Page 94 - 1964-09
P. 94

PaR.  2                                                                                                 Drumul  socialismului                                                                                                         Nr.  3032








                                                                                                                                                                                                M O Z A I C




                                                                                                                                                                                           »   TARAHUMARA —   TRIBUL       »   DE  ICI,  DE  CO LO

                                                                                                                                                                                              ALERGĂTORILOR                  •  R ă c o r i n d u - ş i   p i c i o a r e l e   l a   m a ­
                                                                                                                                                                                                                           l u l   uni,i  e l e ş t e u   h i   a p r o p i e r e    d c
                                                                                                                                                                                                                           L e o r   ( F r a n ţ a ) ,   u n   b ă i e ţ e l   d e   8  a n i
                                                                                                                                                                                            D u p ă   c u m   s e   ş t i e ,  m a r a t o n u l   e s t e    a   f o s t   m u ş c a t   d e   o   ş t i u c ă   c u   o
              Acasă  la  George  Enescu                                                                                                                                                    u n a   d i n   c e l e   m a i   v e c h i   c o m p e t i ţ i i    l u n g i m e   d e   a p r o x i m a t i v   80   c m .
                                                                                                                                                                                                                      c e l e
                                                                                                                                                                                           s p o r t i v e   ş i   t o t o d a t ă   u n a   d i n
                                                                                                                                                                                                                           M o m e a l a   e r a   p r e a   t e n t a n t ă   p e n t r u
                                                                                                                                                                                           m a i   o b o s i t o a r e .   C u r s a   p e   o   d i s t a n ­
                                                                                                                                                                                                                           c a   „ r e c h i n u l   d e   a p ă   d u l c e " ,   f i d e l
                                                                                                                                                                                           ţ ă   d e   p e s t e   40  k i l o m e t r i   n e c e s i t ă   o
                                                                                                                                                                                                                           r e p u t a ţ i e i   s a l e ,   s ă - i   d e a   d r u m u l   c u
               G e o r g e   E n e s c u !  C e l e b r i   b l o g r a j i    r u l u i   s e   s t r i n s e s e r ă   s u b    stru ne'*.?   D a r   i a t ă !  P c   a c e s t   p r i c h i c l   d e    e x c e p ţ i o n a l ă   c o n d i ţ i e   f i z i c ă   şi  c a ­  u ş u r i n ţ ă .   E l  a   f o s t   c o n v i n s   s ă   r e ­
             i - a u   c e r c e t a t   v i a ţ a ,   a p a r e n t   d e    o   s i n g e r i e i   v i o r i " ,  f şi  a m i n t e ş t e    b ă -    s o b ă   s - a   o d i h n i t   m a e s t r u l   in   u l t i ­  l i t ă ţ i   m o r a l - v o l i t i v e   d e o s e b i t e .  n u n ţ e   n u m a i   d u p ă   c c   a   p i i m i t   c îtc -
             s i m p l i t a t e   u i m i t o a r e ,   in   r e a l i t a t e   d e    t r i n a .  m a   s a   c ă l ă t o r i e   p e   a c e s t e   p l a i u r i ,                    R e c e n t ,   p r e s a   s t r ă i n ă   a   a n u n ţ a t    x-a  l o v i t u r i   d e  băţ  in   c o p .  P e s c a r i i
             u n   d r a m a t i s m   z g u d u i t o r ,   a s e m ă n ă ­  î a t ă - n e   p e   c u l m e a   d e a l u l u i   A r -   l a   r e î n t o a r c e r e a   in   ţ a r ă   în   u r m a    c ă   F e d e r a ţ i a   s p o r t i v ă   a   M e x i c u l u i    m a r t o r i   a i   a c e s t e i   i n t i m p l ă r i    a u
             t o a r e   d o a r   c u   c e a   a   lu i  D a c ii,   c u    b o r e a    A ic i,  in   a c e s t e   l o c u r i ,   ş i - a    t r i u m f a l u l u i   t u r n e u   l a   M o s c o v ă ,   in    v a   î n c e r c a   s ă   c o n v i n g ă   p e   u n i i   d i n    a r u n c a t   i m e d i a t   u n d i ţ e l e ,   i a r   ş l i u c a
                                                                                                                                                                                           m e m b r i i   t r i b u l u i   i n d i a n   t a r a h u m a -
             a   lu i   M o z a r t   s a u   L i s z t   Y e h u d i   M e -    p e t r e c u t   c o p i l ă r i a   m i c u l   G e o r g e   In    1046.                                                               l a c o m ă   s - a   r e p e z i t   s p r e    m o m e a l a
             n u h i n ,  f o s t u l   e l e v ,   u n u l   d i n t r e   c e i   f a ţ ă   s e   d e s f ă ş o a r ă   o   v a l e   c u   c a s e    A l e x .   A x i n t e ,   a c t u a l u l   s u p r a v e ­  r a   ( c a r e   î n s e a m n ă   „ a l e r g ă t o r " )   s ă    a d e v ă r a t ă ,   i n   f e l u l   a c e s t a   a v e n t u r a
             mat  r e n u m i ţ i   v i o l o n i ş t i   a i  s e c o l u l u i ,    r ă s f i r a t e ,   p e   f i r u l   u n u i    p l r i u .   In    g h e t o r   a l   c a s e i ,   e r a   t i n ă r   c a   şi  a l ţ i    p a r t i c i p e   l a   c u r s a   d e   m a r a t o n .  e i  l u i n d   s f i r ş i t
             ii  c u l t i v ă   c u   d r a g o s t e   o p e r a ,   a ş e z i n -    s p a t e   a l t e   d e a l u r i ,   p r e s ă r a t e   c u   s t i ­  s ă t e n i   d i n   i m r e j u r i m i .   E l   işt  a m i n ­  I n   c o m p a r a ţ i e   c u   c o m p e t i ţ i a   d e ­
             d u - l   a l ă t u r i   d e   m a r i i   i n o v a t o r i    a i    v e ,   îşi  î m b i n ă    c o a m e l e    m o l c o m .    t e ş t e   d e   o   s c e n ă   e m o ţ i o n a n t ă .   D u p ă    n u m i t ă    „ c a r r e r e "    o r g a n i z a t ă    d e    •  P r o f i t i n d   d e   f a p t u l   c ă   paznicul
                                                                                                                                                                                           t a r a l i u m a r a ,   m a r a t o n u l   e s t e   o   j u ­
             m u z i c i i .                   M e l o d i a   t ă l ă n g i l o r   d i n   f a p t   d e   s e a ­  c e   s - a   p l i m b a t   I n g l n d u r a t   p e   s u b                                      n u   s e   u i t a   l a   e l,  u n   u r s   b r u n    a
               .... P o v e s t e a   m e a   î n c e p e   a c o l o   d e ­  r ă ,   a m i n t e ş t e   e c o u r i l e   d i n   „ R a p s o ­  p o m i i   li v e z i i ,  E n e s c u   a   i n t r a t    In   c ă r i e .  D i s t a n ţ a   p r e v ă z u t ă    p e n t r u    f u g i t   d e   l a   u n   c i r c   c a r e   p o p o s i s e
             p a r t e ,   In  c i m p i a   M o l d o v e i   şi   s e    d i i " ,   d i n   „ S u i t a   s ă t e a s c ă "  ş i   d i n    c a s ă ,   s - a   a ş e z a t   p e   p r i c h i c i u l   s o b e i .    „ c a r r e r e “  e s t e   d e   a p r o x i m a t i v   2 7 0    l a   B r i n d i s i   ( I t a l i a ) .
