Page 107 - 1964-10

H* Dramul taeialitmulal m» * '

n t e r v i Construcţii

_-Zj •. g | | _u - ■•.-■! E T © © zootehnice
c o e trainice şi ieftine V aM M M iM r

»* **** ^ 1: e«
adăpostirea
numărului
Pentru
CU CADRELE sporit de animale pe care colecti­
X%^ *P“ * u«X 8 an Sn Li
V»v?
r.TCT-3M' AviMirnw TOTfe»ma mar>a>«7',*WiVj»Tg: viştii le cresc în acest an, în multe
gospodării agricole colective au fost
DIDACTICE NSTRUCIiV- terminate şi date în folosinţă o se­
rie de noi construcţii agrozooteh­
nice.
In regiunea Hunedoara, de exem­
plu, au fost terminale peste 200 de
grajduri, maternităţi pentru scroa­
fe, coteţe pentru păsări, iar alte
peste 150 se află în diferite stadii
de lucru. Folosind piatră, cărămidă
confecţionată de ei şi alte mate­
riale procurate ne plan local, mem­
brii G AC din Brad, Ţebca. Lunca
$i Vata de los. raionul Brad. au ri­ l in £ o i A r ce a rn ă . lw
dicat diferite construcţii al căror Ii i P £ C O l£ C r n K i A 5 O O O O
preţ de cost este cu circa 50 la sută \
mai nuc faţă de cel prevăzut în r a a g i p # o /tV
deviz. mmimmmmmil ------- ŢŢ
Aproape 80 la suta din construc­
Răspunsu I iovară^U'iii Unele elemente şi principii ţiile prevăzute a fi date în folosin­
O V I D I U R I U R E A N U f i a ţa anul acesta în C.A.C. din regiu­
nea Dobro^ea, au fost terminate BRAD, strada Avram Iancu nr. 54 — SF.BEŞ, strada Drumul Sibiului nr. 3
profesor de chimie ţfiinjele naturii sau se află în stadiu de finisare. 1L1A, strada 23 August nr. 52 — ALBA IULIA. strada T. Vladimî-
r.cscu nr. 38
la Scoa'a med e din Sebeş d care ţin seamă In vederea realizării unor obiec­ DEVA, strada Horia nr. 2 — PETROŞANI, sir. Auv Andrc nr. 1
tive trainice şi ieftine, colectiviştii S1MER1A, strada Cuza Vodă nr. 25 — LIVEZENI
din regiunea Ploieşti şi-au asigurat ORASTIE, strada Lemn nr. 19 — LONFA, strada Bieţii
înainte de a expune cîtcva din prin­ obţinerea unor rezultate mai bune ca lui capitol. Acest lucru este necesar naturii. De exemplu, o excursie efec­ din timp o serie de materiale ca : HAţ’LGJ, Sînvâm.-şria Orlca — LUPENf. strada Abatorului.
cipiile pe care le folosesc pentru or­ în trecut. pentru a înţelege modul în care se In­ tuată la Combinatul siderurgic Hune­ piatră, cărămidă, material lemnos,
ganizarea lecţiei, ,iş vrea să menţionez Ca profesor de chimie şi ştiinţele na­ tegrează tema respectivă în sistemul doara vine să completeze cunoştinţele fn mare nartp din resurse toca'e
că deschiderea rubricii „Metode şi pro­ turii, cu o experienţa dc aproape 10 de lecţii, în capitolul respectiv. primite dc elevii claselor a X-a la obiec­ Act fel In G AC H;n raioanele Rm.
