Page 91 - 1964-09

Nr. 3031 Dramul socialismului Pag. 3

py y ^ g
y n i / O r = t r \ /
XI
fav ■ * 7 * /5
r ~ / " A ^ / f « f f A F l i i i / J E K R l
w
a
w
K __ b
B\v\ — 7 ./ a J
■ ■ r V -
Swfnr*. y g ş g s
*mb
n9C om petitiile“
§ 3 ta a « & $ I a , r e a l i s m r l i p f l ’ o d a a e l l v i i ă ^ i i b m m i b ® I I

pe ItmiMa. «iBggM$£ şi a pl^înrairai de pp©dMe‘^ie în â dIncuriL e vai II JIULUI

pe p©pl®adsa I«2© sep^eBaabeie in anele nerii Văii Jiului continuarea întrecerii taje frontale, au rămas în urmă faţă jumătate a (unii minusurile cresc, iar în
I.una august a însemnat pentru mi­
de plan ; Lonea cu 4,36 m.l. Vulca­
a doua jumătate şi, mai ales în a treia
pentru îndeplinirea exemplară a sar­ nul cu 6,4 m.l., Petrila cu 0,7 m.l., ceea decadă, sc dă bătălia pentru recupera­
cinilor dc plan şi a angajamentelor care cc a atras după sine scăderea cantităţii rea rămînerîi în urmă. Din cauza in­
rara :I dă ta Industriale prevăd sporirea producţiei de cărbune, dc cărbune extras. Cauzele? Insuficien­ tensificării ritmului de muncă, lucră­
activităţii
ta pregătire a fronturilor dc lucru şi
îndrumarea competentă a
economice de către organizaţiile de organizarea defectuoasă a muncii bri­ rile de întreţinere sînt lăsate pe planul
al doilea, urmînd să sc facă în luna
partid s-a concretizat în orientarea spre găzilor. următoare. Cît este de dăunătoare a-
4» 'j creşterea vitezelor de avansare în aba­ Dintre toate exploatările miniere din ceastă tendinţă o demonstrează tot
3 v>
ÎNTREPRINDERI ÎNTREPRINDERI I j l s ■§ s- ÎNTREPRINDERI Producti­ Producţie 1-20 scpi. taje în vederea sporirii productivităţii Valea Jiului numai Petrila nu şi-a rea­ exemplul Pctrilci. După cc încheie luna
lizat sarcina dc creştere a productivităţii
august cu un plus dc 250 tone faţă de
muncii. In eforturile lor de a realiza
viteze dc avansare mai mari decît cele
muncii, cu toate rezultatele bune în­
1 2 e3.. vitate august planificate, minerii au aplicat cu con­ registrate în abatajele camera. Procentul plan, la 15 septembrie exploatarea în­
pentru ca la 20 ale lunii minusul să
secvenţă iniţiativele „Două cîmpuri de dc 98,4 Ia sută a fost impus dc creşterea registrează un minus de 2.956 tone,
cărbune în fiecare schimb, din fie­ numărului de posturi prestate în regie crea sc ă cu încă aproximativ 300 de
C. S. HUNEDOARA 100,77 Exploatarea min. Bâiţa- FABR. CHIMICA ORAŞTIE 101,4 100,5 care aripă do abataj cameră" şi „Doua pentru remedierea unor lucrări din sec­ tone. In contrast, merită să fie citat
fîşii pe zi" realizate în abatajele fron­ toarele 1 şi IV care, neîntreţinute la exemplul Uricaniului unde planul se
Cocscria 102,52 tco Crăciuneşti 100,57 91 tale. Rezultatele înregistrate la sfirsi- timp, au intrat în presiune provocînd îndeplineşte zi dc zi. Luna august c
ATEL. R.M.R. SIMERIA 101 65,6
Fabrica de aglomerare Exploatarea min. Boiţa- lul lunii august confirmă oportunitatea strangulări în producţie, eît şi nceşa- încheiată cu o depăşire a planului de
FABR. „VIDRA" ORAŞTIE 107,1 120 măsurilor indicate dc organizaţiile dc lonării judicioase a ramblecrii abataje­ 3,3 procente, la 15 septembrie depă­
a minereurilor nr. 1 109,C0 102 Haţeg 128,4 218,5/102 partid, măsuri care au fost axate pe lor. Aceasta a dus la scoaterea simultană şirea este dc 4,3 procente, pentru ca la
Fabrica de aglomerare Exploatarea min. Zlaşti 99,4 123 FABR. ..SEBEŞUL" SEBEŞ 100,31 100,2 îmbunătăţirea organizării muncii, folo­ a mai multor abataje din producţie, 20 ale lunii să se înregistreze 5,2 la
sirea raţională a maşinilor, utilajelor ceea cc a grevat asupra productivităţii sută peste planul extracţiei de cărbuni.
