Page 90 - 1964-09

Pag. 2 Drumul soci Nr. 3031'
^ — — <— — w M B — — t* M BBgj
r i i i i

Inovaţiile - o importanta AGENDA Q .R .P .O .T . D E V A

rezervă în activitatea economică Sfmbătă 26 sepi. 1964 r e c r u t e a z ă e l e v i p e n t r u

(Urmare din pag. T-a) ajuns din această cauză ca economiile ŞCOALA TEHNICĂ CADASTRALĂ DE 2 ANI DIN SIBIU
postcalculate realizate dc pe urma ino- CINEMA
tergiversarea rezolvării dosarelor, a pro­ vaţidor să fie de 5.000 lei, iar recom­ DEVA: împuşcături în ceaţă — ci­
totipurilor, a experimentării şi aplicării pensele acordate in majoritatea cazu­ C O N D I Ţ I I :
inovaţiilor în producţie. La E.M. Lu­ rilor prin apreciere să atingă cifra dc nematograful „Patria"; Vîrsta dc aur ■ a B B n B K ffiG ta a o a
pan, E.M. Aninonsa, U.M. Cugir şi în aproape 20000 Iei. Or, acest lucru nu a comediei — cinematograful „Arta";
alte unităţi industriale, sînt multe do­ stimulează inovatorii şi contribuie la scă­ PETROŞANI; Lumea mare a celor __ absolvenţi ai şcolilor medii ce culfură generala
sare care nu sînt întocmite conform re­ derea numărului de inovaţii. Aseme­ micî — cinematograful „Republica";
gulamentului de inovaţii. O parte din nea exemple avem la U.R.U.M. Petro­ Cei 7 magnifici — cinematograful „7 cu sau fără eaamen de maflurtfafe ;
referatele tehnice au un conţinut ge­ şani, E.M. Aninoasa, E.M. Zlatna şi în Noembrie"; ALBA IUL1A: Sehereza- — V îrsia înfre 17 şî 2 î de ani.
neral, din care nu reiese o analiză te­ alte unităţi. La U.R.U.M. Petroşani în da — cinematograful „Victoria"; E
meinică, din punct de vedere ichnico- 1960 au fost realizate 77 propuneri, în permis să calci pe iarbă — cinemato­ Informaţii suplimentare se primesc la Oficiul
graful „23 August"; SEBEŞ: Asasinul
economic (exemple: E. M. Aninoas.v 1963 circa 50. pentru ca în semestrul I regional de proiectare şi organizare a teritoriului
E.M. Pctrila, E.M. Zlatna, E.M. Deva, a.c. să se realizeze doar 21. din cartea de telefon — cinematogra­
I R.I.L. Haţeg, I.O.I.L. Deva ctc.). Activitatea pe linie de inovaţii tre­ ful „Progresul"; A dispărut o navă — — Deva. stn Aurel Vlaicu nr. 77, telefon 1869.
Există uneori o slabă preocupare pen­ buie şi poate fi îmbunătăţită. Pentru cinematograful „Sebeşul"; ORÂŞT1E:
tru rezolvarea la timp a dosarelor. In aceasta conducerile întreprinderilor, Vi-l prezint pe Balucv — cinemato­
primul semestru a) anului la Trustul împreună cu comitetele sindicatelor, graful „Patria"; Inculpatul 1040 — ci­
aurului Brad şi C.C.V.T. nu s-au re­ vor trebui să întărească şi să lărgească nematograful „Flacăra"; LUPENI:
zolvat 136 si respectiv 192 dosare. Nc- colectivele de inovatori. Cabinetele teh­ Dragoste lungă de-o scară — cinema­
rezolvarca dosarelor îşi găseşte explica­ nice vor trebui să fie aiurate mai mult tograful „C ultural"; H A Ţ E G :
ţia şi în nccxecutarea în termen a pro­ de comitetele sindicatelor, orîn comi­ Ei c u c e r e s c cerul — cinematogra­ 3.RJ.A. AUTOBAZA 6 HUNEDOARA
totipurilor. La C.C.V.J. executarea unor siile inginerilor şi tehnicienilor în ve­ ful „Popular"; BRAD: Podul rupt —
prototipuri durează 7-8 luni şi chiar derea rezolvării operative a dosarelor cinematograful „St. roşie"; SIMERIA:
peste un an. de inovaţii, în respectarea instrucţiu­ Pagini dc istoric şi Romînîa, orizont ANGAJEAZĂ:
Multe din inovaţiile realizate nu sînt nilor dc completare a acestora. De a- 64 — cinematograful „Mureşul".
