Page 10 - 1964-10
P. 10

Nr.  3037'
         Fag.  2
                           ___________.r-aMUW— MlHI i M I M i i  im  li  i —



                                          Q ţ u m a l   d e   s e e n ă                                                                                                                       / - 4 . fii»  SE  W
       gospodarii


                                                                            Arta  dc  care  s-a  legat,  pe  care  a  în-                ii        •   : r •  -   .   - W .
                                                                            drăgit-o  şi  de  care  nu  se  mai  poate                                                                         SiMBATA  3  OCTOMBRIE  1964
                                                                            despărţi :  teatrul.  Şaisprezece  ani  au
        Cărmăzineşll                                                        trecut  de  cînd  s-a  împrietenit  cu  ci.
                                                                            16  ani  de  succese,  de  bucurii,  de  sa­
                                                                                                                                                                                                                      PROGRAMUL  U :  8,36  Fragmente
                                                                            tisfacţii  pe  care  le  încearcă  numai  a-   1   « S f c W                                                       CINEMA               din  opere;  9,03  Melodii  populare  \
         La  Cărmăzineşti  am  întîlnît  oameni                             ccla  care  e  îndrăgostit  de  scenă.  In                                                                DEVA :  Sechestratul  din  Altona  —  10.00  Muzică  do  estradă;  11,03  For­
       primitori,  ospitalieri.  Preşedintele  co­                          această  artă  Gheorghe  Chim  are  un                                                                  cinematograful  „Patria"  ;  Domnişoa­ maţii  artistice  şcolare;  12,00  „Frun­
       mitetului  executiv  al  sfatului  popular                           palmares  deosebit  de  frumos,  de  bo­     \ m                                                         ră  Barbă  Albastră  —  cinematograful  ze  aurii"  —  muzică  uşoară  ;   12,45
       comunal  era  bucuros  că  poate  povesti                            gat*                                                                                                     „Arta"  ;  PETROŞANI :  Fata  din  casa  Polci  interpretate  dc  fanfară  ;  13,30
       despre  realizările  din  comună  înfăptu­                             56  de  piese  regizate.  E  oare  puţin                                                               roşie  —  cinematograful  „Republica"  ;  Din  folclorul  muzical  al  regiunilor
       ite  în  ultimii  ani.  Căci,  aici  la  Cărmă­                      pentru  omul  care  numai  în  orele                                                                     Liturghia  dc  la  miezul  nopţii  —  cine­ patriei  :  Melodii  munteneşti ;  14.00
       zineşti  cetăţenii,  antrenaţi  de  deputaţi,                        lui  libere  se  dedică  teatrului ?  Cîte                                                               matograful  „7 Noiembrie"  ;  ALBA  IU-  Muzică  uşoară  romîncqscă ;  14,30  Pa­
       au  pus  umărul  la  înfrumuseţarea  comu­                           orc  dc  repetiţii ?  Sute,  poate  mii  de   (fete           \                                          LIA  :  Asasinul  din  cartea  dc  telefon  —  gini  din  opere ;  15,06  Din  cîntecele
       nei.  La  început  au  fost  multe  de  fă­                          orc  de  căutări,  de  încercări,  pentru  ca                                                            cinematograful  „Victoria"  ;  Haiducul  şi  dansurile  popoarelor;  16,00  For­
       cut.  In  satele  aparţinătoare  nu  existau                         totul  să  fie  cît  mai  aproape  de  viaţă.   ^   f e s                                                de  pe  Ceremuş  —  cinematograful  „23  maţii  vocale  şi  instrumentale  de  mu­
       localuri  de  şcoli  şi  cămine  culturale,                          56  de  piese  inmulţite  cu  zeci  şi  zeci                                                             August";  S E B E Ş :   A  12-a  noapte  zică  uşoară;  16,30  Ştiinţa  în  slujba
       drumurile  erau  aproape  impracticabile.                            de  spectacole.  Sînt  sute  de  succese,                                                                                                păcii ;  17,10  Melodii  populare :  18,25
       In  adunările  populare  oamenii  şi-au  dat                         nenumărate  bucurii,  emoţii,  satisfac­                                                                 —  cinematograful  „Progresul" ;  Pă­  Concert  din   muzică  de   operete;
                                                                                                                                                                                     puşile  rîd  —  cinematograful  „Sebe­
       cu  părerea  că  la  Cărmăzineşti  este  ne­                         ţii.  Gheorghe  Chiru  a  încercat  toate                                                                şul" ;  ORAŞTIE :  Am  ajuns  şi  rege —   19,05  Muzică  de  dans ;  20,00  Cîntă
       cesar  să  se  construiască  un  local  pentru                       nccste  emoţii  şi  bucurii,  aceste  satis­                                                             cinematograful  „Flacăra"  ;  LUPENI  :   Maria  Sindilaru,  Divid  Ohanesian  şl
       şcoala  de  8  ani.  Propunerea  era  justifi­                       facţii.  care  de  fiecare  data,  cu  fiecare                                                           Arhiva  secretă  de  pe  Elba  —  cinema­  Elena  Popa-Rădulescu  —  muzică  din
       cată.  Copiii  din  Cărmăzineşti  trebuiau                           premieră,  cu  fiecare  spectacol  păreau                                                                tograful  „Cultural"  ;  BRAD :  Pagini   opere ;  20,35  Muzică  populari  inter-,