             s f i r ş e ş t e   a i c i ,  In   i n i m a    P a r i s u l u i .    „ S i m f o n i a   d e   c a m e r ă ",  s c r i s ă    d a    D a r   d i n   o c h i   ii  p i c u r a u    l a c r i m i .    k m   ş i  i n d i e n i i   t a r a l i u m a r a   o   p a r ­  C u r î n d .   î n s ă ,   e l  s - a   î n t o r s    d e
             P e n t r u   a   m e r g e   d i n   s a t u l   m e u   n a ­  c o m p o z i t o r ,   c u   t o a t ă   n o s t a l g i a   p l a ­  A m i n t i r i l e   c o p i l ă r i e i   c a r e   l - a u   stră­  c u r g   in   27  d e   o r e .  A c e a s t a   n u   r e ­  b u n ă   v o ie   i n   c u ş c ă .   D u p ă   c c   a   d a t
             t a l   in  marea  cetate  unde  se   s f i r ş e ş ­  i u r i l o r   n a t a l e ,   s p r e   a m u r g u l   v ie ţ ii.  bătut  de   a l i t e a   o r i   o p e r e l e ,    v i a ţ a    p r e z i n t ă   u n   r e c o r d   d e    n e î n t r e c u t    o   r a i t ă   p c   s t r ă z i   ş i  ş i - a   d a t   s e a m a
                                                                                                                                                                                          p e n t r u   a c e ş t i   a l e r g ă t o r i   f e n o m e n a l i .
             te   d r u m u l   m e u .   a m   l u a t   o   c a l e   p l i ­  D e   a i c i   d e   s u s ,   s p r e   d r e a p t a ,   p r i -    d e   z b u c i u m   ş i  p e r e g r i n ă r i ,   i - a u   r ă ­  d c   d i f i c u l t ă ţ i l e   c i r c u l a ţ i e i ,   u r s u l  a
             n ă   d e   p r a f ,   s t r ă j u i t ă   d e   a r b o r i   c a v a    î n n d   s p r e   d r u m u l   C r a c a l i c i   s e   a ş ­  b u f n i t   p e   f a ţ a - i   d e   seninătate  o l i m ­  S e   s p u n e   c ă   u n   i n d i a n   a   p a r c u r s    r e n u n ţ a t   l a   l i b e r t a t e ,   p r e f e r i n d   a -
             s e   d u c .  s e   d u c   s p r e   in f i n i t .   E r a    t e r n e   s a l u l    L i v e n i ,    a z i    G e o r g e    p i a n ă .   s u b   c a r e   a   ş t i u t   î n t o t d e a u n a    in   c i n c i   z i l e   n u   m a i   p u ţ it i  d c   960   d ă p o s t u l   s i g u r   p e   c a r e   i-l  o f e r e a
             l u n g ,  d e s i g u r ,   a c e s t   d r u m .  C e   s c u r t    Enescu.  s ă - ş i   a s c u n d ă   d u r e r e a                                                     k i l o m e t r i !             c u ş c a .
             m i   s - a   p ă r u t ..." .     Refăcută  c u   g r i j ă ,   c a s a   m a e s t r u ­  L a   M u z e u l   m e m o r i a l   d i n   D o r o -
               A c e s t e   c u v i n t e   s i m b o l i c e ,    d e p ă ­  l u i   n e   p r i m e ş t e   i n t r - o   l i v a d ă    c u    h o î   n e   i n l l m p i n ă   a c e e a ş i   a t m o s f e r ă    b   CINE  A  FOST  CRISTOFOR   ®  U n   l o c u i t o r   d i n   Z a n z i b a r    a
             n a t e   în   a m i n t i r i l e   l u i   E n e s c u ,    p e    i a r b ă   b o g a t ă   c u   p o m i   şi  f l o r i .  I n    d e   v e n e r a ţ i e    p e n t r u   m a r i i   f i i   a i       a v u t   r e c e n t   o   a v e n t u r ă   n e o b i ş n u i t ă .
             p a t u l   d e   s u f e r i n ţ ă ,   e v o c a u   f ă r ă   î n ­  f a ţ ă .   s t a t u i a   m a r e l u i   a r t i s t ,   p e   a l    ţ ă r i i .  A i c i   a   î n c e p u t   G e o r g e   E n e s ­  COLUMB?  E l   a   f o s t   a t a c a t   d c   u n   ş a r p e   p y t h o n
             d o i a l ă   şi  L i v e n i i ,   s a t u l   s ă u   n a t a l .    c ă r u i   s o c l u   s e   a f l ă   o   i n s c r i p ţ i e   I n ­  c u    u n e l e    d i n t r e    l u c r ă r i l e    s a l e .    c a r e   l - a   d o b o r i t   l a   p ă m i n t   ş i   a   î n ­
             M a i   t r ă i e s c   i n c ă   a i c i   o a m e n i   c a r e    c r u s t a t ă   i n   g r a n i t   :  „ N u   m i - a m   s e r ­  M u z e u l   e x c e l e a z ă   p r i n t r - o   b o g d t ă    U n   c u n o s c u t  istoric  s p a n i o l .   A n -    c e p u t   s ă - i   î n g h i t ă   u n   p ic io r .  O m u l
             l - a u  cunoscut  bine  p e   G e o r g e   E n e s ­  v it   p a t r i a   d e c i t   c u   a r m e l e    m e l e   :   c o l e c ţ i e   d e   f o t o g r a f i i   ş i   p i e s e   o r i ­  d r e s   S a n c h e z   S c r r a n o .   s u s ţ i n e    c ă    a    r e u ş i t    s ă - ş i    a p u c e    p u m n a ­
             c u .  L a   to ţi.  In   c i u d a   a n i l o r   s c u r ş i ,    p a n a ,   v i o a r a   ş l  b a g h e t a "    I n   i n t e ­  g i n a l e                          d e s c o p e r i t o r u l   L u m i i   n o i,  C r i s t o f o r    lu l.  c a r e - i   c ă z u s e   p c   j o s ,    şi   s ă - l
             m e m o r i a   m i n u n a t u l u i   m u z i c i a n   t r ă ­  r io r ,  in   s t i n g ă ,   o   c ă m ă r u ţ ă   cu   m o ­  A f a r ă ,   in    n o a p t e ,   s t r ă l u c e s c   f e ­  C o l u m b ,   a   f o s t   in   r e a l i t a t e   u n   c ă ­  l o v e a s c ă   d e   a l i t e a   o r i   in   c a p .   p i u ă
             i e ş t e   v ie .  M a r i a   F c r b e i ,   In   v i r s t ă    b i l i e r   s i m p l u   c a   ş i  s o b a   d e   ţ a r ă   c u    r e s t r e l e   l a r g i   a l e   n o i l o r   b l o c u r i   r i ­  l u g ă r   c a t o l i c   s p a n i o l   c a r e   ş i - a   p ă ­  c i n d   ş a r p e l e   a   c e d a t ,   c l i b e r l n d u - i
             d e   85  d e   a n i ,  l - a   c u n o s c u t   p e   b ă i e ­  v a t r ă   ş i  c u p t o r .   „ I n   a c e a s t ă   c a m e r ă    d i c a t e   i n   u l t i m i i   a n i.  C a   u n    e c o u    r ă s i t   h a i n a   p r e o ţ e a s c ă   ş i  a   p l e c a t    p i c i o r u l ,   n u   î n a i n t e   I n s ă   d c   a - i  f i
             ţ e l u l   m i n u n e   in   v e r i l e   c i n d   s e   î n ­  s - a   n ă s c u t   c e l  m a i   m a r e   m u z i c i a n    a l    l u m i n i i   s e   a u d   a c o r d u r i    s i m ­  I u   I t a l i a   p e n t r u   a - ş i   u r m a   f e m e i a    p r i c i n u i t   r ă n i   g r a v e .
