Page 99 - 1964-09

Pog. 3
R.C 3033 Drumul socialismului

Din experienţa organizaţiilor de partid în conducerea economisi
cA ţ L â r n i t C O M BIN ATU L PENTRU INDUSTRIALIZAREA

UN OBIECTIV PRINCIPAL: dc la „am ei net LEMNULUI SUCEAVA

11
Un om energic, cu alură dc atlet, maistru. Am vrut să trec prin toate angajeaza
. m . păşeşte atent prin faţa celor trei cup­ posturile ca să le cunosc cu de-aniă-
mm lis e lo r toare dc 400 tone. Ochiul său, buu cu­ nuntul...
Dc la topitor „cinci” a trecut la
noscător al tainelor oţelului în plămă­
dire, pătrunde cu siguranţă perdeaua dc „patru”, apoi la „trei”, şticar, prim-to- Q un inginer principal la serviciul mecanic ţe l; i
foc a cuptorului. Şi aşa, atent, trece pitor la cuptorul I şi abia pe urmă
lăsînd în urma lui un sfat, o vorbă dc s-a prezentat la conducerea secţiei ş un inginer principal en erg etic;
Ia prezent, produsele fabricii „Sebe­ realizarea planului dc producţie. Pc ducţiei. Tematica lor este în strînsă le­ încurajare, o indicaţie precisă. Oţela- orătînd diploma. Avea dc acum expe­
şul" — tricotaje pentru copii, femei ţi lîngă graba cu care se lucra era şt dez­ gătură cu activitatea concretă a co­ rii îl ascultă, îl iubesc şi îl respectă rienţa multor ani dc oţclăric, cunoş­ fj| un tehnician I proiectant sau constructor.
bărbaţi, ciorapi din bumbac şi rclon avantajul ca materia primă nu avea lectivelor de muncă din secţii. Din cele profund pc tînărul maistru Ioan Ar- tea munca la cuptor, toate tainele ei.
— sînt desfăcute prin trei filiale şi 18 umiditatea necesară, astfel că firele se expuse în faţa muncitorilor pînă acum deleanu. E omul care cunoaşte, poate, Bine remarca un tovarăş din conduce­
baze. Astăzi, marca fabricii noastre este rupeau des şi influenţau direct calita­ amintim : „Despre introducerea şi fo­ cel mai bine fiecare Ioc dc muncă, fie­ rea oţelărîci: „Numâi cel care a trecut C O N D I Ţ I I :
cunoscută în toate colţurile ţării. Pen­ tea. In planul de măsuri adoptat dc a- losirea pe scara largă a tehnicii, noi" care fază dc lucru pc Şarjă, fiecare ră­ prîn toate posturile Ia cuptor Şi le
tru ca produsele noastre să se bucure dunărea generală au fost cuprinse şi expusă dc ing. şef Dumitru CaprJ, suflare a uriaşelor agregate de foc. E cunoaşte îndeajuns poate fi un adevă­
de aprecierea unanimă a cumpărăto­ propunerile comuniştilor privind apro­ „Posibilităţi de îmbunătăţire a calităţii omul care ştie să sc apropie dc mun­ rat maistru. Ardeleanu este 1“
rilor, comitetul de partid are în cen­ vizionarea ritmică a secţiei cu materio produselor la maşinile cu doi cilindri", citori, să sc facă _____________ A fost numit mai­ Respectarea celor prevăzute în anexa IV-a a H.C.M. nr. 1053/1960.
_______________ ____________________
trul atenţiei sale problema calităţii, primă. ţinută dc maistrul Dorin Damîan, „Ca­ înţeles şi respectat. stru pc schimbul B,
încă de la începutul anului am îndru­ Comitetul de partid, studiind situa­ litatea materiei prime în fabricarea tri­ Despre el vorbesc
mat cele nouă organizaţii de bază ţia şi în celelalte secţii, a constatat că cotajelor”, expusă de maistrul Gheor- grăitor şi faptele. Concursul corespondenţilor Inform aţii suplimentare se pot primi zilnic (a serviciul personal —
P.M.R. din secţii să desfăşoare o mun­ aceste lipsuri în aprovizionare persistă ghe Farcaş, „Perfecţionarea procedeelor ...Comanda dc c- . , da practica neîn- învâtămînt al combinatului, înlre orele 7-15, telefon 31— 85 Suceava.
