Page 97 - 1964-09
P. 97
R egională
H u fK < lo aB a-^ cva
PROLETARI DIN TOATE TARILE, VNITl-VAl
PLECAREA LA PEKIN A DELEGA [IEI
DE PARTID SI DE STAT AR.P. ROMINE
Duminică dimineaţa a părăsit Capita Gheorghe Ghcorghiu-Dcj, Nicolac Ccau- U.R.S.S., V. Kuzncţov, prim-locţiitor
la îndreptîndu-se spre Pekin delegaţia şcscu, Chîvu Stoica, Alexandru Bîrlă- al ministrului afacerilor externe al
dc partid şi de stat a R. P. Romînc, dcanu, Lconte Răutu, Leontin Sălajan U.R.S.S. şi alţii. Au fost prezenţi, de
care, la invitaţia C.C. al P.C. Chinez şi şi Gheorghe Gaston-Marin, Gogu Rădu- asemenea, Titus Sînu, însărcinat cu afa
a Consiliului dc Stat al R.P. Chineze, va Itscu, Constantin Tuzu, vicepreşedinţi ceri ad-interim al R.P. Romîne la Mos
participa la sărbătorirea celei de-a 15-a aî Consiliului de Miniştri, membri ai cova. Pan Ţî-li, ambasadorul extraor
aniversări a proclamării Republicii C.C. al P M.R., ai Consiliului de Stat Şi dinar şi plenipotenţiar al R.P. Chineze
Populare Chineze. ai guvernului, conducători ai instituţii la Moscova, precum şi membri ai am
Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion lor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti. basadelor romînă şi chineză.
Gheorghe Maurer, membru al Biroului Au fost dc faţă Liu Fan, ambasadorul N. Hruşciov, preşedintele Consiliu
Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele R.P. Chineze la Bucureşti, şi membri ai lui de Miniştri al U.R.S.S., a oferit la
Consiliului de Miniştri, conducătorul ambasadei, precum şi I. I. Iliuhin, în Casa dc recepţii un prînz în cinstea de
delegaţiei, Emil Bodnăraş, membru al sărcinat cu afaceri nd-interim al Uniu legaţiei.
Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vice nii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai In timpul prinzului a avut loc un
preşedinte al Consiliului de Miniştri, ambasadei. schimb de păreri prietenesc şi sincer în
*
Paul Niculescu-Mizil. membru al C.C. In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Mos probleme dc interes comun.
CU PLANUL Adunarea solemnă consacrată aniversării al P.M.R., şeful secţiei de propagandă cova unde a făcut o escală. Gheorghe Maurer au rostit toasturi.
Tovarăşii N. Hruşciov şi Ion
a C.C. al P.M.R., şi Dumitru Gheor
Pe aeroportul Vnukovo, delegaţia a
a 100 de ani de la înfiinţarea ghiu, membru supleant al C.C. al fost îniîmpinată de A. Kosîghîn, mem Seara, delegaţia dc partid şi de stat
+
P.M.R,, ambasadorul R.P. Romînc la Pe
PE NOUA LUNI R E A L IZ A T kin. bru al Prezidiului C.C. al P.C.U S., prim- a R P. Romînc a părăsit Moscova, con-
vicepreşedinte al Consiliului dc Miniş
Internaţionalei I Pc aeroportul Băneasa membrii de tri al U.R.S.S., M. Lcscciko, vicepreşe tînuîndu-şi drumul spre capitala R.P.
legaţiei au fost conduşi dc tovarăşii dinte al Consiliului de Miniştri al Chineze.
Luni după-amiază, în aula Şcolii Su tov. Grigorc Comartin, rectorul Şcolii
Otelăria electrică din C. S. Hunedoara perioare dc Partid „Ştefan Gheorghiu", Superioare de Partid „Ştefan Gheor
a avut loc o adunare solemna consa
ghiu", a prezentat expunerea „Legătu
crată aniversării a 100 dc ani de la rile mişcării muncitoreşti din ţara noaJ- T E L E G R A M Ă
înfiinţarea Asociaţiei Internaţionale a tră cu Internaţionala I“.