       să  înveţe  în  săli  spaţioase.  Apoi  oame­                        unice.  De  cîte  ori  regizorul  Gheor­                                                                 de  istorie  şi  Romînia  orizont  ’64  —   pretată  de  Petre  Săbădeanu  şt  Gheor­
       nii  antrenaţi  de  deputaţi  au  pornit  la                         ghe  Chiru  n-a  fost  chemat,  prin  ro­                                                                cinematograful   „Steaua  roşie"  ;  SI-  ghe  Stanică ;  21,10  Muzică  de  dans,  ’
       treabă  reuşind  să  facă  un  local  frumos,   —  Cară-te )         pote  de  aplauze,  la  lumina  rampei                                                                   MERIA :  Tragedia  optimistă  —  cine­  BULETINE  DE  ŞTIRI  ŞI  RADIO­
       încăpător.  Tot  la  o  adunare  populară   —  Locul  tău  nu-i  b  lîccu.  Nu   să  se  bucure  alături  de  actori,  de  acei                                               matograful  „Mureşul".          JURNALE  :  5,00  ;  6,00  ;  7,00 ;  10,00;
       cetăţenii  din  Boiul  de  jos  au  hotărît  să   vezi  cum  arăţi ?  care  au  dac  viaţă  operelor  dramatice!                                                                                              12.00 ;  14,00 ;  16,00  ;  18,00  ;  20,00  ;
       construiască  un  local  de  şcoală  şi  că­  Gîcă  roti  privirea:  Nu  găsi  nici  un   Cîte  seri  tîrzi)  nu  şi  le-a  petrecut                                                                          22.00 ;  23,52  (programul  I) ;  9,00  ;
       min  cultura!.  Şi  la  construcţia  acestui   sprijin.  In  jurul  lui  numai  copii  din   în  tovărăşia  cărţilor  lui  Stanlslavskî,                                                RADIO
       local  au  participat  sute  de  cetăţeni.  Un   „lumea  bună".      studiindu-l,  în  cîte  seri  nu  a  rămas                                                                 PROGRAMUL  I :   S.16   Cîntece  11,00;  13,00;  15,00;  17,00;  19,00;
       olt  local  pentru  şcoala  de  4  ani  a  fost   —  Şterge-o,  mă,  n-auzi ?  pe  scenă  după  plecarea   actorilor,                                                         •portîve;  5,40  Cîntece  din  folclorul   21,00;  23,00 ;  1,52  (programul  II).
       construit  în  satul  Dănuleştl.      Privirile  băiatului  mai  cautară  ne­  meditînd,  cumpănind.  Şi  cîte  bucurii                                                       nou  şi  jocuri  populare;  6,10  Muzi­
         Realizările  obţinute  de-a  lungul  ani­  liniştite  împrejur  o  clipă.  Intîlni   nu  i-au  adus  aceste  seri?  Şi,  reţineţi:                                          că  de  estradă  interpretată  de  mici   TELEVIZIUNE
       lor  au  constituit  un  stimulent  pentru   aceeaşi  ochi  dispreţuitori.  Privirea  i   „Mielul  turbat"  de  Aurel  Baranga,                                               formaţii;  6,30  Sfatul  medicului:  Co­
       toţi  locuitorii  comunei.  Tocmai  de  a-   •c  opri  apoi  pe  hainele  lui  ponosite,   „Sosesc  deseară*  de  Tudor  Mtişatescu,                                          lita  renala  ;  6,40  Muzică ;  7,06  So­  19,00  Jurnalul  televiziunii ;  19,10
       ceea  au  înfăptuit  şi  alte  realizări  im­  pe  diploma  de  absolvire  ce  o  ţinea  in   „Carnavalul"  dc  I.  Şopov,  „Oameni                                           lişti  de  muzică  uşoara  ;  7,45  Melodii   Năzdrăvăniile  vulpii:  Pisica  vrea  să
       portante.  Aici  însă  se  simţea  nevoia   mină.  In  colţul  ochilor  lui  mari  şi   care  tac"  de  Al.  Voitin,  „Şi  pe  stra­                                          distractive;  8,06  Muzică  populara;   mănînce  vulturi  —  adaptare  şl  dra­
       unui  local  pentru  dispensarul  medical.   negri  se  iviră  două  boabe  de  rouă  ce   da  noastră"  de  H.  Lovînescu,  „O  zl                                           8,30  Piese  instrumentale;  8,51  Mu­  matizare  de  Scrgîu  MÎIorian  ;  19,45
                                           ie  rostogoliră  pe  obraji-i  aprinşi.  de  odihnă"  de  V.  Kataev  sun  numai                                                                                          Povestea  păsării  T yo;  20,00  Rodul
       Cetăţenii  au  hotărît  ca  şi  această  lu­                                                                                                                                  zică  corală  ;  9,10  Muzici   uşoară ;
                                             Plecă.  Păşea  îngîndurat  pe  strada   cîtcva  din  cele  56  de  piese  care  s-au                                                    9,40  Jocuri  populare  Interpretate  la   toamnei  îmbelşugate;  20,30  Tonîtza;
       crare  votata  în  adunarea  populară  sa   pavată  pe  care  cîtcva  frunze  ruginii   ridicat  în  vîrful  piramidei  artistice,                                            diferite  instrumente;  10,31  Muzică   20,50  Comici   vestiţi  ai  ecranului  :
       «c  realizeze  prin  contribuţia  voluntară   alergau  stinghere,  vestind  zorii  toam­  vîrf  atins  cu  trudă  dar cu  multă  bucu­                                        uşoară ;  11,30  Piese  de  estradă ;  12,03   Stan  şj  Bran  în  retrospectivă ;  22,00
       şi  munca  patriotică  a  cetăţenilor.  Pre­  nei.  Liceul  rămăsese  mult  în  urmă,   rie  de  aceşti  entuziaşti  ai  scenei.                                              Muzică  populară  interpretata  la  tara­  Cîntă  Doina  Badea;  In  încheiere
                                           dar  în  urechi  îi  mal   stăruiau  încă                                                                                                                                 buletin  de  ştiri,  sport  şi  buletin  me­
       şedintele  comitetului   de   construcţie                              La  număr  sînt  56.  Un   palmares                                                                    got ;  12,30  Muzică  de  cameră  de
                                           vorbele  şi  rîsul  ce-l  batjocoriseră  cu   demn  de  un  regizor  consacrat,  al  unui                                                 Becthoven  ;  14,10  Cîntă  orchestra  de   teorologic.
