Page 11 - 1964-10
P. 11
n* v iJraftul toclaHmalui Pdg. I
wmmm _ _ ...
Bine pregătiţi pentru noul î_n pragul iernii
an de studiu L A E X P L O A T A R E A
n § M I N I E R Ă P E T R I L A
în învăţămîntul de partid
Vara s-a prolungit şi în Valea Jiu De aceea, un grup dc lucrători condus
lui. Numai vîrfurile Retezatului şi de inginerul Stoici Emil, şeful secto
L* E, M. Lonea vor funcţiona 41 Comtterul de partid, într-una din şe Paringului, îmbrăcate deja in straiele rului VII şi Şico Ştefan, şeful sectoru
cercuri ale învăţămintului de partid, cu dinţele sale, a repartizat membrilor săi Printre strunga iernii, vestesc apropierea anotimpului lui X au trecut la confecţionarea plugu
peste 1.000 membri, candidaţi dc partid sarcini concrete cu privire la desfăşura rii cei mai meri rece. Ca buni gospodari, minerii se rilor pentru dezăpezire, la revizuirea şi
şi tovarăşi din activul fără dc partid. rea învăţămintului dc partid, iar birou tuoşi de la termo pregătesc încă de pe acum pentru în- repararea liniilor ferate înguste. Frag
Organizaţiile dc partid din sectoare s-au rile organizaţiilor de bază au repartizat centrala Paroşcni se tîmpinarea zilelor friguroase. Produc mentele uzate ale liniilor, traversele,
numără
macazurile au început să fie reparata
şi tînărul
îngrijit din timp ca la conducerea aces la fiecare cerc dc învăţămînt cîie un Samson Silaghe. Fo ţia nu va stagna aici nici un moment,
tor cercuri să fie propuşi membri de membru din birou, care răspunde de ac nici din cauza gerului, nici a zăpezii. sau înlocuite.
partid cu vechime, care au un nivel po tivitatea unui cerc în tot cursul anului. tografia ni-I repre La lumina zilei şi mai departe spre Verificarea cazanelor de aburi dc la
zintă la locul de
litic, ideologic şi profesional ridicat. In Cu această ocazie au fost fixate temati- munca. întreprinderile noastre socialiste, mi staţia de tcrmofîcare şi a celor care
acest scop au fost selecţionaţi cei mai cî’e cercurilor de economie concretă, ale Foto : N. MOL- nerii vor trimite fără întrerupere tre asigură aburul necesar la maşina de
buni ingineri, maiştri, tehnicieni, şefi dc căror teze teoretice au o strînsă legătu DOVEANU. nuri nesfirşite de cărbune. extracţie a puţului auxiliar, revizuirea
brigăzi, cum sînt Vasîle Ciriperu, Miron ră cu specificul sectoarelor şi a locurilor La Exploatarea minieră din Petrila, întregii instalaţii dc încălzire centrala
Rebalea, Constantin Burlacu şi alţii, ca dc muncă a cursanţilor. In tematicilc a- unde am întreprins zilele trecute un la suprafaţă, se apropie de asemenea
re au obţinut rezultate frumoase în a- cestor lecţii sînt cuprinse probleme des raid, pregătirile în vederea asigurării de sfîrşit.
