Page 101 - 1964-10
P. 101
HunetioQia-Dcve
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U NIŢl-VAl
20 de ani de la înfiinţarea Editurii politice
CITIŢI cenii de activitate a Editurii poli an activitatea, îmbogâţindu-şi neîn
Editura politică şi-a lărgit an de
Anul acesta se împlinesc două de
mul'miia ia D E AZI această importantă instituţie exem cerinţelor noi, a sarcinilor mereu
IN N U M Ă R U L
măsura
cetat profilul tematic, pe
tice. In acest răstimp au apărut în
edi
mai complexe decurgînd din înainta
torială. 6.700 de titluri, intr-un ti
rea revoluţiei şi a construcţiei socia
raj total de 105.000.000 de
Alegeri în organizaţiile tic
lismului în ţara noastră.
plare.
partid :
La înălţimea exigentei cum
părătorilor ;
+ Măsuri eficiente pentru hu CERINŢELE CONSUMATORILOR,
+ Cititorii nc sesizează ;
na depozitare $i păstrare a pro
duselor agricole ;
(pag. 2-a)
+ AGENDA DE ÎNTRE REZOLVATE CU GRIJA!
CERE ;
(pag. 3-a)
^ De peste hotare Multe dîn scrisorile sosite la re un fel de măsură. Acelaşi corespon
ANUL XVI. NR. 3060 VINERI 30 OCTOMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani (pag. 4-a) dacţie se referă la activitatea unită dent arată că nu de mult echipele
ţilor comerciale din regiunea noa de control obştesc din Petrila cu o-
stră. Corespondenţii, oameni ai mun cazia deplasăm pe teren, au sesizat
cii din localităţile respective, aduc unele deficienţe existente în unită
cuvinte de laudă multor responsabili ţile comerciale. Astfel, la unitatea
LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNA de unităţi şi vînzători pentru aten rile nu sînt aranjate în ordine şi se
alimentară nr. 50 din Lonea mărfu
ţia cu care aprovizionează magazi
nele şi modul cum deservesc cum
părătorii. Alţi corespondenţi critică serveşte in mod neigienie.
aspecte din unităţi unde aprovizio Din Haţeg. tov. Aurel Anca şi Nicu
narea şi deservirea nu se desfăşoa Sbuchea scriu în materialul intitu
Au terminat La recoltat toate tortele conţinutul cîtorva din scrisorile pri lat „Toată atenţia aprovizionării ma
ră la nivelul cerinţelor, lată pe scurt
gazinelor", că in general unele ma
In aceste zile pe ogoarele gospo mite. gazine de desfacere cu amănuntul
„Ţara Haţegului”
ale cooperativei
in sa m sn dăriilor agricole colective, paralel cu Huned. 98,5% Tovarăşa Septimia Maior din ’/.lat- din Haţeg sînt bine api'ovizionalc cu
alte lucrări, se execută şi recoltatul na. işi intitulează scrisoarea trimisă:
culturilor Urzii : porumbul, cartofii Brad 98,5% | „Ce e nou în comerţul socialist mărfurile necesare. Totuşi mai exis
In toamna aceasta colectiviştii dîn sfecla de zahăr. Faţă de perioada în din comuna noastră". Autoarea tă încă unele deficienţe. Spre exem
Cricau» raionul Alba, au depus eforturi care ne aflăm se impune din partea Haţeg scrisorii relatează faptul că la plu. la magazinul de confecţii din
susţinute pentru ca toate lucrările agri 80,9% porterul unui nou bloc s-au des Piaţa Unirii nu se găsesc paltoane
cole să sc desfăşoare la timp şi în con tuturor factorilor care răspund de chis două magazi- _____ __ _____ pentru copii, scur
diţii agrotehnice corespunzătoare. Zi mersul lucrărilor agricole să ia cele Deva 73,5% ne. Fie sînt apro te îmblănite, ro-
de zi, consiliul de conducere a urmărit mai corespunzătoare măsuri pentru vizionate cu un j « c p •• i £ y-w •» * | f* cliîi de catifea etc.
