Page 103 - 1964-10
P. 103
pog. 9
Nr. 3060 Drumul socialismului
S itu a ţia c’caSSzăfi’la p la n u lu i ele ps°ofiueţie pe p e rio a d a
O privire restrospcctivă asupra agen lui, s-au străduit sa reducă consumul
delor de întrecere publicate de ziarul specific de cărbuni. Despre rezultatele fl- 2 0 Qcfouafopie şa a p re ţu lu i de cost
nostru atestă că siderurgiştii din Hu obţinute panoul agendei ne vorbeşte cu
nedoara şi Călan au muncit anul acesta prisosinţa.
cu mult spor. Organizaţiile de partid Oţdarii au pus accentul pe folosirea pe p rim e le 9 Suna ale a n u lu i
din secţii şi sectoare i-au îndrumat să-şi intensivă a cuptoarelor şi, în ultimul
organizeze tot mai bine munca, să facă timp, pe reducerea rebutului şi încărcă
drum tot mai larg iniţiativelor noi şi turii metalice. Aplicînd metode noi, ori
tehnicii înaintate. Cu alte cuvinte, să ginale, de reparare a vetrclor au reuşit I 7 o*- 1 7*
1 facă totul pentru a înscrie pe graficele să reducă mult durata staţionărilor. producţie 1-20 r ± u j § producţie 1-20 producţie 1-20
întrecerii socialiste realizări cît mai fru Printr-o muncă politică susţinută şi o întreprinderi octombrie e ;c -ocn c octombrie octombrie
moase. Urmînd îndemnul comuniştilor, mai bună organizare a lucrului în ha (în procente) întreprinderi (in procente) - t (U I- întreprinderi (în procente)
V colectivul de muncitori, tehnicieni şi in lele de turnare s-a reuşit să se reducă con § § w - -o CL 4 ir ^
iî-S 3.___
gineri a început să caute cu stăruinţa siderabil pierderile de metal şi procen
căile cele mai netede spre succese. Încă tul de rebut. Toate acestea au făcut ca
din primele zile ale anului, furnaliştii pe graficul întrecerii echipele de oţc- C. S. HUNEDOARA — —64.497.000 Exploatarea miniera Ghclr.r 105,6 —332.000 TERMOCENTRALA PAROŞEN! ICO —2.175.000
şi-au ales calea sporirii producţiei de lari printre care cele conduse de Pavcl Cocscria 99 <—4.751.141 Eaploatarca minieră Deva 97.8 — 1.107.000 INTREPR. DE EXPL. MIN. I1UNED. 72 — 1.529.C00
fontă pe scama reducerii consumului Hangan, Ifie Bleotu, Gheorghe Cordo- Exploatarea minieră Săcărîmb 102 —2.926.000
specific de cocs. Mcrgînd pe această calc, ncanu şi altele să înscrie realizări tot Fabrica de aglomerare a minereurilor Exploatarea minieră Muncchd Mic 94.8 — 1.814.000 FABRICA CHIMICĂ ORĂŞTIE 101,2 —3.541.000
s-au străduit să folosească cît mai raţio mai frumoase. Economia realizată Ia nr. 1 103 —4.820.098 Exploatarea minieră Bâiţa-Crăcimicţti 36,4 H- 340.000
nal agregatele, să ridice temperatura ac preţul de cost pe 9 luni, după cum re Fabrica de aglomerare a minereurilor ATELIERELE R.M.R. SIMERIA 92 —204.000
rului cald suflat în furnale, să reducă iese din tabelul alăturat, se ridică la nr. 2 101 — 1.240.178 Exploatarea minieră Boîţa-Haţcg —214.000 FABR. „VIDÎA" ORĂŞTIE 108 — 387.000
durata opririlor pentru reparaţii şi mer circa 13.000.000 lei. Secţia I furnale 110 —2.297.714 Exploatarea minieră Zlaşti 106 —S3.000