legate direct de specificul producţiei. semnica, experimentarea propunerilor — mecanici aufo calificaţi şi condueăfori aufr
Aceasta dovedeşte că nu întotdeauna ac­ dc inovaţii şi executarea în termen a RADIO
tivitatea inovatorilor este orientată spre prototipurilor va trebui sa constituie cu o vechime de 5 ani.
rezolvarea unor probleme majore ale o preocupare dc bază a conducerilor în­ PROGRAMUL I: 5,06 Emisiunea
producţiei. La E.M. Deva a fost accep­ treprinderilor în acest domeniu. Acti­ pentru sate; 5,16 „Pe ogoarele pa­ Se asigură locuinţă.
tată inovaţia privind executarea unei vitatea inovatorilor va trebui orientata triei" — program de cîntece; 5,30 Lec­
maşini de spălat rufe, în timp cc o ino­ spre rezolvarea în primul rînd a celor ţia dc gimnastică; 5,40 Jocuri popu­
vaţie eficace, privind susţinerea rosto- nui importante probleme economice, lare; 6,10 Mici piese de estradă; 6,30
goalelor peste care se trece cu exploa­ legate de producţia de bază a între­ Sfatul medicului; 6,40 Muzică; 6,45
tarea, a fost respinsă. Se acceptă une­ prinderilor. Pronagauda tehnică trebuie Salut voios de pionier; 7,06 Muzică
ori inovaţii realizate de multă vreme c'tinsă mai mult în toate întreprinde­ uşoară; 7,45 Muzică distractivă; 8,00 R evista LUMEA
de către alte colective dc muncă. Nu rile. Conducerile întreprinderilor vor Sumarul presei centrale; 8,06 Melodii s b h b r m b
se urmăreşte apoi cu rigurozitate ren­ trebui să analizeze cu mai multă răs­ populare; 9,10 Muzică uşoară; 9,40
tabilitatea inovaţiilor. Midtc inovaţii nu pundere activitatea cabinetelor tehnice. „Folclorul regiunilor patriei" melodii
nu Ia bază un calcul economic. Aşa se Numai astfel realizările pe linia ino­ din Transilvania; 10,30 Muzică u- reaminteşte cititorilor săi că se pot
face ca la D.R.E.F. Hunedoara-Dcva s-a vaţiilor vor fi din ce în ce mai bune. NOUA ŞOSEA BA1ŢA-CRÂ.CIUNEŞTL şoară; 11,00 Muzică din opere; 11,30
Piese orchestrale de estradă; 12,03 Ciu­ face abonamente la toate oficiile
ta sextetul vocal „Periniţa" — muzica
populară; 12,20 Sport; 13,15 Muzică poştale locale.
