organizatoric   al   Partidului   Au  fost  de  faţă  şefi  şi  membri   ai   piuă  la  începerea  ci.  deschidem  an­  brigadă  cu  o  pregătire  profesională  co­
       biceiul  ca  ori  de  cîu  ori  se  semna­  toleranţe  negative,  să  se  poată  înscrie   realizat  $i  în  abatajele  minelor  Lo­  Unit  al  Revoluţiei  Socialiste  din  Cuba,   misiunilor  diplomatice, ale  ţarilor  socia­  cheta  noastră   „CUNI  PREGĂTIŢI   respunzătoare.  Pentru  remedierea  tutu­
       lează  deficienţe  să  se  tonvoacc  scurte   succes  după  succes.  Mai  concret  spus,   nea  si  Aninoasa.  Depăşirea  cu  peste   conducătorul  delegaţiei,  Mantiei   Yepc   liste  acreditaţi  în  R.P.  Romînă  precum   CAMPANIA  DE  I NEAM I NŢ ARI  ?“,   ror  defecţiunilor  s-a  luat  măsura  ca  la
       şedinţe  operative  la  sfrşit  de  schimb   la  firele  primelor  7  luni  cantitatea  dc   6  la  sută  a  vitezelor  de  avansare   Mcncndcz,  ambasadorul  Republicii  Cu­  şi  membrii  Ambasadei  Republicii  Cuba   unde  solicităm  să-şi  spună  cuvin-   reparaţii  să  participe  şi  tractoriştii  care
       cu  factorii  de  conducere  din  schimbul   metal  economisit  prin  aplicarea  iniţia­              ba  în  R  P.  Romîna,  Fernando  Flores  fa-   în  R.P.  Rrtmîită.  tul  directori  oi  gospodăriilor  agrico­  au  în  primire  tractoarele  respective.
       respectiv  şi  cu  cei  în  cauză.  In  felul   tivei  „să  laminăm  la  tolerante  nega­  planificate  în  abatajele  cameră  şî   surra,  ambasadorul  Republicii  Cuba  în   le  dc  stal,  preşedinţi  ai  gospodăriilor
       acesta,  a  crescut  răspundea  personală   tive"  era  dc  868  tone.  Din  el  se  pot   cu  mai  mult  de  1  la  sută  în  cele   R P.  Polonă  şî  Juan  Jose  Fuxa,  amba­  Numeroşi  oameni  ai  muncii  au  salu­  colective,  ingineri  agronomi,  tehni­  IL1E  CHIŞARAU
       a  fiecărui  om  faţă  de  se*rta  produc­  construi  nu  mai  puţin  de  100  combine   frontale  ia  mina  Lonea,  a  dus  în   sadorul  Republicii  Cuba  în  R.P.  Ungară  tat  călduros  delegaţia.  Un  grup  de  pio­  cieni  din  cadrul  staţiunilor  de  ma­  directorul  S.M.T.  Oiăştie
       ţiei  şi  s-a  întărit  discîplim  muncii  —   dc  recoltat  cereale,  100  semănători  ce­  cele  8  luni  la  un  spor  de  producţie   Pe  aeroportul  Baneasa  erau  arborate   nieri  a  oferit   membrilor   delegaţiei   şini  şi  tractoare,  alţi  specialişti  din
       doi  factori  deosebit  de  importanţi  ai   reale  şi  360  biciclete.  de  aproximativ  22.000  tone  de  căr­  drapelele  de  stat  ale  R P.  Romînc  şî  Re­  flori.  agricultură,  precum  şi   colectivişti
       succesului.                         In  cursul  lunii  august,  cifra  de  mai   bune  Pe  seama  creşterii  vitezelor  publicii  Cuba.                       (Agerprcs)   fruntaşi  ai  recoltelor  bogate.  In  rin-  Numai  sămînţă
         Cum  buna  pregătire  proesionala  a   sus  a  sporit  cu  circa  100  tone.                                                                                             durile  de  mai  jos  publicăm  două  din
       muncitorilor  este  şi  ca  o  conliţie  esen­  Prin  urmare,  succesul  laminatorilor                                                                                     primele  răspunsuri  primite  în  cadrul  din  soiuri
       ţială  în  lupta  pentru  obţineea  unor   de  la  laminorul  dc  650  mm.,  care  apli­
       realizări  mai  bune,  au  fost  oganizate   că  cu  consecvenţă  iniţiativa  dc  a  lamina                                                                                acestei  anchete.                 de  inare  productivitete
       cursuri  de  completare  o  cunotinţclor   la  tolerante  negative  este  deplin.  La  ob­
       pe  subsccţii  :  cuptoare,  linia  d  lami­  ţinerea  lui  a  contribuit,  fireşte,  întregul
       nare,  ajusta),  lăcătuşi  şi  clcctricîpi  Cu-  colectiv.                                                                                                                 Revizuirea  tractoarelor            Din  practica  anilor  trecuţi  am  trai
                                                                                                                                                                                                                    concluzia  că  în  condiţiile  noastre  dc
                                                                                                                                                                                  şi  semănătorilor                 cliinâ  şi  sol,  sâmînţa  dc  grîu  din  soiul