cedee în mtmea instructîv-educativâ" ani în învăţimînt. am ajuns la con­ In raport cu scopul şi conţinutul tul chimie — lecţia despre proprietă­ c.?ral. Ploieşti Mizil si Buzău au
este binevenită şi că ea va prilejui un cluzia ca eficienţa lecţiilor nu se poate lecţiei, stabilesc tipul de lecţie. Deşi ţile fizice ale metalelor (nuleabilîta- (oJ terminate maiorituei obiecti­ I.R.T.A H U N E D O A R A — DEVA
larg schimb dc experienţă între cadrele asigura fără studierea prealabilă a pro­ lecţia mixtă o folosesc cel mai des, nu tea este demonstrată în procesul dc la­ velor nrO’-uice iar rb«lh"p|j|p au
didactice în vederea ridicării continue gramelor $î manualelor şcolare în ve­ neglijez lecţiile care presupun restrîn- minare), sau la lecţia despre metalurgia
a nivelului muncii insiructiv-cducative derea unei judicioase planificări anua­ gerea uncia sau a mai multor verigi fierului şi obţinerea otelurilor. De aseme­ fost reduse cu mult faţă de deviz A u t o b a z a n r . 4 B r a d
(Agcrprcs)
in şcoală. le şî trimestriale. în vederea realizării lecţiilor tipice : nea, multiplele cunoştinţe culese de
Unii profesori planifica materia de predare, verificare, fixare sau recapi­ elevi în timpul excursiei făcute in Va­
Organizarea şi predarea lecţiilor la un trimestru la altul, ceea cc, după tulare. Aceasta îmi permite stabilirea lea Jiului (Petroşani, Paroşeni şi Lu- A N S A J E A Z A U R G E N T :
prezintă pentru profesor o sem­ părerea mea. duce la aglomerarea ma­ noţiunilor fundamentale în mod anti­ ptni), unde au văzut aspectele proce­
nificaţie si o însemnătate deose­ teriei în trimestrul II sau în ultima cipat pentru a construi o gamă de cu­ sului de extracţie şi spălare a cărbu­ — un economist financiar cu studii
bită. Prin ele se realizează într-o mare parte a anului şcolar. Cu mi-am pla­ noştinţe în iurul unui nucleu central nilor, au întregit cunoştinţele elevilor Metode de încercare
măsură scopul şi sarcinile învăţâmîn- nificat materia De între® anul, defal- bine definit. Acest „nucleu central" îl căpătate Ia clasă, le-au consolidat. economice superioare;
tului, întrucît la lecţii profesorul îşi cînd-o pc trimestre, pe baza unor consolidez la fiecare lecţie, dc la an Caut dc fiecare dată să înfăptuiesc a rezistenţei materialelor
îndeplineşte partea preponderentă a prevederi calendaristice raţionale. In la an, cu ultimele informaţii ştiinţifice, legătura lecţiei cu realizările şi munca — doi strungari în fier;
activităţii sale instructiv-educaiive in acest mod am posibilitatea de a veri­ cu recentele cuceriri ale ştiinţei con­ din industrie şî agricultură, Dc exem­ de construcţii şi stabilire
vederea pregătirii omului de tip nou, fica materialul didactic existent, de a temporane. — un tractorist rutier;
capabil să ducă la îndeplinire măre­ evita unele eventuale ?oluri, In ace­ Pregătirea pedagogică şi metodică plu, lecţia despre cauciuc, predau anul
ţele sarcini ale viitorului. De felul cum laşi timp, o grijă deosebită acord selec­ mi-o perfecţionez continuu pe baza cu­ trecut, am legat-o de formarea şi dez­ a proprietăţilor lor — 15 taxatori.
se desfăşoară lecţia depinde nu numai ţionării materialului bibliografic docu­ noştinţelor dobîndite la învătămîntu! voltarea industriei maselor plastice din
volumul dc cunoştinţe predate şi în­ mentar. în vederea pregătirii mele cit ideologic al cadrelor didactice, prin ţara noastră, inexistentă în trecut. Lec­ Din complexul de piobleme caie C ere rile solicitanţi or se vor înainta la adresa:
suşite, dar şi calitatea acestora, forma­ mai bune Mă pun la curent cu ulti­ studiul literaturii de specialitate şi a ţia despre petrol am completat-o cu preocupă colectivul Institutului de Autobaza transporturi auto-2rac3, sir. Vînăioritcn- r.r 43
rea la elevi a concepţiei ştiinţifice des­ mele cercetări, descoperiri din dome­ presei. Acest lucru ma ajută să evit $a- date despre crearea şi dezvoltarea în cercetări pentru construcţii şî eco­
pre lume, dezvoltarea forţelor intelec­ niul respectiv, cu realizările şl succe­ blonismu! şi să introduc actualizări fi­ ţara noastră a industriei constructoare nomia construcţiilor (ÎNCERC), a-
tuale şi a dragostei de muncă. Nivelul sele dobîndite în desăvîrşirca con­ reşti. neforţate, avînd însă în vedere de utilaje petroliere, de bună calitate,
înalt al lecţiilor stimulează năzuinţele strucţiei socialiste. principiul accesibilităţii, particularită­ cerute şi exportate în diferite ţări ale tras atenţia metodele interesante de
elevilor, orientarea lor spre o profe­ Pe baza planificării calendaristice rea­ ţilor de vîrstă şi individuale ale elevilor lumii. încercare a rezistenţei materiale­
siune. formează trăsăturile lor de ca­ lizez fiecare lecţie pleeînd. în pregăti­ ca şi specificul claselor. Fără îndoială că eficienţa lecţiei de­ lor de construcţii si stabilire a
racter. rea ei, de la scopul acesteia. A nu fixa Un tip de lecţie care primeşte o im­ pinde şi dc utilizarea materialului di­ proprietăţilor lor. Prenaratia cărbunelui Corceşti - Vulcan
____
_______
•
Importanta organizării lectici ne apa­ dinainte scooul lecţiei, înseamnă a adu­ portanţă sporiră este excursia şcolară, dactic intuitiv Folosirea lui judicioa­ Cercetătorii institutului au nus Ia
re cu ntit mai clară şi se impune cu ce prejudicii desfăşurării orei respec­ cu atît mai mult cu cît materialul di­ să nu poate fi însă înfăptuită fără cu­ punct, între altele, trei metode de REGIUNEA HUNEDOARA
atît mai pregnant acum, la început de tive : aceasta din lipsa perspectivei care dactic poate fi bine completat prin ie­ noaşterea pieselor de inventar din la­ încercare care nu necesita distru­
an şcolar, cu cir reorganizarea şi dez­ trebuie atinsă în predarea unei anumite şirile în natură, vizitele în întreprin­ boratoarele şcolii, care sînt dotate an gerea materialului analizat. Cu aju­
voltarea învăfămîntului nostru la ni* teme Scopul lecţiei îl fîx'c;*. întotdeauna deri şi pc oboarele gospodăriilor colec­ dc an cu mijloace moderne audeovi­ torul unui aparat denumit sdero-
velul şcolii generale de 8 ani şi a şco­ nu în funcţie de conţinutul exclusiv al tive, drumeţiile în locurile înnoite ale zuale ca : filme, diafilmc, plăci, benzi metru se stabilesc caracteristicile a n g a j e a z ă i m e d i a t :
lilor dc 12 ani, sporeşte cerinţele spic acesteia, ci pc baza analizei întregu­ patriei, la monumentele istorice şi ale de magnetofon ctc.
eenerale de rezistenţă a materiale^ — coi suolori calificaţi;
lor de construcţie. Aparatul are un
Răspunsul tovarăşei Legarea cunoştinţelor de practica dispozitiv care, lovind suprafaţa — cinci electricieni calificaţi;
betonului, la^a o adîncitură. Măsu­
E L E N A B Ă D I Ţ Ă rarea reculului $î amprentei lăsate — doi manevranfi de vagoane auforiza|i;
Hă indicaţii orientative cu privire ♦ rei tehnicieni 1 în transporturi feroviare.
profesoară la calităţile materialului. Metoda
la Grupul şcolar de cons#r*»cŞ»i Deva C O P I I c h e z a s ia c o n v in g e r ii este introdusă în mod curent în
O V/ 4»* JL 4. ± .
practică Pentru determinări ma1
precise, în masa betonului, se fo.