din operete interpretată dc mari cîn-
tărcţl; 14,10 Cîntcce şi jocuri popu­
lare; 14,30 Prietenii lui do-re-mi; 15,30
Actualitatea în ziarele şi revistele noa­
stre: 15,45 Valsuri de compozitori ro-
W@ILPINfÂl bogăţească nivelul cunoştinţelor presă a devenit acum şi corespon­ mîni; 16,10 Melodii populare; 16,30
„Te iubim tinereţe" program de cîn-
dent voluntar, punînd mult suflet şi
profesionale, tînarul Cristea se stră­
duia să-şi ducă la ■ îndeplinire şi în această activitate. tccc; 16,45 Scrisori dîn ţară; 17,00
II atrăgeau zările spre necunoscut. sarcina obşteasca încredinţată. Din Propagînd cuvîntul scris, el a de­ Laureaţi ai celui dc-al III-lea concurs
Drumul fără sfîrşit parcă al liniilor 1954, an în care a primit această venit un cronicar al realizărilor ce­ internaţional „Gcorrre Enescu" —•
de fier i se părea că nu se sfîrseşte. sarcina, a muncit cu drag, reuşind să feriştilor de la staţia C.F.R. din Si­ 1964; 17,30 Muzici din onercte; 18,05
Melodii distractive; 18,30 Almanah
Pornit dintr-un sat de la poalele atragă un tot mai mare număr de meria, popularizînd cu pricepere ştiinţific; 18.55 Concert nentru oa­
munţilor Apuseni, s-a oprit aici la tovarăşi la lecturarea presei. succesele, combătînd cu tărie lip­ menii muncii aflaţi la edihnă; 19,40
Simeria. Zgomotul maşinilor, frea­ împletind armonios activitatea surile ce se mai manifesta. Alături Muzică de dans dc H. Mălincanu; 20,10
mătul muncii fără contenire, plecă­ profesională cu cea obştească, de ceilalţi corespondenţi voluntari Melodii oopulare îndrăgite de ascultă­
rile şi sosirile călătorilor, îi astkn- Gheorghe Cristea s-a afirmat tot din oraşul ceferiştilor, Gheorghe tori; 20,30 Pe teme internaţionale;
părou în parte dorul depărtărilor. mai mult ca un muncitor de nă­ Cristea se afirmă tot mai mult ei 20,40 Muzică de dans; 21,15 Carnet
Aşa se face că lînărul Gheorghe dejde, ca un activist obştesc destoi­ în noua activitate obştească. plastic; 21,30 Program dc romanţe;
Cristea din Poiana Ampoiului a in­ nic. Apreciindu-i activitatea depusă EMIL CREŢU 22,15 Muzică dc dans.
trat să înveţe meserie Ia Simeria, la comuniştii staţiei C.F.R. din Simeria impiegat dc mişcare
C.F.R. In 1963 se califică în funcţia l-au primit în rîndurile lor. In acest (din colectivul subredacţici vo­
de frînar Se părea că dorinţa de-a an difuzorul voluntar de la staţia luntare Simeria) TELEVIZIUNE
străbate drumurile patriei s-a îm­ C F.R. Simeria împlineşte 10 ani de
19,00 Jurnalul televiziunii; 19,10
plinit Dar cursurile de calificare au activitate în această muncă. Cele Rapsodii de toamnă; 19,30 Din viaţa
trezit în inima tînărului Gheorghe 750 de abonamente la ziare şi re­ SUCCESELE animalelor vieţuitoare în mers; 19,55
Cristea alte pasiuni. Dragostea faţă viste ale ceferiştilor din staţia Si­ COOPERATORILOR Improvizaţie şi artă; 20,15 Transmisiu­
de cuvîntul scris, dorinţa de-a cu­ meria oglindesc cum nu se poate ne de la Expoziţia realizărilor econo­
noaşte tot mai mult’ au devenit mai bine munca lui. Popularizînd MEŞTEŞUGARI mici naţionale a R.P.R.; 20,40 In faţa
preocuparea principală. Citind cu diferitele articole din presă în mij­ Lucrătorii din cadrul cooperativei hărţii; 20.50 Actualitatea cinematogra­
nesa|, a devenit în curînd un locul oamenilor cu care lucrează meşteşugăreşti „Jiul" din Petroşani, au fică; 21,50 Cîută orchestra Edmundo
obişnuit al bibliotecii. Ros (II); In încheiere Buletin dc ştiri.
difuzorul voluntar a început să aş- obţinut în perioada 1 ianuarie — Sport. Buletin meteorologic.
Vâzîndu-i dragostea peniru leclu- nerii din organizaţia U.T.M. îau în­ "iearfiă^pe Hîrtie fapte din viaţa septembrie a.c. importante"'sccccse în
ră, răbdarea cu care antrena şi pe credinţat sarcina de difuzor volun­ colectivului cu care lucrează, realizarea sarcinilor de plan. La> pro­
alţi tovarăşi la studiul cariilor, ti­ tar de presă. Continuînd să-şi îm- încercările lui, stîngace la înce­ ducţia globală sarcinile au fost depăşite Buletin meteorologic
put le păstra cu cţrijă, neîndrăz­ cu 6,68 la sută, la producţia marfa s-a PENTRU 24 ORE
obţinut o depăşire dc 20,25 la sută, iar
nind să le arate nimănui. Lucrurile la producţia neindustrială 3 la sută.