          Lucrările  Congtesului  internaţional                                                                                                                                   în  centrul  atenţiei             Ponca  dă  cele  mai  bune  rezultate.  In
                                                                                                                                                                                                                    acest  an,  dc  pildă,  dc  pc  o  suprafaţă
                                                                                                                                                                                                                    dc  130  hectare  însămîntatc  cu  soiul
                         de  ştiuta  solului                                                                                                                                       In  această  toamnă,  mecanizatorilor  dc   Ponca  am  obţinut  în  medie  cu  cîtc  500
                                                                                                                                                                                  la  staţiunea  noastră  dc  maşini  şi  trac­  kg  grîn  la  hectar  mai  mult  dccît  dc  pe
                                                                                                                                                                                  toare  Ic  revine  sarcina  să  însămînţczc,   suprafeţele  însămînţatc  cu  celelalte  so­
          Lucrările  cclut  dc-a!  VUI-lea  Coi   Despre   eficacitatea  îngrăşămintelor                                                                                          pc  tarlalele  gospodăriilor  colective  dc   iuri.
        greş  internaţional  de  ştiinţa  solului  ai  chimice,  organice,  organo-chimice  şi  a                                                                                 pe  raza  raionului  Orâştie  şi  a  oraşu­  Acest  lucru  nc-a  determinat  ca  şi
        continuat  miercuri  pc  comisii  dc  spe­ mlcro-elcmentelor  asupra  plantelor,  în                                                                                      lui  regional  Deva, ■ cu  gnu,  orz  şi  se­  acum  să  stabilim  prin  planul  de  pro­
        cialitate  şi  în  şedinţa  plenară  în  sălile  condiţii  dc  irigaţie  şi  neirigaţie,  pe  di­                                                                         cară,  o  suprafaţă  dc  8.000  hectare.  ducţie  însâmînţarea  cu  soiul  Ponca  a
        Palatului  R.P.  Romînc  şi  ale   Marii  ferite  tipuri  genetice  dc  sol  au  fost                                                                                      Pregătirea  tractoarelor,  semănătorilor   unei  suprafeţe  de  550  hectare,  din  ccic
        Adunări  Naţionale.              prezentate  noi  comunicări  în  comisia                                                                                                 şi  a  celorlalte  maşini  agricole  care  vor   650  hectare  planificate.  Pregătirea  se­
          In  comisia  I  au  fost  prezentate  co­  IV-a.                                                                                                                        fi  folosite  în  campania  dc  însăininţări   minţei  a  stat  în  centrul  atenţiei  noa­
        municări  privind  regimul  acrotcrmic  şi   In  Comisia  a  V-a  au  continuat  co-                                                                                      stă  în  centrul  preocupărilor  întregului   stre  încă  din  timpul  verii,  cînd  s-a
        hidric  al  solului  în  legătură  cu  condi­  •’.inicările  privind  probleme  de  clasi-                                                                                nostru  colectiv.  Astfel,  pînă  în  prezent   făcut  recunoaşterea  în  lan.  Recoltarea
        ţiile  dc  dezvoltare  a  plantelor  şi  cu   [*trc  şi  metode  dc  cercetare  a  solu-                                                                                  au  fost  reparate  şi  revizuite  peste  85   şi  trcicrîşul  griului  dc  pe  suprafeţele
        măsurile  dc  îmbunătăţire  a  acestora,   'upe  teren.  Au  fost  prezentate  lucrări                                                                                    la  sută  din  numărul  semănătorilor  cc   recunoscute  s-au  făcut  separat,  reuşim!