             t o r c e a   d e   la   s t u d i i   d i n   s t r ă i n ă t a t e    r o m i n " .   E x p l i c a ţ i a   e s t e   i n u t i l ă   c ă c i    f o n i c e .   D i n    C a p i t a l ă    s e    t r a n s m i t    i u b i t ă .  •  C o l i n   B o s h e r   d i n   N o u a   Z e e l a n -
             ( V i c n a   ş l   P a r i s ) .    I n t r - o    s e a r ă .    f ă r ă   v o i e   m i c a   o d a i e   iţi  a m i n t e ş t e ,    m o m e n t e   d e   l a   C o n c u r s u l   ş i   F e s ­        d ă ,   a   a t i n s   u n   n o u   r e c o r d   l a   v i t e z a
             E n e s c u   a   a u z i t - o   c i n t i n d .   D e   a t u n c i    p r i n   î n f ă ţ i ş a r e a   ei.  a c o r d u r i l e   p i e ­  t i v a l u l   c e   s e   d e s f ă ş o a r ă   s u b   e g i d a    E l   iş i   b a z e a z ă   a f i r m a ţ i a   p e   o  in­  d c   t u n d e r e   a   o ilo r .  E l  a   t u n s   65
             a   r u g a t - o   m e r e u   sd-t   d o i n e a s c ă .    s e i   s i m f o n i c e   „ I m p r e s i i   d i n   c o p i ­  n u m e l u i   m a r e l u i   m u z i c i a n .   E   p o a t e    scripţie  în  cod   s e c r e t   g r a v a t ă   p c    d e   o i  î n   p r i m a   o r ă ,   70  in   c e a   d e - a
                                                                                                                                                                                          b r ă ţ a r a   p u r t a t ă   d c   m a r e l e   e x p l o ­
             M e l o d i i   v e c h i...  d o i n e   d e   d o r . .   I n ­  l ă r i c " .  c e l  m a i   t r a i n i c   m o n u m e n t   p e   c a r e                                                              t r e i a ,   r e u ş i n d   ca  d u p ă   o p t   o r e   şi
                                                                                                                                                                                          r a t o r .   I n s c r i p ţ i a ,   d e s c i f r a t ă ,   r e l e v ă
             t r - o   a l t ă   s c a r ă   i - a   c i n t a t   E n e s c u   d i n    D e   a ic i,  d i n   a c e a s t ă   cămăn/ţă.  o    r e g i m u l   n o s t r u   i  l - a   r i d i c a t :  r e d a ­  c ă   n u m e l e   a d e v ă r a t   a l   l u i   C o l u m b    53  d e   m i n u t e   s ă   t u n d ă   in   t o t a l   565
             s o l z i   d e   p e ş t e   ş i   a p o i   d i n   v i o a r ă .    p o r n i t   s ă   c u c e r e a s c ă   l u m e a   m u z i c i i    r e a   p o p o r u l u i   ş i  l u m i i   a    o p e r e i    e r a   J .   C.  D o n a d o ,   c ă l u g ă r   d o m i n i ­  d e   oi.  B o s h e r   i n t e n ţ i o n a   s ă   l u c r e z e
             „ D o a m n e !  p a r c ă   t o a t e   p ă s ă r i l e   c e ­  g e n i a l u l   c o m p o z i t o r   şi  v i r t u o s .  s a l e .   VICTOR  MICU                                                       n o u ă   o r e   f ă r ă   î n t r e r u p e r e ,   d a r   s c
                                                                                                                                                                                          c a n ,   n ă s c u t   In   o r a ş u l   s p a n i o l   O l i v a
                                                                                                                                                                                                                           t e r m i n a s e r ă   o i l e   l a   î n d e  m i n ă .   V e ­
                                                                                                                                                                                          d c   l a   F r o n t e r a ,   in    E s t r e m a d u r a ,
                                                                                                                                                                                                                           c h i u l   r e c o r d ,   d e ţ i n u t   d e   u n   c o m ­
                                                                                                                                                                                          U n g ă   g r a n i ţ a   p o r t u g h e z ă .
                                                                                                                                                                                                                           p a t r i o t   a l   In i  C o l i n   B o s h e r ,   e r a   d e
                                                                                Producţia de instrumente                                                                                  ❖   O   N O U Ă   „TEORIE"       4 6 3   d e   o i  în   9  o r e .