Handbal în 7, categoria A însă, nu au putut să rămîna multă In aceeaşi perioadă dc timp preţul Vreme notabilă cu cerul variabil.
vreme ascunse. Corespondenţii vo­ dc cost al produselor a fost redus cu Viatul va sufla potrivit din sectorul
luntari mai vechi din staţie s-au a- 3,25 la sută, obţinmdu-sc economii nord şi nord-csr. Temperatura aerului
Ştiinţa Petroşani— Dînamo Bacău 13-13 (6-7) propiat de tînăruf lor tovarăş, în- peste sarcina planificată în valoare dc va fi cuprinsă între 18 şi 23 grade
6.000 lei. ziua, iar noaptea între 8 şi 13 grade.
demnîndu-l să scrie, ajutîndu-l. Aşa IOAN CHIRAŞ
Pc stadionul din Petroşani a avut loc ced, cu repeziciune la ambele porţi. Pri­ PENTRU URM ĂTOARELE
joi întilnîrea restanţă a etapei a doua mii înscriu studenţii, apoi oaspeţii ega­ se face că difuzorul voluntar de corespondent 3 ZILE
a campionatului masculin dc handbal lează prin Martini. In continuare Dragi. Vreme nestabilă cu cerul temporar
dintre Ştiinţa Petroşani şi Dînamo Ba­ Baraş, Cosma înscriu şi în min. 20
cău. Numerosul public prezent în tri­ Ştiinţa conduce cu 6—2. Ştiinţa slăbeşte APUSENILOR noios şî cu temperatura staţionară.
bune a putut urmări o partidă intere­ ritmul şi oaspeţii înscriu punct după
santă în care victoria a surîs ambelor punct tcrmînînd repriza în avantaj. In Munţii Apuseni oferi îndrăgostiţilor za o mulţime dc urme de animale de
echipe dar care s-a terminat la egali­ repriza a doua oaspeţii sc menţin în dc drumeţii multe satisfacţii. Şerpuind peşteră. Printre cele mai frumoase şi P R O D U S E IN D U S T R IA L E
tate. Echipa oaspete la prima ei evolu­ atac şi în min. 40 cond.ic cu 10—7. de-a lungul văilor sau încălccînd peste atrăgătoare peşteri din ţara noastră este INSTITUTUL PEDAGOGIC
ţie în localitate a impresionat prîn pu­ După cinci minute Drig egalează. Pînă culmi, drumurile şî potecile de munte şi cea de la Meziad. Descoperită în anul
terea de luptă, rapiditatea atacurilor şi la sfîrşitul jocului ambele echipe mai în­ te poartă spre frumuseţi nebănuite. 1850 dc către luliu Ţăranii, peştera este DE ÎNVĂŢĂTORI DEVA
apărarea sigură în care s-a remarcat scriu cîtc două puncte astfeî că partida Apusenii, adăpostesc o variată gamă un adevărat tezaur subpămîniean cu
portarul Anca. Ştiinţa, după un start se încheie cu rezultatul de 13— 13. dc plante şi flori cum sînt : „Albium frumuseţi ncîntîlnitc. Fenomenele na­
hun în campionat, şi-a dezamăgii su­ S-au evidenţiat: Martini şi Moldovea- obligmim; (unică în Europa centrală), turale din interior păstrează denumiri Sfr. Gh. Bariţiu nr. 2 frORTIM EM TE
porterii prin jocul confuz şi lipsit dc nu dc Ia oaspeţi, Drig, Bara ba ş şi Cos­ ,,Epedra Distrachya", „Fertila Sadleria- străvechi. Aşa sînt „Turnul din Pisza",
claritate pe care l-a făcut. ma de Ia Ştiinţa. nn", (exemplare unice în tara noastră), „Treptele din piatră", „Capul de mici", telefon 1446
In prima parte a întîlnirii asistăm la A arbitrat cu competenţă Geo Po- apoi alte varietăţi fluoristîce ca : lilia­ „Cămila", „Poşta", „Proclamarea Repu­
faze în care jucătorii sînt prudenţi în pescu (Bucureşti). cul sălbatic, din preajma izvorului so­ blicii", „Buccmul lui Avram lancu" etc.