In aceste zile, pc adresa redacţiei so dc producţie de aici, în acest an, o con
sesc tot mai multe corespondenţe prin stituie lupta entuziastă a oţclarilor pen Muncitorilor (Internaţionala I). Adu La adunare au fost dc faţă membri U.R.S.S., şi Anastas Mikoian, preşedin mine, care va participa Ia sărbătorirea
narea a fost organizată dc Institutul de
•are sîntem anunţaţi că în bătălia pen tru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ai C.C. al P.M.R., membri de partid Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, tele Prezidiului Sovietului Suprem al celei de-a 15-a aniversări a Republicii
tru mai mult şi mai bun, oamenii mun de plan, pentru îmbunătăţirea continuă Istorie a Partidului dc pc lingă C.C. din ilegalitate, activişti dc partid si dc membru al Biroului Politic al C.C. al Populare Chineze, vă transmite dvs. per
cii realizează succese de seamă. Intr-o a calităţii oţelului. Despre acestea vor al P.M.R. şi Şcoala Superioară de stat, cadre didactice şi studenţi ai Şcolii P.M.R., preşedintele Consiliului de Mi U.R.S.S., următoarea telegramă: sonal şi întregului popor sovietic un sa
«crisoarc primită recent din partea tov. besc cifrele. La oţelăria electrică s-au Partid „Ştefan Gheorghiu". Superioare de Partid „Ştefan Gheor niştri al Republicii Populare Romîne. a „Zburînd deasupra teritoriului Uniu
Cuvîntul de deschidere a fost rostit
ghiu", cercetători ai Institutului dc Is
Nicolac Avrămcscu, de Ia C.S.H. se spu produs în afara prevederilor planului pe de iov. Gheorghe Stoica, membru al torie a Partidului dc pc lingă C.C. al adresat tovarăşilor Nikit.t Hruşciov, nii Sovietice, delegaţia de partid şi gu lut cald, prietenesc".
ne: „Colectivul oţelăriei electrice >‘i-a trimestrul III 1.325 tone oţel, iar pro C.C. al P.M.R. P.M.R., ai institutelor Academici R.P. prim-sccrctar al C.C. al P.C.U.S., pre vernamentală a Republicii Populare Ro- (Agerpres)
şedintele Consiliului dc Miniştri al
realizat planul pc 9 luni, cu 9 zile mai centul de rebut înregistrat a fost de nu Tov. Ion Popcscu-Puţuri, membru al Romînc, cadre didactice de la catedrele
devreme. O caracteristică a activităţii mai 1,86 Ia sută, faţă dc 2,20 admis. C.C. al P.M.R,, director al Institutului de ştiinţe sociale ale unor institute de
de Istorie a Partidului de pe lingă C.C. învaţ.amint superior din Bucureşti, oa V
Reviziile de vagoane al P.M.R,, a prezentat expunerea „In meni ai muncii, ziarişti. (Agerprcs) VIZITA SIS TARA N0ASTRA A MAIESTĂŢII SALE
ternaţionala I şi rolul ei istoric", iar
din Coslariu si Teiuş
Colectivul de muncă de la revizia dc rior, colectivul reviziei dc vagoane din HA1LE SEIM E 1 EMPARAT AL ETIOPIEI
vagoane din Coşlariu a desfăşurat în a- Teiuş a continuat şî în luna septembrie
cest an o larga întrecere socialista, în ve să obţină rezultate bune în muncă. A- Preşedintele Consiliului dc Stat al Recepţia s-a desfăşurat într-o atmo ratul Etiopiei au rostit cuvintari.
derea îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor plicînd măsuri tehnice eficiente, organi- R.P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Deî, sferă dc caldă prietenie. Preşedintele ★
de plan. Ca urmare, lună dc lună ei şi-au zindu-şi mai bine fiecare punct dc lucru, a oferit duminică seara o recepţie la Consiliului dc Stat şi împăratul Etiopiei Luni, împăratul Etiopiei Haile Sc-
depăşit planul dc producţie. Depăşiri folosind raţional timpul de muncă, mun Palatul Consiliului de Stat cu prilejul s-au întreţinut cordial cu şefii misiu lassie I, a făcut o vizită Ia Institutul
le realizate în lunile anterioare lc-au dat citorii dc aici au reuşit ca în ziua dc 21 vizitei dc stat a Majestăţii Sale Impe nilor diplomatice. de inframicrobiologic al Academiei R.P.