sul încetinit, să respecte întocmai re Este suficient să intri într-una din Secţia a Il-a furnale 107 — 13.508 646 TRUSTUL AURULUI CRAD FABR. „SEBEŞUL" SEBEŞ 100,04 — 198.000
ţetele de dozare şi procesul tehnologic. halele sectorului de laminoare să-ţi dai Secţia a IlI-a furnah 103 —fi. 244.460 -F12.622.000 FABR. „CĂPRIOARA" SEBEŞ
De la o lună, la alta, s-au creat condiţii scama că preocupările de căpetenie ale Oţelăria Martin nr. 1 104 —7.946.393 Exploatarea minieră Barza 100,9 -S-9.54S.CC0 88,24 —333.000
noi, posibilităţi noi. Angajamentele lua colectivelor de laminatori sînt creşterea Oţelăria Martin nr. 2 99 —3.109.S57 Exploatarea minieră Zlatna 80,4 FABR. DE HIRTIE PETREŞTl 102,05 —221.000
te iniţial şi-au pierdut actualitatea. La productivităţii agregatelor, reducerea re — 1.919.407 -1-2.442.000
îcţia a Ilî-a furnale a combinatului si butului şi încărcăturii metalice. La loc Oţelăria electrică 100 ÎNTREPRINDEREA MINIERA TFBEA 106 —176.000 FABR. „ARDELEANA’ ALBA IULIA 100,28 —58.000
derurgic spre exemplu, s-a consumat a- de frunte apare iniţiativa valoroasă a Laminorul de 800 mm. 100 —952.341 ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUC INTREP. „MARMURA" SIMERIA 107,13 —279.000
desea cu oeste 200 hg. mai puţin cocs Iaminatorilor de la laminorul de 650 Laminorul de 650 mm. 107 —5.422.657
pe tona de fontă de cît era planificat, mm. : „Să laminăm Ia toleranţe negati Laminorul de 1000 mm. 103 —4.700.883 ŢII SÎDER. HUNEDOARA 96,04 —5.955.000 IiNITREP. „VISCOZA" LUPENI 99,8 —78.000
la secţia a ll-a — cu peste 80 kg. şi cu ve". Aplicînd cele mai eficiente măsuri UZINA „VICTORIA" CĂLAN — —3.I95.00C INTREP. DE PRODUSE REFRACTA -
circa 100 kg. la Călan. Au crescut in tehnico-organizatoricc muncitorii, ingi DIR. REG. A ECONOMIEI FORESTIERE
dicii de utilizare a agregatelor şi pro nerii şi tehnicienii de ia acest laminor Sectorul furnale 101,-1 —2.846.000 întreprinderea forestieră Baia de Criş 100,05 — 100.000 RE BARU MARE 117,2 —249.000
ductivitatea muncii. Şi, ca urmare, în au reuşii să o extindă la toate profilclc, Sectorul scmicocs 107 —817.000 — 10.000
fiecare lună, pe graficul întrecerii, ală obţinînd astfel economii importante de Turnătoria de lingoticrc 104,4 —569.000 întreprinderea forestieră Dobra 85 TRUSTUL REGIONAL DE CON-
turi de numeroase tone de fontă în metal. Tonele de metal economisite în Turnătoria nr. 1 132,6 -I 192.000 întreprinderea forestieră Haţeg 105 —497.000 STRUCŢII HUNED—DEVA — 4-15.406.000
plus, s-au înscris noi rezultate la indi fiecare luna constituie umil din izvoare întreprinderea forestieră Hunedoara 80 —323.000
catorul cel mai sintetic al planului — le principale ale celor peste 5 milioane COMBINATUL CARBONIFER VA întreprinderea forestieră Orăşric 90 INTREP. PENTRU MATERIALE DE
preţul de cost. Pe cele 9 luni, aşa Ici economisiţi la preţul de cost. LEA JIULUI 96,1 — 13.694.000 CONSTRUCŢII BiRCEA 136,6 —463.000