Predau obiectul „Bazele cunoştinţelor pentru alegerea şi reţinerea esenţialului ca acestea să contribuie şl la dezvolta­ şi exemplificarea artistică prin citirea dc loseste ultrasunetul. Simpla plim­ CABINETUL TEHNIC AL C.C.V.J. PETROŞANI PREZJNTĂ SPRE
politice** la elevii Şcolii profesionale din fiecare lecţie. rea dragostei elevilor pentru meseria fragmente literare, discuţii asupra unor bare a unui defectoscop ultraacus- GENERALIZARE INOVAŢIA :
din cadrul ,,Grupului şcolar de con­ Convingerea o realizez predînd dife­ aleasă, formarea convingerii despre ne­ tablouri, filme sau spectacole. tic pe suprafaţa betonului indică
strucţii" Deva, Predarea acestui obiect, rite teme prevăzute în programă în cesitatea şi utilitatea muncii lor. De In predarea acestei discipline, ca de exact eventualele fisuri şi goluri în
constituie un mijloc important dc edu­ strînsă legătură cu evenimentele econo­ exemplu, la tema „Sarcinile de baz.ă ale altfel la toate disciplinele, se cere să structura sa Metoda, în care cerce­ S!STEM DE PtftMASIRE ft VAPOARELOR
care comunistă a elevilor, de formare mice şî politice interne, cu problemele planului de dezvoltare a economici na­ manifestam iniţiativă creatoare, să ne
a concepţiei marxist-lenîimte. de înţe­ cootemporane;tăţiî, cu practica desăvâr­ ţionale pe anii 1960—1965“ subliniez orientăm după obiectivele urmărite, tătorii noştri au adus o contribuţie
legere ştiinţifică de către elevi a direc­ şirii construcţiei socialiste. Astfel elevul importanţa studierii şi cunoaşterii teh­ după nivelul general de cunoştinţe ale originală, deosebit de apreciată şi INOVAŢIA A FOST REALIZATĂ Şl APLICATA LA PREPARATA PETRILA
ţiei de dezvoltare a societăţii omeneşti trage concluzii in mod conştient. nicii noi, importanţa creşterii produc­ elevilor şi să folosim cu măiestrie a-
şi a superiorităţii sistemului socialist. Pentru a nu îngreuna explicarea şî tivităţii muncii, reducerii preţului de vantajele contactului nemijlocit al vii­ peste hotare, este, de asemenea, fo­ DESCRIEREA:
Folosesc în predare şi educaţie con­ înţelegerea fenomenului respectiv prin cost, a realizării de economii etc. Toate torilor muncitori cu producţia socialistă. losită în mod obişnuit.
vingerea, metodă ce nu se poate rezu­ folosirea unui număr mare dc exemple, acestea îl conving pc elev de importan­ In materialul de faţă am subliniat Cu deosebită eficacitate sînt utili­ hcvotio constă din confecţionarea şi instalarea tineî benzi mobile
ma Ia consideraţii generale. In procesul aleg pe acelea care evidenţiază cel mai ta pregătirii sale temeinice şi de utili­ doar cîtcva aspecte din felul 2n care zaţi izotopii radioactivi în defectos- sub un plnnşeu, care după aşezarea vagonului pe cîntar porneşte şi
acţiunii de convingere, elevii îşi formea­ clar idcca pe care doresc să o subliniez. tatea muncii productive, creatoare. predau „Razele cunoştinţelor politice".
ză păreri proprii, care ii njuia să în­ , Dc exemplu, la lecţia „Productivitatea Folosesc d ferite diagrame, cărţi şi Aştept ca tovarăşii profesori dc la copia materialelor de construcţie se plimbă înainte şi înapoi pe toată lungimea vagonului, ncărcin-
ţeleagă caracterul ştiinţific al politicii muncii", pentru a concretiza cît maî e- grafice care sînt mai edificatoare şi con­ alic şcoli să-şi expună metodele şi pro­ Pnn folosirea radiaţiilor cama, emise du-l cu cărbune uniform pînă la greutatea maximă admisă.
tribuie la reuşita lecţiei. Pe lingă aces­
partidului nostru în opera dc construc­ ficiont această noţiune, voi lua un exem. tea. folosesc şi documentarea bibliogra­ cedeele folosite în predarea acestei ma­ de Cobalt 60 se obţine fotografierea
ţie socialistă, îi ajută sa îndeplinească în piu din practica elevilor pe şantiere. A- fică cci mai adecvată pentru lecţie şi terii, avînd convingerea că prin con­ poziţiei $i diametrului armăluiii be- AVANTAJELE:
mod conştient şi cu convingere normele lunci cînd muncitorul arc materiale de îndrumările bibliografice necesare elevi- fruntarea experienţei noastre ne vom
şi regulile de conduită comunistă, bună calitate, în cantitate suficientă, lor. ajuta reciproc, ne vom îmbogăţi meto­ toanelor, îndeosebi la construcţiile — încărcarea vagoanelor se face automat, cu repartizarea sar­
însuşirea cunoştinţelor predate în ca­ dacă se lucrează cu utila ie sau dispozi­ Pentru a scoate în evidenta importan­ dele didactico-ştiinţificc. îni* munca ne mai vechi, indieîndu-se totodată şî cinii uniform pe osiile vagonului ;
drul lecţiilor nu se reduce la învăţarea tive mecanizate şi muncitorii! aplică ta realizărilor actuale, folosesc compara­ va fl mat fructuoasă — ceea ce cu ioţii densitatea betoanelor. — Reducerea numărului de muncitori ce se ocupau cu plănă-
pe de rost a explicaţiilor (deci a conţi­ metodele cele mai bune, se va produce ţia, pimînd meren în faţa elevilor pre­ dorim. (Agcipres) ritul ;
nutului materialului), deşi elevii trebuie mai mult în aceeaşi unitate de timp, zentul şi trecutul. Dc exemplu, descriu
uneori să memoreze un anumit mate­ deci va creşte productivitatea muncii şi starea de cruntă mizerie a proletaria­ — Inovaţia realizează importante economii la preţul de cost.