posibilitatea să-şi realizeze planul pc 9 septembrie a. c. să-şi realizeze planul riale Hailc Sclassic I, împărat al Etio ★ Romîne. înaltul oaspete a fost însoţit
dc Corneliu Mănescu, ministrul aface
luni cu 9 zile înainte dc termen. pc primele 9 luni ale anului. piei. Duminică împăratul Etiopiei, Hailo rilor externe, Dionisie Ionescu, amba
La realizarea acestui frumos succes o In această perioadă muncitorii de aici, Au luat parte Gheorghe Apostol, Sclassic I, împreună cu membrii suitei sador, directorul protocolului din Mi
contribuţie însemnară şi-au adus-o printre care Traian Dobrotă, Ioan Com- €€>P prim-vicepreşedinte al Consiliului de sale oficiale, însoţit de prim-vicepre- nisterul Afacerilor Externe, Mircea Ni-
maistrul Partcnic Dalca, muncitorii A- şa, Alexandru Mareş, Octavian Crişan şi Miniştri, Alexandru Bîrlădcanu, Gheor şcdintele Consiliului dc Miniştri al colaescu, ministrul R.P. Romîne Ia
lexandru Ivanov, Oscar Cîmpeanu, Tra- alţii au reparat peste plan, fără detaşa ghe Gaston-Marîn, Constantin Tuzu, vi- R.P. Romîne, Gheorghe Apostol şi dc Addis Abeba şi de alte persoane ofi
ian Doiţa şi alţii. re, 1.470 vagoane de marfă şi 523 va copreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, alte persoane oficiale a vizitat rafinăria ciale.
goane dc clasă. Grigorc Geamănu, secretarul Consiliului Brazi şi Expoziţia realizărilor economi
Împăratul a fost întîmpinat de Voi-
★ AD. OŢOIU d i Stat, Corneliu Mănescu. ministrul ei naţionale a R.P. Romîne. nca Marinescu, ministrul sănătăţii şi
Dczvoltînd succesele obţinute ante corespondent La fabrica „Sebe afacerilor externe, general de armată In cursul aceleiaşi zile împăratul Haile
şul" din Sebeş c- Leontin Sălajan, ministrul forţelor ar prevederilor sociale. Directorul institu
xistă multe munci mate, membri ai Consiliului de Stat şi Selassie I a făcut o vizită prin Capitală tului, acad. prof. dr. Ştefan S. Nico-
toare care realizează ai guvernului, vicepreşedinţi ai Marii fiind salutat cu cordialitate de numeroşi lau, a făcut o expunere asupra cercetă
rilor întreprinse în ţara noastră în do
bucureştcni.
însemnate depăşiri
In o v a to rii, de plan luna de lu Adunări Naţionale, membri ai conduce ★ meniul inframicrobiologici. După ce a
rii organelor centrale dc stat şi obşteşti,
fost prezentat un film documentar de
nă, dînd produse de
Majestatca Sa Imperială, Haile Sclas
bună calitate. Intre Justinian, patriarhul Bisericii Ortodoxe sic I, împreună cu suita sa oficială, a specialitate, au fost vizitate principatele
Romîne, academicieni şi alţi oameni de
laboratoare ale institutului.
în sprijinul producţiei gela Zahiu, care îşi ştiinţă, cultură şi arta, generali şi ofiţeri făcut duminică Ia amiază o vizită la Pc drumul de la reşedinţa spre insti
acestea este şi An-
depăşeşte planul lu superiori, ziarişti romîni şi corespon Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romînc. tut, străbătut dc împăratul Etiopiei,
denţi ai presei străine.