cum se poate vedea din tabelul alătu Laminarea la toleranţe negative, suta- întreprinderea forestieră Petroşani 101,4 — 332.000
rat, economia este de peste 24 000.000 ren economică, reducerea rebutului, a Exploatarea miniera Lonca 97,1 — 1.332.000 întreprinderea forestieră Sebeş 94 —621.000 INTREP. DE INDUSTRIE LOCALĂ
lei la furnalele din Hunedoara şi peste încărcăturii de metal ne produse, stau de Exploatarea minieră Petrii,-» 96,4 4929.C00
2.SQ0.C00 la cele din Călan. Deci, lui altfel la baza economiilor tuturor celor 1NTREPR. REG. TRANSPORT AUTO 83,4 4729.000 I.R.I.L. Alba 123 -1 300.000
llic Mîtcă, Alexandru Olaru. Petru Lip- lalte colective de laminatori. Exploatarea minieră Aninoasa 105 —342.000 Autobaza Deva 84,2 4 115.000 I R.I.L. Brad 110,16 —262.000
şa. Siinion Jurc.i, Siinion Stanculca şî Vorbind despic strădania pentru creş Exploatarea minieră Vulcan 90 H-1.914.000 4-101.000 I.O.I.L. Deva 94,95 —S73.000
celorlalţi furnalişti li se cuvin numai terea producţiei la un preţ de cost cît Exploatarea minieră Lnpcni 96,2 —890.000 Autobaza Petroşani 80,9 I.R.I.L. Haţeg 71 —40.000
laude. mai redus se cuvin evidenţiate şi efor Autobaza Sebeş 81,2 177.000 I.O.I.L. Hunedoara 100,04 —66.000
Iu sprijinul Iniţiativei furnaliştilor au turile cocsarilor şi turnătorilor de lingo- Exploatarea minieră Urican» 98,5 —S27.000 Autobaza Alba Iulia 85,6 4 4 23.000 I.R.I.L. Orăştie 96 —587.000
venit aglomcratoriştii şî cocsarii. îndru licre de la Uzina „Victoria*4 Călan. TRUSTUL MINIER DEVA — —6.446.000 Autobaza Hunedoara 90,7 —755.000
maţi de organizaţiile de partid, primii Ca un succes deosebit trebuie remar I.O.I.L. Petroşani 80,5 4271.000
nu militat pentru îmbunătăţirea conti cat faptul că la cele peste 64.000.000 Ici Exploatarea minieră Teliuc 93 —260.000 Autobaza Brad 79,4 667.000 I.R.I.L, Sebeş 100,5 —91.00C
nuă a calităţii producţiei, creşterea pro
economisiţi la C. S. Hunedoara au con-
ductivităţii muncii şi reducerea consu tribuit colectivele tuturor secţiilor din
murilor de materii prime. Cei din ur combinat. Răspund redacţiei
mă, pe lingă creşterea rezistenţei cocsu C. PORUMBACU s % v* î T t 4'
Mai sînt rezerve
rrin reducerea 9 9
ne valorificate^
pierderilor de exploatare r / f f v v r a s i r P E Ut-...-*— „ r
t ;
W $ « M B » In pagina „Agendă de întrecere" pu tat şi unele deficienţe. Productivitatea
4 * X k£
Colectivele întreprinderilor forestiere restiere din Sebeş, Haţeg, Petroşani şi blicată în ziarul nostru nr. 3041 din 8 muncii nu s-a realizat la Pctrila şi Vul
din regiunea noastră au obţinut în cursul Baia de Criş. Pentru realizarea acestor octombrie 1964 a apăru; articolul „Mai can, iar procentul admis de cenuşii in
«cestul an realizări frumoase iu pro economii a existat o permanentă preo sînt rezerve nevalorificate" în care se cărbune a fost depăşit; viteza medie de
ducţie. Aproape toate şi-au îndeplinit cupare. Pierderile de exploatare a ma arăta că succesele obţinute de minerii din avansare în abatajele frontale de la E.