rial. Sarcina de căpetenie a profesoru­ în acelaşi timp, producţia. tului din Romînia, în anii regimului G R I J A F A T A D E O M Informaţii suplimentare se pot obţine la cabinetul tehnic al
lui constă în a-I face pe elev să vadă Am în fa(ă cuvintele lui Malcarcnlto; burghczo-moşieresc. aiătînd în mod gra­
în spatele cuvintelor, al definiţiilor „Dacă un exemplu bun este util în ge­ dat, de la lecţie la lecţie, cum sc înăs­ Asigurarea celor mai bune con­ lei Pentru măsuri tehnico-sanitare
auzite în clasă, citite în manual sau neral, el devine util de două ori dacă prea exploatarea şi astfel elevii, prin diţii de lucru pentru oameni, slâ
rostite dc el, însăşi obiectele şi fenome­ este luat ilintr-un mediu apropiat si cu­ comparaţie, pot aprecia mai bine pre­ în centrul aienţiei conducerii Pre­ in producţie s-a cheltuit suma de
nele reale pe care le denumesc. Copiii noscut". De pîldă, la lecţia „Politica zentul atît dc frumos pe care îl trăiesc 39 000 lei. pentru material şi echi­
asimilează mult mai uşor dacă explica­ P.M.R. dc industrializare socialistă a ţă­ Nu pot să nu subliniez faptul că, în paratei din Pelrila Din fondurile pament de piotecţie 62.000 lei. pen­
ţiile sînt însoţite de o prezentare con­ rii" iau exemple chiar din regiunea noa­ fiecare lecţie, pentru a convinge trebuie alocate de stal in această dnecţie tru echipament de lucru 113 000 lei.
cretă a lucrurilor. De asemenea, este stră, să trezesc şî sentimente. In acest scop, s au cheltuit de la începutul aces­ iar pentru alimentare specială 46 000
necesară o strictă dozare a materialului In alegerea exemplelor am în vedere pc lingă demonstraţia ştiinţifică folosesc tui an şi pînă în prezent 321.000 lei

didactice care au de susţinut examene Pc lîngă formele de bază — expu­
de definitivat sau grad. cabinetele dc neri şi seminarîi — să sc organizeze
partid să întocmească iernatici adecva­ mai bine instruirea propagandiştilor la
te, iar cadrele didactice care au absol­ temele din programele cercurilor pc
vit toate lormclc organizate din învă- care le conduc. Li trebuie deprinşi să
ţămîni să fie îndrumate să studieze pc nu se ocupe numai dc o simplă muncă
baza unor tematici diferenţiate, in func­ teoretică, ci şi de propagarea ideilor
ţie dc obiectele înrudite. marxism-lcninhmului în raport cu sar­ rie şi reparaţii tapiţe­
întrucît numărul cursanţilor, al cinile cc decurg din etapa actuală. Or­
cercurilor şi al propagandiştilor a ganizarea ile schimburi dc experienţă, rie (mobilă, prelate şi
(Uimoie din por;. 1-q) tinuate csie necesar ca temele ce ur­ mai fost înfiinţată o şcoală similară la crescut, este util, în interesul ri­ pe forme de învăţămînt, expuneri şi
mează a fi dezbătute în cercurile dc Cugîr, în care vor studia ingineri şefi dicării continue a nivelului, con­ conferinţe pc teme teoretice, infor­ şezuturi auto);
economie concretă să fie axate lot mai ile secioare, secretari dc partid ctc. Dc
alte forme. Interesul deosebit al mem­ asemenea, în perioada care urmează, in ţinutului şi eficacităţii învăţătnmiu* mări privind politica internă şi externă
brilor şi candidaţilor de partid, al ce­ mult pe nevoile majore ale producţiei faţa muncitorilor din sectoarele forestier iui de partid, sâ se studieze problema a statului nostru, vizite de documenta­ — reparaţii auto şi
lor din activul tară dc partid, pcuini muţind la găsirea soluţiilor concrcic şi construcţii sc vor organiza un numai comasai,i unor cercuri (le acelaşi tip re sînt metode care, aplicate, vor fi de
problemele legate de politica partidu­ pentru îmbunătăţirea activităţii econo­ mai mare de conferinţe privind politica din întreprinderile şî comunele uui un real folos in activitatea propagan­ încărcat acumulatori;
lui, sc ponce ilustra şi prin aceea că în mice în sectorul dc muncă respectiv internă şi externă a partidului şi statu­ mari. Un asemenea svudiu de comasa­ diştilor.