        în  vederea  sporirii  fertilităţii  solului.  cuarivirc  la  condiţiile  de  geneză  şi                                                                                  vor  fi  folosite  la  semănatul  cerealelor.   astfel  să  obţinem  140  tone  dc  sămîn-
          în  cadrul  comisiei  a  Il-a  au  fost  ex­  car;tcristicilc  ngro-productive  ale  so-                                                                                Pentru  grăbirea  lucrărilor,   revizuirea   ţă  de  bună  calitate.
        puse  comunicări  cu  privire  la  metode   luriL  «Jiu  sud-cstul  Europei,  din  zo-                                                                                    acestora  se  face  dc  către  atelierele  mo­  Acum,  această  sămînţă  este  depozi­
        dc  cercetare  a  dinamicii  şi  complexului   ne*c'e  stepă,  semi-deşert  şi  deşert.                                                                                   bile  direct  la  sediile  brigăzilor  dc  trac­  tată  separat,  în  locuri  uscate  unde  sc
        orRano-mincral  al  humusului,   pentru   C°\inicărilc  prezentate  în   şedînţa                                                                                          toare.  Acelaşi  procedeu  îl  folosim  şi  la   face  lopătarea  zilnică,  iar  30  dc  tone
        cunoaşterea  potenţialului  în  azot  şi  alte   comut, a  comisiilor  a  Il-a  şi  a  Vl-a  au                                                                           revizuirea  celor  179  de  tractoare  şi  plu­  de  sămînţă  a  şi  fost  selecţionată.  De
        clemente  nutritive  din  diferite  tipuri  dc   tratat  <ctodc  dc  determinare  a  săruri­                                                                              guri  care  vor  fi  folosite  în  campania   curînd  ani  trimis  şi  probe  Ia  labora­
        sol.                              lor  dmso|u,i)e  saline  şi  alcalice,  in­                                                                                             dc  toamna.  Cu  mecanizatorii  vom  or­  torul  regional  pcntiu  a  cunoaşte  din
          Participanţii  la  şedinţa  comisiei   a   fluenţa  igaţici  şi  a  altor  factori  asu­                                                                                ganiza  în  curînd  o  instruire,  unde  se   timp  calităţile  ci.  In  vederea  tratării
        IIl-a  şi-au  consacrat  şi  cea  de-a  doua   pra  rcgin(u;  sârurilor  «Jţn  so|.                                                                                       vor  discuta  problemele  privind  res­  seminţei  contra  dăunătorilor  am  pre­
        zi  a  lucrărilor,  unor  comunicări   şi   In  şedu  plenară  a  fost  expusă  co-                                                                                       pectarea  vitezei  zilnice  dc  însăniînţarc,   gătit   cantităţile   corespunzătoare  de
        discuţii  privind  influenţa  factorilor  dc   municareapr;vjnt]  nojje  metode   de                                                                                      reglarea  maşinilor,  adîncimca  dc  însă-   substanţe  chimice.  La  toate  acestea  tre­
        mediu,  a  lucrărilor  solului  şî  a  îngră­  cercetare  «.ştiinţa  solului.                                                                                             mînţarc,  calitatea  lucrărilor  ctc.  Tot  cu   buie  să  adăugăm  şi  hotărîrca  colecti­
        şămintelor  asupra  macro  şi  mîcro-orga-   Lucrârilc^o,-greşului  continuă.                                                                                             acest  prilej,  mecanizatorii  vor  fi  in­  viştilor  noştri  dc  a  executa  lucrările
        nismclor  din  sol  şi  din  rizosfera  plan­                   i     . > •   4       ' O t t U T                                                                         struiţi  şi  asupra  modului  dc  folosire  cît   de  însămînţari  la  timp  şi  la  un  nîvcl