                                                                                                                                                                                                                             •  L o c o t e n e n t u l   d e   v a s   a m e r i c a n
                                                                                           nucleare                     E L V E Ţ I A .   —   M u n t e l e   E i g e r   (6.000  p i c i o a r e   î n ă l ţ i m e )   a   f o s t   c u c e r it   DESPRE  CAUZELE   C .  W.  S w i c k l e y   a   r e u ş i t   S ă   p r e v i n ă
                                                                                                                     p e n t r u    p r i m a    o a r ă    d e    o    f e m e i e   z i l e l e   t r e c u t e ,   c i n d   D a i s y   V e r g ,   d in    PRĂBUŞIRII  IMPERIULUI   o   c a t a s t r o f ă   f o l o s i n d u - s e  d e  r o t o n i l
                                                                                     în  R.  P.  Ungară             G e r m a n i a   a   r e u ş i t   î n s o ţ i t ă   d c   W a l t c r   B i t t n e r   s ă   a t i n g ă   p i s c u l   m u n t e l u i    e l i c o p t e r u l u i   s ă u   c a   d c   u n   v e n t i l a ­
                                                                                                                                                                                             ROMAN                         t o r   p e n t r u   „ a   s u f l a "   p e s t e   o   a m ­
                                                                                  Zilele  acestea  au  fost  prezentate  Ia   I N   F O T O   :  c e i  d o i   c ă ţ ă r ă t o r i ,   c o b o r i n d   d e   p e   m u n t e l e   E i g e r .  b a r c a ţ i u n e   l a   b o r d u l   c ă r e i a   i z b u c ­
                                                                                Budapesta  instrumentele  nucleare  a  că*                                                                  D r.  G l l f i l l a n ,   c e r c e t ă t o r   d e   l a  U n i ­  n i s e   u n   i n c e n d i u .    A m b a r c a ţ i u n e a
                                                                                 ror  fabricaţie  în  serie  a  început  nu  de­                                                          v e r s i t a t e a   d i n   C h i c a g o ,   e s t e   a u t o ­
                                                                                 mult.  Cu  acest  prilej  s-a  precizat  că  în                                                          r u l   u n e i   t e o r i i   s u r p r i n z ă t o a r e   c u    s c   a f l a   in   a p r o p i e r e a   u n e i   c i s t e r n e
                                                                                Ungaria  mai  bine  dc  300  institute  dc                                                                p r i v i r e   l a   c a u z e l e   c ă d e r i i   i m p e r i u ­  d c   c a r b u r a n ţ i   c a r e   r i s c a   s ă   f i e   c u ­
                                                                                 mente  cu  izotopi  pentru  cercetări  şi  ve­ Noutăţi din domeniul fotografiei
                                                                                cercetări  şi  întreprinderi  folosesc  instru­                                                           l u i   r o m a n .   D u p ă   p ă r e r e a   lu i   G i l f i l -    p r i n s ă   s i  c a   d e   f l ă c ă r i .   P l a s l n d   e l i ­
                                                                                rificare.  Astfel  se  menţionează  un  con­                                                              l a n ,   o r g a n i s m u l   c l a s e i   c o n d u c ă t o a r e    c o p t e r u l   s ă u   in   p o z i ţ i a   d o r i t ă ,   p i ­
                                                                                                                                                                                          r o m a n e   a   f o s t   t r e p t a t   o t r ă v i t   d a ­
                                                                                                                                                                                                                           l o t u l   a   î m p i n s   c u   a j u t o r u l   c u r e n t u ­
                                                                                tor  selectiv  automat  dc  energie,  care  în­                                                           t o r i t ă   u n o r   d o z e   e x c e s i v e   d c   p l u m b .
                                                                                 registrează  vibraţiile,  măsoară  durata   Aparat  de  fotografiat   cu  ajutorul  instalaţiei  respective.  Acum   A c e s t   p l u m b   p r o v e n e a   d i n   v a s e   şl   lu i  d e   a e r   v a s u l   p i u ă   l a   o   d i s t a n ţ ă
                                                                                 lor  ţi  analizează  caracterul  radiaţiilor.                        se  generalizează  folosirea  instalaţiei,  care   a l t e   r e c i p i e n t e   in  care  r o m a n i i   iş i   a p r e c i a b i l ă   d c   c i s t e r n ă .
                                                                                Acest  aparat  indică  prin  semnaie  lumi­                           s-a  dovedit  a  fi  foarte  rentabilă.  p ă s t r a u   h r a n a   ş i   b ă u t u r a  •  I n s t a n ţ e l e   s u p e r i o a r e   d e   j u d e ­
                                                                                noase  fracţiuni  de  timp  foarte  mici,  dc   cu  transistori                                                                            c a t ă   d i n   s t a t u l   N e i v   J e r s e y   ( S . U .A   )
                                                                                pildă  1/100.000  secunde  şi  este  folosit                          Aparat  de  luat  vederi              T e o r i a   a c e a s t a   n u   e s t e   d c    f a p t
                                                                                în  industrie,  în  medicină,  chimie,  geo­  O  întreprindere  americană  a  pus  de                     u n i c ă   i n   g e n u l   ei.  A l ţ i i   a u   s u s ţ i n u t    a u   o r d o n a t   r e d e s c h i d e r e a   p r o c e s u ­
                                                                                fizică.  Un  alt  aparat  este  sonda  nuclea­  curînd  la  punct  un  aparat  dc  fotogra­  cu  mecanism  revers bil  in   t r e c u t   c ă   i m p e r i u l   r o m a n   s - a    l u i   i n t e n t a n t   lu i   D o m i n  ic Ic  î i u s s o
                                                                                 ri,  care,  înfiptă  în  pămînt,  indică  u-   fiat  prevăzut  cu  obturator-perdea  acţio­              p r ă b u ş i t   d a t o r i t ă   o b i c e i u l u i   p a t r i ­  c a r e   f ă c u s e   a p e l   i m p o t r l v a   s e n t i n ­
                                                                                nuditatea  lui.                    nat  dc  un  transistor.  Obturatorul  cote   Inginerul  cehoslovac  Hampl  a  creat   c i e n i l o r   d c   a   l u a   m a s a   a l u n g i ţ i   p e    ţ e i   d c   c o n d a m n a r e   p r o n u n ţ a t ă   î m ­
                                                                                                                                                      un  nou  aparat  de  luat  vederi,  dotat  cu   u n   d i v a n .   D e s p r e   l u p t a   d e  c l a s ă  a s e ­
                                                                                                                   foarte  simplu  şi  stabileşte  automat  tim­  un  mecanism  reversibil.  Sc  ştie  că  apa­  m e n e a   „ t e o r i i "   n u   s u f l ă   b i n e î n ţ e l e s    p o t r i v a   lu i.  D e c i z i a   a   f o s t   m o t i v a t ă
                                                                                                                   pul  dc  expunere.  El  constă  din  două   ratele  de  luat  vederi  de  acest  tip  lucrea­  n i c i   u n   c u v i n t .  d c   f a p t u l   c ă   i n   m o m e n t u l   h o t ă r î r i i
                                                                                Metodă  poloneză  de               plăci  mobile.  O  placă  deschide  la  de­  ză  cu  o  peliculă  dc  16  mm,  folosindu-sc             s e n t i n ţ e i ,   m e m b r i i   j u r i u l u i   a s c u l t a u
                                                                                                                   clanşare  obiectivul;  cealaltă  placă  fiind   îmîi  o  jumătate  din  lăţimea  ei;  apoi  a   O   CU  20  DE  MINUTE  l a   r a d i o   r e z u l t a t e l e   c a m p i o n a t u l u i
                                                                                producţie  a  gazolinei            reţinută  dc un  magnet.  In  momentul  de­  doua  jumătato.  După  cc  s-a  terminat  de   IN  URMA    d c   b a s e - b a l t ,   i a r   u n i i  dintre'  ci  f ă ­
                                                                                                                                                      lucra:  cu  prima  jumătate  a  peliculei,
                                                                                  Un  grup  dc  lucrători  din  industria  pe­  clanşării  şi  deschiderii  obiectivului  o  ce­  aparatul  trebuie  deschis  pentru  ca  rola   c e a u   c h i a r   p a r i u r i .
