Page 106 - 1964-10
P. 106
ta Drumul toelalUmuluf Mf. 2UG1
- -- i
P f Ş
Acum, în prag de iarnă, mal mult ca în care produsele realizate dc această
orietnd, magazinele oferă cumpărători harnică muncitoare să nu întrunească PAUASCHIVA GOLEA MARTA STANC1U
lor pe lingă alte produse un bogat sor condiţiile necesare impuse dc calitatea se număra printre muncitoarele solista vocală la căminul culţi*,
timent de blănuri. Multe din ele poartă I. Pentru rezultatele obţinute lună de evidenţiate de la Fabrica „Vi ral din Bucureşci, raionul Brad.
marca Fabricii „Vidra- din Orăştie. Şi lună, la sfîrşitul anului trecut, tovară dra* Orăştie*
cumpărătorii au numai cuvinte de Lu şei Eleonora Bîldca i-a fost înminată in
dă la adresa produselor acestei fabrici. signa de „Fruntaş în întrecerea socia
Sînt de bună calitate, aspectuoase, în listă". Acum, după aproape zece luni de
mctlele variate. Aceasta oglindeşte de muncă din acest an, numele tov. Eleo
altfel strădania întregului colectiv. Vi- nora Bîldca nu a lipsit niciodată dc la
zitînd în aceste zile secţiile Fabricii „Vi panoul evidenţiaţilor.
dra- din Orăştie, întîlncşti entuziasmul La secţia vînat, printre zecile dc
specific cu care oamenii muncii luptă muncitoare care lucrează aici se numă
pentru îndeplinirea exemplară a sarci ră şi tov. Valcria lvânescu. In perioa
nilor de plan. Şi pentru ca în marc par da celor trei ani dc cînd a intrat pen
te, colectivul fabricii este format din tru prima oară pe poarta fabricii, şi-a
femei, am vizitat pc cîteva din cclc dovedit dragostea faţă dc muncă. Aju
mai harnice muncitoare la locurile lor tată dc muncitorii cu experienţă ca a
dc munca. reuşit într-un timp scurt să fie la înăl
Comunista Florica Munteanu trece ţimea sarcinilor ce-i reveneau. Dc la o
tot timpul pe Ia locurile dc munca ale zi la alta rczultatole creşteau la fel ca
muncitoarelor secţiei înnobilat, unde lu şi nivelul ci de cunoştinţe profesionale.
crează ca brigadieră. Şi pentru fiecare Cu cîtva timp în urmă. în viaţa ci s-a
găseşte un îndemn, o îndrumare, un petrecut un eveniment deosebit. Comu
Elena Udvari, rihtuitoare la Fabrica „Ardeleana" din Alba lulia îşi depăşeşte lunar sarcinile de plan sfat. Bogata ei experienţă în muncă, cu niştii din fabrică, apreciindu-i hărnicia
cu 3 şi 5 la sută. noştinţele acumulate în şcoala profe de care a dat dovadă în muncă, com
In fotografie: Elena Udvari la locul de muncă. Foto: V. ONOIU sională sînt împărtăşite cu prisosinţă tu portarea sa, au primit-o în rîndul can
turor muncitoarelor din secţie. Popu didaţilor dc partid. Este o apreciere
laritatea de care se bucură în rîndul fe binemeritată. Şi, pentru a răsplăti în ZINA SICOE ELISABETA GROZA
meilor, răspunderea dc care dă dovadă crederea, tov. Valcria Ivăncscu munceş Aicrează tu bune rezultate la muncitoare în secţia circulare a
PA RTICIPA N TE ACTIVE în muncă au fost factori care au reco cclc mai harnice muncitoare dîn secţie. lustruitul mobilei in cadrul sec fabricii „Sebeşul". A fost eviden
te în aşa fel îneît se situează printre
ţiată mai multe luni la rind pen
mandat-o pe tov. Florica Munteanu să
ţiei tîmplăiie a întreprinderii ra
Despre tovarăşa Maria Pali, munci
fie aleasă ca preşedintă a comitetului dc torii vorbesc că este cea mai pricepută ionale de Industrie locala Alba. tru realizările obţinute.