       Octavian  Bota,  deputaţii  Marian  Alexe,   citeva  clipe  înainte.  teatru  profesionist.  Şi  mai  reţineţi :                                                              muzică  populară  a  Uzinelor  „Inde­
       Teofil  Crăciun  şi  alţii,  au  antrenat  nu­  Copilul,  în  haine  ponosite,  ar  fi   regizorul  acestui  teatru  este  un  ar­                                            pendenţa"  din  Sibiu  ;  14,30  Prietenii   Buletin  meteorologic
       meroşi  cetăţeni  la  construirea  noubii   ştiut  să  răspundă  tuturor   ocărilor   tist  amator,  un  tehnician,  acela  în                                                lui  do-re-mi;  15,45  Muzică  uşoară
       obiectiv.  In  anul  trecut  au  făcut  cără­  dacă  întîlnirea  cu  taxele  şcolare  nu   faţa  cămia,  mai  mult  cu  peste  20  do                                         Interpretată  la  diferite  instrumente;   PENTRU  2.  ORE
        mida,  iar  în  anul  acesta  au  început   l-ar  fi  cutremurat.   ani  In  urmă,  nu  s-a  deschis  nici  o                                                                16,10  Din  folclorul  muzical  al  popoa­  Vremea  se  menţine  frumoasă,   cu
                                             Aşadar,  a  plecat.  Batea  caldarîmul                                                                                                  relor  asiatice;  16,30  Cîntece  şi  ghi­ cerul  mai  mult  senin  noaptea  şi  pu­
       lucrările  de  construcţie.  Cetăţenii  Ghe-
                                           Bucureştiului  dc  altădată  fără  nici  o   poartă,  acela  izgonit  de  odraslele  oa­                                                  citori  pentru  cei  mici;  17,30  Emi­ ţin  noros  ziua.  Vîntul  va  sufla  mo­
       rase  Nicula,  Trandafir  Crăciun  şi  mulţi   ţintă.  Liceul,  cu  toate  visurile  ce  şi  le   menilor  avuţi,  e  Gheorghe  Chiru,  r.ja                                  siune  muzicală  de  la  Moscova  ;  18,05  derat  din  sud.  Temperatura  aerului
       alţii  au  participat  cu  însufleţire  la  lu­  ţesuse  de  mic,  de  cînd  dezlegase  tai­  cum  îi  spun  N.  Moraru,  T.  Simolov,                                        Cîntă  orchestra  do  estradă  a  Radio-   staţionară ;  ziua  va  fi  cuprinsă  între
       crări.  Acum,  noul  local  ol  dispensaru­  nele  abecedarului  s-au  năruit.  Dru­  G.  Bartha,  Stela  Barabanţ,  C.  Maha-   IN  CARTIERUL'  „AEROPORT*  DIN  PETROŞANI                                   19  şi  24  de  grade,  iar  noaptea  între
                                           mul  pe  caic  şi-l  dorise  atît  s-a  în­                                                                                               televiziunii;  18,55  Metodîi  populare   0  şi  6  grade.  Pe  văi  se  va   depune
        lui  medical  este  ridicat  la  roşu  şi  se                       rinov,  Gh.  Cristescu,  toţi cei peste 200                                                              îndrăgite  de  ascultători;  19,30  Mu­ brumă.
                                           chis.
        lucrează  la  montarea  uşilor  şi  feres­
                                             Zile  în  şir,  săptămîni,  luni,  băia­  de  artişti  amatori  cărora  Ic-a  îndru­                                                    zică  uşoară ;  20,10  Cîntă  Sara  Mon-
        trelor.   Gospodarii  din  Cărmăzineşti   tul  cu  frunte  de  poet  a  bătut  la  por­  mat  paşii  spre  scenă.  Numele  lor  şî-a   C u v i n t e   d e   m u l ţ u m i r e  tîel  —  muzică  uşoară ;  20,40  Muzică   PENTRU  URMĂTOARELE
        spun  că  pînă  la  sfîrşitul  anului  va  fi   ţile  marilor  întreprinderi  bucureştc-   găsit  loc  nu  numai  în  sufletul  lui                                          de  dans;  21,30  Program  pentru  iu­     3  ZILE
                                                                                                                 In  urma  cu  cîtcva  zile  a  sosit  la  re­
        dat  în  folosinţă.  De  menţionat  că  pînă   ne :  „Malaxa",  „Vulcan",  „Lcmaitre"...   Gheorghe  Chiru  ci  şi  în  jurnalul  său.  dacţia  ziarului  nostru  o  scrisoare  de   cu  toate  actele  şi  cei  2.500  dc  lei.  Gestul   bitorii  dc  romanţe ;  22,15  Muzică  de   Vreme  relativ  frumoasă,  cu  tempe­
                                                                                                                                                 m-a  impresionat  foarte  mult  şi  dc  aceea
        în  prezent  valoarea  muncilor  patrio­  Nu  i  s-a  deschis  niciuna.  Nu  l-a  pri­  ...Emoţii,  greutăţi,  bucurii,  ore  tîr-       m-am  gîndit  că  c  bine  să  o  cunoaşteţi   dans.                ratura  la  început  staţionara,  apoi  în
                                           mit  nicuina.  Era  în  anul  cind  cizma                           mulţumire,  tocmai  din  sudul  ţării.  Mun­                                                          creştere  uşoara.