                                                                                 trolului  din  Krosno  a  pus  la  punct  o   lulă  fotoclcctrică  măsoară  cantitatea  dc   să  fie  întoarsă.  D e   p e s t e   p a t r u   d e c e n i i   c e a s u l   lu i   •   M i c h a e l   I l l a d    d i n    N a s h v i l l â
                                                                                 nouă  metodă  dc  obţinere  a  gazolinei.   lumină  pătrunsă  ţi,  îndată  ce  ea  este   La  aparatul  Iul  Hampl,  denumit  „A-   A r t u r   A r c h   d i n   C o v e n t r y   ( A n g l i a )    ( T c n n e s s e c   —  S . U . A . )  a   s t r ă b ă t u t
                                                                                 Aceasta  constă  în  răcirea  artificiala  a   suficientă  pentru  a  impresiona  placa  sau   dastra-r*.  partea  mobilă  îu  care  sc  pune   d e ş i   m e r g e   f o a r t e   b i n e   e s t e   c u   20   in   p i s c i n a   oraşului  z e c e   m e t r i   in o t.
                                                                                gazelor  naturale  la  temperaturi  joase  cu                         pelicula  a  fost  transformată  într-o  ca­  m i n u t e   i n a p o i   f a ţ ă   d e   o r a   e x a c t ă .
                                                                                ajutorul  unei  instalaţii  speciale,  dotate,   filmul,  transistorul  deconectează  magne­  mera  independentă.  Aceasta  sc  fixează   „ E   s i m p l u ,   e x p l i c ă   A r c h ,   î n   1922   D i s t a n ţ a   i n   s i n e   n u   c o n s t i t u i e  ui»
                                                                                printre  altele,  cu  o  maşină  frigorifică   tul  şi  obturatorul  sc  închide.  pe  un  ax  orizontal.  După  ce  prima  ju­  î n   A n g l i a   c e a s u r i l e   a u   f o s t    d a t e    r e c o r d ,   d a r   p e n t r u   M i c h e l   e s t e   l o ­
                                                                                cu  amoniac.  Metoda  revine  dc  trei  ori   Aparatul  poate  fi  pregătit  pentru  fil­  mătate  a  peliculei  a  fost  epuizată,  ca­  î n a i n t e   c u   2 0   m i n u t e .   E u   n u   a m    t u ş i   o   p e r f o r m a n ţ ă ,   d a c ă   ţ i n e m   s e a ­
                                                                                mai  ieftin  dccît  cele  folosite  pînă  acum.   me  dc  diferite  sensibilităţi  şi  măsoară   mera  se  întoarce  şi  sc  pot  lua  vederi   a c c e p t a t   a c e a s t a .    N u   v o i   p e r m i t e    m a   c ă   e l   n u   a r e   d e c i t   15  l u n i   ş i
                                                                                Aplicarea  ci  pe  9Cară  largă  va  duce  la   singur  timpul  necesar  de  expunere.  pc  a  doua  jumătate  a  peliculei.  n i m ă n u i   s ă - m i   r ă p e a s c ă   20  d c   m i ­
                                                                                importante  economii  şi  la  o  creştere                               La  sfîrşitul  acestui  an,  întreprinderea   n u t e   d i n   i n a ţ ă .  D e   a c e e a   c e s u l   m e u    i n c ă   n u   ş t i e   s ă   m e a r g ă   p r e a   b in e .
                                                                                considerabilă  a  producţiei  dc  gazolină.  Expunerea  cea  mai  scurtă  este  dc   „Mcopta“  va  produce  prima  serie  dc   a r a t ă   v e c h e a   o r ă ,   c e a   a d e v ă r a t ă ",  •  C c a   m a i   t l n ă r ă   d o c t o r i ţ ă   d i n
                                                                                  Intr-una  din  minele  de  gaze  naturale   1/2.000  dintr-o secundă,  iar  cca  mai  lun­  aparate  „Adaslra-1“.  A t i t u d i n e a   s a   r e c a l c i t r a n t ă    i - a    A n g l i a   e s t e   A n t o n i a   V e r e r   i n   v i r s ­
               U.R.S.S.  In  portul  pescăresc  Pctropavlovsk  —  Kaniciatski.  Dc  aici  se  tri­  din  regiunea  Sanok  se  pregăteşte în  pre­  gă  de  cîtcva  secunde.  Instalaţia  electro­                          t ă   d e   21  d e   a n i .  E a   a   a b s o l v i t   F a ­
            mit  în  întreaga  ţară  sute  dc  mii  chintale  dc  peşte.  Anul  acesta  ţara  primeşte   zent  punerea  în  funcţiune  a  primei  in­  nică cu  transistori  este  alimentată  dc  o   p r i c i n u i t   lu i  A r t h u r   A r c h    m u l t e
            cu  2  milioane  de  chintale  mai  mult  peşte  dccît  în  aceeaşi  perioadă  a  anului   stalaţii  de  acest  fel  pentru  răcirea  artî-   baterie  uscată  de  4,5  volţi.  Nou  tratament   n e p l ă c e r i .    E l   a    f o s t    c o n c e d i a t    c u l t a t e a   d e   m e d i c i n ă   d e   l a   T r i n i t y
            trecut.                                                             ficială  a  gazelor.                                                                                      d e    m a i   m u l t e    o r i    p e n t r u    c u    C o l l e g e   d i n   D u b l i n .   A c u m   ş a s e   a n i ,
                                                                                                                                                      al  herniei  de  disc               s o s e a    l a    l u c r u    c u    20  d e   m i n u t e    c it u l  a v e a   15  p r i m ă v e r i ,   e a   ş i - a   f a l ­
                                                                                                                   Mina  de  argint                    Dr.  Lyman  Smith,  profesor  de  chirur­  l u a   n i c i o d a t ă   t r e n u l ,   d e o a r e c e   „ e l e    s i f i c a t   a c t e l e   d c    i d e n t i t a t e ,    i m -
                                                                                                                                                                                          î n t i r z i e r e .  D c   a s e m e n e a   n u   a   p u t u t
                                                                                                                                                                                                                           b ă t r i n i n d u - s e   c u   t r e i   a n i ,   p e n t r u   a
                                                                               v a   t u n u l u i   i m p r i m ă   a c e s t u i a   o  m i ş ­
              Ş t i a ţ i                    eă...                             c a r e   b r u s c ă   î n a p o i   C i n d   i n i m a   p o m ­  în  laboratoarele  foto  versity"  din  Chicago,  a  descoperit  un   d e v r e m e \  g e ,  u u d e   l i m i t a   i n f e r i o a r ă   d e   v i r s ­
                                                                                                                                                      gie  ortopedică  (a  „Northwestern  Uni-
                                                                                                                                                                                                                          p u t e a   f i   p r i m i t ă   l a   T r i n i t y   C o l l e ­
                                                                                                                                                                                          p l e a c ă   t o a t e   c u   2 0   d e   m i n u t e   m a i
                                                                               p e a z ă   s i n g e l c   in   a r t e r e ,   s e
                                                                                                          p r o ­
                                                                                                                                                      nou  tratament,  nechirui gical,  al  herniei
                                                                               d u c e .   d c  asemenea,  un  efect
                                                                                                                     In  plăcile  şi  filmele  folosite  la  foto­
                                                                                                            d e
                                                                               r e c u l .  U n   n o u   a p a r a t   î n r e g i s t r e a ­  grafiat  argintul  este  elementul  de  bază   de  disc.  Este  vorba  dc  un  produs  care   t ă   e  d e   18  a n i.