a minereurilor nr. 2 106 96 TRUSTUL AURULUI BRAD 104,7 —
FA3R. „CAPRIOARA" şi timpului dc lucru, aplicarea meto­ muncii. Comitetelor dc partid, conducerilor
Secţia 1 furnale 100,69 ICO delor de exploatare de mare productivi­ tehnice ale exploatărilor le revine sar­
Exploatarea min. Barza 99,4 99,4 Din graficul întrecerii se mai des­
Secţia (J-a furnale 113,63 1C2 SEBEŞ 101,54 100,05 tate, introducerea tehnicii noi, ridica­ prinde însă şi faptul că în primele două cini să ia măsuri corespunzătoare pen­
Exploatarea min. Zlatna 110.4 100,2 rea calificării profesionale şi altele. Este decade ale acestei luni unele exploatări, tru ca în adîncuri „competiţia" pentru
Secţia fll-a furnale 112,79 107 FABR. DE HIRTIE edificator faptul că în abatajele camera mai mult cărbune să sc desfăşoare con­
JNTREPR. MIN. JESEA 107,7 107,1 respectiv Petrila, Aninoasa şi Vulcan,
O ţelăria M artin nr. 1 ICO, 53 105 PETREŞTI 104,79 101,40 pc întregul combinat viteza de avan­ nu şi-au realizat planul extracţiei de tinuu. fără scăderi şi rămîneri în urmă.
O ţelăria M artin nr. 2 IC I, 98 103 INTREPR. DE CONSTRUC- sare a crescut, realizîndu-sc în medie cărbuni. Pe lingă unele greutăţi de Totodată, este necesar să sc atragă aten­
ţia asupra calităţii cărbunelui, obiec­
91.3 m.l. pe lună faţă de 80,8 m.l. pla­
ordin obiectiv (condiţii specifice de ză-
O ţelâria electrică 103,56 103 III SIDER. HUNEDOARA 100.1 100,1 FABR. „ARDELEANA" nificat. De menţionat este faptul ca în cămînt, lipsă de explozivi ş.a.), nerea- tivul principal al întrecerii socialiste,
toate exploatările miniere din Valea pentru realizarea căruia trebuie să mo-,
Laminorul de S00 mm. 102,33 106 D1R. REG. A ECONOMIEI ALBA IUL1A 100,68 103,51 Jiului s-au realizat viteze de avansare lizarea planului sc datoreşte unei ten­
Laminorul de 650 mm. 104,06 104 superioare celor planificate. Depăşirea dinţe greşite. Se observă ca în prima bilizeze toate forţele. s. POP
FORESTIERE 95,8 102 INTREPR. „MARM URA"
Laminorul de 1000 mm. 105,50 102 vitezei dc avansare cu 9 m.l. a făcut ca ~ cţi; ftvV *\
la Uricani sarcina de creştere a pro­ i? vitfsji.rjsflsaii '•
UZINA „VICTORIA** Intrepr. forestieră Baia SIMERIA 106,29 121,37 ductivităţii muncii să fie îndeplinită în
cîe Cri? e9,2 100
CALAN 98,60 INTREPR. „VISCO ZA" proporţie dc 110,4 la sută, exploatarea
Inirepr. fere st. Dobra 91,9 90 dep2şindu-şi astfel planul extracţiei de ’A
Sectorul furnale 101,68 101,! LUPENI 99,7 cărbuni cu peste 1.500 tone. Rezultate V V *
Intrepr. forest. Haţeg 77,3 105 99,5
Sectorul semicocs 110,90 105,! I frumoase au fost înregistrate şi dc mi­
latrepr. forest. Hunedoara 92 100 INTREPR. DE PRODUSE RE- nerii din Lonea, Aninoasa şi Vulcan.