ca toate forţele şi mijloacele mecanice urgentarea acestei lucrări, avind în lila 58,4% bogat sortiment de L , i i l ^ ^ 1 1 5 U I l i C La fel. mngaZi-
de lucru să fie antrenate la eliberarea vedere faptul că In unele raioane se mărfuri, iar per- • f I r ^ A *1 r i î p nul deslinat vînză-
terenului de culturile tîrziî de toamna» Al ha 56.8% sonalul de deser- b U o I l C i d I C U 4 L ^ 1 L i*iî tricotajelor du-
la arat» semănat ctc. observă serioase rămîneri în urmă. vire îşi in deplineş-_________________ _________________ ce lipsă de mănuşi
Acest lucru rezultă şi din graficul
Ca in>urc a bunei organizări a mun Sebeş 56,5% te datoria in mod pentru bărbaţi, iar
cii 5‘^.olosind din plin timpul prielnic alăturat care reflectă situaţia recol conştiincios. De asemenea, vitrinele )n magazinul cu autoservire lipsesc
de lucru, colectiviştii de aici au reuşit tării porumbului la data de 26 oc Oiâştie 42,7% au un aspect plăcut, atrăgător. ceaiul şi spirtul medicinal. Negativ
să termine însamînţatul cerealelor pa- tombrie ac. Dîn Petroşani corespondentul nos este şi faptul eă la Haţeg laptele
ioasc de toamnă: 335 ba. cu griu, 17 ha. tru loan Bercea aduce cuvinte de este adus cu multă intîrziere (între
cu secara furajeră şi 36 ha. cu orz. Pen Să fie urgentat semănatul! laudă personalului de la restauran orele 11 şi 12).
tru a sc putea realiza la semănat vite tul „Carul cu bere" din localitate, Mai mulţi cetăţeni din satul Jo-
zele zilnice de lucru planificate, s-a tre Situaţia însâminţărilor cerealelor Eforturi deosebite pentru grăbi care îşi face datoria in mod con sani. comuna Peştiş (de pe raza ora
cut din vreme la pregătirea suprafeţelor pînă în seara zilei de 28 octombrie rea ritmului la însămînţări trebuie ştiincios. Consumatorii găsesc aici şului regional Hunedoara), s-au a-
care erau deja eliberate de culturile de a c. oglindeşte clar felul cum s-a depuse şi în gospodăriile agricole un bogat sortiment de preparate şi dresat ziarului cu o scrisoare în care
băuturi. La fel şi tov. Petru Găină
vară. Astfel, a fost pregătită suprafaţa muncit în gospodăriile agricole co colective din raioanele Brad, Haţeg, din Petrila, scrie despre activitatea ţşi manifestă nemulţumirea faţă de
de 65 hectare, unde urma grîu după lective. Ca şi pînă acum cele mai Ilia şi oraşul regional Deva. unităţii nr. 38 din localitate, unde comportarea gestionarului de la ma
grîu, precum şi alte 20 hectare elibera bune rezultate le-au obţinut colec La 28 octombrie situaţia însămin- gazinul mixt din comuna Peşlişul
te de borccag, 105 ha eliberate de trifo- tiviştii din raionul Sebeş. Din cele ţărilor în G.A.C. se prezintă astfel : se găsesc produse'din abundenţa, Mic. Gestionarul,’ se arată în scri
con
iar consumatorii sînt serviţi
lîcne etc. De asemenea, imediat ce po 13 520 ha planificate a se însămînţa ştiincios. Alţi corespondenţi, aşa soare, nu respectă programul de lu
rumbul s-a copt, pe cele 120 hectare au fost pregătite 9.7J8 ha (71.0%) Sebeş M.5% | cum arătam mai sus, critică pe unii cru. deschide şi închide magazinul
unde trebuia semănat griul s-a trecut din care 9.26G ha (68.5%) au şi fost A iha gestionari şi vinzători care nu de cînd vrea. Sînt perioade. cînd uni
cu toate forţele la recoltat. Pentru ca semănate. 64.6% servesc consumatorii în mod con tatea respectivă stă închisă zile- în
terenul să fie eliberat de urgentă, re - Avansate în ceea ce priveşte pre Orăştie ’ 53.3% ştiincios, dezvăluie unele neglijenţe şir. In plus, ‘gestionarul respectiv
coltarea ştiulcţilor, tăiatul cocenilor si gătirea terenului şi executarea însâ- în aprovizionarea cu mărfuri. In ponte fi văzut des în stare de ebrie
transportul producţiei rezultate s-au fă mînţărilor sînt şi raioanele Alba şi «lin 47,7% tr-o informaţie intitulată „Pină cînd tate".