că politică susţinuta în rîndul mun­ şi aici. Dc aceea problema aprovizio­ dc muncă Ia tricotatul ciorapilor din vacuârc a şarjei a VOlUntari treruptă, 1-ău aju­
citorilor pentru îmbunătăţirea calităţii nării a fost discutată cu conducerea fire de relon” expusă dc tehnicianul fost rostită. Şticarul tat să-şi perfecţio-
produselor. Muncitorii cei mai buni fabricii. In urma măsurilor luate, în Constantin Păcuraru etc. introduce ţeava cu neze necontenit mă­
care dau între 98 şi 100 la sută pro­ prezent aprovizionarea cu materii pri­ Manifestam o marc grijă şt faţa dc oxigen pentru tăierea şticului. Dar, şar­ iestria dc bun oţelar. Toţi vedeau în
duse de calitatea I sînt mereu alături me se face corespunzător sarcinilor dc buna desfăşurare a cursurilor dc califi­ ja nu pleacă la prima ţeavă şi nici la el pc viitorul meşter priceput pentru
de ceilalţi muncitori, le arată practic producţie ale fiecărei secţii. Prin a- care. In prezent îşi desfăşoară activi­ a doua. Ioan Ardeleanu urmăreşte atent cuploarele nuri, în care se plămădeşte
cum să procedeze în obţinerea unui ceastâ s-a eliminat „asaltul'* dc la sfîr- tatea două cursuri dc calificare în sec­ şi oarecum nemulţumit operaţiunea. zilnic oţelul specia! pentru ţeVi.
randament sporit şi o calitate supe­ şitul lunii pentru recuperarea rămincrii ţia circulare la care participă 78 dc Brusc, ia locul şticarului. Oţclarii nici Despre el au încCplit să vPrbeăscă
rioară a tricotajelor şi ciorapilor. în urmă din prima decadă şi a influen­ muncitori şi un alt ciivs de calificare n-au apucat a urmări loviturile sale toti oţclarii, numele lui a trecut pra­
Imediat după lansarea cifrelor de ţat în bine calitatea produselor. în secţia vopsitoric la circ participă puternice cînd lumina orbitoare a şu­ gul secţiei în care lucra. Calităţile lui
plan, organizaţiile de bază P.M.R. au 30 dc muncitori. Membri ai comitetu­ voiului incandescent a ţîşnit energică, l-au ridicat hi ochii cortducerii şi-l re­
îndrumat pe comunişti să facă cunos­ Pentru ca produsele noastre sa satis­ lui de partid şi ai birourilor organiza­ dogorindu-Ie obrajii. O data cu şuvo­ comandau călduros pe'titru specializa­
cut fiecărui muncitor sarcinile şi răs­ facă pc deplin cerinţele, fabrica primeş­ ţiilor de baza din aceste secţii contro­ iul incandescent pe buzele oţelarîlor rea în străinătate. A plecat în Uniu­
punderea ce le rcVin în direcţia îm­ te în fiecare an noi maşini şi utilaje de lează îndeaproape activitatea cursurilor, ţîşnesc şi cuvintele calde, de admira­ nea Sovietică de unde s-a reîntors cu S G f i 7 7 MEA/ T E
bunătăţirii calităţii produselor. Comu­ înalţi tehnicitate. Cu ele, muncitorul verifică felul în care sc predau lecţiile, ţie. „Cc mai, frate, cînd pune mina o experienţă ri\ai bogată, reîhtrcgită,
nistul Ghcorghe Farcaş din secţia cir­ produce într-un timp mai scurt tri­ cum participă şi sc pregătesc cursanţii. meşterul Ardeleanu sc cunoaşte”.
