Page 94 - 1964-09
P. 94
PaR. 2 Drumul socialismului Nr. 3032
M O Z A I C
» TARAHUMARA — TRIBUL » DE ICI, DE CO LO
ALERGĂTORILOR • R ă c o r i n d u - ş i p i c i o a r e l e l a m a
l u l uni,i e l e ş t e u h i a p r o p i e r e d c
L e o r ( F r a n ţ a ) , u n b ă i e ţ e l d e 8 a n i
D u p ă c u m s e ş t i e , m a r a t o n u l e s t e a f o s t m u ş c a t d e o ş t i u c ă c u o
Acasă la George Enescu u n a d i n c e l e m a i v e c h i c o m p e t i ţ i i l u n g i m e d e a p r o x i m a t i v 80 c m .
c e l e
s p o r t i v e ş i t o t o d a t ă u n a d i n
M o m e a l a e r a p r e a t e n t a n t ă p e n t r u
m a i o b o s i t o a r e . C u r s a p e o d i s t a n
c a „ r e c h i n u l d e a p ă d u l c e " , f i d e l
ţ ă d e p e s t e 40 k i l o m e t r i n e c e s i t ă o
r e p u t a ţ i e i s a l e , s ă - i d e a d r u m u l c u
G e o r g e E n e s c u ! C e l e b r i b l o g r a j i r u l u i s e s t r i n s e s e r ă s u b stru ne'*.? D a r i a t ă ! P c a c e s t p r i c h i c l d e e x c e p ţ i o n a l ă c o n d i ţ i e f i z i c ă şi c a u ş u r i n ţ ă . E l a f o s t c o n v i n s s ă r e
i - a u c e r c e t a t v i a ţ a , a p a r e n t d e o s i n g e r i e i v i o r i " , f şi a m i n t e ş t e b ă - s o b ă s - a o d i h n i t m a e s t r u l in u l t i l i t ă ţ i m o r a l - v o l i t i v e d e o s e b i t e . n u n ţ e n u m a i d u p ă c c a p i i m i t c îtc -
s i m p l i t a t e u i m i t o a r e , in r e a l i t a t e d e t r i n a . m a s a c ă l ă t o r i e p e a c e s t e p l a i u r i , R e c e n t , p r e s a s t r ă i n ă a a n u n ţ a t x-a l o v i t u r i d e băţ in c o p . P e s c a r i i
u n d r a m a t i s m z g u d u i t o r , a s e m ă n ă î a t ă - n e p e c u l m e a d e a l u l u i A r - l a r e î n t o a r c e r e a in ţ a r ă în u r m a c ă F e d e r a ţ i a s p o r t i v ă a M e x i c u l u i m a r t o r i a i a c e s t e i i n t i m p l ă r i a u
t o a r e d o a r c u c e a a lu i D a c ii, c u b o r e a A ic i, in a c e s t e l o c u r i , ş i - a t r i u m f a l u l u i t u r n e u l a M o s c o v ă , in v a î n c e r c a s ă c o n v i n g ă p e u n i i d i n a r u n c a t i m e d i a t u n d i ţ e l e , i a r ş l i u c a
m e m b r i i t r i b u l u i i n d i a n t a r a h u m a -
a lu i M o z a r t s a u L i s z t Y e h u d i M e - p e t r e c u t c o p i l ă r i a m i c u l G e o r g e In 1046. l a c o m ă s - a r e p e z i t s p r e m o m e a l a
n u h i n , f o s t u l e l e v , u n u l d i n t r e c e i f a ţ ă s e d e s f ă ş o a r ă o v a l e c u c a s e A l e x . A x i n t e , a c t u a l u l s u p r a v e r a ( c a r e î n s e a m n ă „ a l e r g ă t o r " ) s ă a d e v ă r a t ă , i n f e l u l a c e s t a a v e n t u r a
mat r e n u m i ţ i v i o l o n i ş t i a i s e c o l u l u i , r ă s f i r a t e , p e f i r u l u n u i p l r i u . In g h e t o r a l c a s e i , e r a t i n ă r c a şi a l ţ i p a r t i c i p e l a c u r s a d e m a r a t o n . e i l u i n d s f i r ş i t
ii c u l t i v ă c u d r a g o s t e o p e r a , a ş e z i n - s p a t e a l t e d e a l u r i , p r e s ă r a t e c u s t i s ă t e n i d i n i m r e j u r i m i . E l işt a m i n I n c o m p a r a ţ i e c u c o m p e t i ţ i a d e
d u - l a l ă t u r i d e m a r i i i n o v a t o r i a i v e , îşi î m b i n ă c o a m e l e m o l c o m . t e ş t e d e o s c e n ă e m o ţ i o n a n t ă . D u p ă n u m i t ă „ c a r r e r e " o r g a n i z a t ă d e • P r o f i t i n d d e f a p t u l c ă paznicul
t a r a l i u m a r a , m a r a t o n u l e s t e o j u
m u z i c i i . M e l o d i a t ă l ă n g i l o r d i n f a p t d e s e a c e s - a p l i m b a t I n g l n d u r a t p e s u b n u s e u i t a l a e l, u n u r s b r u n a
.... P o v e s t e a m e a î n c e p e a c o l o d e r ă , a m i n t e ş t e e c o u r i l e d i n „ R a p s o p o m i i li v e z i i , E n e s c u a i n t r a t In c ă r i e . D i s t a n ţ a p r e v ă z u t ă p e n t r u f u g i t d e l a u n c i r c c a r e p o p o s i s e
p a r t e , In c i m p i a M o l d o v e i şi s e d i i " , d i n „ S u i t a s ă t e a s c ă " ş i d i n c a s ă , s - a a ş e z a t p e p r i c h i c i u l s o b e i . „ c a r r e r e “ e s t e d e a p r o x i m a t i v 2 7 0 l a B r i n d i s i ( I t a l i a ) .