planul lună de lună. multe din de dc- sei lemnoase au fost reduse sub 4,5 Ia Valea Jiului nu reflecta pe de-a între M. Lonca s-a realizat în proporţie de
păşindu-l. Cele mai bune realizări au sută. In acest scop s-a extins mecaniza gul posibilităţile existente. In legătură 99,6 Ia sută, iar 30,8 la sută din bjîf.ă/i
fost obţinute de muncitorii, inginerii şî rea lucrărilor grele. întreprinderile au cu aceasta am primit zilele trecute o nu şi-au îndeplinit planul. Se imclc^c
tehnicienii de la I. F. Sebeş, 1. F. Hune fost înzestrate în acest scop numai în W - ’ scrisoare de la Petroşani, semnată de to că dacă aceste deficienţe nu şi-ar fi f.%
doara şi 1. F. Haţeg. cele trei trimestre cu 179 fierăstraie me 1 varăşul inginer Viliam Suder, directorul ciit loc, bilanţul activităţii minerilor ar
Pentru dohindîrca acestor succese au canice, 24 tractoare, 22 funicnlare Wi- D 0) Combinatului carbonifer „Valea Jiului". fi fost mult mai frumos.
fost aplicate în producţie o serie de mă ssen, 5 încărcătoare etc. Instalaţiile de | Iată pe scurt conţinutul scrisorii: In scopul remedierii- acestor deficien
suri. Cele mai bune metode de exploa scos şi apropiat au fost plasate judicios î „Colectivele de muncitori, tehnicieni ţe s-au luat măsuri atît la nivel de com
tare ca: fasonarea în trunchiuri lungi şi în parchete, în aşa fel îneît distanţele n ■ şi ingineri din bazinul carbonifer al Văii binat, cît şi la nivelul fiecărei cxnloa-
catarge, fasonarea Ia rînd a lemnului de de corhănire să se reducă. S-a îmbună - m m m m . Jiului au obţinut succese de seamă in tări şi fiecărui sector. Recent, conduce
lucru cu cel de foc au fost extinse. Pes tăţit mult sortarea masei lemnoase. îndeplinirea sarcinilor de plan în cursul rea combinatului a convocat într-o şe
te 60 la sută din lemnul rotund de fag STAS-urîlc au fost cunoscute şi respec acestui an. Astfel, s-au extras peste plan dinţă şefii de exploatări, inginerii şefi ŞÎ
n fost apropiat de drumurile auto în tate. O parte dintre sortatori au urmat i¥ B 87.534 tone cărbune, iar productivitatea şefii de sectoare. Cu acest prilej S-au
trunchiuri lungi. S-a îmbunătăţit orga cursuri de calificare şi de ridicare a ca a fost realizată în proporţie de 101.4 la dezbătut pe larg cauzele rămînerii în
nizarea muncii. Numărul brigăzilor com lificării profesionale. sută. Planul la încărcarea sterilului şi urmă la unii indicatori şi s-au preconi
plexe cu plata în acord global a cres A existai o mai marc preocupare pen . cărbunelui cu maşini de încărcat s-a rea zat măsuri pentru îmbunătăţirea situa
cut. La I. F. Dobra, de pildă, din tota tru mărirea vo'umului lemnului de lu lizat în proporţie de 123,9 la sută, sus ţiei. Intre altele s-au luat măsuri pen
lul masei lemnoase exploatate, 74,S2 la cru. Ca urmare în cele 9 luni, pe D.R.F.F. ţinerea metalică la lucrările miniere de tru mărirea liniei de abataj, crearea con
sută s-a exploatat cu ajutorul brigăzilor valoarea unui metru cub de masă lem tena b folosită cu chibzuinţă Frezorul GrAdiaaru Vasilc, de înaintare s-a depăşit cu 23/* la sută, iar diţiilor de selecţionare a şistului din
complexe. Inginerii şî tehnicienii au spri- noasă a crescut cii 9 Ici peste planificat. Io Fabrica chimică din Orăştie — susţinerea metalică a abatajelor s-a rea cărbune, îmbunătăţirea asistenţei tehni
rnir. mai mult muncitorii din sectoare La fabricile de cherestea, masa lem secţia sculorie — este evidenţiat lizat în proporţie de 108,8 la sută. Au ce, plasarea posturilor planificate în for
le de exploatare în aplicarea unor mă noasă a fost utilizată mai judicios, pier In cursul acestui an preţului de cost. Pe cele la sută faţă de cifra pla în întrecerea socialista. El execută mai fost obţinute şi alte succese în ce maţiile de lucru.