LA LUCRĂRILE DIN G.A.C. femei pc fabrică. şi harnică dîn secţia înnobilat. La şcoala
Cu cîtva timp în urma în fabrică s-a
profesională pc care a absolvit-o cu suc
încheiat cursul dc calificare. După trei ces a acumulat bogate cunoştinţe. O
In raionul Sebeş contribuţia femeilor vă 20 de femei lucrează cu succes în că atît consiliile de conducere ale gos luni de lecţii teoretice şi demonstraţii dată intrată în cîmpul muncii Maria
la dezvoltarea gospodăriilor agricole co sectorul zootehnic. podăriilor agricole colective cîc şi comi practice mulţi din muncitorii fabricii Pali s-a străduit să le aplice în practică.
lective este tot mai mare. De la un an O alta gospodărie colectivă unde fe siile de femei, îndrumate de organiza au devenit mai stăpîni pc meserie, au Dc altfel, procentul de 20—30 la sută
la altul numărul colectivistelor care par. meile sînt prezente la lucru este şi cca ţiile de partid, au acordat o mai mare început să mînuiască cu ntai multă pri cu cit îşi depăşeşte sarcina dc plan zil
ticipă la lucrările agricole, al celor care din Apoldul de Sus. Aici participarea la atenţie antrenării femeilor la lucrările nică este o confirmare a aprecierilor dc
muncesc în sectorul zootehnic a sporit lucru a colectivistelor este de 100 la agricole şi au promovat în conducerea cepere maşinile, au obţinut produse dc care se bucură tov. Maria Pali.
mereu. In cele 37 de gospodării agrico sută. Majoritatea din cele 350 de co echipelor pe cclc mai harnice colecti o calitate mai bună, cu un randament
Şirul harnicelor muncitoare este lung.
le colective din raion, peste 11.000 fe lectiviste au prestat peste ICO zile-mun- viste, care se bucură de respectul tova sporit. Un număr dc 14 tovarăşe au ab Printre ele se numără Ana Socol, Her
mei au participat activ în anul acesta că. Din rîndul lor se evidenţiază co răşelor lor. solvit şi ele cursul dc calificare amin
mina Pipoş, d:n secţia înnobilat, Maria
la lucrările din campaniile agricole. Ele lectivistele şefe de echipă Maria Nicoa- Rezultatul acestei preocupări se vede tit. Cel mai bun calificativ la finele Bodnnr şi Paraschiva Golea din secţia
au plivit 10.900 hectare de griu. La ră, Maria Flcşcru şi Maria Moghcş. în prezent, cînd la recoltatul culturilor vînat şi multe altele. Numele lor figu
această lucrare circa 8.C00 fentei au e- De asemenea, Ia G.A.C. Daia, din 800 de toamnă şi în campania de însâmîn- cursului l-a obţinut tov. Elconora Bil- rează deseori la panoul evidenţiaţilor în
fectuat cîtc 5 şi 6 zile-muncâ. De ase de colectiviste, 600 participa Irecvcnt ţări, în raionul Sebeş, participă mii de dea, muncitoare la secţia argăsitoric.
menea colectivistele au fost nelipsite de la muncile din gospodărie, iar la Gîrbo- femei, contribuind prin munca lor la Iată un motiv în plus, care ne-a deter întrecerea socialistă.
la întreţinerea celor 11.962 ha. culti va, Draşov şi (Zilnic, peste 80 la suta dezvoltarea continuă a gospodăriilor a- Alături dc întregul colectiv munci
vate cu porumb, -114 ha cu floarea-soa- din femei sînt încadrate şi lucrează în gricole colective. minat să o vizităm la locul dc muncă. toarele fabricii contribuie la realizarea
rcîui, 308 ha tutun, 351 ha sfeclă de brigăzi şi echipe. VICTORIA OPINCAR La maşina dc tuns blănurile lucrează şi depăşirea planului dc producţie. Dar
2ahăr, 1.306 ha cartofi, 335 ha legume Astfel de exemple sînt numeroase în preşedinta Comitetului raional cu o atenţie deosebită. Nu este zi în cel mai important lucru este depăşirea
ctc. Numai în echipele de la grădinile raionul Sebeş. Aceasta datorită faptului al femeilor — Sebeş care să nu depăşească sarcinile de plan, indicilor de calitate. La confecţii blănă
de legume şi zarzavaturi au lucrat per rie toate produsele realizate în trimes-
manent cîtc 700 de colectiviste. La fel, i trul 111 au fost dc calitatea I (planul ECATERINA L1NTA
în sectorul zootehnic muncesc cu rezul | prevede 80 la suta). Este un lucru fi DOINA COSTA laborantă la secţia turnătorie de
tate frumoase cca. 300 de femei, iar 177 se numără printre harnicele co la U.R.U.M. Petroşani. Işî înde
colectiviste siht şefe de echipe, dovedind resc atunci cînd fiecare muncitor ţine lectiviste de la G.A.C. Pricaz, ra plineşte cu conştiinciozitate sar
pricepere în organizarea muncii şi con la prestigiul produselor care ies pe ionul Orăştie. . cinile ce-i revin.