nul de învăţămînt 1963-1964. pre caile dc creştere a productivităţii, de condiţiilor optime pentru desfăşurarea Instalaţiile electrice de la suprafaţă
Comitetul de partid, organizaţiile de reducere a preţului de cost, despre îm activităţii pe timpul iernii sînt în toi. şi subteran au fost şi ele revizuite şj
bază r.M.R. pe sectoare, vor acorda în bunătăţirea calităţii cărbunelui şi altele. ■ : © ^ Pretutindeni, la suprafaţă şi în sub reparate, In aceste zile urmează să
teran, au apărut mici şantiere pentru
fie înlocuit un cablu electric pentru
acest an dc învăţămînt o grijă şi mai In vederea îmbunătăţirii cunoştinţelor revizuirea şi repararea instalaţiilor, a semnalizare dc la staţia dc pompe Bos-
mare felului în care se vor desfăşura propagandiştilor s-au ţinut lecţii şi con maşinilor şi utilajelor, a liniilor şi ar
lecţiile şi discuţiile în cadrul cercurilor, ferinţe. Gazetele de perete au oglindit terelor de circulaţie. Toate pregătirile nea şi bazinul dc apă pentru răcirea
acordînd o atenţie deosebită conţinutu de asemenea sarcinile membrilor şi can sînt subordonate unui plan dc măsuri compresoarelor de la staţia vest. In
staţia de compresoarc „centrul V' va
lui lecţiilor cc se predau, legării acesto didaţilor dc partid, eît şl ale propagandiş întocmit dc conducerea tchnîco-ndmi- fi montat un aerocalor, în scopul men
ra de viaţa şi dc sarcinile economice şi tilor în noul an dc învăţămînt. nistrativă a exploatării, sub îndrumarea ţinerii temperaturii corespunzătoare
politice cc stau în faţa colectivului E. M. Măsurile luare pentru buna organizare comitetului dc partid. Despre obiecti funcţionării compresoarelor.
Lonea.
şî desfăşurare a învăţămintului de partid vele principale ale acestui plan şi des In vederea evitării pierderilor de
Faţă de anul de învăţămînt 1963-1964, în acest an, dovedesc preocuparea orga pre stadiul aplicării lui în practică, tov. apă sau aer comprimat prin îngheţarea
numărul cursanţilor a crescut. S-a mai Loy Carol, directorul administrativ al
nizaţiilor de partid în vederea însuşirii I f t lr e p ă m â n t şi c e r conductelor de la suprafaţă, s-au luat
deschis încă un cerc dc economie concre exploatării, nc-a relatat următoarele: măsuri pentru protejarea jor prin W1-
cît mai temeinice de către fiecare mem
tă, în care vor învăţa cei mai buni şefi — Atenţia ne-a fost reţinută în pri velirea cu vată de sticlă şi alte mate
bru şi candidat dc partid, de către oa mul rînd de asigurarea stocului tampon riale.
de brigăzi, maiştri, tehnicieni şi ingi
menii muncii fără dc partid, a învăţătu (Urmare din pag. D fost urcate braţele reparate ale pi Luminile Zlatnei s-au stins demult. al materialelor do bază : lemn, balast, Pregătiri intense se desfăşoară la can
neri. Pentru buna desfăşurare a activi
rii marxist-leniniste, a politicii partidu lonilor. Cu migală şi pricepere, oa Aşezarea de pe Ampoi c cufundată în nisip şi ciment. Luind din vreme le tina exploatării. In cămară şl silozuri
tăţii cercurilor şi cursurilor s-au întoc gătura cu unităţile furnizoare am reu
lui nostru. menii au început mufarea, împletind liniştea nopţii. Numai acolo sus, pe au fost deja depozitate legumele, zar
mit din timp graficele de desfăşurare a buia tăiat. Adrian Maniu, sudorul, firul de oţel, unul cîte unul. A venit Breaza, la luminile lămpilor de car şit să nc procurăm cea mal mare parte zavaturile şi alte alimente necesare. Să*
NAGY ŞTEFAN urcă pe pilon. Flacăra aparatului de
învăţămintului dc partid, în care s-an responsabil al postului de 9udura ţîşneşte cu un pocnet sec. Pri rîndul tractoristului Ioan Dănilă bid, oamenii continuă cu înfrigu din cantităţile necesare dc materiale şi Iile şi clădirile vor fi văruite proaspăt
«ă le depozităm în cele mai corespun
prevăzut zilele, ora şi locul unde se va corespondenţi voluntari virile celor de jos urmăresc fiecare să-şi arate măiestria. De cîrligul trac rare munca. La ora 4 şi 30 de minute zătoare condiţii. Astfel, în depozitele şi zugrăvite, mobilierul degradat va H
ţine fiecare lecţie. E. M. Lonea mişcare a omului legat în centura de torului a fost agăţat cablul. Zeci, se termina ultima legătură. Corfele noastre se găsesc deja 6.000 m.c. do înlocuit. In felul acesta sosirea Iernii
siguranţă. Flacăra pătrunde adine, sute de metri de oţel trebuiau traşi sc urnesc după o încremenire do lemn pentru armări în subteran (în ne va găsi pregătiţi din toate punctele
pe panta abruptă pînă sus, la Breaza.