        tice  se  ridică  la  10.500  lei.                                                                     citorul  Niculiţă  Puţu  din  Constanţa,  ne   şi  dumneavoastră.  Este  vorba  despre  to­
                                           fascistă  călca  greu  pe  pămintul  ţării   zii,  satisfacţii,  împilniri,  pe  care  re­
         In  acest  an  satele  comunei  Cărmăzi­  romîncşti,  cind  războiul  se  anunţa  a-   gizorul,  artistul  amator,  le-a  consem­  ruga  să  publicăm  în  coloanele  ziarului   varăşa  Maria  Cazan,  muncitoare  în  sta­
        neşti  au  devenit  mai  frumoase  prin   meninţător.               nat  cu  modestie  în  filele  unui  jurnal   nostru,  scrisoarea  lui.  li  satisfacem  do­  ţia  C.  F.  R.  Peştiş,  căreia  îi  mulţumesc
        munca  oamenilor.  Au  fost  amenajate   Au  trecut  mai  bine  dc  două  dece­  unic  :  jurnalul  lui  de  scenă.  rinţa  :            călduros  pentru   gestul  său  frumos  de
                                                                                                                 „Cînd  îmi  luasem  tot  gîndu!  dc  la
        drumuri  pe  marginea  cărora  s-au  plan­  nii  de  atunci...                                         portmoneul cu  acte  şi  cei  2.500  de  lei  pe   a-mi  înapoia  actole  şi  banii".
        tat  900  bucăţi  pomi  ornamentali,  la   Băiatul  cu  frunte  de  poet,  ce  bătea   LUCIA  LICIU    care-i  pierdusem,  iată  ca  din  celălalt colţ   Asemenea  oameni  sînt  caracteristici
                                           la  porţile  şcolilor  şi  uzinelor  bucu*   după  scrisoarea  tovarăşului                            societăţii  noastre  noi,  oameni  crescuţi  şl     Bulevardul  Lenin  nr.  7  telefon  3448
        Boiul  de  Jos  s-a  mai  dat  în  folosinţă                                                           al  ţarii  o  tovarăşă  cinstită  mi-a  înapo­
                                           reştene,  conduce  azi  lucrările  birou­                                                             educaţi  de  partid.
        o  sală  de  clasă  şi  s-a  împrejmuit  loca­  lui  tehnic  de  specialitate  al  sectoru­  Trie  Traian  iat  portmoneul  aşa  cum  îl  pierdusem :
        lul  şcolii,  la  Brctoteşti  s-a  construit  o   lui  mecanic  şef  de  la  Uzina  metalur­                                                                                                     A N U N Ţ Ă
        fîntîna  pentru  apă  potabilă  şi  multe  al­  gica  Cu gir.  E  Gheorghe  Chim,  omul
        tele.  Toate  acestea  s-au  înfăptuit  dato­  pe  care  îl  apreciază  şi  îl  respectă  toţi   Sfatul  specialistului
                                           cugireniî.  E  omul  care  s-a  făcut  cu­                                                                                                      ca  primeşte  înscrieri  pentru  examenul  de  admitere  în  anul  I
        rită  hărniciei  oamenilor  avînd  mereu   noscut  şi  îndrăgit  prin  pasiunea  cu                                                                                             oentru  profilele  următoarea
        în  frunte  pe  deputaţi.          care  munceşte.                                                                                                                                  ©  asistenta  ginecologie obstetrică,  asistentă  medicală,  osii-
                          GH.  MIRCEA  ‘     In  afara  uzinei,  pasiunea  lui  e  arta.       Folosirea  melasei  în  hrana                                                            tentă  ocrotire,  asistent radiologie, asistent  igienă, aslstont fiziote­
                                                                                                                                                                                       rapie,  asistent medical  dentar,  asistent  laborator clinic,  laborator
                                                                                               animalelor                                                                               anatomo-patologic,  asistent  de  farmacie.
                                                                                                                                                                                           Actele  necesare  sînt .:  cererea  candidatului (ei),  certificat  de
                                                                                                                                                                                       naştere  în  copie  legalizată,  diploma  de  maturitate  în  originol,
                                                                              In  urma  procesului  de  fabricare  a   aceea  este  mai  avantajos  ca  furajele   fiecare  10  tone  de  coceni  şî  cîte  2-3   autobiografia  (modelul  dat  de  şcoală),  acte  de  starea  materială
                                                                            zahărului  rezultă  un  produs  secundar   respective  să  se  însilozeze.  Pentru  a  le   doze  de  lactobacterin.  a  părinţilor,  sau  susţinătorului,  certificat  de  sânâtQte  eliberat  de
                                                                            sub  formă  de  lichid  lipicios  şi  gros,  de   asigura  o  fermentare  mai  bună  prin   Melasa,  dacă  este  păstrată  în  bune   policlinica  studenţească  Cluj.