stituind exemple bune de urmat pentru poarta fabricii.
tovarăşele lor. »
Cea mai marc participare la lucră
rile agricole au avut-o femeile din gos
podăriile colective din Apoldul de Sus, ‘
Pianul <lc Jos, Gîrbova, Cîlnic. Daia,
Răhău, Boz, Draşov şi altele. Iii Pianul
de Jos, 90 la sută din gospodinele sa
tului lucrează frecvent în gospodăria
după
..Alarma s-a dat tirziu,
colectivă. Aici 17 echipe sînt conduse miezul nopţii. Se spărsese o con zile circumscripţiei, stînd de vor tăţenilor la acţiunile de înfrumu
bă cu oamenii, ascultîndu-le păre
dc colectiviste harnice, cum sînt tova duită de alimentare a oraşului cu rea despre problemele gospodăreşti, seţare a circumscripţiei — ne spu
nea tovarăşa Bucureşteanu — sînt
răşele Ana Zbuchea, care a efectuat pînă apă. Oamenii au sărit ca unul şi parlicipind cu însufleţire la acţiu
ajutată foarte mult de tov. Ioan
în prezent 167 zile-imincă, Elisabeta Sî- pînă dimineaţa defecţiunea a fost nile pe care le întreprinde comi Ştefânescu, care este membru în
inion cil 158 şi Elena Timar cu 226 zi- remediată. tetul de cetăţeni. Tov. Cornelia comitetul orăşenesc de partid, de
lc-muncă. Dc la grădina de legume (53 ..Altădată, cînd barajul de pe Bucureşteanu este o femeie sări Elisabeta Melente, preşedinta ci>-
hectare) unde majoritatea lucrărilor au Riul Mare începuse să se surpe, toare la nevoie, întreprinzătoare. inisiei de femei din circumscripţie,
fost făcute dc femei, gospodăria a ob oamenii s-au dus singuri să aju O cunosc toţi cetăţenii din circum de Dumitru Melente, preşedintele
ţinut pînă în prezent peste 350.000 lei te la repararea lui. S-au dus fără scripţie. Pentru hărnicia ei o sti comitetului de cetăţeni şi de alţi
şi mai sînt încă de recoltat rădăcinoa- să fie chemaţi, în după-amiezilc mează, ii cer şi îi urmează sfatul. oameni. De altfel, să ştiţi că oa
selc şi varza. Participarea activă a co libere. In treburile gospodăreşti ale cir menii răspund cu entuziasm la toa
lectivistelor la muncile cîmpului se da- ■ .Cînd sfatul popular a chemat cumscripţiei. tov. Cornelia Bucu- te chemările noastre. Să vă dau un
torcşlc şi muncii desfăşurate de comisia )a muncă patriotică pentru amena reşleanu s-a dovedit tot atît de exemplu. Intr-una din zile, la o
dc femei, care şi-a repartizat membrele jarea bazelor sportive ale oraşului, pricepută. De aceea a şi fost aleasă acţiune de amenajare a străzii
pe echipe, ajutînd la mobilizarea tutu r % cetăţenii au răspuns prezent eu deputată în sfatul popular al ora Aurel Vlaicu. au răspuns 105 ce
ror colectiviştilor. De remarcat este şi acelaşi entuziasm.... şului, în toate legislaturile din tăţeni. Şi strada arc numai 40 de
faptul că în aceasta gospodărie colecti- La toate aceste acţiuni şi la 1930 încoace. case...