suri chibzuite, menite să ducă la deser derile au fost reduse. S-au obţinut în tcxtiliştii de (a Fabrica 9 luni, cîtc au trecut nificată. Secţiile au fost lucrări de calitate, depăşindu-şi priveşte reducerea consumurilor specifi Prin traducerea în viaţă a acestor mă
şi tricotaje
virea mai hună a masurilor, la folosirea semnate economii la benzină şi lubri- de ciorapi din oraşul din acest an, colectivul aprovizionate în mod totodată planul lunar cu 10—15 ce şi introducerea tehnicii noi. suri şi altora, există toate prcmizclc pen
.Sebeşul"
d;n plin a timpului de lucru. fjanţi. In acest scop maşinile şi utilaje Sebeş au obţinut reali fabricii a realizat prin ritmic cu materia primă la suta. Cu toate acestea, în activitatea exploa tru ca unităţile C.C.V.J. sa-şi realizeze
de
preţului
reducerea
Paralel cu înfăptuirea planului de le au fost întreţinute mai bine, repara zări de seamă în pro cost aproximativ 198.000 necesară. Maşinile au tărilor miniere din Valea Jiului au exis integral atît sarcinile de plan, cît şi an
gajamentele*.
fost deservite in mod
rea lor s-a făcut în bune condiţiuni, de
producţie s-au obţinut succese destul de către muncitori calificaţi. ducţie. Pînă în pre Ici economii. Cum s-au raţional de către mun
frumoase şi în ceea ce priveşte reduce zent ei au depăşit obţinut aceste succese ? citori calificaţi.
rea preţului de cost. In cele noua luni Pîn> la sfîrşilul anului se pot obţine olanul producţiei globa Trebuie amintit că în
cîic au trecut din acest an, după cum realizări mai frumoase în ceea ce pri le şi marfă cu 2,11 la tregul colectiv s-a preo Pentru succesele obţi
reiese şî din situaţia de mai sus, colecti veşte reducerea preţului de cost. Pentru sută şi respectiv cu 0,51 cupat îndeaproape de nute merită a fi eviden
vele întreprinderilor forestiere au reali aceasta însă se impune ca planul de pro la sută. folosirea materiei prime, ţiat întregul colectiv şi
zat prin reducerea preţului de cost eco ducţie să fie îndeplinit în mod ritmic, reducerea pierderilor şi în mod deosebit munci
nomii în valoare de peste 1.000.000 lei. maşinile şi utilajele să fie folosite la ca Succese asemănătoare a deşeurilor. In cele 9 torii din secţiile circu
Cele mai bune rezultate în această di pacitatea lor nominală. au dobîndit şi în ceea luni procentul de de lare şi tricotaje din bum De curînd a avut loc adunarea de hotărîtoarc calitatea maşinilor. Iată de
recţie le-au obţinut întreprinderile fo D. LUPAŞCU ce priveşte reducerea şeuri a fost redus cu 10 bac. dare de scamă şi alegeri şi în organiza ce. pe lingă înfăptuirea ritmică a sar gice avansate, a celor mai noi metode
de muncă de către toţi muncitorii. Toţi
ţia noastră de bază. Una din proble cinilor de plan, ni se cere o mare aten comuniştii au fost mobilizaţi la ajutora
mele discutate a fost şi felul în care ţie pentru calitatea pieselor. Acesta e rea muncitorilor cu mai puţină experi
o <-a icspccrat principiul muncii colec de fapt şi primul obiectiv al întrecerii enţă. Cu bune rezultate s-au folosit în
Ta y 2 _ J Z ° c p tive, ştiind că acesta permite biroului socialiste. La acest indicator al planu această privinţă demonstraţiile practice.