Anul trecut, la Exploatarea minieră tatea chiar din prima zi a aplicării ei. nar în medie cu 30 La începutul recepţiei au fost intona In sala festivă a Adunării naţionale intr-o maşină deschisă, numeroşi bueu-
Tcliuc, mişcarea de inovaţii şi raţiona Ea constă în unele modificări aduse ben la sută şi care în a- te imnurile de stat ale celor două ţări, bisericeşti, patriarhul Justinian şi împă reşteni l-au salutat călduros.
lizări a fost bine organizată. Cabinetul zilor reversibile dc la staţia de sortare, cest an a cucerit în (Agerpres)
tehnic s-a ocupat îndeaproape de în îmbunătăţire caic a permis să se renun fiecare lună titlu]
drumarea şi stimularea inovaţiilor. Ca ţe complet la benzile dc transport a de evidenţiata în în Solemnitatea semnării
urmare, rezultatele au fost deosebit de sterilului. După calculele efectuate se pre trecerea socialistă*
frumoase. La concursul de inovaţii orga conizează ca această inovaţie sa aducă
nizat dc către Ministerul Minelor şi E- o economie de aproape 40.000 lei anual. comunicatului comun romîno-efiopian
nergîei Electrice, inovatorii din Telmc In munca lor, inovatorii au primit în
au luat locul II şi primul loc pc di permanenţă sprijinul cabinetului tehnic.
recţia generala a minereurilor. Comisia de inovaţii a analizat lunar do-' La Palatul Cousiliulur~de Stat a iVTjf “ghe' Apostol, prim-vicepreşcdinte al cerilor externe ad-interim, dl. Petros
Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîr
Fiecare din cele 35 dc Inovaţii înre sarele propuse şi modul cum se reali loc luni seara solemnitatea semnării co lădcanu, Gheorghe Gaston-Marin, Con Sahloir, trimis extraordinar şi ministru
gistrate anul acesta sînt strîns legate dc zează planul tematic dc inovaţii. La ga municatului comun privind convorbi stantin Tuzu. vicepreşedinţi ai Consi plenipotenţiar al Etiopiei la Bucureşti,
sarcinile de producţie, sporesc producti zeta de perete „Tehnica nouă" au fost rile oficiale romîno-etiopiene şi vizita liului de Miniştri, Grigore Geamănu, general de brigadă Assefa Demissie,
vitatea muncii şi reduc efortul fizic al scrise articole în care s-a popularizat a- de stat în ţara noastră a împăratului secretarul Consiliului de Stat, Corneliu aghiotant principal, dr. Menassie Haile.
Etiopiei. !a invitaţia preşedintelui Con-
muncitorilor. Din cele 17 Inovaţii apli portul celor mai buni inovatori şi ulti tiliului de Stat al R.P. Romîne. Mănescu, ministrul afacerilor externe,
cate, dc multă apreciere se bucura cca mele noutăţi tehnice apărute în indus general de armata Leontin Sălăian, mi ministru adjunct, şeful departamentului
aparţinînd tov. Vladimîr Şutea, caic a trii minieră. Dc asemenea, la dispoziţia Comunicatul comun romîno-etîopian nistrul forţelor armate ale R.P. Romîne, politic în cabinetul particular al Ma
conceput şi realizat un dispozitiv pentru inovatorilor au fost puse şi cele aproape a fost semnat de preşedintele Consiliu miniştri. jestăţii Sale, dr. Johaness Kidane-Ma-
2000 volume şi 46 de publicaţii şi peri lui dc Stat al R.P. Romîne, Gheorghe
presarea mecanică a autobasculantelor. Au luat parte membrii suitei oficiale rîant, ministru adjunct, secretar parti
odice dc specialitate. Gheorghiu-Dej şi de Majestatea Sa Im
Inovaţia aduce economii antecalculate SILVIA OPR1ŞA perială, Hâde Sclassic I, împărat al a înaltului oaspete: Alteţa Sa Ras Imru cular, dl. Adniassu Retta, trezorier par
Haile Selassie, Excelenţele sale general
dc 5.000 lei anual. Inovaţia ing. Sam- tehniciană Etiopiei. locotenenet Abye Abebe, preşedintele Se ticular al împăratului.
son Faur şi-a dovedit din plin eficaci responsabila cabinetului tehnic La solemnitate au participat Gheor- natului, dl. Ketema Yifru, ministrul afa (Agerpres)
COMUNICAT COMUN
RITM INTENS LUCRĂRILOR AGRICOLE DE TOAMNĂ
La invitaţia preşedintelui Consiliului jestăţii Sale Imperiale şi asistent al mi tribuţie de seamă în aceasta privinţa o
dc Stat al Republicii Populare Romînc, nistrului în Ministerul Treburilor. poate avea crearea unor zone lipsite de
Gheorghe Gheorghiu-Dej, Majestatea Sa ^ Cele două părţi au subliniat cu sa arma nucleară în diferite regiuni ale
In raionul Alba Toate rezervele de furaje Imperială Haile Sclassic I, împărat al gerea şî respectul reciproc care carac lumii.