Oamenii,
două zile şi două nopţi.
pini în Inima cablului. După cîteva Chirilă, Beca, Paşca, Olteanu, Marian treaga cantitate planificată), 1.500 m.c. de vedere. Producţia nu va suferi,.,
momente, de sus sc aude un vijiit Zgomotul nervos al tractorului um Aurel, Maniu, Dănilă, David, Con balast şi 160.000 kg de ciment. In După relatările tovarăşului director
ascuţit. Omul se retrage cu o mişcare plea valea. Cu atenţia încordată, ur stantin Marinca, Constantin Llcu, administrativ, am vizitat cîteva puncte
Pe urmele materialelor publicate dibace. La cîţiva centimetri de el se mărit de privirile oamenilor, Dănilă Petru Suciu, muncitori şi ingineri, în cursul acestei luni continuăm aprovi do lucru ale mecanicilor, electricieni*
descătuşează forţa dc arc a oţelului strunea cu pricepere ce| 140 de cai tregul colectiv în acţiune, a dac viaţă zionarea cu balast şi ciment pînă la lor, tîmplarilor şi zidarilor. Toţi erau
putere, metru cu metru. Cea mai mică
încolăcit. Oamenii răsuflă uşuraţi. neatenţie şi cablul s-ar fi răsucit din colosului dc oţel care duce spre Zlat nivelul cantităţilor planificate de 3.000 la datorie, transpunîod în viaţa planul
Apoi flacăra tîşneşte din nou, parcă nou. Toată munca trebuia luata do na „plinea uzinei*4 — minereul. m.c. şî respectiv 250.000 kg, precum şi de măsuri privind pregătirile pentru
Ritmul însilozârilor s-a intensificat mai vie. Din vale se aude duduitul la capăt. In zori, cind minerii au pornit spre cu nisip şi alte materiale. iarnă. Multe din obiectivele propuse au
tractorului care ajută la ridicarea cor
Multă operativitate şi maximă răs
fost realizate deja, altele sînt într-un
Cînd s-a lăsat înserarea, tractorul
felor căzute.
In încordarea muncii orele au tre ajunsese sus, pe creasta Brezii. In lun maşinile cc-i transportau la Hancş, pri pundere comporta de asemenea pregă stadiu avansat, iar altele vor fi atacate
virile au scrutat depărtarea.