Turnătoria de lingoîierc 102,57 91 Cifrele din graficul alăturat reflectă
Intrcpr. forest. Orăştie 109,4 101
Turnătoria nr. 1 94,66 124 FRACTARE BAR'J MARE 118,3 115,3 eforturile depuse pentru sporirea pro­
inirepr. forest. Petroşani 105,2 105 ductivităţii muncii, calc principală dc j & â ® * 7 . ? j t
COMBINATUL CARBO-
Jntrepr. forest. Sebeş 91,5 105 TRUSTUL REG. DE CON - creştere a producţiei de cărbuni.
NI FER VALEA JIULUI 103,7 93, Dacă în abatajele camera vitezele dc
IMTREPR. REG. DE TRAN- STRUCJII HUNED.-DEVA 99.3# 53 avansare planificate au fost nu numai
Exploatarea min. Lonea 105,7 100, atinse, ci întrecute de toţi „Participanţii
SPORT AUTO 105,5 ICI,2 INTREPR. PENTRU MATE-
Exploatarea min. Petrila 98.4 93, la competiţia din adîncuri", frontalele
au r?mas în urmă în medie cu aproape
Exploatarea min. Anin. 104,5 97, Autobaza Deva 101 100,8 RIALE DE CONS1RUC-
2 m.l Numai la Aninoasa sarcina pla­
Exploatarea min. Vulcan 103,7 92, Autobaza Petroşani 114 101 ŢII BlRCEA 142,62 108,7 nificată a fost întrecută cu 1,4 m.l. pe
Exploatarea min. Lupcni 102,7 103 Autobaza Sebeş 106,9 101,3 lună, iar la Lupcni s-a realizat viteza
INTREPR. DE IND. LOC. 100,7 d~ avznsare planificată pentru aceste
Exploatarea min. Uricani 110,4 105. Autobaza Alba lulia 100 93.5 abataje. Celelalte exploatări, cu excepţia
TRUSTUL MINIER DEVA 103,77 Autobaza HuneJoara 111 113 l.R.I.L. Alba 83,6 103 Uricaniului, care n-a avut în lucru aba-
Aule bara Grad 99,1 97 I.P..I.L. Brad 121,2 113,74
Exploatarea min. Teliuc 1CI 1G1 I.O.I.L. Deva 101,4
Exploatarea min. Ghelar 115,3 105, TERMOCENTRALA l 9,3
I.R.I.L. Haţeg 104,8 101,7
Exploatarea min. Deva 9? 101, PAROŞEN) 97,74 100,03 IVisa b u n a P a v c l l a n c u , ş e f d e s c h i m b la s e c t o r u l II a l m i n e i V u l c a n , î m p r e u -
I.O.I.L. Hunedoara 112,7 88,04 | n ă c u o r t a c i i s ă i , r e a l i z e a z ă l u n a d c l u n ă r a n d a m e n t e m a r i d e e x t r a c -
Exploatarea min. Săccr. 102,7 1C2 ţ ie şi î n s e m n a t e d e p ă ş i r i d e p l a n .
IN fK P X DE EX?tORAr. 1 I.PJ.L. Orăştie 98,7 ICO |
Exploatarea min. Mun- I.O.I.L. Pelrcşani 92,1 103,04 | ® 9 * g a fii3 z a B * e
celul Mic 91,8 95. 1 HUNEDOARA 91,2 103,4 I.R.I.L, Sebeş • ■ 91,7 102 1 a m u n d i
In parchetele de exploatare a masei Prea TU De cel
- ^
lemnoase din întreprinderile forestiere
m «bCSfi TĂTILE SIDERURGICE ale regiunii noastre sc desfăşoară o între­ tu l r e g i o n a l d e c o n s t r u c ţ i i H u n e - g r e l e c a b u l d o z e r e , e x c a v a t o a r e ,
D u p ă 8 l u n i d e a c t i v i t a t e T r u s ­
cere vie, mobilizatoare Şi rezultatele
m a c a r a l e t u r n n u s l u t f o l o s i t e l a
ClS? \ sJ UzS {h J Ă:
sînt tot mai bune. Aproape toate colec­
tivele de muncă îşi depăşesc cu regula­ d o a r a - D e v a a î n s c r i s in d r e p t u l c a p a c i t a t e a n o m i n a l ă , e f e c t u l n -
c a p i t o l u l u i p l a n f i z i c o c i f r ă n c -
du-se c u e le l u c r ă r i m ă r u n t e , s e
ritate planul dc producţie. In cele 8 luni s a t i s f ă c ă t o a r e : p r e d a r e a a n u m a i v e d e t r e a b a c ă n i c i a c e a s t ă p r o ­
Uzina „Victoria" Călan s-a produs pes­ pstreze un consum specific de cocs cu ale anului pc D.R.E.F. Hunedoara-Deva 818 a p a r t a m e n t e , f a ţ ă d e 1.399 c l i c b l e m ă n - a f o s t l u a t ă s e r i o s i n s e a ­