culare, la maşinile cu doi cilindri, s-a cotaje, ciorapi dc bună calitate. Mînui- Aceasta face ca, cursurile să-st desfă­ Priceperea maistrului Ardeleanu are pc care o aplică la elaborarea şarjelor
la cele trei cuptoare dc 4d0 tone. Şi
preocupat îndeaproape de muncitorii rca acestor maşini cere însă o bună şoare activitatea în bune condiţiunî. şi ca o istorie a ei. Omul nu s-a daca pc graficele întrecerii săgeata care
cu care lucrează. Vorbind despre ne­ cunoaştere a meseriei. Comitetul de Activitatea desfăşurată în direcţia născut oţclar, n-a devenit dintr-odată indica creşterea producţiei peste plan
cesitatea îmbunătăţirii calităţii pro­ partid este în continuu preocupat dc îmbunătăţirii calităţii produselor — pri­ specialistul dc azi. Pînă a aiunge aici
duselor, comunistul Gh. Farcaş Ie-a ară­ calificarea şi ridicarea calificării mun­ vind munca politică în rîndul munci­ a luat-o dc la alfa. A fost cîţi- are un drum ascendent, săgeata care
tat că sarcina de a produce 91,S la sută citorilor, de popularizarea celor mai nci torilor, a popularizării metodelor îna­ va ani „om cinci”. Şi dc aici dru­ marchează rebutul este în regres; nu sc
ciorapi de bumbac de calitatea 1 este metode dc lucru. intate, organizării sesiunilor ştiinţifice, mul s-a continuat ascendent. Astăzi, apropie niciodată dc graniţa admisului.
pe deplin realizabilă dacă fiecare mun­ Pînă acum cîtva timp la noi în fa­ a lectoratelor pc teme tehnice, confe­ Ioan Ardeleanu nu ezită să spună tu­ Aceasta pentru că în faţa cuptoarelor,
citor va supraveghea cu atenţie maşina, brică se obişnuia ca o data la 1-2 luni rinţelor şi cursurilor de calificare, au turor drumul parcurs oină a ajunge la Ia elaborare, veghează şi maistrul Ardc-
va acorda toata atenţia calităţii mate­ să sc ţină o conferinţă pc o anumită dat rezultate frumoase. Pînă la 1 sep- pricepere, la o temeinică cunoaştere a Icanu, căruia îi place să guste din plin
riei prime. temă, dc multe ori la general, nu pe fembrie, la toate sortimentele, s-au pro­ meseriei pe care a îndrăgit-o. din satisfacţia datoriei împlinite.
Paralel cu munca politică desfăşu­ o problemă concretă ce frămînta co­ — Am pornit-o dc Ia „om cinci".
rată în rîndul muncitorilor organizaţiile lectivul nostru de munca. In prezent dus neste prevederile planului între 1 deşi aveam în buzunar diploma de GH. I. NEGREA
şi 2,87 la sută mai multe produse de
de bază P.M.R. analizează periodic în cabinetul tehnic împreună cu comitetul calitatea I. îmbucurător este si faptul
adunările generale problema calităţii. sindicatului, sub îndrumarea comitetu­ că în acest au nu am orîmit nici o rc-
Asemenea analize au avut loc în toate lui de partid, organizează lectorate teh­ clamnţic de la beneficiar. A p re cie re a c o le c tiv u lu i
secţiile. In special în adunările gene­ nice, sesiuni tehnico-ştiînţificc. Lunar Şi pentru vîitor ne propunem să
rale ale organizaţiilor de baza P.M.R. se editează „Buletinul dc ştiri tehnico- acordăm toată atenţia calităţii produ­ Maistrul losif Maior de la Prcparaţia Ia manometre”, „Modificarea barei de
de la secţiile lenjerie, încheiat, circula­ şliinţifîce" în care sc prezintă cele mai selor. In acest scop vom extinde con­ dc cărbune din Petrila este un neobo­ deschidere a malaxorului", ^Modifica­
re, comuniştii au venit cu propuneri noi cuceriri ale tehnicii din industria trolul individual al fiecărui muncitor sit căutător al noului. Introducerea în rea intrării smoatci la tambur”. .