cut paralel. In acest fel, s-a asigurat un Orăştie. Deva va dura această situaţie ?", Iov. Con Unele deficienţe se manifestă şi
front larg de lucru tractoarelor. Intre Sub nivelul posibilităţilor se des 45.1% | stantin Bâduţă din Petrila relevă în unităţile de-alimentaţie ■ publică
brigăzile dc cîmp ale G.A.C. si brigada făşoară lucrările de însămînţări în Brad 42,0% j faptul că în localitate lipsesc unele din oraşul vechi Câlan. Astfel, la co
de tractoare dc la S.M.T. Alba lulia gospodăriile agricole colective din sortimente de ţigări ca „Favorit", fetăria din localitate se mai pun în
care deserveşte gospodăria a existat o oraşul regional Hunedoara, care au Haţeg 35.5% „Carpaţi" fără filtru, „Virginia", vînzare prăjituri vechi, iar la maga
colaborare strînsă, fapt ce a făcut ca realizat abia 15.8 la sută din supra Huned. G.A.C. Toteşti, raionul Haţeg Colectivista Cozac Neli, fruntaşă in „Select" etc. Tot din Petrila. cores zinul alimentar nr. 95 lipsesc unele
toate lucrările sa sc desfăşoare la timn. faţa planificată. 13.0 îi/ gospodărie, la culesul porumbului pondentul nostru Petru Găină arată produse destul de solicitate.
După terminarea semănatului aici s-a în scrisoarea intitulată „De pe o In rîndurile de faţă au fost re
trecut la efectuarea arăturilor adinei dc lună pe alta" o stare de lucruri exis date doar cîteva aspecte .privind ac
toamnă, lucrare cfectu.va ne mai bine tentă la farmacia din localitate. Aco tivitatea comercială din regiunea
de 40 de hectare din cele 275 planifica L a lu m in a fa r u r ilo r perişul acestei farmacii prezintă noastră, relatate de corespondenţi.
te. De asemenea, au fost luate maluri stricăciuni din care cauză, atunci Este necesar ca organele competen
eficiente pentru a sc transporta în cîmp cînd plouă, apa pătrunde in inte ţe să analizeze cele semnalate şi să
însemnare cantităţi dc îngrăşăminte or rior. pricinuind degradări Deşi res ia măsuri cit mai urgente pentru
Ne-«im obişnuit ca atunci cînd Pregătirea muncii pentru timp de zeze şi pe timp de noapte acelaşi cunoşti terenul te poţi orienta asu ponsabilul farmaciei a. făcut trei a- remedierea deficienţelor.
ganice şi minerale. Pînă în zilele trecu este vorba de reeoltări sau însă- noapte a început încă din cursul număr de hectare arate ca şi în pra locului de muncă al mecaniza drese, l.L.L. Petroşani nu a luat nici
te s-au şi transportat în cîmp 960 tone minţări. să cunoaştem bilanţul ori zilei. Pe circa 100 de hectare ale cursul zilei. Am aflat totuşi că Ni torilor, după luminile farurilor şi V. ALBU
jţunoi dc grajd care a fos: împrăştiat cărei zile dc muncă abia seara. colectiviştilor dîn Veţel. Leşnic. colae Noja. primit acum două luni zgomotul motoarelor. Pe tarlaua de
Dar, iată că ieri dimineaţă ne-a Dobra, Lăsâu etc., s-a făcut o dis- de zile în rîndul candidaţilor de 16 hectare situată în punctul numit
pe 48 de hectare şi 15 tone de superfos-
fost dat sâ găsim şi oameni care cuire în cruce a porumbiştei pen „Bază" a colectiviştilor din Rădu-
fat cc s-a administrat pe 50 hectare. In au adus schimbări acestor reguli tru distrugerea buruienilor, apoi partid, se străduieşte ca prin mun
corporarea acestor îngrăşăminte în sol se statornicite în activitatea colecti s-au tras cîteva brazde de jalona ca ce o desfăşoară, sâ Justifice în lcşti lucrau nu mai puţin de 7 trac
Cît
acordată-
crederea
despre
toare. Fiind vorba despre eviden
face o dată cu efectuarea arăturii adînci viştilor noştri. re. După ce peste tarlale au cobo- Gheorghe Oncoş, ca re este conside ţieri. tov. ing. Antonie luga,' direc