In gospodăriile agricole colective din loz, eu care s-au însilozat 450 tone nu cut una după alta. A venit schimbul gul drumului suspendat pe pilonii — Merge ! — exclamă unul. §1, ca tirea transportului Ia suprafaţă pe tim in cursul lunii octombrie, Pregătirile
raionul Sebeş s-au însilozat pînă acum treţuri, îndeosebi porumb furajer. De şi lucrul a continuat fără întrerupere de metal sc mişcă zeci de lumini. o confirmare, din ceaţa ce învăluia pul iernii. Liniile ferate înguste, ce- vor ft însă complet terminate încă
peste 20.000 tone de diferite nutre asemenea, la gospodăriile colective din pînă cînd dinspre creste a coborît din Vestea că uzina va trebui oprită ajun
ţuri, îndeosebi porumb furajer. Despre Apoldul de Sus şi Luduş, unde se lu nou întunericul. Flăcările aparatelor se pînă aici şi oamenii se străduiau creasta muntelui într-o cuşmă albă Ielelate căi de acces, sînt supuse Iarna înainte de sosirea zilelor friguroase ale
acest lucru ne informează consiliul crează cu tocători mecanice, munca la de sudură s-au stins. Ciocăniturile au să termine cît mai repede, sa dea de puf, se auzi clămpănitul corfei U înzăpezirilor, sau unor degradări greu lunii decembrie,
agricol raional, în răspunsul privind gropile de siloz a fost organizată în încetat. A încetat şi freamătul mun „cale liberă" minereului. trecerea peste pilon. de remediat în condiţiile îngheţului. R, L. NICOLAB
critica adusă prin ziar, ca urmare a schimburi prelungite. Tot aici s-au for cii. La ora cind schimbul II ieşea
faptului că în urmă cu cîteva zile în- mat echipe speciale pentru recoltat, iar de la uzina de preparare, în Zlatna
silozarile în acest raion se desfăşurau la transport au fost repartizate un nu a intrat o maşină care aducea oame
în mod nesatisfăcător. măr suficient de atelaje. Pentru ca nii de pe traseul funicularului. int a\ li im
In răspunsul primit se arată că pen toate resursele de furaje să ia calea — Dacă nici mîine nu se termină,
tru remedierea lipsurilor semnalate în silozului, se menţionează în răspunsul trebuie să oprim uzina — spuse unul
dintre preparatori, privind maşina ce
ce priveşte acţiunea de recoltare şi în- primit, această acţiune este urmărită spinteca întunericul cu luminile fa Legume şi fructe In cantităţi îndestulătoare
silozare au fost luate măsuri astfel că acum mai îndeaproape atît de cătra
consiliile de conducere, cît şi de spe rurilor.
pîna în prezent la gospodăriile colec
cialişti. Criticile aduse prin ziar au
tive din Răhău, Apoldul de Sus şi Lu fost juste, se spune în încheierea răs Uzina nu trebuie tiv ca nu s-a putut recolta din cauza nu s-a străduit în suficientă măsură
nr. 28. Stăm de vorbă cu vînzătorul
Toamnă bogata. Camioane şl multe
duş a-au însilozat Ia fiecare peste 425 punsului, iar ca urmare şi organizaţiile garnituri de tren încărcate cu legume Gh. Stoiculescu. ploilor. Aici există un sîmbure de ade să asigure o aprovizionare corespunză
tone de diferite nutreţuri. Aici munca de partid îndrumă cu mai multa com să se oprească! şi fructe iau drumul marilor centre in — De ce lipsesc din magazin carto văr. Dar tot atît de adevărat este şi toare cu legume şl fructe.
de recoltare şi însilozare a fost orga petenţă acţiunea de recoltare şt însi- dustriale. Este timpul cînd cetăţenii fii, roşiile, ardeii şi varza ? faptul că conducerea O.L.F. Hunedoara In ce priveşte pregătirile pentru în-
silozările de iarnă s-au făcut unele lu
nizată mal judicios. La gospodăria co lozare, la aceste acţiuni fiind reparti se aprovizionează pentru iarnă. Iată — Sînt cerinţe mari, tovarăşe. Ieri cruri bune. Astfel, toate spaţiile de în
Zorile i-au găsit pe oamenii funi
de ce în pieţe şi la unităţile de des
lectivă dîn Răhău, de pilda, s-a pus în zaţi cei mai buni colectivişti, membri cularului urcaţi pe piloni. Tractorul a facere a legumelor şi fructelor este o am avut un camion de marfă... silozare au fost puse la punct. Vor fi
— Dar azi ?
funcţiune o combină universali de si- şl candidaţi de partid. fost trecut la ancorarea cablului. Au mare animaţie. Gospodinele solicită o — ? 1 însilozatc 2.300 tono cartofi, 250 tone
seric de produse de care au nevoie. De In timp ce vînzătorul Gh. Stolcu- ceapă, 160 tone rădăcinoasc, 90 tono
sigur că mai ales la ora actuală este lescu dădea explicaţii, priveam prin' diverse legume, 160 tone fructe ctc.