atac şi şutează foarte rar. Apoi jocul se DAN MIREANU meşului Cald. tulichina galbenă de Ia Vizitarea peşterii, care durează 4 orc, A N U N Ţ A
înviorează şi fazele spectaculoase se suc­ corespondent Vidra, laurul şi albumcala (Leontopo- precum şi explicaţiile ghidului Gheor-
diurn Alpinum) dc la Intregalde, care ghe Ilonaş, care de zeci de ani este un Aminarea concursului de admitere
Infîlnirea de fotbal A.S. C ugir— Gaz mefan Mediaş se găseşte la o altitdunic de 560 m (cea neobosit propagandist al tezaurelor na­ pentru inţlitu tu l pedagogic de în­
mai joasă Ia care poate ii găsită). văţători de 2 ani, (publicat în zia­
va avea loc duminică dim neaţă turale din Apuseni satisfac pc deplin.
Bogatele păduri întinse din Apuseni Peştera este formata din mai multe în­ rul „Drum ul socialismului" nr, 3025
Intîlnirea de fotbal contînd pentru etapa a IV-a a categoriei B la fotbal, din 19 septembrie 1964) pentru data
dintre echipele A. S. Cugir şi Gaz metan Mediaş, care urma să aibă loc după adăpostesc urşi, mistreţi, rîşî, căprioare căperi, dispuse în 6 etaje. de 7 octombrie 1964 orele 8. înscrie­
amiaza la orele 16,00, se va disputa duminică dimineaţa la orele 11, pe sta­ ctc., iar peşterile „Cetăţile Ponorului", MIHAI SUSAN
dionul din Cugir, „Meziad", „Scărişoara" şi altele păstrea- corespondent rile se fac pînă la începerea con­
cursului.

nuinţele şi deprinderile de conduită dis­ Organele de conducere ale colectivului
Probleme ale muncii ciplinată şi civilizată. Colectivul de c- crete ale muncii colective. Sarcinile res­
trebuie create pe baza unor cerinţe con­
levi este forma de bază a organizării
procesului educativ, lucru de care diri- ponsabililor trebuie fixate după nevoile
ginţii trebuie să ţină seama. Primul pas concrete ale muncii colective. Nu nu­
în educarea colectivului dc elevi constă mim un responsabil cu curăţenia în
în găsirea unor sarcini în jurul cărora timp cc clasa este perfect curată şi ele­
dirigintelui la clasa a V-a elevii sâ fie mobilizaţi într-o muncă co­ vii sînt ordonaţi, pentru că nu este ne­
lectivă antrenantă. Sarcinile pot fi va­
voie de un astfel dc responsabil. Daca
riate şi se pot referi atît la procesul de în-
ale clasei am desfăşurat o munca forma­
văţămînt cît şi la acţiuni extraşcolarc nu ţinem seama de cerinţele concrete
care pot trezi interesul elevilor. Se poa­ lă, numind responsabilităţi de care clasa
Munca profesorului diriginte presupu­ multe şcoli dc 4 ani din circumscripţia se. Sînt foarte mulţi elevi care nu ştiu te porni în educarea colectivului dc la nu arc nevoie, numai din motivul că a-
ne perfecţionarea continuă a măiestriei şcolii de centru. Aceşti elevi vin cu a- cînd trebuie sa-şi facă temele scrise. Am îngrijirea florilor din clasă, menţinerea şa a numit dirigintele altei clase, care
pedagogice, receptivitatea deosebită pen­ numite particularităţi individuale cu ca­ întîlnît elevi care începeau pregătirea în perfectă ordine a clasei şi rechizite­ lucrează în alte condiţii concrete.