concrete, care aplicate în practică au textilă, iar trimestrial apare „Buletinul asupra produselor, înainte dc predarea producţie a celor măi bune metode dc Cu aceeaşi pasiune se ocupă şi dc ca­
condus la îmbunătăţirea calităţii pro­ tehnic” în care sc înfăţişează colectivu­ lor la C.T.C., vom acorda o mai marc organizare a muncii, perfecţionarea con­ lificarea şi ridicarea calificării muncito­
duselor. In adunarea generală a comu­ lui de muncă felul cum este realizat la atentîc propagandei tehnice şi ridicării tinuă a proceselor tehnologice, uşura­ rilor. 11 întîlncşti deseori printre mun­
niştilor de la secţia circulare, dc pildă, unul din principalii indicatori, planul calificării muncitorilor. In acest fel rea eforturilor fizice ale lucrătorilor sînt citori, explicîndu-le cum funcţionează o EXPLOATAREA MINIERA MUNCELUL M IC
comuniştii înscrişi la cuvînt printre precum şi sarcinile de viitor. vom asieura îndeplinirea unui obiectiv numai cîleva probleme dc caic se preo­ maşină, cum trebuie ea exploatată mai
care amintim pe Elena Angliei, Mihai De o buna apreciere în rîndul masei de seamă al planului dc producţie, vom cupă în permanenţă. El este autorul a raţional, cum să-şi organizeze munca. raionul Mia, regiunea Hunedoara
Pienar şi Paraschiva Cristea, au arătat dc muncitori se bucură conferinţele, întări şi mat mult prestigiul de care peste 20 dc Inovaţii. Dintre cele mai
că deşi în secţie numărul ciorapilor de întocmite de către cele mai bune cadre sc bucură colectivul fabricii noastre. Importante inovaţii realizate dc mais­ De aceea el este apreciat dc colectivul
în mijlocul căruia lucrează.
calitatea I este mai mare faţă de pre­ tehnice, maiştri, tehnicieni şi ingineri, ELENA ALBU trul losif Maior amintim : „Banc dc A N G A J E A Z Ă
vederile planului, sînt posibilităţi de conferinţele ridică şi dau rezolvare ce­ secretara Comitetului de oartid probă pentru încercarea vcntilelor”,
a spori $i mat mult produsele de cali­ lor mai arzătoare probleme ale pro­ „Amortizor pentru reducerea şocurilor C. BÂDUŢA'
tatea întii. Ei au arătat că aprovizio­ de la fabrica Sebeşul” corespondent' — a rtilîcîe rî autorizaţi pentru puşcare electrică ;
narea cu materie primă nu se face cu
regularitate pc întreg parcursul lunii. — m i n e r i ;
Exista tendinţa ca, la începutul lunii,
aprovizionarea cu materia primă sa se — ajutor! mineri ;
facă creoi. Spre sfîrşitul lunii însă era
adusa în secţie întreaga cantitate dc ma­ — electricieni s
terie primă. începea „bătălia" pentru
— lăcătuşi ;
MUNCITORI ÎN EXCURSIE — m uncitori necaîiticafl.
Zilele trecute, un grup dc 60 df Angajarea se face în condiţiile prevăzute de H.C.M. nr. 1051.
muncitori furnalişii, cocsari şi turnă­
*
■'
I
*
♦
tori dc la uzina „Victoria*1 din Călan, I u k Lămuriri suplimentare se dau la telefon 13 Brănisca.
9 -
au plecat într-o excursie dc 3 zile cu
autocarele O.N.T. Carpaţi. Cu ocazia
excursiei au fost vizitate o scrie de lo­
calităţi dc pc Valea Prahovei, iar Ia
Bucureşti a fost vizitată „Expoziţia rea­
lizărilor economici naţionale a R.P. Ro-
mînc".
Asemenea excursii sînt prevăzute a se I. R. T. A. AUTOBAZĂ K r J 3IPETROSA»!