Realizarea şi depăşirea te plan mai mult de 4.700 tone fontă. peste 300 kg. pe tona de fontă mai sarcinile producţiei globale şi marfa au e r a u p l a n i f i c a t e a s e d a in f o l o ­ m ă d c c o n d u c e r i l e u n i t ă ţ i l o r d i n
Sporul de producţie, aşa după cum se mic dccît cel planificat. Prin urmare fost depăşite cu 3,5 la suta şi respectiv s i n ţ ă p î n ă l a 31 a u g u s t a c. V a l e a J i u l u i . C o n d u c e r i l e g r u p u ­
poate vedea în tabelul dc mai sus, a loan Olarii, liie Mîtcă, Petru Lîpşa, Ni- cu 6,8 la sută. D e c e s - a u p r e d a t a ş a p u ţ i n e r i l o r d i n P e t r o ş a n i ş i L u p c n i c o n ­
amgajameniîMfiai la fontă; fost obţinut pe scama creşterii produc­ colac Covatiov, S/mion Jurcă, Simion Succese asemănătoare au fost obţinute a p a r t a n i e u t c ? U n u l d i n a r g u m e n ­ t i n u ă s ă f o l o s e a s c ă n u m e r o a s e u t i ­
t e l e a d u s e d e c o n s t r u c t o r i e s t e l i p ­
tivităţii muncii.
l a j e g r e l e l a e x e c u ţ i a u n o r l u c r ă r i
Stănculea şi toţi ceilalţi furnalişti dc
lunii şi pînă în ziua de 21 in afară de
Consumul specific dc cocs a scăzut la Hunedoara şi Calan îşi respectă cu- şi în Juna septembrie. De la începutul s a f o r ţ e l o r d e m u n c ă . I n t r - a d e v ă r , d e m i c ă î n s e m n ă t a t e , In t i m p c e
cu cocs economisit... dc fontă, faţă dc cel planificat. Aceasta vîntul dat. I. F. Dobra toate întreprinderile şi-au p e ş a n t i e r e n u s î n t c o m p l e t a t e m u l l ă v r e m e v r e o 7 m a c a r a l e f e ­
la unele secţii cu peste 100 kg. pe tona
e f e c t i v e l e p l a n i f i c a t e . D a r . c u t o a ­
r e a s t r ă a ş t e p t a u s ă f i e t r a n s p o r t a t e
Fireşte, coautorii acestor succese pot
înseamnă că depăşirea de plan a fost fi consideraţi pe drept cuvînt şî aglo- îndeplinit şi depăşit prevederile planului te c ă l i p s e s c n u m e r o ş i m u n c i t o r i , p e ş a n t i e r e .
dc producţie. Cele mai bune realizări
...este obiectivul princip.il al întrecerii telor — iată doar cîteva dintre căile realizată, aşa după cum s-au angajat meratoristii şi corsarii. Luna trecută, le-au dobîndit lucrătorii dc la l. F. Sebeş, in a c t i v i t a t e a ş a n t i e r e l o r s e m a ­ I a t ă n u m a i d o u ă d e f i c i e n ţ e c a r e
socialiste ce o desfăşoară furnaliştii din prin care şi-au propus să ajungă la cele furnaliştit, pe seama cocsului economi­ atît unii, cît şi alţii, s-au străduit sâ I. F. Haţeg, şi I. F. Potroşani, care şi-au n i f e s t ă n u m e r o a s e d e f i c i e n ţ e c a r e d a c ă a r f i f o s t e v i t a t e s e p u t e a
Hunedoara şi Călan. Militând pentru mai bune rezultate. Despre eficienţa sit. dea furnaliştîlor materii prime cît nui îndeplinit planul de producţie în pro­ a u c o n d u s l a u n r i t m î n c e t i n i t a j u n g e l a u n r i t m b u n d e e x e c u ţ i e
traducerea lui in viaţă, ei se străduiesc lor o scurtă privire in „agendele de Şirul succcsolor continuă şi în luna mulic şi dc calitate corespunzător.rc. In porţie dc 105 la suta. d e m u n c ă . D e p i l d ă , p e ş a n t i e r e l e s u p l i n i n d m ă c a r o p a r t e d i n e f e c ­
sa aplice cele mai eficiente măsuri tch- întrecere" publicate anterior îu coloa­ mod deosebit trebuie scos în evidenţă d i n V a l e a J i u l u i p e r s i s t ă î n c ă d e ­ t i v e l e c a r e l i p s e s c .