s f i r ş e ş t e a i c i , In i n i m a P a r i s u l u i . „ S i m f o n i a d e c a m e r ă ", s c r i s ă d a D a r d i n o c h i ii p i c u r a u l a c r i m i . k m ş i i n d i e n i i t a r a l i u m a r a o p a r C u r î n d . î n s ă , e l s - a î n t o r s d e
P e n t r u a m e r g e d i n s a t u l m e u n a c o m p o z i t o r , c u t o a t ă n o s t a l g i a p l a A m i n t i r i l e c o p i l ă r i e i c a r e l - a u stră c u r g in 27 d e o r e . A c e a s t a n u r e b u n ă v o ie i n c u ş c ă . D u p ă c c a d a t
t a l in marea cetate unde se s f i r ş e ş i u r i l o r n a t a l e , s p r e a m u r g u l v ie ţ ii. bătut de a l i t e a o r i o p e r e l e , v i a ţ a p r e z i n t ă u n r e c o r d d e n e î n t r e c u t o r a i t ă p c s t r ă z i ş i ş i - a d a t s e a m a
p e n t r u a c e ş t i a l e r g ă t o r i f e n o m e n a l i .
te d r u m u l m e u . a m l u a t o c a l e p l i D e a i c i d e s u s , s p r e d r e a p t a , p r i - d e z b u c i u m ş i p e r e g r i n ă r i , i - a u r ă d c d i f i c u l t ă ţ i l e c i r c u l a ţ i e i , u r s u l a
n ă d e p r a f , s t r ă j u i t ă d e a r b o r i c a v a î n n d s p r e d r u m u l C r a c a l i c i s e a ş b u f n i t p e f a ţ a - i d e seninătate o l i m S e s p u n e c ă u n i n d i a n a p a r c u r s r e n u n ţ a t l a l i b e r t a t e , p r e f e r i n d a -
s e d u c . s e d u c s p r e in f i n i t . E r a t e r n e s a l u l L i v e n i , a z i G e o r g e p i a n ă . s u b c a r e a ş t i u t î n t o t d e a u n a in c i n c i z i l e n u m a i p u ţ it i d c 960 d ă p o s t u l s i g u r p e c a r e i-l o f e r e a
l u n g , d e s i g u r , a c e s t d r u m . C e s c u r t Enescu. s ă - ş i a s c u n d ă d u r e r e a k i l o m e t r i ! c u ş c a .
m i s - a p ă r u t ..." . Refăcută c u g r i j ă , c a s a m a e s t r u L a M u z e u l m e m o r i a l d i n D o r o -
A c e s t e c u v i n t e s i m b o l i c e , d e p ă l u i n e p r i m e ş t e i n t r - o l i v a d ă c u h o î n e i n l l m p i n ă a c e e a ş i a t m o s f e r ă b CINE A FOST CRISTOFOR ® U n l o c u i t o r d i n Z a n z i b a r a
n a t e în a m i n t i r i l e l u i E n e s c u , p e i a r b ă b o g a t ă c u p o m i şi f l o r i . I n d e v e n e r a ţ i e p e n t r u m a r i i f i i a i a v u t r e c e n t o a v e n t u r ă n e o b i ş n u i t ă .