1 5 0 organizaţiei noastre de bază să condu lui rămăsesem însă deficitari la în Cei mai buni meseriaşi, comuniştii
O că cu mai multa competenţă activita ceputul acestui an. Faţă de 1,60, Gheorghe Budia, Ioan Corbea, Vasilc
tea politică şi organizatorică. în aşa cît era procentul de rebut admis, sec Botezan şi alţii au făcut cîteva demons
De Ia Trustul regional de construc mai multe ori. să le pună pe seama felul cum sînt gospodărite materia pierderea se cifrează la 1.GG4 000 lei. fel, îneît ca să fie întotdeauna strîns ţia noastră înregistra un procent de re traţii practice la diferite maşini unelte
ţii ne-a parvenit cifra de 15.40G000 unor condiţii obiective şi anume că lele. Pe la toate punctele lucru Este inexplicabil cum de trustul Şi legată de cerinţele vieţii, de realizarea but de 4-4,90. Biroul organizaţiei de privind organizarea locului de muncă,
lei, care reprezintă pierderile înre de multe ori preţurile de deviz pen se găsesc materiale aruncate la în conducerile grupurilor de şantiere nu ritmică a planului de producţie. bază a analizat care sînt cauzele creş executarea unor piese mai complicate,
gistrate la preţul de cost in primele tru anumite materiale sint mult mai tâmplare, ceea ce duce la imposibi se preocupă pentru, folosirea raţio Cum am procedat noi în desfăşurarea terii rebutului. Pe lingă faptul că mulţi felul cum se efectuează controlul ca
0 Juni «ale anului. Urmărind princi miri decît cele cheltuite în realitate litatea urmăririi integrităţii avutu nală a utilajelor. Facem această afir unei munci colective? In primul rînd, muncitori erau tineri, de curînd anga lităţii unor piese. Munca politică des
palele elemente ale preţului de cost Să admitem că este şi aşa Dar, toa lui obstesc precum si la neputinţa maţie fiindcă de fiecare dată şefii în munca noastră de zi cu zi, principiul jaţi în secţie şî cu puţină experienţă făşurată de membrii şi candidaţii de
se constată că cele mai mari depă te pierderile s-au înregistrat numai controlării consumului acestora, în unităţilor de execuţie se plîng de muncii colective se realizează prin dez.- în producţie, multe din piesele caic partid, demonstraţiile practice, mai buna
şiri .s-au înregistrat la capitolul ma din această cauză ? Nu. Pe şantierele funcţie de devize. Fiindcă silozurile lipsa unor utilaje. în timp ce ace baterca în comun a principalelor pro trebuiau confecţionate erau noi. îna organizare a cursurilor de ridicare a
teriale — 6.504 000 Ici. la utilaje — respective pei-sistă incă indisciplină metalice procurate n-au fost mon leaşi. pe care le solicită, stau zile bleme ale muncii de partid, prin con inte de a analiza aceasta problemă, calificării, concursurile pe tema „Cine ştie
1.G64 000 lei, la cheltuieli indirecte financiară, o slabă gospodărire, un tate. cimentul stă împrăştiat pe la întregi nefolosite chiar pe şantierele fruntarea părerilor tuturor membrilor membrii biroului au stat de vorbă cu meserie cîştigă44 şi-au adus contribuţia
— G.865.000 lei. Dintre toate grupu interes slab pentru urmărirea con toate punctele de lucru ; Iîşiile pre lor Cîteva exemple vor fi cît se biroului organizaţiei de bază şi adop mulţi muncitori, maiştri care au o bo la scăderea rebutului în fiecare lună,
rile si şantierele, cele mai slabe rea tinuă şi perseverentă a realizării a- fabricate fiind stivuite întîmplător poate de sugestive şi în această pri tarea masurilor caic sînt rodul gîndi- gată experienţă, ceea ce ne-a permis o ajungînd, ca din luna iunie sa se în
lizări s-au înregistrat la Deva. Pe cestui principal indicator al planului s-au degradat masiv atît pe şantiere, vinţă. La şantierul din Lupeni a rii creatoare a întregului birou, a tu bună cunoaştere a situaţiei şi nc-a dat registreze. lună de lună între 0,60 şî
troşani si Luprni. de stat. Cîteva exemple vor fi de na cît şi în tranzitul djn gara Deva ; fost repartizat, în urmă cu câtva turor membrilor de partid. Insa, nefas posibilitatea să luăm cele mai, eficiente 0,89 rebut faţă de 1,60 cît este admis.