                                                                            culoare  brun  închis,  cu  miros  parti­  îmbunătăţirea  conţinutului  în  zahăr,  se   condiţiuni  îşi  găseşte  o  mare  întrebuin­  Materiile  la  care  se  dau  examene  :  anatomie — scris  şl  oral,
                                                                            cular  şi  gust  dulce,  denumit  melasă.   foloseşte  adaosul  de  soluţie  de  melasă,   ţare  în  toată  perioada  de  iarnă  la  pre­
                                                                            Melasa  avînd  un  gust  plăcut  şi  o  va­  soluţie  ce  se  prepară  din  o  parte  me­  pararea  furajelor  grosiere.  Nutreţuri­  chimie  —  scris  şi  oral,  fizică  —  oral,  iar  pentru  farmacie  se  dă
                                                                            loare  hrănitoare  ridicată,  pe  lîngă  în­  lasă  la  2  părţi  apă,  sau  o  parte  me­  le  grosiere,  bine  pregătite  şi  preparate,   botanica  în  Ioc  de  anatomie  —  scris  şi  oral.
                                           .U  •                            trebuinţările  ei  industriale,  se  foloseşte   lasă  şi  o  parte  apă,  folosind  8-10  litri   pot  înlocui  în  poporţîe  de  pînă  la  50   Data  examenului  25  octombrie  1964.  înscrierile  pînă  la  data
                                                                            în  mare  măsură  şi  în  hrana  animale­  soluţie  la  100  kg  dc  nutreţ  verde.  Stro­  la  sută  fînurile  de  calitate   mijlocie.   de  20  octombrie  1964,  zilnic  între  orele  12—14  Io  secretariatul
                                                    v   ■-'r&  '  .  Y  A   lor,  deoarece  1  kg  de  melasă  conţine   pitul  se  face  în  straturi  alternative  în   Melasa  îmbunătăţeşte  calitatea  coceni­  şcolii.
                                                                            0,81  unităţi  nutritive   şi  47  gr.  pro­  groapa  dc  siloz,  iar  însilozarea  se  face   lor,  a  plcvei  şi  a  paielor,  trebuind  să
                                                                       '  :  teină  brută  digestibilă.  Conţinutul  în   obişnuit  ca  şi  la  celelalte  nutreţuri.  fîe  folosită  în  soluţie  preparată  din-   Cei  reuşiţi  şi  admişi  pot  primi  burse  în  condiţiile  legale;
                                                                            albumină  este  însă  mai  scăzut.  Melasa   In  practica  gospodăriilor   agricole   tr-o  parte  melasa  şi  3-5  părţi  apă.  Pen­  Informaţii  suplimentare,  Io  secretariatul  şcolii,  tolefon  3448
                                                                            sc  foloseşte  sub  diferite  forme  :  pen­  colective  s-a  generalizat  modul  de  păs­  tru  omogenizarea  şi  uniformizarea  so­  Cluj.
                                                             .  --'  .  • ţ>,  tru  prepararea  brichetelor  furajere  şi  a   trare  şi  folosire  a  cocenilor  de  porumb   luţiei  este  bine  să  sc  folosească  apă
                                            IrT  O   W   ''v. •* >-1 V  -y   J  nutreţurilor  combinate,  pentru  îmbu­  sub  formă  însilozată  cu  diferite  alte   caldă.  Practic,  paiele  şi  cocenii  se  toacă
                                                                            nătăţirea  gustului  nutreţurilor  grosiere   nutreţuri  suculente  ca  sfeclă,  dovlccî,   şî  ce  aşează  în  straturi  dc  30—35  cm
                                                                            ca  paie,  pleavă,  coceni  şi  a  unor  uruieli   frunze  şi  colcte  de  sfeclă  ctc.  In  lipsa   grosime  în  lăzi,  ciubere,  în  camerele  de
                                                                            dc  concentrate,  la  însilozarea  cocenilor   acestor  nutreţuri  suculente  pentru  n-   preparare  a  furajelor  şi  se  stropesc  cu   Revista LUMEA
                                                                            de  porumb  ctc.                   mestec,  cocenii  se  pot  însiloza  cu  so­  o  soluţie  de  melasă  diluată,  folosin-
                                                                   .    ■     In  acest  an  gospodăriile  agricole  co­  luţie  de  apă  melasată,  care  se  pre­  du-se  15—25  litri  la  100  kg  de  nutreţ.   '   -    -a— —  —   —  —  —
                                                                             lective  primesc  de  la  fabricile  de  za­  pară  folosind  2  kg  melasă  şi  0.5  kg  saro   După  stropire  furajul  se  lasă  6-10  ore
                                                                            hăr  însemnate  cantităţi  dc  melasă  cu   Ia  100  litri  apă.  Pentru  ca  toţi  cocenii   ca  sa  sc  înmoaie  şi  să  se  producă  o   reaminteşte  cititorilor  săi  că se  pot
                                                                        :   scopul  de  a  fi  folosită  în  hrana  anima­  de  porumb  sâ  se  poată  însiloza  bine  ei   uşoară  fermentare  care-i  dă  un  gust
                                                                            lelor.  Tină  la  folosire  melasa  trebuie  să   trebuie  să  aibă  un  grad  de  umiditate   plăcut.  Nu  este  bine  să  se  lase  fura­  face  abonamente  la  toate  oficiile
                                                                             fie  depozitată  şi  păstrată  în  butoaie,   de  65—75  la  sută.  In  mod  normal  la   jul  preparat în acest  mod  pentru  a  doua
                                                                            căzi  sau  rezervoare  curate  şi  bine  aco­  recoltare  ci  nu  au  decît  25—40   la   zi.  căci  se  pot  produce  fermentaţii  ne-   poştale  locale.