necesar să se asigure o aprovizionare -rafturile din unitate. In magazin $e« Dacă spaţiile au fost pregătite, în
îndestulătoare cu legume şi fructe în găseau ceapa şi... sticle cu vin din pod schimb însilozarca propriu-zisă este
aşa fel ca în magazine să existe toate goriile Panciu, Dealul Marc, Aiud, ge mult rămasă în urmă. Pînă în pre
mm nării oamenilor muncii din Hunedoara muri şi dulceţuri. zent s-au însilozat cantităţi mici de
produsele de sezon. Sarcina aprovizio
legume şi fructe.
Aceeaşi slabă aprovizionare am în*
cu legume şi fructe revine O.L.F. din tîlnit şi la unităţile nr. 1 şi 2 din piaţa Atît în unităţile socialiste din^ re
localitate. Pentru a cunoaşte modul oraşului, nr. 24, nr. 4 şi altele. giunea noastră cît şi din afara regiunii
cum sînt aprovizionate unităţile din In timp cc din majoritatea unităţi se munceşte de zor la recoltarea legu-
Hunedoara cu legume şi fructe, re lor lipseau cele mai căutate legume şi molor şi fructelor. Ele iau drumul cen
Autobaza I.R.T.A, dacţia ziarului nostru a organizat, în fructe, la depozitul O.L.F. din Hune* trelor industriale. Conducerea O.L.F.
Petroşani. Unul ziua de 29 septembrie, un raid-anchetă. doara produsele aşteptau să fie trans Hunedoara nre datoria ca în cel mai
dintre noile auto portate. marc centru siderurgic al tării să asi
buze care vor face Prima vizita am făcut-o la unitatea — Aştept aici dc azi dimineaţă de Ia gure o aprovizionare abupjentă cu le
transportul mineri nr, 4 din centrul oraşului Hunedoara. ora şase şi încă n-am reuşit să trans gume şi fructe. Cel puţin în ultimul
lor de la mină la Nc-a surprins faptul că aici nu există port produsele, spunea gestionarul Ioan timp, aşa cum reiese şi din exemplele
domiciliu şi invers. nici un cumpărător. Care să fie mo de mai sus, O.L.F. n-a reuşit să sc a-
tivul ? O simplă privire prin unitate Bîrtac dc la unitatea nr. 5.
Foto: I. CRIŞAN te făcea să-ţi dai seama dc ce aici nu Discuţia cu gestionarul amintit a chite dc sarcinile pc care le arc. In a-
corespondent vin cumpărătorii. In unitate nu exis avut loc în (urul orei 12. Dar ca cl ccasta direcţie mai multă preocupare
tau legumele şi fructele atît de solici şi alţi gestionari aşteptau să transporte trebuie să existe şi din partea Comite
tate. Cînd vînzătorul era întrebat de produsele. Se vede treaba că transpor tului executiv al Sfatului popular al
cc anume lipsesc legumele şi fructele, tul legumelor şi fructelor la unităţi ss oraşului regional Hunedoara, Nu este
acesta sălta enervant umerii. Crezînd face defectuos. permis ca în plin sezon să lipsească ar
că aici lipsa dc aprovizionare este un Conducerea O.L.F. Hunedoara moti dei, varză, cartofi, gogonele, roşii şl
altele, atît de căutate de consumatori»
vează slaba aprovizionare din ultimul
simplu accident, nc-am îndreptat paşii ...Vai, scuzaţi. Am crezut ca mă aflu
timp a cetăţenilor cu legume şi fructe cind recolta la aceste sortimente esto
spre alic unităţi dc desfacere a legu- intr-un magazin O.L.F.
prin aceea că furnizorii nu au trimis foarte bună.