organiza în continuare dc către comite­
tul sindicatului pc uzină. ■ ■ ■ ■ ■
AL'. TU ZA*
corespondent EXPLOATAREA: MINIERA MUNCELUL MIC — yEDERE GENE RALA, Fotoi ONOIIJ angajează urgent, urm ătorul personal:
A O IE N D A
UN MINER IESE LA PENSIE B B B M n a n B u a a B n D B H B H B B B M — 10 mecanici auto cu vechime de peste 2 ani;
— 1 sudor autogen şi electric;
6 muncitori necalificaţi, in scopul califi­
Venise ca dcobicei. Dc ani de cii au luat-o înainte. I-am condus dc pălării unde, cică, s-ar găsi dc lu­ MARŢI 29 SEPTEMBRIE 1964
zile obişnuieşte să treacă pc la re­ doar cu privirea. E prima oară cînd, cru. Alţi 60 dc km dc drum. N-am cării lor la locul de muncă, în meseria
dacţie dc cîtc două, trei ori pc săp- după 25 de ani dc munca în mină, avut încotro. Cînd am ajuns la Ti­
tămînă. Uneori venea direct din şut. n-am mai mers alături de ei. A tre­ mişoara era noapte. N-avcam unde să
Dădea mina cu roţi cci din birou apoi buit sa ma opresc din drmti... Parcă dormim. Nc-am dus în gară. Sala do PROGRAMUL II : 9,03 Muzică u- de vulcanizator.
ne întreba. acum mă văd cu ani în urmă... Ei dar aşteptare era rece ca gheaţa. La mie­ CINEMA şoară ; 9,30 Vorbeşte MoscoVa ; 10,00
— 'Cc noutăţi mai aveţi tovarăşi ? cc vă bat la cap cu ale melc. Parca zul nopţii am fost treziţi. Poliţia fă­ Melodii populare; 11,03 Cîntece pen­
— Toate cum Ic ştii, nea Ciur. Poa­ n-aţi avea destul de lucru. cea o razie. Aşa că am ajuns dîn nou DEVA : Rîul negru — cinemato­ tru cei mici ; 11,30 Arii din opere ; Solicitanţii sa fie cu serviciul militar
te nc aduci şi dumneata ceva nou ? — Spune tovarăşe Ciur. Dc ani de la poliţie. Spre dimineaţă nc-au dat graful „Patria” ; Qivîtoq — cinema­ 11,55 Muzică dc balet; 12,15 Valsuri
— S-ar putea aicum ? Şi scotea zîlc de cînd te cunoaştem, dc cînd drumul, sub aceeaşi ameninţare dc tograful „Arta” ; PETROŞANI : Co­ dc compozitori romîni ; 12,30 Alma­ satisfăcut şi de preferinţă cu domiciliul
din buzunar cîtcva foi dc hîrtic pc eşti corespondentul nostru voluntar, mai sus. Nc-am prezentat Ia fabrica misarul — cinematograful „Republi­ nah ştiinţific (reluare) ; 13,30 Muzică
care erau înserate cele mai proaspete şi încă unul din cci mai activi, nc dc pălării. Dar, Timişoara era plină ca” ; Popasul — cinematograful „7 uşoară ; 14,30 Muzică populara din într-una din localităţile din Valea Jiului.
ştiri pentru ziar. După faţa Iui ghi­ place să te ascultăm. dc şomeri. Aşa că am pornit din nou Noiembrie” ; ALBA IULIÂ : Intre R. P. Chineză ; 14,45 Piese dc estradă ;
ceam cam despre ce este vorba. Dacă Vocea i-a devenit mai domoală. la drutn. Am ajuns în comuna Lov- maluri — cinematograful „Victoria” ; 15,30 Pagini dîn operete ; 16,30 Arii
colectivul dc la mina Petrila, colec­ — Aveam 15 ani. Eram cci mai mic rin. Aici m-am angajat ca slugă la Povestirile lui Deda — cinematogra­ din opere interpretate de Ion Pi$o şi Pentru necăsătoriţi se poate asi­
tiv în care muncea, îşi realiza pla­ dintre 10 fraţi. Pe tata ni-1 luase răz­ un chiabur, sas. Nu eram singur. ful „23 August” ; SEBEŞ : Comoara Lia Hubic ; 17,10 Cîntă corul Ansam­
nul, arăta bucuros. Era mînd.'u. Cînd boiul pentru totdeauna. Primul răz­ Chiaburul mai avea două slugi. Am din lacul dc argint — cinematograful blului de stat dc cîntece şl jocuri din
găsea pc undeva vreo neregulă înce­ boi mondial. „A luptat vitejeşte şi fost bucuros că am găsit dc lucru şi „Progresul" : Am ajuns şi rege — ci­ Baia Mare ; 18,30 Muzică de estradă gura cazarea in dormitor comun.