                                                                                                               sută  umiditate.  Ei  pot  fi  aduşi  la  umi­  dorite  şi  alterări.
                                                                             perite,  in  aşa  fel  ca  să  fie  ferită  de
                                                                                                               ditatea  necesară,  stropindu-i  cu  solu­
                                                                            îngheţ,  zăpezi  sau  ploi,  pentru  a  nu   ţie  de  melasă  atunci  cînd  sînt  tocaţi   Animalele  mănîncă  cu  multă  poftă
                                                                            se  deprecia  sau  altera.         şi  se  aşează  în  groapa  de  siloz.  Pen­  si  plăcere  nutreţurile  preparate  cu  so­
                                                                                                                                                 luţii  dc  melasă  eub  diferite  forme.  Se
                                                                              In  perioada  de  toamnă  şî  de  iarnă,   tru  100  kg  coceni  tocaţi  se  foloseşte   va  avea  însă  grijă  ca  dozele  de  melasă
                                                                            gospodăriile  colective  pot  folosi  mela­  în  general  o  cantitate  de  60—80  litri   brută  ce  revin  pe  cap  de  animal  si  COIUBiWfiTSIL  SCDESSMB6IC  HUNEDOARA
                                                                            sa  în  mai  multe  moduri,  în  raport  cu   soluţie  de  apa  melasată,  în  raport  cu   nu  depăşească  zilnic   cantitatea   de
                                                                            nutreţurile  pe  care  le  au  la  îndcmînă   gradul  dc  umiditate  a  cocenilor.  Apa   1,5—2  kg  pentru  vaci  şi  cai,  iar  la  oi
                                                                                                                                                 0,400  kg  pentru  100  kg  greutate  vie,   angajează  muncitori  calificaţi  în următoarele  meserii;
                                                                            şi  care  trebuie  preparate  şi  îmbunătă­  melasată  îmbunătăţeşte  gustul  şi  mă­  >entru  că  melasa  conţine  săruri  nlca-
                                                                             ţite.  Recolta  a  doua  de  trifoi  de  pe   reşte  gradul  de  digestibilitate  şi  con­ E ine,  care,  daci  se  folosesc  în  cantităţi
                                                                            suprafeţe  însemnate  sau  trifoiul  ce  a   sum  a  cocenilor.  Pentru  a  se  obţine   mari,  produc  diferite  boli.  La  animalele   strungari;   —   macaragii;
                                                                                                                                                 gestante  şi  Ia  tineret  cantităţile  trebuie
                                                                            fost  semănat  în  cultură  ascunsă  se  re­  rezultate  mai  bune  ţi  o  fermentare  mai   să  fie  mai  mici.  Nu  este  indicat  ca   —  frezori;   —  lăcătuşi;
                                                                            coltează  în  această  perioadă.  Uscatul   completă,  pe  lînga  soluţia  de  apă  me­  melasa  să  se  folosească  ca  adaus  la  în­
              .VEDERE  SPRE  CIMPUL  MIELULUI                               acestor  nutreţuri  se  face  greoi.   De  lasată,  este  necesar  să  se  adauge   la  silozarea  porumbului  verde,   mtrucît   rabotori;   —  zidari  şamotori;
                                                                                                                                                 acesta  conţine  zahăr  în  cantităţi  su­
                                                                                                                                                 ficiente,  iar  melasa  nu  are  nici-o  in­     electricieni;        —  sudori;
                                                                                                                                                 fluenţă  asupra  silozului  rezultat,  în  a-
           PASIUNILE  m m  I                                                              COLECTIVISTE                                           cest  caz  fiind  irosită  în  zadar.  precum  şi  muncitori  necalificaţi  şi  paznici.
                                                                                                                                                   Pe  măsură  ce  gospodăriile  colective
                                                                                                                                                                                          C ondijiife  de  angajare  sîn l:  să  aibă  vîrs ia   îm .
                                                                                                                                                 vor  primi  uree,  este  indicat  să  se  fo­
                                                                                                                                                 losească  şî  melasa  cu  ureea  la  prepa­  pJinifă  de  18  ani.
                                                                                                                                                 rarea  cocenilor  sau  la  însilozarea  lor
            Cînd  i-am  cerut  părerea,  preşedin­  ţe cum  trebuie  furajaţi, îngrijiţi  şi  cres­  le  Măriei  Crişan.  In  ccî  trei  ani  şi  ceva   trecut  cu  calificativul  „foarte  bine"  a   pentru  animalele  puse  la  îngrăşat.  Fo­  Inform aşi  suplimentare  se  prim esc  de  fa  CS.H.
           tele  gospodăriei  colective  din  Boz,  to­  cuţi  porcii.  De  la  început  şi-a  spus  că   de  cînd  lucrează  ca  îngrijitoare  la   fost  în  primăvară,  cînd  la  gospodărie   losirea  urcci  cerînd  o  atenţie   mai   —  serviciul  personal,  telefon  2531,  2532,  2533,  In­
           varăşul  Tovică  Manea,  mi-a  răspuns   va  munci  in  aşa  fel  îneît  sa  nu  dez­  porci,  gospodăria  a  realizat  peste   a  sosit  un  lot  de  1,300  pui  dc  găină,   mare,  operaţia  se  va  face  numai  de  că­
           bucuros  :                       mintă  încrederea  acordată  dc  adunarea   350.000  Ici  venituri  dîn  această  ramu­  înainte  de  primirea  puilor,  Aurica  Cis­    fe rio r 42, unde se  adresează  cererile şl autobiografia.