         telor.                                                (Agerprcs)           Secţia  circulare  a  fabricii  „Sebeşul"  din  Sebeş.  Se  discută  despre  calitatea .ciorapilor.  maî  raţională  şi  la  întreaga  lor  capa-  agrotehnic  ridicat,  ceea  ce  dă  garanţia
                                                                                                                                                                                                                    că  în  anul  viitor  vom  obţine  produc­
                                                                                                                                                                                                                    ţii  dc  grîu  tot  maî  mari  la  hectar.
                                                                                                                                                                                                                             Ing.  AURORA  ALBU
         RJ1D  fit primi mm                                                                                                           momim mm şcolar                                                                        dc  la  G.A.C.  dîn  Sebeş


                                                                                                                                                                                                                    Un  nou  bloc

                                                                                                                                                                                                                    dat  în  folosinţă
                                                                                                             aproape  un  kilometru.  Construcţia  «te   pregătirea  şcolilor,  în  fruntea  lucrărilor   sif  Pesta,  Iosif  Trif,  Nicolac  Achim  şi
                 Vacanţa,  cu  toate  bucuriile  şi  surprizele  ci  seoropie   sfirşit.  4nnnafta  din  taberele  de  vară,  din   ridicată  în  roşu  şi  nu  ne  rămînc  dccît   au  fost  membrii  comitetului  dc  cetă­  mulţi  alţii...
            excursii  şi  plimbări  s-a  mutat  acum  in  librarii  şi  m,,:ine  Rechizitele  şcolare,  uniformele,  confecţiile  pen­  să  o  rcncuim.  Avem  cimentul'şi  varul   Şi  în  alte  sate  cetăţenii  au  contribuit   De  cîtcva  zile  un  nou  bloc  cu  :2
            tru  copii  sînt  articolele  cele   mai  mult  soltcţtate.  Urătorii  nu  mai  prididesc.  Totul  dă  atmosfera  ca­  necesar.  Nc  mai  trebuie  trestia  pentru   ţeni  (preşedinte  loan  Caraba,  învăţă­  la  grăbirea  terminării  noilor  construc­  apartamente  înfrumuseţează  peisajul  <»-
            racteristică  zilelor  ce  preced  deschiderea,  noului  an   ar  Aceeaşi  atmosferă  poate  fi  întllnită  şi  în  şcoli.   plafon  şi  imediat  continuăm  lucrările.  tor)  deputaţii  Romulus  Curea,   Ana   ţii  şi  pregătirea  celor  vechi  în  vede­  rnşului  Cugir.  Constructorii  au  depui
            In  majoritatea  şcolilor  se  pavoazează  clasele,  unele  Aşteaptă  de  pe  acum  „locatarii",  la  altele  se   jac   Aici  la  construcţia  internatului   şi  Fărcaş,  Sabina  Ghcorghc,  cetăţenii  Io-  rea  deschiderii  anului  şcolar.  mult  interes,  străduindu-sc  să  asigure
            ulttrielc  pregătiri.  Pretutindeni  se  simte  apropierea  ±)ătorii  de  ta  /5  septembrie                                                                                                            noilor  locatari  tot  confortul.  Faptele
                 In  raidul  de  faţă  redăm  cîtcva  aspecte  din  consta,le  făcute  ])e  (eren  în  u„ dc  din  iocaim nc  vi­   L u c ră ri  c e   treb u ie  grăbite                                           confirmă  acest  lucru.