de toamnă. Este vorba despre unii din meca rît umbrele înserării, iar semănă- rat mezinul brigăzii, ni s-a spus torul S.M.T. din Dobra. a precizat
nizatorii de la S.M.T. Dobra, care torile au intrat în repaus, la vo
T,a executarea lucrărilor dc pregătire că deşi se află în prima campanie că pot fi evidenţiaţi toţi mecaniza
pentru a grăbi ritmul însămînţări- lanul tractoarelor au urcat alţi me torii. începînd cu Oprean Petru,
a terenului şl la semănat o contribuţie canizatori destoinici, instruiţi spe după terminarea şcolii, totuşi face
lor şi-au propus să lucreze şi pe faţă cu cinste sarcinii de mecani care c considerat un veteran al lu
însemnată şi-au adus-o mecanizatorii din cial cu regulile muncii pe timp de
timp dc noapte. I-am înlîlnit otit noapte. Principala lor sarcină era zator. crului pc timp de noapte, şi con-
brigada 21 din rîndnl cărora s-au eviden tinuînd cu Maivu Traian. Cape’ini
pe tarlalele întinse ale colectivişti să execute arături pe tarlalele eli La numai 2 km de aceştia se afla'
ţiat: Chirilă Borza, Ioan Dîrlă, Traian Mîlian, Trif Gheorghe. Trif Iulian,
lor din Veţel. Leşnic şi Dobra. cit berate în cursul zilei şi unde ur şeful brigăzii a doua, comunistul Bogdan loan 11, Mariş Octavian şi
Martin, Ioan) Mctcş, Aurel Rus şi alţii, mează să se însămînţeze grîu. Viorel Petrescu împreună cu trac
şi pe pantele de la Răduleşti. Erau cu alţii
care au efectuat lucrări de bună cali Ieri noapte, de-a lungul a peste toristul Aurel Cătălină. Ei lucrau
în total 20 de mecanizatori care La fel de însufleţită se desfăşura
tate. 60 de kilometri, prin raionul Ilia, la dlscuirea în cruce a circa 10 hec Printre nume
. la lumina farurilor conduceau tot tare eliberate de coceni. Intr-un şi munca celorlalţi mecanizatori
Ing. PETRU BOBEŞ alîtea tractoare. am avut ocazia să vedem la lucru alt punct numit „Baltă*’ un alt care pe timp de noapte executau roasele muncitoa
corespondent o mare parte dintre mecanizatorii arături pc tarlalele colectiviştilor re evidenţiate in
tractor cu farurile aprinse trăgea din Gurasada. Lăsău. Hărău ctc. întrecerea socialis-
de la S.M.T. Dobra. Primul popas brazde adînci unde a doua zi urma Ieri dimineaţă, cînd s-a făcut bi tă, dc la fabrica
l-am făcut la tarlaua situată in să se semene grîu. La volan se lanţul activităţii de peste noapte, de încălţăminte
punctul numit „Valea Hărâpeii". afla mecanizatorul Mircea Bordea. s-a constatat că cei 20 de mecani „Ardeleanau din
tot din brigada a doua. un tînăr Alba lulia, se nu
aparţinînd gospodăriei colective zatori dc la S.M.T. Dobra. împărţiţi jr v
plin de voioşie care. deşi singur, în sase grupe de lucru au executat mără şi tovarăşa
din Veţel. Discuţiile cu cei doi me
a arat şi însăminţat pînă acum. aiături pentru însămînţări pe a- Maria Morar. Tir - V * 1
canizatori — Nicolae Noja şi pentru colectiviştii din Leşnic. pes proape 00 de hectare. Mmicind în sec
Ghcorghe Oncoş — au fost lapidare te 40 de hectare. ţia prcgălU-cusul,
pentru că ei se grăbeau să reali In miez de noapte, chiar dacă nu I. MANEA ea este foarte a-
precială de cole
gele sale pentru
calitatea exempla
seamă a turnătorilor, inginerilor şi ră a execuţiei cit
CU PLAIUL PE 19 LUNI ÎNDEPLINIT tehnicienilor din secţia noaslră Stră şi pentru faptul
dania depusa s-a concretizat în în că reuşeşte, lună
deplinirea planului, pe 10 luni şi de lună, să-şi de
Sectorul semicocs maistru la ateLerul mecanic, loan depăşirea lui cu 430 tone. păşească sarcinile
de plan cu i —5
Pricop, Nicolae Filip, încălzitori şefi Brigada de turnători condusă de la sută.