                                                                                                                                                      sc  află  în  sucul  unui  fruct  tropical  „Ca­
                  V i t e z a    s c h i n r i i o r    p o a t e    f i    c a d r a n   i n v e r s a t .   C i f r e l e   s i n t   d e s e ­  z ă   a c e a s t ă   m i ş c a r e .   M u l t   m a i   s e n ­  în  compoziţia  chimică  a  emulsiei  care   nea  papaya",  care,  sub  numele  dc  pa-
            m ă r i t ă   p r i n l r - u n   p r o c e d e u    r e l a t i v    n a t e   i n v e r s   şi  a c e l e   s c   i n v i r l   in    s i b i l   d e c i t   e l e c t r o c a r d i o g r a f u l   o b i ş ­  fixează  imaginea.  Cu  ocazia  developării   paină,  este  binecunoscut  dc  cliimiţ.ti.
            s i m p l u .   L a   p o r n i r e   s c h i u r i l e   s e   li­  s e n s   c o n t r a r   c e l o r   a l e    c e a s u r i l o r    n u it .  e l  d e t e c t e a z ă   v a r i a ţ i i l e   i n i m i i    şi  fixării  imaginilor,  o  mare  parte  din   După  experienţe  practicate  pc  cîini,  în   Un  d octor  neobişnuit
                                                                               la   i n d i v i z i   c a r e   a u   f u m a t   d o a r   o
            p e s c   d c   z ă p a d ă ,   d a r   d e   î n d a t ă   c e    o b i ş n u i t e .    E l e   s i n t   d e s t i n a t e   a   fi   argint  ajunge  în  băile  de  developare  şi   care  chimipapaina  a  reuşit  să  dizolve,
            s i n t   în   m i ş c a r e ,   c ă l d u r a   d e g a j a t ă    f o l o s i t e   in   s a l o a n e   d e   c o a f u r ă   şl   ţ i g a r ă .  fixare  şi,  pînă  la  urmă,  este  spălat  şi   din  discul  intcrvcrtcbraJ.  numai  partea
            f a c e   s ă   s c   t o p e a s c ă   u n   s t r a t   s t i p e r -    f  r i z e r i e   :  c l i e n ţ i i   v o r   p u t e a   c iti  o r a    U n    d e n t i s t    a m e r i c a n    î n g r i ­  vărsat  la  canal.  Recent,  in  R.F.  Germa­  gelatinoasă  care  sc  bombează,  formînd   „Serioja   —  strigă  Nina  Vladimirov-   să  vorbea  cu  adevărat.  Mi  s-a  părut  că
            f i c i a l   d e   z ă p a d ă   ş i  a c e s t a   p r o v o a c ă    in   o g l i n d a   d i n   f a ţ a   lo r,  f ă r ă   a  fi   j e ş t e    m a l f o r m a ţ i i l e   t i n e r i l o r    s ă i    nă  s-a  realizat  o  instalaţie  caic  recupe­  hernia,  şi  nu  şi  partea  fibroasă  a  dis­  na  Inova.  O  pasăre  ceva  mai  mare  ca  o   este  o  farsă.
            l u n e c a r e a .   U n g i n d   s c h i u r i l e   c u   s u b ­  n e v o i ţ i   s ă   î n t o a r c ă   c a p u l .  c li e n ţ i ,  i n d e m i n d u - i   s ă   e t n i e   l a   d i ­  rează  argintul  din  soluţiile  folosite  în   cului,  dr.  Smith  a  aplicat  noua  metodă   stâncuţă,  cu  gîtul  galben  Şi  ciocul  roz,   „Serioja,  hai  să  cîiuâin
            s t a n ţ e   h i d r o f o b e   ( c a   u n e l e   m a t e ­    f e r i t e   i n s t r u m e n t e   m u z i c a l e ,   d u p ă    laborator.  In  urma  experienţelor  făcute   îşi  ridică  capul  şi  răspunde  cu  o  voce   Pasărea  şi-a  deschis  larg  ciocul  şî  cu
                                                   P e n t r u   a   s a l v a   p e ş t i i   p r i z o ­                                            şi  la  bolnavii  de  sciatică  provocată  dc   bărbătească :  „Salut  dragul  meu  !a.
            r i a l e   p l a s t i c e )   s c a d e   a d e r e n ţ a    l o r    c a z .  P e n t r u   i n c i s i v i   p r o e m i n e n ţ i ,   el   s-a  constatat  că  într-un  laborator  foto                   glas  dc  soprană  dc  coloratură  a  început
                                              n i e r i   i n t r - u n   l a c   i n g h e ţ a t .  t n i  b i o ­                                   licrnia  de  disc,  obţinînd  rezultate  rapi­
            l a   p o j g h i ţ a   d e   a p ă   ş i   a s t f e l   v i t e z a    l o g  american   p r o p u n e   s ă   s e   f a c ă    r e c o m a n d ă   sfl.ro/otmZ  şi  c l a r i n e t u l .    mijlociu,  in  5  orc  şi  jumătate  au  fost   Am  inai  auzit  păsări  vorbind.  Dar  ele   să  eînte :  In-la-la.
            c r e ş t e   c o n s i d e r a b i l .                                                                recuperate  251  grame  de  argint,  94%  de  si  încurajatoare.     sîsîiau,  şuierau  sau  fluierau.  Aceasta  în-  Mi-a  venit  să  rid.  Pasărea  a  rls  după
                                              u n   o r i f i c i u   in   c r u s t a   d e   g h e a ţ ă   şi   C o p i i l o r   a l   c ă r o r   d i n ţ i   a u   t e n d i n ţ a                                    mine.