p a t u l d e s u f e r i n ţ ă , e v o c a u f ă r ă î n f a ţ ă . s t a t u i a m a r e l u i a r t i s t , p e a l ţ ă r i i . A i c i a î n c e p u t G e o r g e E n e s COLUMB? E l a f o s t a t a c a t d c u n ş a r p e p y t h o n
d o i a l ă şi L i v e n i i , s a t u l s ă u n a t a l . c ă r u i s o c l u s e a f l ă o i n s c r i p ţ i e I n c u u n e l e d i n t r e l u c r ă r i l e s a l e . c a r e l - a d o b o r i t l a p ă m i n t ş i a î n
M a i t r ă i e s c i n c ă a i c i o a m e n i c a r e c r u s t a t ă i n g r a n i t : „ N u m i - a m s e r M u z e u l e x c e l e a z ă p r i n t r - o b o g d t ă U n c u n o s c u t istoric s p a n i o l . A n - c e p u t s ă - i î n g h i t ă u n p ic io r . O m u l
l - a u cunoscut bine p e G e o r g e E n e s v it p a t r i a d e c i t c u a r m e l e m e l e : c o l e c ţ i e d e f o t o g r a f i i ş i p i e s e o r i d r e s S a n c h e z S c r r a n o . s u s ţ i n e c ă a r e u ş i t s ă - ş i a p u c e p u m n a
c u . L a to ţi. In c i u d a a n i l o r s c u r ş i , p a n a , v i o a r a ş l b a g h e t a " I n i n t e g i n a l e d e s c o p e r i t o r u l L u m i i n o i, C r i s t o f o r lu l. c a r e - i c ă z u s e p c j o s , şi s ă - l
m e m o r i a m i n u n a t u l u i m u z i c i a n t r ă r io r , in s t i n g ă , o c ă m ă r u ţ ă cu m o A f a r ă , in n o a p t e , s t r ă l u c e s c f e C o l u m b , a f o s t in r e a l i t a t e u n c ă l o v e a s c ă d e a l i t e a o r i in c a p . p i u ă
i e ş t e v ie . M a r i a F c r b e i , In v i r s t ă b i l i e r s i m p l u c a ş i s o b a d e ţ a r ă c u r e s t r e l e l a r g i a l e n o i l o r b l o c u r i r i l u g ă r c a t o l i c s p a n i o l c a r e ş i - a p ă c i n d ş a r p e l e a c e d a t , c l i b e r l n d u - i
d e 85 d e a n i , l - a c u n o s c u t p e b ă i e v a t r ă ş i c u p t o r . „ I n a c e a s t ă c a m e r ă d i c a t e i n u l t i m i i a n i. C a u n e c o u r ă s i t h a i n a p r e o ţ e a s c ă ş i a p l e c a t p i c i o r u l , n u î n a i n t e I n s ă d c a - i f i
ţ e l u l m i n u n e in v e r i l e c i n d s e î n s - a n ă s c u t c e l m a i m a r e m u z i c i a n a l l u m i n i i s e a u d a c o r d u r i s i m I u I t a l i a p e n t r u a - ş i u r m a f e m e i a p r i c i n u i t r ă n i g r a v e .
t o r c e a d e la s t u d i i d i n s t r ă i n ă t a t e r o m i n " . E x p l i c a ţ i a e s t e i n u t i l ă c ă c i f o n i c e . D i n C a p i t a l ă s e t r a n s m i t i u b i t ă . • C o l i n B o s h e r d i n N o u a Z e e l a n -
( V i c n a ş l P a r i s ) . I n t r - o s e a r ă . f ă r ă v o i e m i c a o d a i e iţi a m i n t e ş t e , m o m e n t e d e l a C o n c u r s u l ş i F e s d ă , a a t i n s u n n o u r e c o r d l a v i t e z a
E n e s c u a a u z i t - o c i n t i n d . D e a t u n c i p r i n î n f ă ţ i ş a r e a ei. a c o r d u r i l e p i e t i v a l u l c e s e d e s f ă ş o a r ă s u b e g i d a E l iş i b a z e a z ă a f i r m a ţ i a p e o in d c t u n d e r e a o ilo r . E l a t u n s 65
a r u g a t - o m e r e u sd-t d o i n e a s c ă . s e i s i m f o n i c e „ I m p r e s i i d i n c o p i n u m e l u i m a r e l u i m u z i c i a n . E p o a t e scripţie în cod s e c r e t g r a v a t ă p c d e o i î n p r i m a o r ă , 70 in c e a d e - a
b r ă ţ a r a p u r t a t ă d c m a r e l e e x p l o
M e l o d i i v e c h i... d o i n e d e d o r . . I n l ă r i c " . c e l m a i t r a i n i c m o n u m e n t p e c a r e t r e i a , r e u ş i n d ca d u p ă o p t o r e şi
r a t o r . I n s c r i p ţ i a , d e s c i f r a t ă , r e l e v ă
t r - o a l t ă s c a r ă i - a c i n t a t E n e s c u d i n D e a ic i, d i n a c e a s t ă cămăn/ţă. o r e g i m u l n o s t r u i l - a r i d i c a t : r e d a c ă n u m e l e a d e v ă r a t a l l u i C o l u m b 53 d e m i n u t e s ă t u n d ă in t o t a l 565
s o l z i d e p e ş t e ş i a p o i d i n v i o a r ă . p o r n i t s ă c u c e r e a s c ă l u m e a m u z i c i i r e a p o p o r u l u i ş i l u m i i a o p e r e i e r a J . C. D o n a d o , c ă l u g ă r d o m i n i d e oi. B o s h e r i n t e n ţ i o n a s ă l u c r e z e
„ D o a m n e ! p a r c ă t o a t e p ă s ă r i l e c e g e n i a l u l c o m p o z i t o r şi v i r t u o s . s a l e . VICTOR MICU n o u ă o r e f ă r ă î n t r e r u p e r e , d a r s c
c a n , n ă s c u t In o r a ş u l s p a n i o l O l i v a
t e r m i n a s e r ă o i l e l a î n d e m i n ă . V e
d c l a F r o n t e r a , in E s t r e m a d u r a ,
c h i u l r e c o r d , d e ţ i n u t d e u n c o m
U n g ă g r a n i ţ a p o r t u g h e z ă .
p a t r i o t a l In i C o l i n B o s h e r , e r a d e
Producţia de instrumente ❖ O N O U Ă „TEORIE" 4 6 3 d e o i în 9 o r e .