pea să tragă pc loc cîtc un perdaf şi-a dat viaţa pentru neam şi ţară" — aveam ce mînca. Numai că bucuria nematograful „Sebeşul" ; ORÂŞTIE : interpretată dc solişti şi formaţii romî-
celor vinovaţi. Nu sc liniştea de cît aşa glăsuia înştvntarea pc care am mea n-a ţinut dccît o zi. Au urmat filmul Oraşul proştilor — cine­ neşti ; 19,05 Solişti şi orchestre dc mu­
după ce-i promiteam că vom verifica primit-o de la Ministerul dc Război ani dc slugăric grea pînă cînd am ple­ matograful „Flacăra" ; LUPENI : zică populară ; 19,30 Orchestre dc
cele semnalate şi le vom publica. de atunci. A luptat pentru neam şi cat în armată. Apoi m-a îndrumat ci­ Priveşte înapoi cu niînîe — cinema­
Cînd vedea ca înlîrzie publicarea lor ţară. Dar a cui era ţara ? Ai cui eram neva să vîn în Valea Jiului. Am venit. tograful „Cultural” ; BRAD : Renul mandoline ; 19,45 Tribuna radio ; 19,55
V O P S I R E A ------------------
venea la redacţie sau dădea telefon zi- noi ? Nimeni nu s-a interesat dc ur­ Era în 1939. Cu greu m-am angajat Muzică uşoara ; 20,20 Emisiune cul­ -/o vopsire’respecfoţieutorife
turală ; 20,35 Melodii populirc inter­
cîndu-ne, mai în gluma, nsai în serios maşii „viteazului” care a căzut pc la mina. Petrila. Am început lucrul Alb — cinematograful „St. roşie” ; p en tru identifconpO
că nc dă la ziar „pentru lipsă dc ope­ frontul dc huna. Mai tîrziu a mu­ ca vizitiu şi ani terminat ca miner. SIMERIA : Cauze drepte — cinema­ pretate de Elisabeta Pavcl şi Dumitru Tron sporto bite pen tru g oto top •
n tce com prim oto s tobilitem tîas
rativitate". rit şi mania. Rămăsesem 10 copii fără N-o să vă vorbesc despre viaţa dc tograful „Mureşul”. Potoroaca ; 21,10 Pagini din operete ; — fnfktrqfi recipientele in rfone
căpHtîi, fără sprijin. Precum zisei, cn miner din trecut şi despre cea pe care 21,40 Piese corale romîneşti ; 22,00 Me­ p e r f ’ v c/p cu rd ţe •
Aşa nc-am obişnuit sa-! vedem pc aveam pe atunci 15 ani. In ianuarie am tr5it-o în artii noştri. Compara­ lodii distractive ; 22,15 Concert din
tovarăşul Ciur, mereu neobosit, un ţia c de prisos. O ştiţi prea bine. opere ; 23,53 Muzică dc dans.
cronicar al noului, un duşman neîm­ 192S cînd era gerul cel mai marc am Acum bătrîneţea mi-c asigurată. Cci RADIO
păcat al lipsurilor. De aceea nc-am pornit la drum în căutare de lucru. 1.200 lei cît voi lua pensie îmi vor Buletine de ştiri şi radiojurnale :
Am pornit din Zam, pc jos, spre Li-
mirat cînd, zilele trecute, venind ca pova. Am plecat cu alţi nouă băieţi ajunge să duc o viaţă liniştită, lipsi­ PROGRAMUL 1 : 5,06 Emisiune.! 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; 10,00 ; 12,00 ; 14,00;
dc obîcci la redacţie, tovarăşul Ioan dîn comuna, cam dc scama mea. Nc tă de griji. Mulţumesc din inimă parti­ pentru sate ; 5,16 Cîntecc despre mi­ 16,00; 18,00; 20,00 ; 22,00 ; 23,52
Ciur nu ne-a mai întrebat „ce nou­ minase foamea şi mizeria. Am făcut dului. El mi-a îndrumat şi mîe paşii neri şi oţelari ; 5,30 Lecţia de gimnas­ (programul I). 9,00; 11,00; 13,00;
tăţi mai aveţi tovarăşi" şi nici nu tică ; 5,40 Melodii populare ; 6,10 Mu­ 15,00; 17,00; 19,00; 21,00; 23,00;
s-a mai grăbit să scoată dîn buzunar peste 100 l<m dc drum pe jos, pc un spre lumină. In anii noştri am în­ 0,52 (programul II).