I mc]or şi fructelor. Iata-ne la unitatea la timp cantităţile contractate, pe mo- Desen dc V. MIHAILESCU V. ALBU
Inovaţii şi inovatori D eclaraţiile unor vizitatori străini d espre
La cabinetul tehnic a! autobazei re şî exterioare de la rulmentul di
I.R.T.A. nr. 5 din Sebeş au fost pre vanului S.R. 13V\ care aparţine tov.
zentate în acest an şapte propuneri Nicolae lupşe, „Dispozitiv pentru EXPOZIŢIA REALIZĂRILOR ECONOMIEI NAŢIONALE
de inovaţii, care au şi fost intro măsurarea unghiului de convergen
duse în producţie, realizîndu-se ţă” al cărei autor esle tov. Simion
importante economii. Printre aces Munteanu şî a cărei aplicare în pro
tea amintim inovaţia tov. Ioan To- DIN FRANJ A reflectă în bunul gust, eleganţa şi este niei şi în special a plajelor însorite de te şi modul estetic de prezentare m-au trice, care se caracterizează printr-o va
rietate foarte mare, la locomotiva Dic-
pîrceanu : „Dispozitiv pentru de ducţie duce la realizarea unor eco tica obiectelor expuse". pe litoralul Mării Negre. Sînt extrem impresionat. Am urmărit cu atenţie de sel-electrică, atent finisată, şi la moder
monstraţiile practice cu unele strunguri
montarea şi montarea arcurilor de nomii de 5.000 lei. REPREZENTANT! Al OFICIULUI DIN R. D. GERMANĂ de bucuros de ocazia pe care o am de şî, ca specialistă, mi-am dat seama că nele instalaţii do foraj, maşinilc-unelte
a vizita Bucureştiul şi această impozan
supape la motorul S.R. 211", „Presă M1RCEA SĂBĂU INTERNATIONAL AL VIEI tă expoziţie. Realizările pe care am reu lucrează cu multă precizie şi acurateţa". ctc".
pentru extragerea cămăşii interioa- tehnician 1 Şl VINULUI ADJUNCT AL MINISTRULUI şit să le văd cu propriii mei ochî, nc
B A R O N U L LE ROY, pre COMERŢULUI EXTERIOR dovedesc enormul progres făcut dc Ro- DIN AUSTRIA SPECIALIST IN PRODUCŢIA
minia, ţară care se bucură astăzi de un
şedinte dc onoare al Oficiului: „Ca spe ŞI INTER-GERMAN prestigiu tot mai marc în concernul na INGINER LA O FIRMA DE STICLA DIN P1TTSBURG
cialist în viticultura, cunoşteam întru-
Bnsemnăra d®Sa plenara ţiunilor". VIENEZA Ing. H E N R Y T E I C H M A N N î
cîtva succesele obţinute de Romînia în
P A T Z O L D : „Am
A R T H U R
C H A R L E
T H I R I O N : „Ceea
acest domeniu. Marele număr de meda fost adînc mişcat de excepţionala orga ce m-a impresionat cel mai mult Ici a- „Sînt foarte impresionat, nu numai de
calitatea deosebită ci şi de varietatea o-
I. D R Y N Y R : „Romînia este o
ConsiliuBui raienaS romîncştj la diferite concursuri inter nizare a expoziţiei. Remarcabil este re ceastă expoziţie sînt realizările indu ţară bogată în produse naturale. Expo- bicctclor expuse. Sticlăria dv este foar
lii dc aur şi argint primite de vinurile
prezentată ramura construcţiilor dc ma
naţionale confirma faima lor. Expoziţia şini. Aţi realizat tipuri de maşini com striei grele şi în special construcţia de ziţia dovedeşte felul in care poporul ro- te frumoasă, lucrată cu mult gust şi fi
neţe. Datorită realizărilor şi obiective
nave, ca de exemplu cargourile dc 4.500
mîn ştie să valorifice aceste resurse. în
O. C. F» S. Brad dv„ admirabil organizată, ne-a dat po plexe. cu caracteristici tehnica înalte, t.D.W., pc care noi Ic vedem din cc în cel mai înalt grad. Sînt profund impre lor ce vi le-aţi propus, atit industria cît
sibilitatea să înţelegem mai bine munca
admirabile din toate punctele de vedere.