şi mulţi alţii, care desfăşoară o în Viorel Avram, echipele lui. Aurel
Colectivul sectorului semicocs de trecere susţinută pentru îndepli Cîmpeanu, Dumitru Cosliuc, briga Foto: V. ONOIU
la U.V. Călan, sporind indicii de nirea ritmică a sarcinilor de plan şi da de topitori de la cubilouri a lui
utilizare la baterii şi mărind pro depăşirea angaiamentelor luate în Nicolae Ciornei, precum şi maiştrii
ductivitatea muncii planificate, a întrecerea socialistă.
reuşit să îndeplinească prevederile Anton Copeti, liie Moldovan şi loan
planului de producţie pe cele 10 ADRIAN STOICOI Hodorog, şi-au adus o contribuţie
luni ale anului cu 9 zile înainteze inginer deosebită la obţinerea acestui suc
termen. O contribuţie deosebita la ces care constituie o mîndrie pen
obţinerea acestui succes şi-au adu tru întreg colectivul secţiei.
s-o maiştrii de la exploatare loan Secţia turnătorie nr. 1 DIONISIE MUNTEANU
Teodorescu, Favel Cosmescu, loan
Munteanu, ing. Victor Firescu, teh îndeplinirea sarcinilor de produc turnător
nologul sectorului, Zaharia Achimeţ, (din colectivul subrcdacţici
ţie şi a angajamentelor luate în între
cere, constituie o preocupare de voluntare dc la U.V. Câlan)
Uzina „ Victoria° Călan. E-
cbipa de formatori, condusă La concret
de luliu Kirşcbner, evidenţiată
în întrecerea socialistă, în tim JKeeeii în căutaneuLui
pul lucrului
Foto : V. Onoiu Deşi prin grija Sfaluluî
popular orăşenesc Deva s-au
Mişcarea de inovaţii din Com secţiile şi sectoarele productive Succese însemnate în activita amplasat în centrul oraşului
binatul siderurgic Hunedoara se ale combinatului. Cele mai im tea dc inovaţii au înregistrat şi
caracterizează printr-o susţinută portante pi-obleme au fost indi colectivele de la secţia nr. 1 fur scrumiere pentru resturi de
La juniori: Minerul — Aurul 7-7. activitate de descoperire, de va cate în tematica concursului de nale. fabrica nr, 1 de aglomera ţigări, acestea nu sînt folosite.
A C T U A L I T A T I ♦ Pentru elevii Şcolii profesio îmbunătăţirea procesului de pro inovaţii. Multe dintre ele au fost re a minereurilor, laminorul blu-
lorificare a tot ceea ce duce la
T. MOCUŢA
rezolvate cu succes de către ino
ming. O.S.M. nr 1 şi altele. La
nale din Hunedoara, se organizea ducţie, la perfecţionarea unor in vatori. laminorul dc semifabricate s-a
Colectivul de ia reparaţii side
ză activităţi culturale interesante. stalaţii. extinderea micii mecani rurgice. din care fac parte in executat o instalaţie automată □ □ □ □ C
Recent ei au vizionat un film cu zări. care să uşureze din ce în pentru măsurarea temperaturii
♦ In cadrul acţiunilor de ras- ❖ Meciul restantă din campio caracter documentar ştiinţific, iar ce mai mult eforturile fizice ale ginerul Pocola Gavrilâ. maistrul blumurilor ; la furnalul nr. 7 s-a □ □ □ □ c
muncitorilor şi să permită obţi
Balint Carol şi alţii, a conceput
pindire a cunoştinţelor cultural- natul regional de fotbal, Minerul astăzi, în fata lor, se va face pre nerea produselor siderurgice cu şi aplicat o nouă metodă de mon soluţionat problema determinării - ____
nivelului de material introdus în
ştiintifice, la Casa raională de cul Vulcan — Aurul Brad, s-a încheiat zentarea literară a culegerii „Nu cheltuieli cît mai mici. tare la sol a părţii metalice su agregat, iar Ia O.S.M nr. II s-a
tură din Orăstic a avut loc o ex cu scorul de 2—7 în favoarea gaz vela romînă contemporană". In cele 9 luni încheiate din acest perioare a cuptorului nr. 1 de la aplicat o metodă eficientă de zi
punere pe tema „Delta Dunării\ delor. Cele două echipe au furni $ La E.M. Barza a avut loc o dire a oalelor, care a permis mă
Participanţii care au audiat această zat un joc de nivel tehnic cores consfătuire de producţie cu care an au fost înaintate cabinetului O.S.M. II. Aceasta a dus la scur rirea numărului de turnări.