tru sesizarea elementului nou în proce­ rt* profesorul diriginte dc la clasa a V-a lecţiilor cu scrierea temelor ; consider lor şcolare. In faţa elevilor trebuie să Pentru ca sâ obţină rezultate frumoa­
sul de educare comunistă a elevilor. va trebui să muncească. că c o cauza care determina slabele re­ existe mereu sarcini concrete şi comu­ se dirigintele de !a clasa a V-a trebuie să
Munca profesorului diriginte îşi arc spe­ Pentru ca eforturile depuse să se sol­ zultate la învăţătură pentru aceşti elevi. ne. care să constituie perspectiva mobi­ studieze cu multa răbdare clasa şi să cu­
cificul său pentru fiecare clasă, potrivit deze cu succese în munca instmetiv-e- Trebuie arătat elevilor că pregătirea lec­ lizatoare pentru colectiv. La începutul noască particularităţile elevilor săi şi nu­
particularităţilor de vîrstă ale elevilor. ducativâ sc impune dc Ia început o pro­ ţiilor începe cu învăţarea cunoştinţelor formării colectivului trebuie folosite mai apoi Să acţioneze, calăuzindu-se în
La clasa a V-a inunca profesorului di­ blemă dc care profesorul diriginte tre­ teoretice din manuale şi notiţe iar cînd perspectivele apropiate, concrete ca au­ permanenţă de normele stabilite de prac­
riginte ridica unele aspecte specifice n- buie să ţină scama şi anume : este vorba au fost însuşite bine cunoştinţele teoreti­ diţie colectivă de basme, vizionarea u- tica pedagogică.
cesici clase şî de care trebuie să ţinem dc cunoaşterea psiho-pcdagogica a fiecă­ ce, elevul să treacă la efectuarea temelor nui film, menţinerea disciplinei şi cură­ Directorii şcolilor de 8 ani de la sate
scama în procesul instructîv-educativ. rui elev. Profesorul diriginte va trebui scrise care reprezintă o aplicare în prac­ ţeniei în clasă, pregătirea conştiincioasă să numească, dacă e posibil, diriginţi la
Particularităţile muncii dirigintelui la să ceară fiecărui învăţător, de la care ca tică a noţiunilor teoretice însuşite. a lecţiilor etc. Pe măsură ce se închea­ clasa a V-a, profesori calificaţi, care au ® Cafele cuiOOfileeucoperţ/ficr u
clasa a V-a izvorăsc din faptul că în a- venit elevi în clasa a V-a, o caracteriza­ O altă problemă esenţială în munca gă colectivul clasei, trebuie puse în bogate cunoştinţe psiho-pcdagogicc şi
ccastă clasă sînt cuprinşi elevi caic pînă re psiho-pedagogică a acestora, sa vizite dirigintelui la clasa a V-a o constituie faţa elevilor perspective mai îndepărta­ pot să organizeze şi să educe cu succes © Ca/efe scofare cpec/afe
aci fuseseră instruiţi şi educaţi de un sin­ ze apoi familiile elevilor cu scopul cule­ formarea colectivului dc elevi. E O pro­ te ca: pregătirea unei serbări, îmbunătă­ colectivul clasei a V-a, care pune în fa­
gur cadru didactic, care cunoştea parti­ gerii dc noi informaţii şi date asupra blemă foarte grea, care presupune răb­ ţirea continuă a situaţiei la învăţătură ţa dirigintelui probleme educative com­ 0 8/oc no fes CU mapă pro S
cularităţile dc vîrstă şi individuale ale c- dezvoltării elevilor pînă în clasa a IV-a dare, tact şi măiestrie pedagogică. Elevii etc. plexe ce trebuie rezolvate. Să se evite
lc vi lor. In clasa a V-a obiectele fiind inclusiv. care vin în clasa a V-a dc la diferite O altă problemă dificilă pentru clasa numirea în funcţia de diriginte la clasa © Ca/efe scofare Z
predate dc mai multe cadre, legătura a- Posedînd aceste date profesorul diri­ şcoli de 4 ani nu formează un colectiv, a V-a o constituie formarea activului a V-a a cadrelor suplinitoare, majorita­ ® B/ocurf Pf/er/Ze