• L o c o t e n e n t u l d e v a s a m e r i c a n
nucleare E L V E Ţ I A . — M u n t e l e E i g e r (6.000 p i c i o a r e î n ă l ţ i m e ) a f o s t c u c e r it DESPRE CAUZELE C . W. S w i c k l e y a r e u ş i t S ă p r e v i n ă
p e n t r u p r i m a o a r ă d e o f e m e i e z i l e l e t r e c u t e , c i n d D a i s y V e r g , d in PRĂBUŞIRII IMPERIULUI o c a t a s t r o f ă f o l o s i n d u - s e d e r o t o n i l
în R. P. Ungară G e r m a n i a a r e u ş i t î n s o ţ i t ă d c W a l t c r B i t t n e r s ă a t i n g ă p i s c u l m u n t e l u i e l i c o p t e r u l u i s ă u c a d c u n v e n t i l a
ROMAN t o r p e n t r u „ a s u f l a " p e s t e o a m
Zilele acestea au fost prezentate Ia I N F O T O : c e i d o i c ă ţ ă r ă t o r i , c o b o r i n d d e p e m u n t e l e E i g e r . b a r c a ţ i u n e l a b o r d u l c ă r e i a i z b u c
Budapesta instrumentele nucleare a că* D r. G l l f i l l a n , c e r c e t ă t o r d e l a U n i n i s e u n i n c e n d i u . A m b a r c a ţ i u n e a
ror fabricaţie în serie a început nu de v e r s i t a t e a d i n C h i c a g o , e s t e a u t o
mult. Cu acest prilej s-a precizat că în r u l u n e i t e o r i i s u r p r i n z ă t o a r e c u s c a f l a in a p r o p i e r e a u n e i c i s t e r n e
Ungaria mai bine dc 300 institute dc p r i v i r e l a c a u z e l e c ă d e r i i i m p e r i u d c c a r b u r a n ţ i c a r e r i s c a s ă f i e c u
mente cu izotopi pentru cercetări şi ve Noutăţi din domeniul fotografiei
cercetări şi întreprinderi folosesc instru l u i r o m a n . D u p ă p ă r e r e a lu i G i l f i l - p r i n s ă s i c a d e f l ă c ă r i . P l a s l n d e l i
rificare. Astfel se menţionează un con l a n , o r g a n i s m u l c l a s e i c o n d u c ă t o a r e c o p t e r u l s ă u in p o z i ţ i a d o r i t ă , p i
r o m a n e a f o s t t r e p t a t o t r ă v i t d a
l o t u l a î m p i n s c u a j u t o r u l c u r e n t u
tor selectiv automat dc energie, care în t o r i t ă u n o r d o z e e x c e s i v e d c p l u m b .
registrează vibraţiile, măsoară durata Aparat de fotografiat cu ajutorul instalaţiei respective. Acum A c e s t p l u m b p r o v e n e a d i n v a s e şl lu i d e a e r v a s u l p i u ă l a o d i s t a n ţ ă
lor ţi analizează caracterul radiaţiilor. se generalizează folosirea instalaţiei, care a l t e r e c i p i e n t e in care r o m a n i i iş i a p r e c i a b i l ă d c c i s t e r n ă .
Acest aparat indică prin semnaie lumi s-a dovedit a fi foarte rentabilă. p ă s t r a u h r a n a ş i b ă u t u r a • I n s t a n ţ e l e s u p e r i o a r e d e j u d e
noase fracţiuni de timp foarte mici, dc cu transistori c a t ă d i n s t a t u l N e i v J e r s e y ( S . U .A )
pildă 1/100.000 secunde şi este folosit Aparat de luat vederi T e o r i a a c e a s t a n u e s t e d c f a p t
în industrie, în medicină, chimie, geo O întreprindere americană a pus de u n i c ă i n g e n u l ei. A l ţ i i a u s u s ţ i n u t a u o r d o n a t r e d e s c h i d e r e a p r o c e s u
fizică. Un alt aparat este sonda nuclea curînd la punct un aparat dc fotogra cu mecanism revers bil in t r e c u t c ă i m p e r i u l r o m a n s - a l u i i n t e n t a n t lu i D o m i n ic Ic î i u s s o
ri, care, înfiptă în pămînt, indică u- fiat prevăzut cu obturator-perdea acţio p r ă b u ş i t d a t o r i t ă o b i c e i u l u i p a t r i c a r e f ă c u s e a p e l i m p o t r l v a s e n t i n
nuditatea lui. nat dc un transistor. Obturatorul cote Inginerul cehoslovac Hampl a creat c i e n i l o r d c a l u a m a s a a l u n g i ţ i p e ţ e i d c c o n d a m n a r e p r o n u n ţ a t ă î m
un nou aparat de luat vederi, dotat cu u n d i v a n . D e s p r e l u p t a d e c l a s ă a s e
foarte simplu şi stabileşte automat tim un mecanism reversibil. Sc ştie că apa m e n e a „ t e o r i i " n u s u f l ă b i n e î n ţ e l e s p o t r i v a lu i. D e c i z i a a f o s t m o t i v a t ă
pul dc expunere. El constă din două ratele de luat vederi de acest tip lucrea n i c i u n c u v i n t . d c f a p t u l c ă i n m o m e n t u l h o t ă r î r i i
Metodă poloneză de plăci mobile. O placă deschide la de ză cu o peliculă dc 16 mm, folosindu-sc s e n t i n ţ e i , m e m b r i i j u r i u l u i a s c u l t a u
clanşare obiectivul; cealaltă placă fiind îmîi o jumătate din lăţimea ei; apoi a O CU 20 DE MINUTE l a r a d i o r e z u l t a t e l e c a m p i o n a t u l u i
producţie a gazolinei reţinută dc un magnet. In momentul de doua jumătato. După cc s-a terminat de IN URMA d c b a s e - b a l t , i a r u n i i dintre' ci f ă
lucra: cu prima jumătate a peliculei,
Un grup dc lucrători din industria pe clanşării şi deschiderii obiectivului o ce aparatul trebuie deschis pentru ca rola c e a u c h i a r p a r i u r i .