regiunea noastră există un număr co­ Analiza principalelor teze teoretice în lui nostru socialist, pc teme educative re, fie a cercurilor de istorie a parti­ forţa educativă a propagandei dc
respunzător dc cercuri şi cursuri adec­ lumina realizărilor obţinute, concreti­ ele. O anumită experienţă exisiâ în acea­ dului, fie a celor de curs »cral, in for­ partid trebuie îndreptată în direcţia — reparaţii frigide-
vate. A crescut numărul cercurilor dc zarea lor la situaţia cxisicmâ, constituie stă direcţie. In organizaţiile de bază tre­ me asemănătoare lectoratelor, s ar pu­ combaterii influenţelor educaţiei vechi
economie politică, economic concretă, mijlocul principal ile a evita discuţiile tea organiza pentru începui, în inuc- din conştiinţa oamenilor. împotriva pre­ re, maşini de spălat
^coIi serale economice, cu profil in­ „teoretice**, sierilc şî tendinţele de hu- buie să sc prezinte şi în continuare ex­ prmucr.lc mai noi, iar expunerile să fie
dustrial şi agrar, cercuri privind orga­ cherism, asigmînd în acelaşi timp în­ puneri pe teme ale vieţii interne de asigurate de către lectori ai cabinetelor judecăţilor şi superstiţiilor Organele şi
organizaţiile de partid să exercite un
partid cel puţin de 4 ori pe an.
nizarea muncii şî a producţiei în G.A C. suşirea materialului parcurs, înţelegerea de partid. Crearea acestor forme ridi­ control sistematic asupra desfăşurării în* rufe şi lucrări de bo-
ele. La acestea au fost încadraţi cu multilaterală a proceselor economice In acest an ile învaţămmr au luat o
peste 4.000 mai mulţi tovarăşi dccii complexe ce au loc în economia naţio­ extindere mai marc şi alic forme de stu­ că o seamă dc probleme organizatorice văţămîiitiilui. Fiecare organizaţie dc E X E C U T A binaj.
anul trecut. nală, în unităţile noastre industriale, de diu organizat, cum ar fi studiul indivi­ de care trebuie să sc ţină scama încă in bază să stabilească o z.i pe săptămînă
In centrul atenţiei trebuie să stea stu­ construcţii, transporturi, agricultură ele dual al operelor clasicilor* marxism-le faza dc studiu. în care să nu sc maî organizeze alte
dierea temeinică a problemelor actua­ Realitatea a dovedii utilitatea cursu­ ninisniului, in care sînt încadraţi intelec­ Biroul Comitetului regional de partid, ■activităţi în afară de învăţămînt pentru Prin Complexul meconic cin Sie asemenea, execu­
le ale politicii economice a partidului, rilor pentru cadrele din economie La tuali şi alţi oameni ai muncii care 2u cele raionale şi orăşeneşti, s-au preocu­ a asigura o bună frecvenţă a celor în­ strada 23 August nr. 11, pentru
a documentelor ilc partid, urmărinilu-se aceste cursuri participă Jnectoii. ingi­ parcurs programa stabilită pentru cer pat dc promovarea în munca dc pro­ scrişi în cercuri şi cursori Urmărirea tă prin secţia boian-
creşterea eficacităţii învâţămîntului şî a neri şefi, secretari ai comitetelor dc curile şi cursurile ce le-au urmat. Cei pagandist a celor mai buni activişti de felului în care se pregătesc propagan­ organizaşi socialiste şi pcrliculari;
legăturii sale cu viaţa, a contribuţiei partid, preşed nţi ai comite clor de sin­ înscrişi la această formă de învăţanilm partid şi dc stat, precum şi a munci' diştii şi cursanţii, crearea condiţiilor gerie din strada Lenin
acestuia la mobilîz.arcn membrilor do dicat şi alic cadre de conducere din trebuie ajutaţi prin expuneri şi dezba­ (orilor şî intelectualilor cu o pregăti­ materiale, asigurarea frecvenţei, sînt sar­