multe altele întreprinse de Sfatul I-am făcut zilele acestea o vizită Intr-adevăr, cetăţenii din cir
popular al oraşului Cugir, printre la „domiciliu", adică în circum cumscripţia nr. 33 sînt inimoşi,
Virvonîa Cojocarii, învăţătoa cetăţenii prezenţi se aflau şi mulţi scripţia in care este deputată. Ne-a harnici şi dornici să-şi vadă stră
nr.
primit cu obişnuita-i bunăvoinţă
din circumscripţia electorală
fru
zile şi locuinţele cît mai
Blocurile în care locuim litate, limba romînă la clasa a 33, în care este deputată tov. Cor cetăţenii din circumscripţie au fă moase, oraşul cît mai bine gospo
re, predă experimental, pe specia
şi ne-a condus peste tot pe unde
nelia Bucui'eşteanu.
dărit. Dc aceea ei participă in nu
IV-a a Şcolii pedagogice din ora ...Mică de statură, cu o faţă ro cut ca munca lor să rodească. Şi măr mare şi la alte acţiuni orga
şul regional Deva. tundă şi privire ageră, vioaie, o am avut ce vedea... nizate dc sfatul popular al oraşu
cît mai bine întreţinute vezi deseori dupâ-amiaza pe stră- ginaşă. Ea cuprinde cîteva străzi. lui în afara circumscripţiei lor.
Circumscripţia nr. 33 este măr
— Vă spun că mi-e foarte greu
3 Cu toate acestea, cetăţenii, sfătuiţi să aleg pe cei mai harnici — con
de deputata lor, au găsit multe lu tinuă tov. Bucureşteanu — pentru
La propunerea şi cu ajutorul Comite căirc siat şi sa respecte din ce îu cc s-au luat măsuri să sc execute repara cruri de făcut pentru înfrumuse că toţi participă la acţiunile or
tului orăşenesc al femeilor, comisia dc mai mult regulile de convieţuire socia ţia necesară. ţarea şî gospodărirea ei. ganizate, ori dc cîte ori este ne
femei din cvartalul „23 August" — listă. Dar, cum c şi firesc, în dorinţa Cu prilejul consfătuirii s-a arătat că Acum doi ani ei au construit voie. Am să numesc doar pe Ele
oraşul regional Deva — a organizat o de a ajuta la o şt nul bună gospodă multe din neajunsurile ce se mai ma două poduri şi au amenajat un na Junie şî pe Ninuş Birtok. pen
interesantă consfătuire cu gospodinele rire a locuinţelor, fiecare din cclc 15 nifestă, îndeosebi cele care se referă izvor de apă potabilă. Anul tre tru că deşi sînt mai în vîj-stă de-
pc tema : „Cum să gospodărim mai tovarăşe care s-au înscris la cuvînt au la educaţia copiilor, participarea gospo cut şi anul acesta au construit tro cît noi, nu lipsesc niciodată de
bine blocurile''. Baza discuţiilor a con luat poziţie împotriva neajunsurilor care dinelor la întreţinerea fondului dc lo tuare pe străzile Aurel Vlaicu şi Ia acţiunile de gospodărire a cir
stituit-o referatul prezentat dc comi mai persistă, propunînd şi unele ma cuinţe, sc puteau înlătura dacă comisia Scăunelul de Sus, pe o lungime de cumscripţiei...