nico-organizatoricc, să facă drum tot nele ziarului nostru este de natura să aceasta. Din tabelul de nul sus sc poate efortul depus dc a^lomcratori.ştii de la La baza realizărilor dc pîna acum au f i c i e n ţ a in p r i v i n ţ a o r g a n i z ă r i i P e ş a n t i e r e l e d i n V a l e a J i u l u i ,
mii Iar;; tehnicii noi $i metodelor îna­ convingă. De la începutul anului şi vedea că în primele zile planul a fost fabrica d» aglomerare nr. I. Pe graficul stat aplicarea în producţie a unor ma­ p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e . /Uci, c u cit ş i p e c e l e d i n V a l e a M u r e ş u l u i ,
intate de munca. Ridicarea temperatu­ pîna în prezent planul a fost depăşit realizat şi depăşit la toate secţiile. In întrecerii dc la această crcţic s-a înscris, suri eficace. Dintre acestea, una deose­ t o a t e c ă s c r e s i m t e a c u t l i p s a u n o r r e a l i z ă r i l e s i u t d i m i n u a t e ş i d e
bit dc importantă a fost îmbunătăţirea
rii acrului cald, a presiunii la gîtul fur­ cu regularitate, aproape la toate secţi­ mod deosebii se evidenţiază colectivul pe linsă o depârire apreciabilă a pla­ continuă a organizării muncii. In majo­ m u n c i t o r i , a l e c o n d u c e r i l e g r u p u r i ­ a l t e a s p e c t e c a : n e f o l o s i r e a r a ţ i e -
a u
l o r
ş i
n u
ş a n t i e r e l o r
nalelor, respectarea întocmai a reţetei ile. A crescut productivitatea muncii secţiei a 111-a de la C. S. Hunedoara. nului dc producţie, şi o creştere a pro­ ritatea sectoarelor de exploatare s-a in­ c ă u t a t s ă o r g a n i z e z e şi s ă n o l ă a t i m p u l u i d e e x e c u ţ i e , a p r o ­
d<r dozare, a graficelor de încărcare şi şi a scăzut consumul specific de cocs. El are un merit în plus. Şi anume că, ductivităţii muncii cu aproape 9 la trodus şi extins cu bune rezultate for­ e x t i n d ă p c s c a r ă l a r g ă p r o c e d e u l v i z i o n a r e a f ă c u t ă d e s e o r i in s a l ­
sută. Aceleaşi succese frumoase, după
t u r i, i n d i s c i p l i n a î n m u n c ă , c i t ş i
descărcare, buna întreţinere a agrega­ Luna trecută, la C. S. Hunedoara şi în această perioadă, a reuşit sâ înre- cîte se poete vedea pe panoul agendei ma de organizare a muncii în brigăzi d e c o n s t r u c ţ i e i u l a n ţ , c u f l u x c o n ­ s l a b a c o o r d o n a r e ş i a s i s t e n ţ ă t e h ­
(e obţine şi în luna aceasta. complexe cu plata în acord g’ohsl. E- t in u u . D i n a c e a s t ă c a u z ă d e m u l t e n i c ă c e s e m a i a c o r d ă Ia u n e l e
chipelc şi brîeăzilc din unele parchete o r i s e l u c r e a z ă g r e o i , n u e x i s t ă p u n c t e d c l u c r u .