partid şi a celorlalţi oameni ai mun­ unităţile industriale ţi agricole Se re­ teri pe problemele de bază ale marxism- re politică şi ideologică corespunzătoa­ cini dc primă importanţă pentru orga­ — reparaţii maşini nr. 9:
cii, pentru înfăptuirea sarcinilor airui.v comandă ca expunerile ji discuţiile din leninismului şi ale politicii partidului, re. Propagandiştii noştri. în marea lor nizaţiile dc bază
le. De aceea, va trebui să acordăm toa­ programe să dezbată pe larg proble­ în strînsă legătură cu preocupările lor majoritate, silit tovarăşi care posedă Analiza periodic‘5 în adunările gene de scris şi calculat, în­ — vopsit articole din
tă- atenţia ridicării nivelului expuneri­ mele principale corespunzătoare stadiu de zi cu zî. cunoştinţe multilaterale, se interesează ralc a felului în care se desfăşoară în-
lor şi dezbaterilor în toate formele iu* lui actual dc dezvoltare a tehnicii şî Un număr important ile ingineri, ca vâţmnîntul, stabilirea dc măsuri prac­ cheind contracte pentru
văţămînrului de partid. tehnologici producţiei, la nivelul ceriu dre didactice, medici, jurişti şî alte ca­ de tot cc apare nou in viaţa economică tice pentru ridicarea în continuare a ca­ lină şi bumbac precum
Practica a dovedit eficacitatea cercu­ [clor organizării şi conducerii unităţilor tegorii dc intelectuali şi au manifestai şî politică a ţării, tovarăşi care au ab­ lităţii şi eficacităţii învăţămintului. tre­
rilor dc economie concretă cu profil economice, sa aiuie la înţelegerea ic dorinţa de a-şi ridica nivelul politic Ş* solvit şcoli şi cursuri dc partid sau au buie să stea în atenţia organizaţiilor întreţinerea Ier; şi lucrări de curăţă­
industrial şi agrjr, a) căror număr a meinică a hotăririlor partidului şi gu ideologic în cadrul universităţilor ile fost pregătiţi special în cadrul cursuri noastre dc partid. Este de d.voiia noas­
crescut cu 71 faţă dc anul trecut. La vcrnului nostru. marxism-lenînism, şcoli serale economi­ lor dc propagandişti, tră să facem din sistemul învăţâmînţu- — reparaţii radio; torie.
întocmirea tematicilor au lucrai colccti Pentru cadrele de specialişti din agri ce, sau prin studiul individual. Pentru Pregătirea propagandiştilor înarma lui de partid o tribună înaintată de ex­
ve formate din activişti dc partid, eon cultură s-an oigaivz.v pe linca cabine tovaiăşii înscrişi la universităţile de • ca lor cu hotârîrile partidului şi gu plicare a bazelor ştiinţifice alv politicii — reparaţii cîntare Lucrările de mai sus
ducători din unîiâţile economice şi iele dc panii! cercuri de economie agra marxism-leninism, şcoli serale economi vcrnului, perfecţionarea metodelor loi partidului nostru, un mijloc de mobili­
cursanţi din aceste cercuri. Colectivele r.ă la care participă aproape 400 de io cc. este recomandabil s3 «e organizeze de muncă sîm doar cîteva aspecte care zare a maselor la înfăptuirea măreţelor analit ce;
respective an ţinui seama dc specificul vârâţi. grupe de seminariî separate pentru a-i trebuie să «tea în preocuparea comitete saicinî stabilite de Congresul al III Ica se execută la timp şi
muncii din fiecare întreprindere, dc Tot în scopul ridicării calităţii învă- sprijini să aprofundeze cir mai temei lor raionale şi orăşeneşti, a cabinetelor al Partidului Muncitoresc Romîn în pe­
sarcinile economice şi de producţie ce ţămîntulni, pe lingă şcolile serale eco­ nîc materialul predai în strînsă legă­ de partid. în toata perioada anului de rioada desăvârşirii construcţiei socialis­ — Iiîcriri de tapiţe­ de bună calitate.
ilau în faţa unităţii respective. In con­ nomice cu profil industrial existente, a tură cu activitatea lor. Pentru cadrele învăţămînt. te în patria noastră.