sia dc femei, în care s-a vorbit despic suri pentru a fi aplicate în viitor. de femei ar fi desfăşurat o muncă mai peste LOCO m, au săpat o finlînă, Despre hărnicia deputatei Corne*
activitatea depusă pentru antrenarea Tovarăşele Ncbelca Irina, Vasiu susţinută, dacă ar fi atras la rezol au sădit 080 de brăduţi, au făcut lia Bucureşteanu şi a cetăţenilor /
gospodinelor la întreţinerea şi înfru Ana. Iohom Maria şi altele, au vorbit varea diferitelor probleme un activ mai alinieri de garduri, au curăţat şan din circumscripţia nr. 33, ne-au
museţarea blocurilor, extinderea spaţii despre faptul că în problema organi larg din rîndul celor maî harnice gos ţurile, au construit o balustradă de vorbit elogios şi tovarăşii din co
lor verzi, cît şi despre munca desfă zării timpului liber al copiilor nu s-a podine. 300 m., au construit un pod pe mitetul executiv al sfatului popu
şurată în rîndul locatarelor cu privire făcut încă totul, că mai sînt locatari Sc puteau organiza — aşa cum au strada Scăunelul de Sus şi tot aici lar orăşenesc. Şi, pentru a ne con
Ia respectarea regulilor dc convieţuire care mi-şi achita obligaţiile faţa dc arătat participantele Ia discuţii — mai au reparat condui ta de apă. Astă- vinge şi mai mult de acest fapt,
şi a obligaţiilor către stat. stat. neplătindu-şi chiria cîte 4-5 luni multe expuneri pe teme legate de da vară, ei au amenajat şi un mic ci ne-au spus că steagul dc comitet
la rînd, care nu respecta liniştea şi nu toria pc care o au părinţii, îndeosebi
Faptul că la discuţii s-a înscris un parc pe strada Aurel Vlaicu şi au de stradă fruntaş pe oraş se află
număr mare de fentei, dovedeşte apre mamele, pentru educarea copiilor (şi zugrăvit toate faţadele caselor din încă do anul trecut în circumscrip
aici se putea exemplifica compor
cierea <lc caic s-a bucurat consfătui circumscripţie. ţia nr. 33.
rea, interesul pc carc-l manifestă ma Consfătuire tarea unor copii care au o atitudine — In munca de mobilizare a ce GTI. PAVEL
joritatea femeilor din cvartalul „23 necuviincioasă faţă de vîrstnici), des
August" în problemele gospodăreşti şi cu gospodinele pre rolul pe carc-1 au femeile în în
de educaţie cetăţenească. Din refera treţinerea fondului dc locuinţe şi res
tul prezentat, din discuţiile purtate, a pectarea regulilor dc convieţuire socia Practiclnd o deservire
listă etc.
reieşit că pe zi cc trece sc obţin tot
mai mi.'lte realizări în buna întreţinere participă la întreţinerea blocurilor şi a La consfătuire s-a recomandat comi
5Î înfrumuseţare a apartamentelor, a spaţiilor verzi. Joaca copiilor nu este siei dc femei să ţină seama dc lipsu conştiincioasă
blocurilor şi a oraşului. La aceasta, fe supravegheată, din care cauză se strică rile cerc au reieşit şi să acţioneze pen •j
meile îşi au partea lor de contribuţie. zonele verzi şi pomii ornamentali, iar tru înlăturarea lor. Totodată s-au fă
Cu mîinilc lor harnice au plantat flori. seara, unii părinţi lasă copiîî la joacă cut şi unele proiufncri. Astfel, s-a pro Magazinul dc textile din Haţeg este tivul vîn/ăloarclor, deserveşte în raionul
Gospodinele din blocul U sc îngrijesc pînă la ore tir zii. Acest aspect este pus comisiei de femei să ia legătura cu deservit dc un colectiv format din şase mercerie.
continuu dc curăţenia din jurul clădirii, întîlnit mai ales la blocurile A, D 1 şi organizaţia U.T.M. şi de pionieri şi să vînzătoarc. Zilnic, în faţa rafturilor po Intr-o zi de muncă, prin mîinilc vân
dc întreţinerea zonelor verzi şi păs la altele. Dc asemenea s-a arătat că unii organizeze împreună mai multe activi posesc sute dc cumpărători. Vânzătoa zătoarelor trec sute dc metri dc bar-
trarea ordineî. Pe scările acestui bloc locatari obişnuiesc sa facă petreceri tăţi educative pentru pionieri şi şco rele dc aici muncesc conştiincios. Măr chct, diltiu, finet, diferite categorii de
(aşa cum este l.t scara a ll-a) au fost pînă no'-ntcn lîrzîu, neţinînd teama că lari. să ajute gospodinele dc la blo turie în acest sens depune şi condica catifea, stoic pentru rochiţe şi dc pal
expuse tablouri şi flori care dau un vecinii lor trebuie să sc odihnească. cul B în amenajarea unui teren de vo care Ia capitolul „reclamaţii" a rămas toane, numeroase plnpumc, covoare ctc.