            zitate.                                                                                                                                                                                                   La  recepţia  făcută  s-a  constatat  < i
                                                                                                                                                                                                                    toate  lucrările  executate  au  fost  c>
                                                                                                               $i  in  comuna  Viuţul  dc  Jos  am  în­  sfatului  popular,  lăsiud  pc  planul  al   ceasta  pentru  că  s-a  observat  că  în  gra­  bună  calitate.  Cele  32  dc  familii  care
                                    C u rsu rile   po în ce p e ...                                          tîlnit  lucruri  frumoase.  Şcolile  dc  4  ani   doilea  lucrările  respective.  întrebat  des­  bă,  mai  ales  în  comunele  dc   munte   s-au  şi  mutat, în  apartamente,  au  nu­
                                                                                                             din  Vinţ,  Sibişeni,  Vurpăr  şi  Mcrctcu   pre  şcoala  din  Valea  Vinţuiuj,  a  .moti­  lucrătorii  neglijează  calitatea.  mai  cuvinte  de  laudă  la  adresa  con­
           In  majoritatea  satelor  şi  comunelor,   şî  ele  aranjate  pc  clase  şicvi>  Curtca   mai  rămas  doar  pentru  o  singură  zi.  au  fost  pregătite,  s-au  amenajat  două   vat  că  nu  este  o  problemă  gicu  dc  re­  O  atenţie  deosebită  trebuie  să  fie  a-   structorilor.
         la  întrebarea  privind  pregătirile  P<m-   şcolii,  obiectivele  sanitar^  ţej  $jnl   Grijă  pentru  pregătirea  deschiderii   săli  noi  la  şcoala  dc  8  ani  din  centrul   zolvat  :  cordatl  şi  construcţiilor  noi.  La  Şard,
         tiu  deschiderea  noului  an  şcolar,  răs­  îngrijite.  In  cîicva  cuvin  sc  poatc   anului  şcolar  am  întîlnit  şi  în  comuna   comunei  cu  resurse  locale  şi  prin  mun­  —  Materia)  o  să  găsim  noî  pe  un­  dc  exemplu,  după  terminarea  planşeului
                                                                                                                                                                                  de  la  primul  etaj  lucrările  au  stagnat
          punsul  a  fost  cam  acelaşi  :  „Cursurile   spune  că  din  prima  zi  dc  ţj4<  c|cvii   Almnşul  Mare.  Cele  7  şcoli  au  fost   că  patriotică,  economisind  circa  40.000   deva...  Poatc  chiar  aici:  Avem  -  ceva   deşi  se  hotărîse  ca  sălile  de  clasă  dc  L a   c o n c re t
          pot  începe’  la  data  fixată".  Vizităm   din  ‘ Feneş  vor  avea  toate :0]1£j;ţ;;|c   zugrăvite  şi  amenajate ;  la  Brădct,  la   Ici,  manualele  sînt  asigurate   pentru   lemn  cai c  s-ar,  putea  folosi.  Chemăm
          şcolile.  La  Feneş,  şcoala  de  opt  ani  a   pentru  învăţătură.  Glod,  Cib,  Nădâştie  şi  Clicile  Cibu-   toate  clasele  iar  librăriile  şi  cooperati­  învăţătorul  şi-i  spunem  să  facă  lucră­  la  parter  sa  fie  terminate  în   toamna
          fost  pusă  la  punct  înainte  cu  aproape   Este  o  dovadă  a  preocupă^  carc   Iiii,  şcolile  tic  4  ani,  iar  la  Almaşul   vele  sînt  aprovizionate  cu   rechizite   rile  cu  oamenii  din  sat...  aceasta.  Tovarăşul  Florca  Dumitru,  di­  La  crama  din  Hunedoara.