trolului din Krosno a pus la punct o lulă fotoclcctrică măsoară cantitatea dc să fie întoarsă. D e p e s t e p a t r u d e c e n i i c e a s u l lu i • M i c h a e l I l l a d d i n N a s h v i l l â
nouă metodă dc obţinere a gazolinei. lumină pătrunsă ţi, îndată ce ea este La aparatul Iul Hampl, denumit „A- A r t u r A r c h d i n C o v e n t r y ( A n g l i a ) ( T c n n e s s e c — S . U . A . ) a s t r ă b ă t u t
Aceasta constă în răcirea artificiala a suficientă pentru a impresiona placa sau dastra-r*. partea mobilă îu care sc pune d e ş i m e r g e f o a r t e b i n e e s t e c u 20 in p i s c i n a oraşului z e c e m e t r i in o t.
gazelor naturale la temperaturi joase cu pelicula a fost transformată într-o ca m i n u t e i n a p o i f a ţ ă d e o r a e x a c t ă .
ajutorul unei instalaţii speciale, dotate, filmul, transistorul deconectează magne mera independentă. Aceasta sc fixează „ E s i m p l u , e x p l i c ă A r c h , î n 1922 D i s t a n ţ a i n s i n e n u c o n s t i t u i e ui»
printre altele, cu o maşină frigorifică tul şi obturatorul sc închide. pe un ax orizontal. După ce prima ju î n A n g l i a c e a s u r i l e a u f o s t d a t e r e c o r d , d a r p e n t r u M i c h e l e s t e l o
cu amoniac. Metoda revine dc trei ori Aparatul poate fi pregătit pentru fil mătate a peliculei a fost epuizată, ca î n a i n t e c u 2 0 m i n u t e . E u n u a m t u ş i o p e r f o r m a n ţ ă , d a c ă ţ i n e m s e a
mai ieftin dccît cele folosite pînă acum. me dc diferite sensibilităţi şi măsoară mera se întoarce şi sc pot lua vederi a c c e p t a t a c e a s t a . N u v o i p e r m i t e m a c ă e l n u a r e d e c i t 15 l u n i ş i
Aplicarea ci pe 9Cară largă va duce la singur timpul necesar de expunere. pc a doua jumătate a peliculei. n i m ă n u i s ă - m i r ă p e a s c ă 20 d c m i
importante economii şi la o creştere La sfîrşitul acestui an, întreprinderea n u t e d i n i n a ţ ă . D e a c e e a c e s u l m e u i n c ă n u ş t i e s ă m e a r g ă p r e a b in e .