aspect plăcut, fanrliar. La blocul B I. Astfel dc exemple s-au dat din blocul lei i'ciUiu copii la scările 3 şi 4 unde alba, deşi au trecut zece luni dc la în La intrarea în magazin, cumpărătorul
dîn iniţiativa lor, femeile au amenajat E 3 unde s-au observat abateri de la este loc liber ctc. ceputul anului. c primit eu amabilitate şi este ajutat îu
un teren dc volei pentru copii, au aşe regulile dc convieţuire socialistă. Rău cs»c In rezolvarea sarcinilor cc-î stau în Dar să facem cunoştinţă cu tovarăşe alegerea mărfurilor de fiecare din cclo
zat bănci la intrări «i pe lingă zonele că tocmai cetăţenii caic nu participă la faţă, comisia dc fentei din cvartalul „23 le care lucrează în acest magazin. Doi şa.-c vînzătoarc.
verzi. Tn locurile mai puţin umblate acţiunile de întreţinere ă blocurilor şî August" trebuie să primească perma na Dincă şi Ana Zcpa sînt „veterane" Şî dacă o dată cu înmînarca mărfii
d‘n jurul blocurilor au fost amenajate zonelor verzi, cei care manifesta nc- nent ajutorul comitetului orăşenesc al * h pentru că au cîtc 10—12 aui de cînd împachetate rude şi urarea ,,S-o purtaţi
bătătoare pentru covoare şi preşuri, aţunsuri în comoornrca lor. nu parti femeilor. muncesc ca vînzătoarc. Cca dintîi şi-a sănătos" omii* este plăcut impresionat
aşa cum este Ia blocul B. Cuvinte dc cipă nici la şedinţele organizate, de Intmcît consfătuirea din cvartalul „23 făcut ucenicia şi a deprins meseria toc de comportarea plină dc solicitudine a
lauda s-au «pus «i despre gospodinele unde ar avea multe de învăţat. August" a fost mult apreciată dc par mai în acest magazin. Dorina Dobrca- acestor vîuzătoarc care-şî îndeplinesc
de la blocul E 2 care este bine în Tn d'scuţii s-au făcut şi unele refe ticipante $i în ca s-au dezbătut pro nu şi Maria Cîuloi sînt absolvente ale munca cu conştiinciozitate.
treţinut. riri la felul în care tovarăşii de la în bleme utile, comitetul orăşenesc al Scolii profesionale cooperatiste din Al Edificator î:i această direcţie este $î
Despre aceste aspecte frumoase dm treprinderea de gospodărie orăşenească femeilor va trebui să îndrume şi alte co ba Iulia şi au început munca de deser faptul ca în s;ara zilei de 2 » octomS-’e
activitatea femeilor au vorbii tovară st ocupă de întreţinerea blocurilor. S-a misii dc femei să organizeze astfel de Printre muncitoarele atelierului de confecţii plicuri de la Fabrica vire a cumpărătorilor în urmă cu doi a.c.. planul lunar al unităţii fusese de
şele Oniţra Eugenia, Modi Matîlda, arătat că la blocul 4, cînd plouă, apa consfătuiri. de hîrtie din Pelreşti, se numără şi tovarăşa Tamara Radu. Pentru suc păşit cu maî bine de 11.0C0 lei.
OJaru Valerîa şi altele. Ele au eviden pătrunde în apartamente. Deşi loca MARIA DRĂGHICr cesele obţinute, în fiecare lună din acest an ea a fost evidenţiată in în ani, iar Doina Bolosin, elevă în anul II PETRE FARCAŞIU
ţiat şi faptul ca s-a reuşit ca majori tarii au sesizat aceasta cu aproape un preşedinta Comitetului orăşenesc trecerea socialistă. a! aceleiaşi şcoli, este practicantă. Ele responsabilul subrcdacţiel volun
tatea locatarilor să achite obligaţiile an în urmă, nici pînă în prezent nu al femeilor — Deva Fotografia de faţă ne-o prezintă pe Tamara Radu la masa de lucru na Andrcşan, cca dc-a şasea din colec tare Haţeg