tisfacţie prietenia tradiţionala, înţele
Etiopiei, însoţit de înalte personalităţi
Cele două părţi apreciază eforturile
Efectivele de animale proprietate ob etiopiene, a vizitat Republica Populară terizează relaţiile dintre Republica depuse de ţările în curs dc dezvoltare şi
Romînă între 26 şi 29 septembrie 1964.
ştească ale gospodăriilor colective din Populară Romînă şi Etiopia. Ambele recent eliberate din Africa, Asia şî alte
raionul Alba cresc simţitor an de an. să fie însilozate! In timpul şederii în Republica Popu părţi au arătat interes faţă de lărgirea părţi ale lumii în vederea slăbirii încor
Realizarea obiectivelor stabilite cu pri lară Romînă Majestatea Sa Imperială colaborării multilaterale romîno-ctio- dării în relaţiile internaţionale, a apă
vire la mărirea numărului de bovine, Haile Selassie I şi persoanele care !-au piene, în vederea întăririi continue a rării şî consolidării picii. Ele salută n
ovine, porcine etc., precum şi obţine lectiva dispune de mijloacele de tocat capitulele de floarea-soarelui, resturile doar 50 la sută din cantitatea dc nutreţ însoţit au vizitat oraşul Bucureşti, Ex vechilor relaţii dintre cele două ţari. In propiata Conferinţa a ţărilor neangajate,
rea unor producţii sporite de lapte, necesare şi are resurse însemnate de vegetale de la grădina dc legume etc. poziţia realizărilor economiei naţionale acest scop, s-a ajuns la un acord con precum şi viitoarea Conferinţă a ţarilor
carne, lină şi ouă depinde în măsură furaje care pot fi folosite la însilozarc. La îndemîna colectiviştilor stau şi alte murat planificată. a Republicii Populare Romîne, institu form căruia partea romînă va trimite afro-asiatice, exprimîndu-şi convingerea
hotărîtoare de modul cum este asigura Tocătorile au fost oprite însă din lucru, posibilităţi pentru sporirea producţiei Faptul că dispun de mijloace sufi ţii de cercetări ştiinţifice şi învăţămînt, în Etiopia o misiune caic va studia şi că hotărîrilc ambelor Conferinţe vor re
tă baza furajeră în cadrul fiecărei uni timp de mai multe zile neînstlozîndu-se de furaje suculente. In primul rînd ei ciente şi de resurse însemnate de nutre rafinăria Brazi din regiunea Ploieşti, determina cu partea etiopiana sectoarele prezenta o nouă contribuţie la promo
tăţi agricole. Avînd un sprijin eficient nîci o tonă de furaje. Motivul invocat trebuie să-şi îndrepte atenţia spre în ţuri care pot fi însilozate, trebuie să luînd cunoştinţă dc unele aspecte din dc colaborare în domeniile economic varea colaborării şi înţelegerii între po
şi competent din partea Consiliului a- de către tov. Gheorghe Bcdclcanu, pre silozarea cocenilor de porumb, care au realizările poporului romîn în domeniile şi tchnico-ştiinţific. poarele lumii şi a principiilor coexisten
gricol raional, în acest an conducerile şedintele consiliului de conducere al încă un grad de umiditate ridicat. Cu determine organizaţiile dc partid să ur economic, social, cultural şî în con Discuţiile au scos în evidenţă poziţia ţei paşnice.