,ycca mai proaspătă” ştire din Petrila. ger dc nemaipomenit. Puţinele haine văţat carte. Azi scriu ziarului. Şi zică de estradă ; 6,30 Sfatul medicu­
pc care Ie aveăm pe noi nu nc pu­ scriu des câ fapte sînt Ia fiecare pas. lui ; 6,40 Muzică ; 6,45 Salut voios dc
— Cc-i nea Ciur, azi nimic nou ? teau apăra de vitregia frigului. Noap­ Ti se umple inima dc bucurie cînd pionier ; 7,06 Piese dc estradă ; 7,45 TELEVIZIUNE
_ ?! ... tea ne opream Ia cîte o primărie, dar le întîlncşti. Şi-npoi cum să nu Ic -scrii Melodii dc muzică uşoara ; 8,00 Suma­
— Te frămînta ceva ? Şi aici dădeam de frig. Foamea o min­ Numai că dc azi parcă-mi lipseşte rul presei centrale ; 8,06 Muzică popu­ 19,00 Jurnalul televiziunii ; Î9,10
— Aşa c. Mă stăpîncştc ceva, ceva ţeam din cînd în cînd cu cîte o bu­ ceva. Am lucrat 25 dc ani şi mi se lară ; 9,32 Muzică uşoară ; 10,34 Cîn- Ştiţi să desenaţi, copii ? ! „Un punot,
necunoscut. Mă bucur, dar parcă îmi cata de pîîne sau mămăligă pc care 6 parc că prea repede am ieşit la pen­ tece şi jocuri populare; 11,00 Dansuri un ccrc şi două linii” ; 19,25 Cunmin
parc şi rău. Simt că-mi lipseşte ceva. căpătăm dc la cîte un ţăran. La Li- sie. şi scene din operete; 11,30 Cîntcce de — oraşul veşnicei primăveri ; 19,45
Cît despre noutăţi... Azi Intr-adevăr pova un poliţist nc-n luat drept va­ — Lnsă nea Ciur. Mîine poîmîine e Corncliu Mcreş ; 11,45 Radio Prichin­
n-am nimic nou. N-am fost la şut. gabonzi şi ne-a dus la poliţie. Nc-a rîndul nostru. Vezi şi mai spuneai del : „Un basm... adevărat” dc Mirce* Transmisiune de la teatrul pentru ti­
_ _> | pus să tăiem lemne noaptea. Dimi­ ca azî nu nc~ai adus nicî o noutate. Popescu ; 12,03 Melodii populare in­ neret şi copii ; Acuzarea apari, de
— Nu, nu vă speriaţi. N-ani lip­ neaţa cînd nc-a dat drumul eram maî — Cc noutate v-ain adus ? Un mi­ terpretate de Ecateriua Ncgocscu, Iu- Ştefan Berciti ; In pauze ; emisiunea
sit. Dc azi sînt... vlăguiţi ca înainte. Nc-a ameninţat ner icre la pensie ? Asta c ceva obiş­ lică Ungurcanu şi Pctrescu Terene ; dc Ştiinţă, şah. In încheiere : buletin
Ultimul cuvînt întîrzie. că dacă ne mai prinde nc va trimite nuit acum la noi în ţară. 12.30 Pc teme internaţionale ; 12,40
— E| cc-i tovarăşe Ciur, ce eşti la închisoare. Am pornit iar In drum C. COTOŞPAN Muzică uşoară dîn ţările Amcricii La­ dc ştiri, buletin meteorologic. T R A N S P O R T U L
de azi ? nc jos. Un om maî binevoitor ne-a redactor la ziarul „Steagul roşu* tine ; 14,10 Din creaţia de muzică u- normele r
— Păi cum să vă spun ? !... Gata îndrumat la Timişoara, la o fabrică Petroşani şoarii a compozitorului Elly Roman ; Buletin meteorologic -Asiguraţi rectptente/p in timpul fronspor/o/ut
impofrt vo to vi 'rit, ndstum o rit, degretdbru ş j
de acum cu mina. Sînt pensionar. 14.30 Radiorachcta pionierilor ; 15,30 murdoririi cu ut ei sou m o fe rii g r o s f .