considerabilă a producţiei dc gazolină. Expunerea cea mai scurtă este dc „Mcopta“ va produce prima serie dc a r a t ă v e c h e a o r ă , c e a a d e v ă r a t ă ", • C c a m a i t l n ă r ă d o c t o r i ţ ă d i n
Intr-una din minele de gaze naturale 1/2.000 dintr-o secundă, iar cca mai lun aparate „Adaslra-1“. A t i t u d i n e a s a r e c a l c i t r a n t ă i - a A n g l i a e s t e A n t o n i a V e r e r i n v i r s
U.R.S.S. In portul pescăresc Pctropavlovsk — Kaniciatski. Dc aici se tri din regiunea Sanok se pregăteşte în pre gă de cîtcva secunde. Instalaţia electro t ă d e 21 d e a n i . E a a a b s o l v i t F a
mit în întreaga ţară sute dc mii chintale dc peşte. Anul acesta ţara primeşte zent punerea în funcţiune a primei in nică cu transistori este alimentată dc o p r i c i n u i t lu i A r t h u r A r c h m u l t e
cu 2 milioane de chintale mai mult peşte dccît în aceeaşi perioadă a anului stalaţii de acest fel pentru răcirea artî- baterie uscată de 4,5 volţi. Nou tratament n e p l ă c e r i . E l a f o s t c o n c e d i a t c u l t a t e a d e m e d i c i n ă d e l a T r i n i t y
trecut. ficială a gazelor. d e m a i m u l t e o r i p e n t r u c u C o l l e g e d i n D u b l i n . A c u m ş a s e a n i ,
al herniei de disc s o s e a l a l u c r u c u 20 d e m i n u t e c it u l a v e a 15 p r i m ă v e r i , e a ş i - a f a l
Mina de argint Dr. Lyman Smith, profesor de chirur l u a n i c i o d a t ă t r e n u l , d e o a r e c e „ e l e s i f i c a t a c t e l e d c i d e n t i t a t e , i m -
î n t i r z i e r e . D c a s e m e n e a n u a p u t u t
b ă t r i n i n d u - s e c u t r e i a n i , p e n t r u a
v a t u n u l u i i m p r i m ă a c e s t u i a o m i ş
Ş t i a ţ i eă... c a r e b r u s c ă î n a p o i C i n d i n i m a p o m în laboratoarele foto versity" din Chicago, a descoperit un d e v r e m e \ g e , u u d e l i m i t a i n f e r i o a r ă d e v i r s
gie ortopedică (a „Northwestern Uni-
p u t e a f i p r i m i t ă l a T r i n i t y C o l l e
p l e a c ă t o a t e c u 2 0 d e m i n u t e m a i
p e a z ă s i n g e l c in a r t e r e , s e
p r o
nou tratament, nechirui gical, al herniei
d u c e . d c asemenea, un efect
In plăcile şi filmele folosite la foto
d e
r e c u l . U n n o u a p a r a t î n r e g i s t r e a grafiat argintul este elementul de bază de disc. Este vorba dc un produs care t ă e d e 18 a n i.
sc află în sucul unui fruct tropical „Ca
V i t e z a s c h i n r i i o r p o a t e f i c a d r a n i n v e r s a t . C i f r e l e s i n t d e s e z ă a c e a s t ă m i ş c a r e . M u l t m a i s e n în compoziţia chimică a emulsiei care nea papaya", care, sub numele dc pa-
m ă r i t ă p r i n l r - u n p r o c e d e u r e l a t i v n a t e i n v e r s şi a c e l e s c i n v i r l in s i b i l d e c i t e l e c t r o c a r d i o g r a f u l o b i ş fixează imaginea. Cu ocazia developării paină, este binecunoscut dc cliimiţ.ti.
s i m p l u . L a p o r n i r e s c h i u r i l e s e li s e n s c o n t r a r c e l o r a l e c e a s u r i l o r n u it . e l d e t e c t e a z ă v a r i a ţ i i l e i n i m i i şi fixării imaginilor, o mare parte din După experienţe practicate pc cîini, în Un d octor neobişnuit
la i n d i v i z i c a r e a u f u m a t d o a r o
p e s c d c z ă p a d ă , d a r d e î n d a t ă c e o b i ş n u i t e . E l e s i n t d e s t i n a t e a fi argint ajunge în băile de developare şi care chimipapaina a reuşit să dizolve,
s i n t în m i ş c a r e , c ă l d u r a d e g a j a t ă f o l o s i t e in s a l o a n e d e c o a f u r ă şl ţ i g a r ă . fixare şi, pînă la urmă, este spălat şi din discul intcrvcrtcbraJ. numai partea
f a c e s ă s c t o p e a s c ă u n s t r a t s t i p e r - f r i z e r i e : c l i e n ţ i i v o r p u t e a c iti o r a U n d e n t i s t a m e r i c a n î n g r i vărsat la canal. Recent, in R.F. Germa gelatinoasă care sc bombează, formînd „Serioja — strigă Nina Vladimirov- să vorbea cu adevărat. Mi s-a părut că
f i c i a l d e z ă p a d ă ş i a c e s t a p r o v o a c ă in o g l i n d a d i n f a ţ a lo r, f ă r ă a fi j e ş t e m a l f o r m a ţ i i l e t i n e r i l o r s ă i nă s-a realizat o instalaţie caic recupe hernia, şi nu şi partea fibroasă a dis na Inova. O pasăre ceva mai mare ca o este o farsă.
l u n e c a r e a . U n g i n d s c h i u r i l e c u s u b n e v o i ţ i s ă î n t o a r c ă c a p u l . c li e n ţ i , i n d e m i n d u - i s ă e t n i e l a d i rează argintul din soluţiile folosite în cului, dr. Smith a aplicat noua metodă stâncuţă, cu gîtul galben Şi ciocul roz, „Serioja, hai să cîiuâin
s t a n ţ e h i d r o f o b e ( c a u n e l e m a t e f e r i t e i n s t r u m e n t e m u z i c a l e , d u p ă laborator. In urma experienţelor făcute îşi ridică capul şi răspunde cu o voce Pasărea şi-a deschis larg ciocul şî cu
P e n t r u a s a l v a p e ş t i i p r i z o şi la bolnavii de sciatică provocată dc bărbătească : „Salut dragul meu !a.