gospodăriilor colective s-au preocupat G.A.C., ca se aşteaptă sosirea unei com toate ca recoltatul porumbului pentru mărească îndeaproape terminarea în cel strucţii. comuni a celor două ţări în principa Partea romînă şi-a exprimat deplina
cu mai multă răspundere de produce bine universale pentru siloz de la S.M.T. boabe a început de cîteva zile, nu s-a mai scurt timp a acestei acţiuni. Condu Majestatea Sa Imperială s-a bucurat lele probleme internaţionale. solidaritate cu aspiraţiile popoarelor din
rea unor cantităţi sporite de nutreţuri este cu totul nejustificat. Dc fapt nici întreprins nimic în vederea însilozării cerilor gospodăriilor colective le re dc o primire călduroasă din partea po Ambele părţi sînt dc părere că în Africa spre unitate şi este convinsă ca
din sortimente variate. nu se ştia precis daca şi cînd va sosi cocenilor. O situaţie asemănătoare se vine sarcina să analizeze ceea ce s-a porului romîn, expresie a simţămintclor condiţiile situaţiei actuale cea mai im hotărîrilc Organizaţiei Unităţii Africane
Tinînd seama dc rolul stimulativ pc această combină. Din constatările fă înrîlneşte şi la G.A.C. din Galtiu, unde făcut bun pînă acum şi ce se mai poate sale cordiale şi prieteneşti faţă de oas portantă problemă este menţinerea şi vor contribui in mare măsură la reali-
care-1 au furajele suculente asupra pro cute a reieşit că nu s-a asigurat nici s-a însîlozat mai puţin de 30 la sută pete şi poporul etiopian. consolidarea păcii în lume. zarea acestor aspiraţii, Ia promovarea
ducţiei animaliere, gospodăriile colec spaţiul necesar pentru realizarea canti din cantitatea de furaje prevăzută. Aici face pentru ca în nici o unitate să nu Apreciind multiplele şi rodnicele Sale Exprimîndu-şi convingerea că fiecare colaborării dintre statele africane, la a-
tive şi-au planificat să însilozeze peste tăţii dc siloz planificată. Preocuparea s-a neglijat şi calitatea silozului, una existe deficit de furaje. Necesitatea în activităţi duse pentru apărarea şt con stat, mare sau mic, poate şi trebuie să-şi părarca şi consolidarea independenţei lor
32.000 tone de diferite nutreţuri. Cu- nesatisfăcătoare dc care dă dovadă con din gropi stind ncacopcrită timp dc 6 deplinirii tuturor sarcinilor stabilite în solidarea Independenţei Etiopiei, devo aducă propria sa contribuţie la realiza politice şi economice.
noscînd faptul că ne aflăm într-o pe siliul de conducere al G.A.C. faţă de zile. sectorul zootehnic trebuie să determine tamentul şi eforturile Sale neobosite rea acestui nobil obiectiv — dorinţă Părţile şi-au exprimat hotărîrea de a
rioadă în care se pot întreprinde încă asigurarea bazei furajere nu poate avea Rezultate sub nivelul posibilităţilor pentru cauza păcii şi înţelegerii inter arzătoare a întregii omeniri — cei doi sprijini în continuare lupta pentru înlă
o serie de acţiuni menite să contribuie decît urmări negative, ducînd la nerea- Ia însilozarea furajelor s-au înregistrat consiliile de conducere ale G.A.C. şi pc naţionale. contribuţia Sa remarcabilă şefi de stat şî-au reafirmat hotărîrea turarea ultimelor rămăşiţe ale colonia
la asigurarea unor cantităţi sporite de lizarea sarcinilor stabilite în sectorul şi la gospodăriile colective din Bucer- specialiştii din unităţile de producţie să li promovarea culturii şi ştiinţei, Uni de a sprijini orice acţiune îndreptată lismului şi au condamnat politica de
furaje, în special de nutreţuri însilo zootehnic. Faptul este cu atît mai grav dca şi Ciugud, unde s-a asigurat mal alcătuiască în cel mai scurt timp ba versitatea Bucureşti a acordat Maies spre lichidarea încordării internaţionale, apartheid şi discriminare rasială ca in
zate. ne-am interesat de preocuparea dacă avem în vedere că există posibi puţin de 20 la sulă dîn cantitatea de lanţele furajere stabilind, în funcţie dc tăţii Sale Imperiale Hailc Selassie I care pune în primejdie pacea şi sccu» compatibile cu drepturile fundamentale
care există în această direcţie în cîteva lităţi depline pentru realizarea unor nutreţ murat prevăzută. Dc asemenea, titlul de Doctor honoris causa. riratea tuturor popoarelor. ale omului şi principiile Chartei O.N.U,
gospodării colective. Iată pe scurt unele cantităţile dc nutreţuri existente, raţii Preşedintele Consiliului de Stat, Cele doua părţi au fost dc acord că Părţile au subliniat necesitatea univer