ccstora cu clasa este mai limitată, de aici ginte de la clasa a V-a va putea începe ci un grup dc elevi în care flecare elev clasei, nucleul de elevi în jurul căruia se tea absolvenţi ai şcolilor medii, care nu
necesitatea unei persoane care să se ocu­ munca sa dc educator al clasei pe care îşi exercită particularităţile sale Indivi­ încheagă viaţa colectivului şi pe care se posedă cunoştinţele necesare dc pedago­ j ® Cornete P/fer/fe 1
pe cu asigurarea unităţii de * cerinţe şi o conduce. înarmat cu sarcinile dc bază duale. Este prezent egoismul, individua­ sprijină dirigintele în munca sa. La cla­ gie şi psihologie pentru a putea face fa­
acţiuni în munca instructiv-educativă, să ale dirigintelui ca : educarea politică şi lismul, ceea ce indică un stadiu foarte sa a V-a nu se poate alega activul cla­ ţă cu succes problemelor educative ri­ . ® U/rf/e Pe scr/s snec/e/as/ I
urmărească dezvoltarea şi progresul ele­ morală a elevilor, formarea colectivului înapoiat al colectivului. sei încă din primele zile ale muncii di­ dicate de clasa a V-a. 1 & U/rf/e pentru Pesenpp B f
vilor. Această persoană este profesorul dc elevi, ridicarea nivelului Ia învăţătură rigintelui cu clasa. E necesar o cunoaştere
diriginte, principalul îndrumător şi orga­ şi lărgirea orizontului cultural al elevi­ Profesorul diriginte trebuie sa încea­ icmeinîcă a elevilor. Este bine ca la în­ Clasa a V-a ridică o seamă de proble­ £© UJr/fepPofru t/pare .pt/corf rP \
nizator al activităţii elevilor din clasa pc lor, educaţia estetică a elevilor, educaţia pă munca de formare a colectivului cla­ ceput sâ antrenăm pc cei mai buni elevi me nu numai dîn punct de vedere al c-
care o conduce. Dirigintele clasei a V-a fizică şi igienico-sanitară a elevilor, pro­ sei cît şi a spiritului colectivist. Colec­ în organizarea vieţii clasei, dîndu-le anu­ dncaţiei, ci şi din punct dc vedere al S g/sfre. &ger> Pe, mape carnete
trebuie sâ fie un foarte bun pedagog şi fesorul diriginte îşî începe nobila sa mi­ tivul şi spiritul colectivist se pot for­ mite sarcini temporare, iar cînd ne-am instrucţiei, probleme ce sînt viu discu­ b/rf/'e Pe cafffote s
psiholog, cl trebuie să organizeze inunca siune dc formare a personalităţii multila­ ma numai prin muncă colectivă, unde convins de calitatej lor, ei pot fi aleşî tate în literatura pedagogică şi care so­ 1
educativă din clasă, să urmărească succe­ teral dezvoltate a viitorului constructor elevii îşi cîştigă o experienţă socială, sc în diferite funcţii ale colectivului. licită o muncă susţinuta pentru rezol­
sul elevilor la învăţătură, sâ formeze o al comunismului. învaţă sa simtă şi să acţioneze în conuin, Membrii activului trebuie sa fie elevi varea lor din partea tuturor cadrelor ce
disciplină conştientă la elevi, să formeze Dirigintele trebuie să fie mereu în sâ-şi subordoneze interesele personale cu o atitudine justă faţă de sarcinile şco­ predau la ace-*»ă clasă.
colectivul de elevi şi sa organizeze un mijlocul elevilor, să discute cu ei. să le celor colective. Trebuie dezvoltat la e- lare, care să se intereseze de viaţa colec­
raţional regim zilnic al acestora. arate cum trebuie să înveţe, cum să-şi levi spiritul de solidaritate, de tovără­ tivă a clasei, să aibă capacităţi organiza­ prof. R. NOJA
In şcolile din mediul rural, în clasa a planifice timpul dc muncă, cum sâ-şi ia şie şi prietenie. Tot în colectiv, sc edu­ torice şi să se bucure de autoritate si in­ Şcoala dc 8 ani Balşa,
V-a sînt cuprinşi clcvj care vin de la mai notiţe, cum să-şi pregătească temele scri­ că cu succes trăsăturile de caracter, obiş fluenţă în colectiv. raionul Orăştie