Cu rirm mai încetinit însă se lucrea­ au fort întărite cu muncitori callflccţî. d e c a l a j e l e c u v e n i t e p e n t r u l u c r ă ­
ză Ia fabrica dc aglomerare nr. 2, care r i l e d e c o n s t r u c ţ i i ş i c e l e d e In ­ V r e m e a e s t e î n a i n t a t ă . D a c ă s e
în primele două decade, a rămas în Asistenţa tehnică a fost întărită. Re­ s t a l a ţ i i . i a r p r o d u c t i v i t a t e a e s t e m a i c o n t i n u ă m u n c a i n a c e s t r i t m
partizaţi pc sectoare şî parchete, ingine­ r e a l i z a r e a p l a n u l u i f i z i c d e l o c u i n ­
urma. Faptele au dovedit că aici mun­ rii şi tehnicienii din întreprinderi au î n d e p l i n i t ă i n t r - u n p r o c e n t m a l r e ­
D u p ă c u m s e d u s d c c i t s - a r fi p u t u t r e a l i z a in ţ e p c a n u l 1964 e s t e p e r i c l i t a t ă .
p o a l e v e d e a ş i d in ceşte un colectiv harnic, bine închegat, sprijinit concret colectivele de muncitori c o n d i ţ i i d e organizare t e m e i n i c ă . C o n d u c e r i l e T R C H. şt a l e c e l o r l a l ­
t a b e l u l d e m a i s u s , care a învins cn succes O seamă dc în organizarea muncii, folosirea din plin D e s i g u r , in a s t f e l d c s i t u a ţ i i m e c a ­ t e u n i t ă ţ i a p a r ţ i n ă t o a r e v o r t r e b u i
c o l e c t i v u l s e c ţ i e i greutăţi. Nu încape îndoială ca în­ a timpului dc lucru etc. Ca urmare, şe­ n i z a r e a l u c r ă r i l o r g r e l e a r f i a v u t c a i n t i m p u l c e a m a t r ă m a s s ă
O .S .M . n r 2 o b ţ i ­ drumat He organizaţia de partid, va fii de echipe şi brigăzi au repartizat mai u n e u v i n t d e s p u s , a r f i î n v i o r a t i a t o a t e m ă s u r i l e c u p u t i n ţ ă p e n ­
n e c e l e m a i f r u ­ judicios muncitorii pe operaţii do lucru, r i t m u l g e n e r a l a l e x e c u ţ i e i . D a r . t r u r e d r e s a r e a s i t u a ţ i e i . P l a n u l
face totul ca în timpul cc 1 mai scurt ţinînd seama dc calificarea şi dc expe­
m o a s e r e z u l t a t e in d i n m o m e n t c e o s e a m ă d e u t i l a j e f i z i c t r e b u i e î n d e p l i n i t i n t e g r a l .
î n t r e c e r e a s o c i a l i s să iasă şi din acest impas. rienţa lor in muncă.
t ă c c o d e s f ă ş o a ­
r ă o ţ c l a r i i d e l a
C S. H u n e d o a r a .
*• # v iSoi p e c t d i n t i m p u l l u ­ ut âtit ori evidenţiaii
I N F O T O :
a s ­
c r u l u i p e ş a r j ă la
u n u l d i n c u p t o a ­
w w = !r?JT - i i i t x r e l e s e c ţ i e i O .S .M .
i - ur. 2.
H M f l K r " .
peste plan o cantitate însemnata dc
M a t mult oţel9 oţel, dc cca mai bună calitate. f x l
Cu mult spor lucrează şi colectivele
de laminatori Străduindu-se să-şî de­
— ' L
mai multe laminate păşească planul ritmic, laminatorii de la J ^ V i
hmhic^rclc dc 8C0 mm., bluming şi
650 in * înscriu pe graficele întrecerii
succesele cele mai frumoase. Dc altfel, “ **11
a lozinca „Să dăm patriei metal ducere a fontei lichide în cuptoare cu cifrele din tabelul de mai sus sînt în
nult şi mai bun" sc desfăşoară în- două macarale. Rezultatul este la fol acest sens cît sc poate de edificatoare.
r;a socialistă şi la secţiile de oţc- dc satisfăcător. La cele trei secţii s-au produs în plus maBi
,i laminoare. Pentru a înscrie pc Aplicarea metodelor noi dc muncă, în două decade din această lună circa
r cele mai frumoase realizări, oţc- îmbunătăţirea continuă a procedeelor 2.500 tone laminate finite şi blumuri
ndemnaţi dc comunişti, pun s c ­ tehnologice, i-au condus pe oţclarii din de rclaminarc.