expunere, iăcută de tov. Valeriu punzător. In prima repriză, gazde prilej s-au analizat realizările ob tehnic 323 propuneri de inovaţii, tarea cu 13 zile a duratei pentru Pînă la începerea noului an de
Petrescu din Bucureşti. au avui le au dominat mai mult terenul, ţinute de colectivul de muncă de dintre care 258 au fost aplicate reparaţia cuptorului, faţă de cît producţie a mai rămas puţ;n
prilejul să-şi Îmbogăţească cunoş reuşind ca, chiar în minutul 6 să aici în trimestrul III, modul cum în procesul de producţie, iar res prevedea planul, la un spor de
tinţele despre bogăţiile şi frumu deschidă scorul prin Dumitrache a fost organizată întrecerea socia tul se află în studiu şi în expe cîteva mii de tone de oţel şi la timp. In această perioadă, ino
seţile patriei noastre. care a executat impecabil o lovi listă, rezultatele obţinute. De ase rimentare. Demn de remarcat obţinerea unei economii de peste vatorii din combinat se strădu
♦ Teatrul de Stat Baia Mare tură de la 18 m. La un contraatac menea. s-au analizat măsurile me este. de asemenea, faptul că nu 370.000 Iei. iesc să-şi aducă si ei partea de
prezintă astăzi, orele 21, în sala în min. 12, Dicu de la gazde vrea nite a se aplica in trimestrul IV, mărul propunerilor care au prins Colectivul de inovatori de la contribuţie la înfăptuirea an
„Steaua roşie" din Brad, piesa să trimită acasă o minge, dar Ma pentru realizarea indicilor de pro viaţă în acest an este cu 8 la laminorul de 650 mm (ing. Şuteu samblului de măsuri tehnico-or-
„Scandaloasa legătură dintre dom nea, atent, interceptează şi în ducţie planificaţi pentru anul 7965. sută mai mare decît în 1963, iar Silviu, ing. Morariu Adrian şi ganizatorice ce s-an stabilit în
nul Ketle şi doamna Moon“, co scrie, egalind : 1—7, In min 44 In discuţiile purtate mai mulţi volumul economiilor postcalcu- maistrul Barbu Ioan), a realizat fiecare secţie pentru a asigura
medie în trei acte de I. B. Preş- Colroază înscrie golul victoriei. mineri s/'-au luat angajamente mo late a crescut cu 7 milioane lei. realizarea planului pe acest an CETĂŢEANULINDICNAT:
tley. Din distribuie fac parte, Partea a doua a jocului aparţi bilizatoare menite să ducă la de o nouă construcţie pentru calea şi a se lucra încă de pe acum — Amice, arunci ţigara
printre alţii, Costin lliescu, lulieta ne mai mult oaspeţilor, care obli păşirea sarcinilor de plan, la îm Ajutate de către cabinetul teh de rulare. Ea permite eliminarea la nivelul sarcinilor aferente pri jos f
Strîmbeanu. Angela Berezniţchi şi gă apărarea Minerului sa facă e- bunătăţirea calităţii minereului, la nic. colectivele de inovatori au prelucrărilor unice şi reduce chel mului trimestru al anului viitor. — Dar ce. dacă o arunc in
Virgil Fătu. forturi. reducerea preţului de cost. luat în studiu o seamă de teme, tuielile de întreţinere a macara sus nu tot ios cade l
care îşi cereau rezolvarea In lelor cu 100.000 lei anual. V. DRAGOMIR Desen de V.