r i a l e p l a s t i c e ) s c a d e a d e r e n ţ a l o r c a z . P e n t r u i n c i s i v i p r o e m i n e n ţ i , el s-a constatat că într-un laborator foto glas dc soprană dc coloratură a început
n i e r i i n t r - u n l a c i n g h e ţ a t . t n i b i o licrnia de disc, obţinînd rezultate rapi
l a p o j g h i ţ a d e a p ă ş i a s t f e l v i t e z a l o g american p r o p u n e s ă s e f a c ă r e c o m a n d ă sfl.ro/otmZ şi c l a r i n e t u l . mijlociu, in 5 orc şi jumătate au fost Am inai auzit păsări vorbind. Dar ele să eînte : In-la-la.
c r e ş t e c o n s i d e r a b i l . recuperate 251 grame de argint, 94% de si încurajatoare. sîsîiau, şuierau sau fluierau. Aceasta în- Mi-a venit să rid. Pasărea a rls după
u n o r i f i c i u in c r u s t a d e g h e a ţ ă şi C o p i i l o r a l c ă r o r d i n ţ i a u t e n d i n ţ a mine.
E n g l e z i i p u n la p u n c t u n p r o s ă s e t r i m i t ă p e f u n d u l l a c u l u i u n s ă c r e a s c ă o b l i c , s p r e i n t e r i o r u l g u
d u s t e x t i l a l c ă t u i t d i n r ă ş i n ă s i n j e t d e a e r c o m p r i m a t . A s t f e l , a g i — Este pur şi simplu o mistificare —
rii. li s e r e c o m a n d ă s ă c i u t e d i n am spus eu.
t e t i c ă şi d i n p a i e t e d e a l u m i n i u . t a t e , p ă t u r i l e r ă m a s e l i c h i d e iş i c r o — La revedere — mi-a răspuns pa
E l v a p e r m i t e s ă s e f a b r i c e i m b r ă - i e s c s p r e s u p r a f a ţ ă u n c a n a l p e t r o m p e t ă . A c e s t e i n s t r u m e n t e m u însemnări de pe marele şantier sărea, dînd din cap.
c ă m t n t e „ c u c o n d i ţ i o n a r e a u t o m a u n d e l u m i n a a j u n g e l a a l g e l e z i c a l e s i n t p r i m i t e cu. m a i m u l t ă
t ă " , c a l d ă i a r n a ş i r ă c o r o a s ă v a r a . v e r z i c a r e î n c e p d i n n o u s ă p r o p l ă c e r e d e c o p i i d e c i t a p a r a t e l e Această pi9ăre sc numeşte meina. Ea
d u c ă o x i g e n u l n e c e s a r p e ş t i l o r . este înrudită cu graurul nostru şi tră
O î n t r e p r i n d e r e a m e r i c a n ă o r t o p e d i c e . B i n e î n ţ e l e s , v e c i n i i n u ieşte în India, Ceylon şi Indonezia. Pă
c o n s t r u i e ş t e c e a s u r i d e p e r e t e c u O b u z u l c a r e i e s e d e p e ţ e a s i n t î n t r e b a ţ i . Pe şantierul de la Porţile de Fier, de-a poate citi inscripţia P 21 — axul bara goe, numeroasele zone de construcţie sările meina din Indonezia sînt ţinute in
lungul malului sting al Dunării, şi-au jului, caic marchează locul de unde se se văd răspînditc pretutindeni, înfăţl-
dat întîîrtire o mulţime dc oameni a va ridica uriaşa construcţie ce va stă şînd în felul lor complexitatea şantie temple şi învăţate să spună rugăciuni.
Serioja este un dar al preşedintelui
căror activitate a rămas legată dc ma vili Dunărea. rului. Cir sînt de mari proporţiile ma
Sukarno al Indoneziei. El trăieşte în la
rile şantiere ale ţării, de Bicaz, Firiza, In acest punct sînt concentrate în relui şantier, aflat azi la începutul exis boratorul dc radiologie al Institutului
Argeş. prezent mari drăgi plutitoare cu o ca tenţei sale, nc-a spus deocamdată cî de chirurgie „Vişncvski". Pentru bol
Aid. unde se dă lupta aprigă între pacitate de 300 metri cubi material ex tcva cifre estimative: excavaţiilc şi te- navi, Serioja este un adevărat medic —
pămînt şi apă, uriaşul fluviu vibrînd cavat şi depus într-o ora, ca şi dragii- rasamcntcle, de pildă, cele mai specifice el Ic ajută să-şî recapete sănătatea. Vor
parcă de atîta forţă, frînge in două ne şi excavatoare care lucrează pc i:s- unor asemenea lucrări, vor însuma un bind şi cîntînd, pasăic.i îi distrează, îi
braţul de piatră al munţilor, tăindu-şi volum total dc circa 20 milioane me face să uite dc boală şi să fie mereu bi
poartă pentru a ieşi la înlîlnîic cu Ma tri cubi. Se va urni deci din loc tot ne dispuşi.
rca Neagră. In cadrul acesta pitoresc, Carnet ds reporter al'îta pămînt şi piatră cît ar putea îm
constructorii au început si dea viaţă plini încărcătura unui fantastic tren cu
impunătorului gigant. 4 milioane de vagoane.