            —  Scrie  despre  Maria  şi  Aurica.   generală  a  colectiviştilor.  Deşi  efecti­  ră  de  producţie.  Astăzi,  îngrijitoarea   maş  s-a  pregătit  aşa  cum  îi  stă  bine  u-   tre  specialişti,  sub  directa  lor  supra­
           Sînt  tinere  amîndouă  şi  pricepute  în­  vul  dc  porci  era  mic,  se  iveau  totuşi   Marîa  are  în  primire  un  număr  dc  30   nui  gospodar  priceput.  Mai  întîi  a  în­  veghere,  căci  ureea  în  cantităţi  ne­
           grijitoare,  fruntaşe  ale  sectorului  zoo­  probleme pe  care  tînăra  îngrijitoare  nu   porci  puşî  la  îngrăşat,  care  nu  peste   călzit  camerele  unde  aveau  să  fie  „găz­  corespunzătoare  are  o  toxicitate  ridi­
           tehnic...                        le  puica  rezolva  singură.  Atunci  ce­  mult  timp  vor  fi  predaţi  în  baza  con­  duiţi"  puii,  a  curăţat  şi  dezinfectat  bine   cată.
            li mulţumesc  preşedintelui şi îi  urmez   rca  ajutorul  celor  mai  vîrstnici,  briga­  tractului  încheiat  cu  I.R.I.C.  Este  me­  puierniţa,  a  pus  la  punct  cele  mai  mici   întreprinderea  comerţului  cu  ridicata
           sfatul.  Maria  Crişan  este  utemîstă.  A   dierilor  şi  chiar  preşedintelui  gospodă­  ritul  Măriei  Crişan  că  fiecare  din  cei   amănunte  pentru  ca  puii  să  fie,  cum   ing.  CERNEIEA  EUGEN
           împlinit  de  curind  19  ani.  Este  o  fată   riei.  Cu  cit  înţelegea  mai  bine  impor­  30  dc  porci  sporeşte  zilnic  în  greuta­  spunea  ca,  mulţumiţi.  dc  la  consiliul  agricol  regional
           scundă,  brunetă,  cu  ochi  vioi  şi  tare   tanţa  muncii  sale,  se  lega  mai  mult  de   te  cu  circa  500  grame.  După  sosirea  puilor,  tînăra  crescă­                 PENTRU  PRODUSE  ALIMENTARE  DEVA
           vorbăreaţă.  Pasiuni ?  Mai  multe.  Dîn   ea.  Şi  astfel,  copila  de  atunci,  a  deve­  Pentru  meritele  sale  în  muncă,  ti­  toare  n-a  mai  avut  linişte.  Zi  de  zi  era
           roate  însă,  pasiunea  pentru  numea  dc   nit  astăzi  o  îngrijitoare  de  porci  cu  ex­  nerii  au  ales-o  locţiîtoarea  secretarului   în  mijlocul  lor,  sc  interesa  dc  procura­
                                                                                                              rea  hranei,  nplîcîndn-le  o  hrănire  şi  o
           îngrijitoare  cîntăreşte  cel  mai  greu  şi   perienţă,  care  posedă  nuilte  cunoştinţe   comitetului  comunal  U.  T.  M.  Sarcini                                                      an u n ţă  o c u p a re a
           este  cea  mai  statornica.  Ea  se  simte  le­  profesionale.  Cele  aproape  250  zile   mari  îi  revin  şi  aici,  dar  pentru  toate,   îngrijire  raţională.  Puii  au  crescut  re­  Carne  de  pasăre   urm ătoarelor  posturi  v a ca n te   prin
           gată  dc  munca  ei  ca  orice  tînăr  de  me­  muncă  efectuate  anul acesta vorbesc  de   ea  găseşte  timo  să  le  rezolve  în  mod   pede,  iar  mortalitatea  a  scăzut  aproa­
           seria  aleasă.  îşi  iubeşte  şi  profesează   Ia  sine  despre  hărnicia  Măriei  Crişan.  exemplar.  Diploma  de  onoare  a  C.C.   pe  la  zoro  în  comparaţie  cu  alţi  ani.   livrată  peste  plan
           cu  drag  această  muncă,  dar  nu  uită  ni­  —  Să  vezi  cu  ochii  tăi  cum  fiecare   al  U.TM.  ue  care  a  primit-o  dc  curînd   Recent,  consiliul  dc  conducere  a  ana­         C O N C U R S
           ciodată  ziua  cînd  colectiviştii  au  repar-   purcel  sporeşte  zi  de  zi  în  greutate,   este  aprecierea  rezultatelor  dobîndite   lizat  stadiul  dezvoltării  sectorului  a-
           tizat-o  în  sectorul  zootehnic.  Era  cu   creşte  şi  se  dezvoltă,  e  o  mare  satisfac­  de  Marîa  Crişan  în  sectorul  zootehnic   vicol  şi  munca  crescătoarelor  de  pă­  In  gospodăriile  agricole  de  stat  din
           treî  ani  şi  ceva  în  urmă,  cînd  în  adu­  ţie.  N-aş  schimba  cu  nimeni,  niciodată,   şi  în  munca  desfăşurata  pe  linie  de  or­  sări.  Concluzia ?  Aurica  Cismaş  este  o   regiunea  noastră  creşterea  păsărilor  ocu­  pentru  localitatea  Deva
           narea  generală  a  gospodăriei  colective   oceastă  muncă  —  îşî  mărturiseşte  Ma­  ganizaţie.  tovarăşă  harnică,  şi  priceputa  crescă­  pă  un  loc  important  în  cadrul  sectoru­