it pc folosirea cît mai deplină a aceasta secţie la obţinerea unei produc­ ☆ ie *
urcior şi a timpului de lucru. Cei tivităţi a muncii în luna trecută cu Despre realizările frumoase ce le ob­
I O.S.M. nr. 2, unde în ultimele aproaoe 2 la sută maj mare decît cea ţin siderurgiştii din Hunedoara şi Că­
au intrat în funcţiune încă două planificată. Şi, după cîte se poate ve­ lan s-ar mai putea spune multe. Cu MARIA BODNAR este muncitoa­ NtCOLAE STANCIU este şeful IULIU TOMOAIE este miner şei GKEORGHE NELEGA este miner
>:rc dc marc capacitate, au inec- dea pe panoul agendei, succese la fel acelaşi entuziasm ca şi la secţiile dc re în sec|ia vînat a Întreprinderii unei brigăzi de tîmplari de la I.F. de brigadă la sectorul II al Exploa­ şef de brigada la sectorul III al Ex­
i \ aplice no: letodc dc muncă, Hc frumoase au înregistrat şi în pri­ furnale, oţelarii sau laminoare sc des­ „Vidra" din Orăştie. Ea îşi organî- Sebeş. Cunoscut de colectivul sec- tării miniere din Teliuc. Brigada con­ ploatării miniere din Certej. Bri­
tc să ducă la îŞterca indicilor dc mele două decade din luna in curs. făşoară întrecerea şi în secţiile de tur­ zează judicios munca, se preocupă torului de industrializare a lemnu­ dusă de el şi-a depăşit în fiecare
a re a agregatelor şi productivită­ Realizări dc seamă obţin şi colecti­ nătorii, scmicocs, reparaţii siderurgice, în permanenţă de ridicarea califi­ lui prin hărnicia şi spiritul organi­ lună planul de producţie, a extras gada pe care o conduce înscrie z il­
ţi meii. Cu mult succes au aplicat vele O.S.M. nr. 1 şi oţeliricî electrice. cuptoare industriale $i toate celelalte. cării profesionale. Ca urmare, ea zatoric de care dâ dovadă, el se minereu de bună calitate. Ea se nic pe graficul întrecerii socialiste
II mul timp metoda dc încărcare a Prin strădania echipelor conduse dc , Rodul efortului colectiv este concreti­ situează în fruntea întrecerii socia­ realizări tot mai frumoase. Pentru
rarelor de 400 tone cu două ma- Ghcordic Cordoncanu, Florian Haiduc, zat prin sutele de tone dc piese tur­ reuşeşte să-şi depăşească cu regula­ preocupă îndeaproape de ridicarea
dt şarjare. Cu niutorul acestei mc- Vasilc Georgcscu şi celorlalte dc la oţe- nate peste plan h Uzina „Victoria- ritate planul de producţie şi execu­ calificării muncitorilor. In timpul ser­ liste aceasta minerii exploatează raţional
macaragiii Ghcoighc Dumitru, Călan. reducerea rebutului cu mult sub tă numai lucrări de bună calitate viciului le explică tovarăşilor din Obţinerea acestor succese se da- maşinile şi utilajele, îşi organizează
Arnold şi Constantin Brcşan au lăria electrica s-a înregistrat la aceas­ limitele admise, iar la C. S. Hunedoa­ De la începutul anului şi pînă în toreste respectării întocmai a pro­ bine munca. Gheorghe Nelega este
î timpul de încărcare la un cup- tă secţie în luna trecuta o producti­ ra, prin înregistrarea cu cîteva zile în prezent muncitoarea Maria Bodnar brigadă cum să-şi folosească mai ju- cesului tehnologic, folosirii celor
urmă * unui succes din cele mai de
d* la două ore, la sub o ora. Un vitate a muncii cu 5,66 Ia sută mai seama: îndeplinirea cu 9 zile înainte se menţine evidenţiată în întrecerea dicios timpul de lucru, cum sa de- mai bune metode de exploatare a evidenţiat în întrecerea socialistă pe
r? de seamă. Cu rezultate la fel dc mare decît cea planificată. In luna dc termen a planului producţiei glo­ socialistă. servească mal raţional maşinile. minereului de fier, cele 6 luni ale anului.
te aplică aici şi metoda de intro­ aceasta, pîna în prezent, s-a produs bale pc trei trimestre ale anului.