                 E n g l e z i i   p u n   la   p u n c t   u n   p r o ­  s ă   s e   t r i m i t ă   p e   f u n d u l   l a c u l u i   u n    s ă   c r e a s c ă   o b l i c ,   s p r e   i n t e r i o r u l   g u ­
            d u s   t e x t i l   a l c ă t u i t   d i n   r ă ş i n ă   s i n ­  j e t   d e   a e r   c o m p r i m a t .   A s t f e l ,   a g i ­                                                                       —  Este  pur  şi  simplu  o  mistificare  —
                                                                               rii.  li  s e   r e c o m a n d ă   s ă   c i u t e   d i n                                                                                 am  spus  eu.
            t e t i c ă   şi  d i n   p a i e t e   d e   a l u m i n i u .    t a t e ,  p ă t u r i l e   r ă m a s e   l i c h i d e   iş i   c r o ­                                                                     —  La  revedere  —  mi-a  răspuns  pa­
            E l   v a   p e r m i t e   s ă   s e   f a b r i c e   i m b r ă -   i e s c   s p r e   s u p r a f a ţ ă   u n   c a n a l    p e    t r o m p e t ă .   A c e s t e   i n s t r u m e n t e   m u ­  însemnări  de  pe  marele  şantier  sărea,  dînd  din  cap.
            c ă m t n t e   „ c u   c o n d i ţ i o n a r e   a u t o m a ­  u n d e   l u m i n a    a j u n g e    l a    a l g e l e    z i c a l e   s i n t   p r i m i t e   cu.  m a i   m u l t ă
            t ă " ,   c a l d ă   i a r n a   ş i   r ă c o r o a s ă   v a r a .  v e r z i   c a r e   î n c e p   d i n   n o u   s ă   p r o ­  p l ă c e r e   d e   c o p i i   d e c i t    a p a r a t e l e         Această  pi9ăre  sc  numeşte  meina.  Ea
                                              d u c ă   o x i g e n u l   n e c e s a r   p e ş t i l o r .                                                                                                                este  înrudită  cu  graurul  nostru  şi  tră­
                  O   î n t r e p r i n d e r e    a m e r i c a n ă           o r t o p e d i c e .   B i n e î n ţ e l e s ,   v e c i n i i   n u                                                                       ieşte  în  India,  Ceylon  şi  Indonezia.  Pă­
            c o n s t r u i e ş t e   c e a s u r i   d e   p e r e t e    c u  O b u z u l   c a r e   i e s e   d e   p e   ţ e a ­  s i n t   î n t r e b a ţ i .  Pe  şantierul  de  la  Porţile  de Fier,  de-a   poate  citi  inscripţia  P  21  —  axul  bara­  goe,  numeroasele  zone  de  construcţie   sările  meina  din  Indonezia  sînt  ţinute  in
                                                                                                                   lungul  malului  sting  al  Dunării,  şi-au   jului,  caic  marchează  locul  de  unde  se   se  văd  răspînditc  pretutindeni,  înfăţl-
                                                                                                                   dat  întîîrtire  o  mulţime  dc  oameni  a   va  ridica  uriaşa  construcţie  ce  va  stă­  şînd  în  felul  lor  complexitatea  şantie­  temple  şi  învăţate  să  spună  rugăciuni.
                                                                                                                                                                                                                             Serioja  este  un  dar  al  preşedintelui
                                                                                                                   căror  activitate  a  rămas  legată  dc  ma­  vili  Dunărea.         rului.  Cir  sînt  de  mari  proporţiile  ma­
                                                                                                                                                                                                                           Sukarno  al  Indoneziei.  El  trăieşte  în  la­
                                                                                                                   rile  şantiere  ale  ţării,  de  Bicaz,  Firiza,   In  acest  punct  sînt  concentrate  în   relui  şantier,  aflat  azi  la  începutul  exis­  boratorul  dc  radiologie  al  Institutului
                                                                                                                   Argeş.                             prezent  mari  drăgi  plutitoare  cu  o  ca­  tenţei  sale,  nc-a  spus  deocamdată  cî­  de  chirurgie  „Vişncvski".  Pentru  bol­
                                                                                                                     Aid.  unde  se  dă  lupta  aprigă  între   pacitate  de  300  metri  cubi  material  ex­  tcva  cifre  estimative:  excavaţiilc  şi  te-   navi,  Serioja  este  un  adevărat  medic  —
                                                                                                                   pămînt  şi  apă,  uriaşul  fluviu  vibrînd   cavat  şi  depus  într-o  ora,  ca  şi  dragii-   rasamcntcle,  de  pildă,  cele  mai  specifice   el  Ic  ajută  să-şî  recapete  sănătatea.  Vor­
                                                                                                                   parcă  de  atîta  forţă,  frînge  in  două   ne  şi  excavatoare  care  lucrează  pc  i:s-  unor  asemenea  lucrări,  vor  însuma  un   bind  şi  cîntînd,  pasăic.i  îi  distrează,  îi
                                                                                                                   braţul  de  piatră  al  munţilor,  tăindu-şi                         volum  total  dc  circa  20  milioane  me­  face  să  uite  dc  boală  şi  să  fie  mereu  bi­
                                                                                                                   poartă  pentru  a  ieşi  la  înlîlnîic  cu  Ma­                      tri  cubi.  Se  va  urni  deci  din  loc  tot   ne  dispuşi.
                                                                                                                   rca  Neagră.  In  cadrul  acesta  pitoresc,   Carnet  ds  reporter   al'îta  pămînt  şi  piatră  cît  ar  putea  îm­
                                                                                                                   constructorii  au  început  si  dea  viaţă                           plini  încărcătura  unui  fantastic  tren  cu
                                                                                                                   impunătorului  gigant.                                               4  milioane  de  vagoane.
                                                                                                                     Pe  o  zonă  vastă  s-au  executat  pînă                             Muncitorii,  inginerii  şi  tehnicienii  de
                                                                                                                   acum  sute  de  metri  de  galerii  în  ver-   cat.  Se  execută  haracamente,  depozite,   la  întreprinderea  de  construcţii  hidro­  Cauza  incendiilor
                                                                                                                   sanţi,  foraje  speciale,  încercări  geoteh-   diverse  ateliere,  instalaţii  pentru  aM-   energetice,  de  Ia  Institutul  de  studii  şi
                                                                                                                                                     mcntarc.i  cu  apă  potabilă  şi  industrială.