Cum justifică aceste grupuri de tură să dovedească slaba preocupare fiindcă intrarea in operă a fierului timp. un excavator cu ajutorul că ta nu înseamnă că noi ne rezumăm nu măsuri. Intr-o adunare generală a orga Reducerea rebutului arc o influentă
şantiere pierderile de pînu acum? în această direcţie. La grupul de şan beton nu este urmărită de nimeni, ruia să se facă amenajările pe ver mai la elaborarea de măsuri şi hotărîri, nizaţiei de bază s-a discutat pe larg hotărîtoarc asupra reducerii preţului de
1‘îecare dintre ele încearcă, de cele tiere din Deva, vom urmări numai consumul zilnic stă la discreţia tu ticală Au fost zile in şir cînd ex- la adunări şi şedinţe. Principalul constă problema calităţii pieselor. înfăptuirea cost. Antrcnînd pe fiecare membru şi
turor fierar-betonistilor In condiţii cavatoristul cerca autobasculante, în organizarea muncii pentru înfăptui propunerilor făcute de comunişti a fost candidat de partid, pe toţi muncito
din cele mai proaste sînt depozitate dac din indicaţia şefului de şantier, rea hotărîrilor adoptate, în atragerea urmărită cu multă atenţie de către bi rii. maiştrii şi inginerii la înfăptuirea
cantităţi însemnate de var bulgări, ing. Nicol.ae lonescu, autobasculan întregului birou, a tuturor membrilor roul organizaţiei de bază. Pentru ca măsurilor stabilite de biroul organiza
praf hidrofob. geamuri, praful de tele se încărcau manual la numai şi candidaţilor de partid la înfăptuirea măsurile stabilite să prindă viaţă, au ţiei de bază şi de hotarîrca adunării
piatră etc. Aceasta fiind preocuparea cîţiva metri de excavator (!). La blo măsurî’or elaborate de organizaţia de fost mobilizaţi toti membrii şi can generale, am reuşit ca să obţinem în
pentru gospodărire, nu ne mai miră cul B 200 din Lupeni funcţionează bază. De eccra, fiecare membru al bi didaţii de partid, întregul nostru co primele 9 luni ale acestui an economii
de ce la capitolul materiale, grupul două macarale. In timp ce una era roului organizaţiei de bază arc sarcini lectiv de muncă. la preţul de cost în valoare de 260.000
din Deva a consemnat o pierdere de folosită din plin. cealaltă stă concrete. Răspunderile între membrii In primul rînd am stabilit ca cei mai Ici faţă de 100.000 Ici cît ne-a fost an-
2.092 000 leî. tea aproape inertă. Exemple se biroului au fost repartizate ţinîndu-se buni comunişti sa se ocupe de munci gajnmcutul.