din constatările făcute cu privire la cantităţi sporite de furaje suculente. pot fî considerate ca ncmulţumitoarc echilibrate pentru fiecare categorie şi Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Majestatea promovarea politicii de coexistentă paş
desfăşurarea acţiunii dc asigurare a nu Nefiind valorificate la timp, unele nu realizările gospodăriilor colective din specie de animale. In vederea asigură Sa Imperială Haile Selassie I au purtat nică între statele cu sisteme social-po- salităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite
în scopul dc a o face mai eficientă pen
Ighiu, Henig, Berghin etc. Din cauza
treţului murat. treţuri se dcprccîaza, picrzîndu-şi din slabei preocupări ce a existat din par rii necesarului şi a unei oarecare rezer convorbiri cu privire (a relaţiile romî litice diferite şi reglementarea proble tru îndeplinirea rolului ce-i revine în
La gospodăria colectivă din Alba Iu- valoarea lor nutritivi. Este vorba des tea unor consilii dc conducere ale ve de nutreţuri pînă la noua recoltă no-etiopiene ŞÎ au avut un schimb de melor internaţionale litigioase prin tra asigurarea păcii şi dezvoltarea colaboră
lia, pentru echilibrarea raţiilor prevă păreri asupra unor probleme interna tative paşnice constituie singura alter rii internaţionale.
zute în balanţa furajeră $-a stabilit să pre coletcle şi frunzele de sfecli de G.A.C. faţă de însilozarea nutreţurilor, este necesar să sc strîngă cu grijă şi să ţionale importante actuale. nativă a războiului nuclear. Ele au sub Republica Populară Romînă şi Etio
se însilozeze 1.140 tone nutreţuri. Da zahăr care vor rezulta de pe 68 ha, de pînă acum în raionul Alba s-a asigurai se conservezc în condiţii corespunzătoa La convorbiri, care s-au desfăşurat liniat dc asemenea necesitatea ca, în re pia sprijină întrutotul cererile legitime
torită unei bune organizări a muncii re toate resursele de furaje existente în într-o atmosfera de înţelegere reciprocă laţiile dintre state, principiile călăuzi ale noilor state independente dîn Africa
jt folosirii la întreaga capacitate a mij cadrul fiecărei gospodării colective. şi cordialitate, au participat din partea toare sa fie respectarea suveranităţii şi
loacelor destinate însilozării s-a reuşit romînă : Ion Gheorghe Maurer. pre integrităţii teritoriale şi neamestecul în şi Asia de a fi reprezentate echitabil în
să se asigure aproape 90 la sulă din N. TÎRCOB şedintele Consiliului dc Miniştri, Gheor treburile lor interne. principalele organe ale Organizaţiei Na
ţiunilor Unite.
cantitatea de nutreţuri suculente pla ghe Apostol, prim-viccprcşcdinte al Cele două părţi se pronunţă cu tărie
nificata. In afară dc însilozarea porum Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîr- ocntru încetarea cursei înarmărilor şi. Cele doua părţi constată cu satisfac
bului cultivat în acest scop, pentru lădeanu, vtceorcşcdinte al Consiliului dc în calitate dc membre ale Comitetului ţie că vizita în Republica Populară Ro
completarea necesarului de suculente Miniştri. Grigorc Geamănu, secretarul celor 10 state pentru dezarmare, sînt mînă n Majestăţii Sale împăratul Haile
s-au folosit şi alte resurse de nutreţuri Consiliului dc Stat, Corneliu Mănescu, hotărîee să-şi continue eforturile în Selassie I, convorbirile şi schimbul de
cum sînt resturi vegetale de la grădina Expoziţie apicolă ministrul afacerilor externe, şi Mircea vederea obţinerii de rezultate eficiente vederi care au avut loc cu aceasta oca
de legume, vreji de fasole, diferite ier Nicolacscu. trimis extraordinar şi mi în domeniul dezarmării generale şi to zie constituie o importantă contribuţie
buri ctc. Cu aceasta însă acţiunea de nistru plenipotenţiar al Republicii Popu tale, ceea ce este esenţial pentru con la dezvoltarea legăturilor tradiţionale de
însilozarc nu s-a încheiat. In continua Asociaţia crescătorilor dc albine dîn lare Romînc în Etiopia : iar din par solidarea păcii şi securităţii mondiale. prietenie existente între Republica Popu
re se vor însiloza o parte din cocenii raîonu] Oraştie, a organizat în aceste tea etiopiana : Alteţa Sa Ras Imru Haile Real î zar ca unul asemenea obiectiv va lara Romînă şî Etiopia, servind astfel
de porumb în amestec cu dovlcci, ca zile la sediul casei raionale de cultură Selassie, Excelenţa Sa general locote permite fără îndoială eliberarea de re cauza păcii şi înţelegerii între popoare.