          o  tună.                          au  avut-o  tovarăşii  din  coini^  cxe.   Marc  şcoala  de  8  ani.  Unităţile  coope­  şcolare  şi  uniforme  în  cantităţi  sufi­  Din  ceea  ce  ne-a  spus  tovarăşul  pre­  rectorul  şcolii  profesionale  dc   con­
           —  Noi  putem  începe  cursurile   ş«   cutiv  al  sfatului  popular  con^   raţiei  dc  consum  din  toate  satele  co­  ciente.  Totuşi,  în  această  comună,  uncie   şedinte  reiese  că  de  fapt  nici  acum  nu   strucţii  din  Alba  lulia,  carc  răspunde
          mîinc,  declară  tovarăşa  Salvina  Bolea,   cadrele  didactice  din  localitate.-,  (je   munei  sînt  bîne  aprovizionate  cu  re­  lucrări  sînt  întîrziate.  La  şcoala  dc  8   s-a  stabilit  precis  data  şi  modul  dc  re­  dc  această  lucrare,  trebuie  să  orga­
          directoarea  şcolii.  S-a  stat  dc  voi bă   pregătirea  deschiderii  noului  a\l"0jar   chizite  şcolare,  iar  manualele  care  se   ani  lucrările  dc  zugrăvire  au  început   zolvare.  nizeze  în  aşa  fel  munca  îneît  să  recu­
          şi  cu  părinţii  şi  cu  elevii.  Cei  care  au   în  cele  mai  bune  condiţii.  dau  gratuit  elevilor  din  clasele  I—VIII   abia  la  data  dc  1  septembrie.  Vinovaţi   Râmase  în  urmă  sînt  şi  lucrările  dc   pereze  înrîrzîcrca  datorată  tărăgancli-
          terminat  clasa  a  VU-a  toţi  s-au  în­  Această  preocupare  este  com,atj   au  fost  aduse  şi  repartizate  pe  şcoli  şi   dc  această  situaţie  sc  fac  tovarăşii  din   pregătire  a  şcolilor  din  comuna  Valea   lor  sale.  Un  ritm  mai  intens  sc  impune
          scris  într-a  VllI-a.  Douăzeci  dc  şcolari...  şi  dc  stadiul  în  care  sc  prezintă   clase.  conducerea  întreprinderii  de  gospodă­  Dosului.  După  planificarea  făcută  echi­  şi  la  construcţiile  din  Cricău,  Mihalţ  şi
                                                                                                                                                                                 Galaţi.