           s-a  pus  în  discuţie  o  problemă  deosebit   ria  Crişan  gîmlunle.  La  început  n-am   Biografia  utemistei  Aurica  Cismaş   toare  de  păsări.  lui  zootehnic.   Urmărind  înfăptuirea   —   doi  re v iz o ri  g e stiu n e
           de  importanta  :  numirea  vinei  colec­  ştiut ce-î  aia hrăni re  raţională  sau  cum   este  mai  scurtă.  La  începutul  acestui   'k  sarcinilor  stabilite  cu  privire  la  profila­
           tiviste  ca  îngrijitoare  la  porci,  Printre   «e  întocmesc  raţiile  suplimentare,  dar   an  comitetul  U.  T.  M.  a  recomandat   In  fiecare  dimineaţă,  pe  uliţa  satului,   rea  şi  concentrarea  producţiei  agricole,   Condiţiile  de  angajare  sînt  cele  prevăzute
           cele  trei  colectiviste  propuse  să  lucre­  le-am  învăţat  repede,  şi  atunci  cind   consiliului  dc  conducere  al  gospodă­  două  tinere  îngrijitoare  grăbesc  pasul   creşterea  păsărilor  a  luat  o  mare  dez-
                                                                                                                                                 volrare  îndeosebi  la  G.A.S.  din  Mintia
           ze  în  sectorul  zootehnic  se  afla  şi  tîn.v   şapte  din  cele  11  scroafe,  au  fătat,   riei  sa  încredinţeze  sectorul  avicol  ti­  spic  sectorul  zootehnic  al  gospodăriei   şi  Miercurea.  de  H.C.M.  1053-1960
           ra  Maria  Crişan.  Vecinii,  rudele,  satul   le-am  hrănit  ca  la  carte.  nerei  Aurica  Cismaş.  Cunoscîndu-î   colective  din  Boz.  Sînt  utemistclc  Ma­
                                                                                                                                                   Ca  urmare  a  preocupării  mani­
           întreg,  cunoştea  vrednicia  tinerei  fetiş­  Rezultatele  realizate  de  tînăra  în­  hărnicia  şi  dragostea  ei  pentru  păsări,   ria  Crişan  şi  Aurica  Cismaş.  începe  o   festate  faţă  dc  realizarea  prevede­
           cane  şi  mai  ales  dragostea  ei  pentru  a-   grijitoare  le  cunosc  toţi  colectiviştii.   consiliul  dc  conducere  a  consimţit  a-   nouă  zi  de  muncă  şi  ele  ţin  cu  tot  di­  rilor   planurilor   de   producţie,   lu­  angajează  fără  concurs:
           nimale. Aşa ca  au fost  cu  toţii  de  acord   Dîn  ccî  42  purcei  fătaţi,  nu  s-a  înre­  ccst  lucru.  Dc  la  început  Aurica  Cis­  nadinsul  să  fie  la  datorie.  Două  prie­
           ca  Maria  Crişan  să  lucreze  în  sectorul   gistrat  nici  o  pierdere.  In  cei  doi  ani   maş  s-a  dovedit  o  pricepută  crescătoa­  tene  nedespărţite,  două  pasiuni  fru­  crătorii  dc  Ia  cele  d o u ă   gospo­
           zootehnic.  La  nici  17  ani  împliniţi,  Ma.   de învăţămînr  la  cursul  zootehnie  Ma-   re  dc  păsări.  Deocamdată  era  iarnă,  nu   moase.  dării  de  stat  au  reuşit  să  înregistreze  o   —  doi  gestionari  şefi  de  secţie
                                                                                                                                                 scrie  dc  rezultate  pozitive  în  sectorul
           rîa  Crişan  lua  sub  directa  ci  răspunde­  ria  Crişan  a  dovedit  aceeaşi  sete  de  cu­  se  ridicau  probleme  deosebite  de  îngri­  MJRON  TIC  zootehnic.  Astfel,  pînă  la  sfîrşitul  tri­
           re  si  îngrijire  11  scrofiţe.  noaştere  şi  Interes  în  însuşirea  lecţiilor                       (din  colectivul  postului  de  co­                               Informaţii  suplimentare  se  pot  obţine  la             aiul
             Văzîndu-se  la  noul  ci  Ioc  dc  muncă,   predate.  Nenumărate  fapte  vorbesc   jire  şi  hrănire  a  păsărilor.  Primul  mare   respondenţi  voluntari   mestrului  III  al  acestui  an  ei  au  livrat
           tînăra  îngrijitoare  s-a  străduit  sa  înve­  despre  calităţile  do  burtă  îngrijitoare  a-  examen  pe  care  tînăra  îngrijitoare  l-a  G.  A.  C.  Boz)  cu  peste  80  la  sută  mai  multă  carne  de   întreprinderii,  serviciul  personal,  telefon  2157
                                                                                                                                                 pasăre  faţă  de  sarcina  planificată.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15