pitule de floarea-soareluî, colctcle şi o expoziţie apicolă cu vînzarc. nent Abîc Abebe, preşedintele Senatu surse umane şi materiale a căror folo Majestatea Sa Imperială şi-a exprimat
frunzele de sfeclă de zahăr rezultate Expoziţia înfăţişează stupi de diferite lui, Excelenta Sa Ketema Yifru, minis sire poate reprezenta o contribuţie dc profunda apreciere faţă de primirea căl
de pc 15 ha. Prin valorificarea tuturor tipuri. Pot fi văzuţi astfel, Stupi dc tru dc stat pentru afacerile externe, scama I» îmbunătăţirea nivelului dc trai duroasă acordată Lui şi suitei Sale în
acestor rezerve de furaje se va asigura tip „Budur.iş" (stupi în butuc), coşni- Excelenţa Sa Petros Sahlou, trimis ex al popoarelor lumii, în special în ţă cursul scurtei dar utilei vizite în Re
o cantitate dc suculente cu mult spo ţă de nuiele lipită cu pămînt, trapc- traordinar şi ministru plenipotenţiar al rile în curs dc dezvoltare. publica Populară Romînă.
rită faţa dc cca planificată. Unele re zoidali şi stupul modern cu mai multe Ambele părţi acordă Importanţă deo Maiestatea Sa Hailc Selassie I a adre
zultate satisfăcătoare s-au înregistrat şi etaje. Mai «înt expuse măşti, afumători, Etiopiei Ia Bucureşti, dr. Menassie sebită înfăptuirii unor măsuri parţiale sat preşedintelui Consiliului de Stat,
la gospodăriile cnlccrivc din Teiuş, hrănitori şi diferite alte unelte şi ma Haile, şef al secţiei poliiicc din cabi ŞÎ regionale menite să stabilească un Gheorghe Gheorghiu-Dej, invitaţia de
Drîmbar, Calda, Oarda şi altele. şini apicole. netul particular a! Majestăţii Sale Im climat de destindere în relaţiile inter a vizita Etiopia. Invitaţia a fost accep
Pînă Ia această dată expoziţia a fost
Există însă şi gospodării colective în vizitată de peste 1.500 oameni ai mun periale, şi Yohanncs Kidane-Mariam, naţionale, să înlesnească şi să apropie tată cu plăcere.
care însilozarea furajelor este rămasă cii din oraşul Orăştie, precum şi de un şef al Secretariatului Particular al Ma rezolvarea problemei dezarmării. O con Bucureşti, 28 septembrie 1964.
în urmă. La G.A.C. din Mihalţ, spre marc număr de colectivişti din satele
exemplu, din cele 4.170 tone planifica Pentru realizarea sarcinilor stabilite în sectoi*ul zootehnic, la gospodăria raionului. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
te, s-au însîlozat mai puţin de 1.000 colectivă din Alba IuJia sc acorda o mare atenţie asigurării furajelor suculente. Preşedintele Consiliului de Stat HAILE SELASSIE I,
tone. Cărui fapt se datoreşce existenţa Cu ajutorul mijloacelor proprii şi a unei combine de la S.M.T., colectiviş T. LA2ARESCU al Republicii Populare Romînc împărat al Etiopiei
unei Msmenea situaţii ? Gospodăria co tii au Însîlozat aproape 1.000 tone. de diferite nutreţuri, , corespondent