            Nc-a  condus  prin  clase.  Toate  zu­  la  dc  4  ani  din  satul  Prcsaca.  a\;_               rie  orăşenească  Alba  lulia  carc  au  în-   pa  de  zugravi  dc  la  l.G.O.  Alba  lulia
          grăvite  pror.spăt,  curate,  cu  băncile  re­                     Bine  pregătite  sînt  şi  unităţile  şco­  tîrzîat  executarea  lucrărilor  contrac­  trebuia  să  termine  lucrările  de  la  Al­  Tot  în  legătură  eu  asigurarea  spaţiu­
          parate,  aliniate  frumos.  Manualele  sînt  năior  comunei.  Lucrări  dc  pregătir,  lare  din  comunele  Şard,  Tciuş  şi  Zlatna.  tate.  Dc  asemenea,  la  şcoala  din  Valea   maşul  Mare  pînă  la  15  iulie  şî  apoi  să   lui  necesar  desfăşurării  învăţâmîntului,
                                                                                                             Yinţului  este  necesar  să  fîe  înlocuite   trezea  în  comuna  Valea  Dosului.  Or,   acolo  unde  mai  sînt  săli  dc  şcoală  care
                                      „Pentru  co p iii  notri“                                               trei  coame  la  acoperiş  şi  să  sc   pună   la  15  iulie,  nici  nu  sc  apucase  dc  lucru.   sînt  locuite,  trebuie  să  fie  dc  urgenţă
                                                                                                             două  ferestre  duble.  Aceste  lucrări  pu­  Abia  în  urmă  cu  o  săptămînă  echipa  a   eliberate  şî  puse  la  punct.  Aşa  este  ca­
                                            frumoasă  iniţiativă :  să  mobilizeze  toav  joaMa  parastie  5;  Savcta  Haneş  şi  Ra   teau  fi  executate  înainte  de  a  se  zugrăvi   trecut  în  comuna  respectiva,  lată  dc   zul  la  şcolile  dc  8  ani  nr.  1  şi  nr.  2
            La  Meteş  s-a  clădit  o  şcoală  nouă.                                                         localul.  Comitetul  executiv  al  Sfatului   cc  sc  impune  să  fie  grăbit  ritmul  lu­  din  Alba  Iulîa.  Comitetul  executiv  al
          Două  săli  de  clasă  au  fost  inaugurate   gospodinele  comunei  la  această  lucrarcvcca  Hirăguş  şî  popular  comunal  din  Vinţul  de   Jos   crărilor.  Tovarăşii   din   conducerea   sfatului  popular  orăşenesc  trebuie  să
          cu  un  an  în  urmă.  Acum  alte  două  săli   Iniţiativei  i-au  răspuns  toate  mamcic.  pCJ)tru  COp;j;  locuitorilor  comunei  au   insă.  n-a  luat  nici  o  măsură  piuă  acum.
          sînt  gata  să-şi  primească  elevii.  La  con­  Au  zugrăvit  ele,  şcolile-  Calitatea  nu   jţ  J^putaţli  şî  cetăţenii  loan  La  data  raidului,  tovarăşul  preşedinte   I.G O.  au  datoria  nu  numai  dc  a  im­  pună  capăt  tărăgânclilor  şi  sa  rezolve
          strucţia  noii  şcoli,  la  amenajarea  celei   poate  fi  negată  de  nici  un  specialist.  ».$a   y\jtcnţe  Hărăguş.  Cornel  Man,   Gheorghc  Staicu  se  interesa  dc  unele   pulsiona  lucrările,  dar  şi  dc  a  veghea   cît  maj  grabnic  problema  mutării  lo­
                                            Femeile  au  lucrat  cu  pricepere  şi  dra-  corp|K  Rolar.
          vechi,  cetăţenii  comunei  îşi  au  contri­                                                       materiale  pentru  amenajarea  localului  asupra  felului  cum  sînt  executate.  A-  catarilor  din  sălile  ocupate.