                                                                                                                   nice  ale  rocii  de  fundaţie,  inclusiv  cer­                      proiectări  hidroenergetice  şi  alţii  des­  Nu  trece  zi  ca  în  presă  să  nu  apară
                                                                                                                   cetări  prin  metode  geoscismice,  caro­  Un  program  elaborat  în  comun  de   făşoară  în  continuare  lucrările.  Aici,  in   ştiri  despre  puternice  incendii  cc  au
                                                                                                                   taj  electric  şi  altele.  S-au  făcut  ridi­  specialiştii  celor  două  ţări  asigură  des­  preajma  plăcii  dc  marmură  care  mar­  loc  în  diferite  colţuri  ale  lumii.  Mni
                                                                                                                   cări  topografice  amănunţite  ale  relie­  făşurarea  în  mod  coordonat  a  lucră­  chează  locul  dc  unde'sc  va  înălţa  vii­  ales  în  S.U.A.  Incendiile  provoacă  mari
                                                                                                                   fului  albiei  sub  apă  şi  a  malurilor,  pre­  rilor  de  construcţii  de  pc  cele  două   torul  baraj,  sondorii  forează  zeci  dc   pierderi.  Statisticile  arntă  că  în  anul
                                                                                                                   cum  şi  planurile  întregii  suprafeţe  a   maluri.  Programul,  care  sc  încadrează   metri  către  necunoscutele  taine  ale  pă-   1962  în  S.U.A.  pagubele  provocate  dc
                                                                                                                   lacului  dc  acumulare.  Intr-un  volum   îrl  graficul  general  elaborat  de  Comi­  mîntului:  minerii  dăltuite  drum  prin   incendii  s-au  ridicat  la  1.59O.C3O.O0O
                                                                                                                   mult  sporit  s-au  executat  lucrări  dc   sia  mixtă  romîno-iugoslavă  pentru  Por­  pînza  subterană  a  viiturilor  de  apă.  Se   dolari,  iar  numărul  morţilor  la  11.SOC.
                                                                                                                   cercetare  hidrologică  a  regimului  ape­  ţile  de  Fier,  prevede  termenele  la  care   întocmesc  detalii  de  hărţi;  re  corelea­  Care  sînt  cauzele  care  provoacă  a-
                                                                                                                  lor,  gheţurilor  şi  aluviunilor.  S-au  stu­  urmează  să  fie  atacare  şi  terminale  di­  ză  date.  A  început  construcţia  marilor   ceste  incendii?  In  majoritatea  cazurilor
                                                                                                                   diat  rezervele  de  materiale  de  cons­  ferite  faze  şi  părţi  de  construcţii.  batardouri.       neglijenţele  în  construirea  iiP'tăt^or
                                                                                                                   trucţii  locale:  nisip,  pietriş,  piatră  de   Problemele  tehnice,  economice  şi  ju­  Nu  peste  multa  vreme,  Ia  adăpostul   industriale  şi  nerespectarea  măsurilor
                                                                                                                   construcţie.                      ridice  de  o  deosebită  complexitate,  care   lor  se  vor  construi  cele  două  centrale   elementare  de  prevenire  a  incendiilor.
                                                                                                                    Constructori  şi  mecanici,  betonişti,   s-au  ridicat  pentru  realizarea  acestui   şî  ecluzele.  In  acest  timo,  navigaţia  se   Propagarea  incendiilor  este  uneori  uşu­
                                                                                                                   dulgheri  şi  mineri  —  folosind  auto­  obiectiv,  au  fost  rezolvate  prin  acor­  v.a  face  prin  mijlocul  albiei,  rămasă  li­  rată  de  sistemul  de  construcţii  moder­
                                                                                                                   camioane,  autobasculante  dc  marc  ca­  dul  şi  convenţiile  încheiate  între  cele   beră.  După  aceasta  s^  va  trece  treptat   ne  din  oţel  şi  beton,  clădiri  care  ocu­
                                                                                                                   pacitate,  excavatoare,  buldozere  —  au   două  ţări  pe  baza  deplinei  egalităţi  in   la  construirea  barajului,  situat  în  mij­  pi  suprafeţe  mari,  fără  să  existe  puncte
                                                                                                                   început  să  însufleţească  locurile  din   drepturi  şi  a  avantajului  reciproc.  locul  albiei,  iar  navigaţia  se  va  efectua   dc  întrerupere.  Scheletul  metalic  nu
                                                                                                                   preajma  localităţii  Gura-Văii.  Aproape   Am  vizitat  înr.r-una  din  zilele  tre­  prin  ecluze.  Cînd  vor  începe  si  pro­  arde,  dar  la  o  temperatură  de  4006C.
                                                                                                                   dc  intrarea  în  sat  s-a  deschis  şantie­  cute  o  formaţie  de  lucru  dc  pe  şantier.   ducă  energie,  primele  agregate  ale  hi­  işi  pierde  rigiditatea,  sc  încovoaic  şî
                                                                                                                   rul  grupului  social  al  constructorilor.   Şeful  de  ccliipă,  Gheorphe  Neagoc,  nc-a              construcţia  sc  surpă.
                                                                                                                   Au  şi  prins  să  sc  ridice  primele  blocuri   vorbit  despre  munca  de  aici.  Oamenii   drocentralei,  inima  uriaşului  de  la  Por­  Tocmai  de  aceea,  la  construirea  clă­
                                                                                                                   pentru  familişti.  Pînă  la  iarnă,  aici  vor   din  formaţia  (ui,  muncitori  angajaţi  de   ţile  de  Fier  va  pulsa,  răspîndind  forţa   dirilor  industriale  *;  de  locuit  trebuie
                                                                                                                                                     curînd,  se  mîndrcsc  cu  răspunderea  ce   şi  lumină  pe  întinsele  artere  ale  ţârii...  avut  în  vedere,  nu  numai  rezidenta
                                                                                                                   fi  găzduiţi  2.000  de  oameni.
                  OLANDA.  —  Gemenii  Lăute nbach  din  Demunî,  provincia  Foiesland,  au  început  săptămîna  trecută                             le  revine.  Sînt  oameni  încercaţi  pe  ma­                         statică  a  clădirii,  ci  si  comportarea
             cursurile  şcolii  elementare.                                                                         Nu  departe  dc  comuna  Gura-Văii  se   rile  şantiere.  Dc  aici,  din  împrejurimile   GH.  BRATESCU-GH.  FLOREA   materialelor  respective  în  caz  de  In­
                  IN  FOTO  :   Ţ *   plecarea  spre  şcoală  cci  patru  gemeni  lîngă  bicicletele  lor  îşi  iau  la  revedere  dc  la  părinţi.  ridică  o  piramidă  dc  lemn,  pe  care  se  punctului  de  lucru  al  echipei  lui  Nea-  (transmis  prin  Agcrpres)  cendiu.
   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99