Pe o zonă vastă s-au executat pînă Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de
acum sute de metri de galerii în ver- cat. Se execută haracamente, depozite, la întreprinderea de construcţii hidro Cauza incendiilor
sanţi, foraje speciale, încercări geoteh- diverse ateliere, instalaţii pentru aM- energetice, de Ia Institutul de studii şi
mcntarc.i cu apă potabilă şi industrială.
nice ale rocii de fundaţie, inclusiv cer proiectări hidroenergetice şi alţii des Nu trece zi ca în presă să nu apară
cetări prin metode geoscismice, caro Un program elaborat în comun de făşoară în continuare lucrările. Aici, in ştiri despre puternice incendii cc au
taj electric şi altele. S-au făcut ridi specialiştii celor două ţări asigură des preajma plăcii dc marmură care mar loc în diferite colţuri ale lumii. Mni
cări topografice amănunţite ale relie făşurarea în mod coordonat a lucră chează locul dc unde'sc va înălţa vii ales în S.U.A. Incendiile provoacă mari
fului albiei sub apă şi a malurilor, pre rilor de construcţii de pc cele două torul baraj, sondorii forează zeci dc pierderi. Statisticile arntă că în anul
cum şi planurile întregii suprafeţe a maluri. Programul, care sc încadrează metri către necunoscutele taine ale pă- 1962 în S.U.A. pagubele provocate dc
lacului dc acumulare. Intr-un volum îrl graficul general elaborat de Comi mîntului: minerii dăltuite drum prin incendii s-au ridicat la 1.59O.C3O.O0O
mult sporit s-au executat lucrări dc sia mixtă romîno-iugoslavă pentru Por pînza subterană a viiturilor de apă. Se dolari, iar numărul morţilor la 11.SOC.
cercetare hidrologică a regimului ape ţile de Fier, prevede termenele la care întocmesc detalii de hărţi; re corelea Care sînt cauzele care provoacă a-
lor, gheţurilor şi aluviunilor. S-au stu urmează să fie atacare şi terminale di ză date. A început construcţia marilor ceste incendii? In majoritatea cazurilor
diat rezervele de materiale de cons ferite faze şi părţi de construcţii. batardouri. neglijenţele în construirea iiP'tăt^or
trucţii locale: nisip, pietriş, piatră de Problemele tehnice, economice şi ju Nu peste multa vreme, Ia adăpostul industriale şi nerespectarea măsurilor
construcţie. ridice de o deosebită complexitate, care lor se vor construi cele două centrale elementare de prevenire a incendiilor.
Constructori şi mecanici, betonişti, s-au ridicat pentru realizarea acestui şî ecluzele. In acest timo, navigaţia se Propagarea incendiilor este uneori uşu
dulgheri şi mineri — folosind auto obiectiv, au fost rezolvate prin acor v.a face prin mijlocul albiei, rămasă li rată de sistemul de construcţii moder
camioane, autobasculante dc marc ca dul şi convenţiile încheiate între cele beră. După aceasta s^ va trece treptat ne din oţel şi beton, clădiri care ocu
pacitate, excavatoare, buldozere — au două ţări pe baza deplinei egalităţi in la construirea barajului, situat în mij pi suprafeţe mari, fără să existe puncte
început să însufleţească locurile din drepturi şi a avantajului reciproc. locul albiei, iar navigaţia se va efectua dc întrerupere. Scheletul metalic nu
preajma localităţii Gura-Văii. Aproape Am vizitat înr.r-una din zilele tre prin ecluze. Cînd vor începe si pro arde, dar la o temperatură de 4006C.
dc intrarea în sat s-a deschis şantie cute o formaţie de lucru dc pe şantier. ducă energie, primele agregate ale hi işi pierde rigiditatea, sc încovoaic şî
rul grupului social al constructorilor. Şeful de ccliipă, Gheorphe Neagoc, nc-a construcţia sc surpă.
Au şi prins să sc ridice primele blocuri vorbit despre munca de aici. Oamenii drocentralei, inima uriaşului de la Por Tocmai de aceea, la construirea clă
pentru familişti. Pînă la iarnă, aici vor din formaţia (ui, muncitori angajaţi de ţile de Fier va pulsa, răspîndind forţa dirilor industriale *; de locuit trebuie
curînd, se mîndrcsc cu răspunderea ce şi lumină pe întinsele artere ale ţârii... avut în vedere, nu numai rezidenta
fi găzduiţi 2.000 de oameni.
OLANDA. — Gemenii Lăute nbach din Demunî, provincia Foiesland, au început săptămîna trecută le revine. Sînt oameni încercaţi pe ma statică a clădirii, ci si comportarea
cursurile şcolii elementare. Nu departe dc comuna Gura-Văii se rile şantiere. Dc aici, din împrejurimile GH. BRATESCU-GH. FLOREA materialelor respective în caz de In
IN FOTO : Ţ * plecarea spre şcoală cci patru gemeni lîngă bicicletele lor îşi iau la revedere dc la părinţi. ridică o piramidă dc lemn, pe care se punctului de lucru al echipei lui Nea- (transmis prin Agcrpres) cendiu.