          buţia  lor.  S-ar  putea  spune  ca  ei  le-au   goste.             'u  însufleţire  participă  la  muncile
          făcut.  Mobilizaţi  dc  deputaţi,  locuito­  —  Ant  făcut-o  pentru  copni  noştri   ;ot;cc  ;nitiate  de  comitetul  cxecu-   D e s p re   a p ro v iz io n a re a   pentru  ia rn ă
           rii  satelor  Mctcş,  Găureni  şi   Poiana   —  spune  Paraschiva  Rotar  —  pcntiu   t,j  sfa(u|u;  popular  şi  cetăţenii  co-
           Ampoiuiui,  au  muncit  voluntar   prin   Pctru  şi  Marina,  că  numai  ci  au  mai   n.j  Almaşul  Marc.  Ei  construiesc   Dacă  la  cele  7  internate  din  raionul   mă,  ridicînd  din  timp  cantitatea  dc  lem­  aceeaşi  preocupare.  Astfel.  Şcoala  de  8
                                                                                                 '
                                                                                         '*  ~
                                                                                                          '
                                                                                                    *  *
           rotaţie,  economisind  circa  70.0CO  lei   rămas  să  înveţe  aici.  Ccîlnlţi ..   l,r  iernat  pc  lingă  şcoala  dc  8  ani.   Alba  s-a  asigurat  o  bună  aprovizionare   ne  sau  dc  cărbune  repartizată  şi  depo-   ani  din  Bcrghin  mai  arc  de  ridicat  încă
           faţă  de  preţul  stabilit  prin  deviz.  La   Despre  ceilalţi  copii  ai  familiei  Rotar   H  Pînă  acum,  spunea  tov.  Petru   cu  alimente  pentru  perioada  anului  şco­  zitîndu-o  în  condiţii  bune.  Printre  a-   2.300  kg  lemn  —  deşeuri,  Şcoala  din
           fel,  parte  din  materiale  au  fost  pro­  am  aflat  de  la  secretarul  sfatului  popu-  Mtf'.  preşedintele  comitetului  exe-   lar,  nu  sc  poate  spune  acelaşi   lucru   cestea  se  numără   comunele   Tcîuş,   Sîntîmbru  3.500  kg,  Vinţul  dc  Jos
           curate  pe  plan  local  :  piatră   pentru   1ar ■   .       ..    cu_l,l  nou!  internat  s-au  făcut  !u-   despic  aprovizionarea  cu  combustibilul   Ighicl,  Bărâbant,  Şard  ctc.  La  fel   în   1.851  kg,  Partoş  1.000  kg.  Şcoala  de  3
           fundaţie,  cărămidă.  Pentru  zugrăvitul   —  Toţi  copiii  Paraschivci  învaţă  bine.  Crai î'n  muncă  patriotică  în  vaîoa-   necesar  încălzirii  sălilor  dc  clasă   pe   uncie  comune  dc  munte  cum  este  Mc-   ani  nr.  2  dm  Alba  lulia  1.000  kg  bri­
                                             Traian  c  la  şcoala  medic.  Ion  la  Bucu­  rc   ;tc  50.000  Ici.  Internatul   va
           şcolii  dc  8  ani  dîn  Mctcş  şi  a  celor  de   reşti,  la  Institutul  dc  limbi  străine,  Ra-   f vc:!  j  dormitoare,  sală  dc  mese.   timpul  iernii.  E  drept  că  majoritatea   tcşul,  care  se  aprovizionează  din  par­  chete  ctc.  Cu  toate  că  acestor  unităţi   —  Cc  aveţi  specialitatea  casei1
           4  ani  din  satele  aparţinătoare  n-a  mai   veca  a  terminat  acum  facultatea  de  is-   bucata, baie.   /\pa  potabilă  va   fi   comitetelor  executive   ale   sfaturilor   chetele  ocoalelor  silvice  s-au  făcut  mar­  şcolare  şi  comitetelor  executive  ale  sfa­  —  Tocana  cu  mamâliguţa,  dar  nu
                                                                                                                                                                                  turilor  populare  dc  carc  aparţin  li  s-a
           fost  nevoie  să  fie  solicitate  forţe  din   tor'e  din  Cluj...  asiguiaw^  sprijinul  cetăţenilor  s-a  populare  şi  conducciilc  şcolilor  au  ma­  cări  în  vederea  asigurării  lemnelor  dc   avem...
                                                                                    v^u  sprijinul  cetăţenilor  s-a
                                                                                 n
                                              «■ie  am
                                               Tot  pcntiu  copiii  lor  au  muncit  şt   construi  3pA(juct  pe  0  lungime  de  nifestat  interes ji faţă dc această  proble­  foc.  Dar  nu  s-a  manifestat  peste  t$t  tConltnuaic  vt  puţ.  2-a)
           ehă  parii.  Comisia  de  fentei  a  luat  o                                                                                                                                                                      Desen  de  V.  MlHAllESCU
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14