Nici la grupurile dîn Petroşani si pot da si de la grupul de şan seama de pregătirea politică si profe torii mai tineri. Comuniştii Ionii Cor- Din proprie experienţă nc-am con
Lupeni situaţia nu este mai bună. tiere din Deva O 'macara turn a sională a fiecăruia dintre ci. Tovarăşu bea şi Mîrcca Anghcl s-au ocupat de vins că munca colectivă permite bi
Din aceeaşi cauză şi mal adăugind înregistrat faţă de deviz o depăşire lui Vasile Botezan, un om priceput, cu frezorul Emil Anehcl, comunistul Aurel roului organizaţiei de bază să stabileas
că nu există o urmărire precisă a de 511 ore faţă de planul de func Vasilică de rectificatorul Iulian Pluga-
consumurilor specifice pe fiecare lu ţionare, prevăzut în deviz. în timp multă iniţiativă, i s-a încredinţat sarci ru etc. Ei Ic arătau cum să procedeze că de fiecare dată măsurile cele mai
crare, preocupare pentru lichidarea ce la blocul 15 se simţea nevoie acu na de locţiitor al secretarului, tovarăşul Ia reglarea maşinilor, cum să contro eficiente, menite să mobilizeze pe co
unor cheltuieli de transporturi ne- tă pentru un astfel de utilaj. Nicobc Mercurcan răspunde de activita leze calitatea pieselor executate. Tov. munişti şi pe ceilalţi oameni ai mun
economicoase, ambele grupuri au Fată hşndor că depăşirile la preţul Mcrcurean Nicolac, care răspunde din cii la înfăptuirea sarcinilor trasate de
pierdut în total 4.GG1 000 Iei. de cost nu se datoresc numai unor tea organizaţiilor de masă, tov. Elisa- partea biroului de munca sindicală a partid. lata de ce biroul organizaţiei
La grupul de şantiere din Lupeni cauze obiective. Numeroasele aspec beta Rusii răspunde de problemele mun îndrumat pe toţi responsabilii grupe
pierderile se ridică la 1.5 milioane te întîlnite pe şantiere dovedesc cît cii de partid în lîndurile femeilor etc. lor sindicale să discute problema cali noastre de bază acordă toată atenţia
iei, deoarece conducerea de aici a ra de sl.abă este preocuparea pentru Iată cum a urmărit biroul organi tăţii pieselor în adunările lunare ale muncii colective, pune accent pe întă
portat în anul J9G3 ca terminate lu gospodărirea materialelor. pentru zaţiei de bază înfăptuirea unei sarcini grupelor sindicale. Membrii biroului au rirea răspunderii personale pentru în
crările la blocurile C2, C3. Bl. In urmărirea consumurilor specifice, participat cu regularitate la aceste adu deplinirea sarcinilor poli-kc 5j econo
realitate anul «acesta aici s-a mai pentru evitarea unor cheltuieli ne- economice ce stă în faţa colectivului
efectuat un volum mare de execuţie cconomieoase. Dacă acestea se mai nostru de muncă. nări şi şi-au adus contribuţia la buna mice încredinţate organizaţiei noastre
de baza.
la montajul parchetului, zidăriei des pot numi cauze „obiective", atunci In secţia noastră se execută zeci de desfăşurare a lor. O muncă susţinută
Lu şantierul nr. 1 al T.R.C.Îl. din Deva, punctul de părţitoare. vopsitorii de pereţi şi'tim- IOSIF MAREŞ
lucru din strada Gojdu, o maşină care transporta materiale (4e pot fi luate în considerare numai piese necesare maşinilor unelte ce le au desfăşurat membrii biroului, toţi co secretar al organizaţiei de bază
p I ă ni. de., conducerea Trustului.
q trecut peste o ladă eu geamuri lăsată în voia soartei. E Un bilanţ din cele mai slabe se produce fabrica. Se înţelege ca de ca muniştii din organizaţia noastră de bază P.M.R. secţia maşini-unelte-
lesne de înţeles ce s-a întimplat, prezintă şi la capitolul utilaje, und? A. OARGA litatea pieselor depinde într-o măsură în direcţia însuşirii proceselor tehnolo uzinare U. M. Cugir