Am respirat uşuraţi. Nc părea rău Mari orchestre dc muzică populară ; I — Toofo capacele d e p r o te c ţ ie vor f i insurtn
ca, măcar şi pentru o clipă, pusesem La Editura ştiinţifică 16,25 Cîntă cotul de copii al Radiotc- PENTRU 24 ORE de tehnico] bote în tim pul tron spor fU/ut s i °/d e p o rta
t o r n .
la îndoială corectitudinea tovarăşu­ lcviziunii ; 16,45 Scrisori din ţară ; Vremea dcvîne uşor instabilă, cu • tw d tftfaUjlţ» A snpZ t*or>y?por/u/se foce. nu/rot
lui Ciur. Dc aceea nc-am grăbit să-i 17,45 „Te Iubim tinereţe” , program dc cerul niaî noros 2iua, izolat vor că­ 1 ct_t orc un ,
vorbim. T.a Editura ştiinţifică sc află sub ti­ zie”. Volumul este precedat de O prefa­ dea averse dc ploaie în regiunea de nro n r a p ie ffd a r i brote SQţ£
— Păi bine, esta-i motiv dc supă­ par volumul „Descrieri geografice” cu- ţă semnată dc prof. dr. T. MOrarlu, cîntece ; 18,05 „Piese mici — interpreţi munte. Vîntul va sufla moderat din M M n r a n i 1» o
rare ? Eşti hun dc cinste. prinzînd cele mai reprezentative articole membru corespondent al Academici mari” ; 18,15 Sport ; 18,25 Program sectoarele sud-vest şi vest. Temperatu­
— Aşa-î, nu zic nu. Aveţi dreptate. ale marelui geograf romîn G. Vîlsan, k. P. Romînc şi prof. dr. V. Mihăîlescli, muzical cerut de muncitori ; 19,00 ra acrului staţionară, ziua va fi cu­
Dar vedeţi, o dată cu pensionarea care şî-j desfăşurat activitatea în prima care înfăţişează viaţa şi activitatea ştiin­ Limba noastră. Vorbeşte acad. prof. prinsa între 19 şi 25 grade, iar noap­
parcă am lăsat ceva în urma, parcă jumătate a secolului nostru. ţifică a geografului rOmîn. tea între 4 şi 10 grade.
s-a rupt ceva din mine. E greu. E tare Cartea prezintă descrieri ale Carpaţi- Cititorii au mai putut cunoaşte în a- Al. Grătir, despre „Probleme dc scrie­
greu după atîţîa ani de muncă să te lor, din zona dealurilor şi podişurilor, ccst an, datorită lucrărilor tipărite de re” ; 20,10 Program muzical pentru PENTRU URM ĂTOARELE
scoli într-o dimineaţă şi să nu mai din Dobrogcn si Delta Dunării. Sînt dc Editura Ştiinţifică, pe Nicolae Krcţules- oamenii muncii aflaţi la odihnă ; 2f,00 3 ZILE
mergi spre locul de muncă unde aî asemenea, publicate conferinţe şi studii cu. premergătorul ştiinţei medicale ro- Noapte bună, copii : „Două povestiri”
lucrat atîţia ani. îmi lipsesc ortacii. dc geografie istorică, printre care „Du­ mîneşti, şi pe dr. Constantin Isrratî, Vreme uşor instabilă cu tempera­ e vita ţi căderea sau lovirea redpienţitat:
Azi de dimineaţă m-am sculat şi am nărea de Jos în viaţa poporului romîn”, creator dc scoală, neobosit cercetător în de Victor Sivetidis ; 21,10 Muzică de tura staţionară la început apoi in u- Unsef*r/a ot sta t renrvu ic*e*A s> Psarrcr/A *mweo
plecat ca deobicei. A trebuit să mă „Sensul geografiei moderne”,, „O ştiinţă domeniu] chimiei. dans. şoari acidere.
opresc ii jumătatea drumului. Orta­ noua — etnografia*, „Geografie şi poe- (Agerpres)