rodnică a viticultorilor romîni. Apoi, Intr-un viitor apropiat, vom trimite ce mai des acostînd în portul Anvers şi sionat Jc dezvoltarea tuturor sectoare şi comerţul exterior romîn, vor puica
Reccnt, a avut loc şedinţa plenară a socîaţii ca Aurul Barza, Voinţa Brad. fiindcă un viticultor este şi agricultor, specialişti dc-ai noştri pentru a vedea a- transportînd mărfuri dc export din Ro lor economice, dar mai ales dc acc«a al căpăta o marc dezvoltare".
Consiliului raional U.C.F.S. Brad, la care Ponorul Vaţa, Viitorul Valea Brad, Mi m-a interesat tot ce este legat de agri ceste maşini, ceea ce cred că va contri mînia. industriei chimice. Din ţiţei, gaze natu
au participat membrii consiliului, in nerul Băiţa etc. Au fost de asemenea, cultură. Am remarcat .aici că folosiţi bui la lărgirea continuă a relaţiilor co rale, sare şi sulf dv realizaţi azi pro INGINER MECANIC
structori voluntari, profesori dc educa înfiinţate 4 centre de iniţiere sportivă multe metode noi *le lucru în produc merciale între ţările noastre. Maşinile DIN UR.SS. duse care rivalizează cu cele mai bune DIN NEW YORK
ţie fizica, amrcTiOri şî invitaţi. la Brad (baschet), Gurabarza (tenis de ţia agricolă, valorificaţi într-un mod create de industria romînească si, oe un pe plan mondial. Aceasta, desigur, nu ar
Cu această ocazie s-a prezentat un masă) Vaţa şî Băiţa (handbal). superior resursele acestui sector. Noi CHIRURG LA INSTITUTUL fi posibil fără să aveţi maşini şî utilaje J. M. L O U R 1 E : „Sînt extrem de
raport cu privire la desfăşurarea Spar- In cadrul şpartachiadei, un număr dc nu facem în Franţa asemenea produse plan mai larg toate realizările pc DE MEDICINA DIN ODESA dc prim rang. Le-am văzut şi admirat. imnresionat dc marca dv expoziţie şî dc
tachiadci republicane. Din raport a re sportivi, printre care Maxim Elîsabeta delicioase cum sînt dulccţurilt de nuci care le-am văzut aicî, sînt o mărturie a Sînt excelente. Ar face cinste oricărei calitatea produselor industriale expuse.
ieşit că la Spartachiada republicană au si Pavel Cornelia (atletism), Hardtman şi din petale dc trandafir, prezentate în talentatului popor rontîn, a străduinţei L A R I M VĂDI M: „Ca medic, in. ţări cu îndelungată tradiţie în acest do Vagoanele dc cale ferată cît şi locomo
participat un număr de 18.160 ţineri şi Anton (ciclism), Oana Alexandru (înot) expoziţia dv. Dar, ceea ce m-a impresio sale pentru dezvoltarea economică a ţă dată ce am zărit avioanele sanitare ex meniu". tivele mi-au plăcut deosebit de mult".
tinere. Cel maj marc număr dc parti au reuşit v să se califice pînă ia faza nat în mod deosebit este faptul că aţi rii. Din toată inima îl felicităm şi îi puse aicî. m-rm aprooîat să le examinez
cipanţi a fost înregistrat la haltere finală de la Bucureşti. reuşit, într-un spiţiu rcstrîns, să cuprin cu atenţie Mi-au plăcut foarte nult: DIN 5. U. A. DIN R P POLONA
5795, turism 2fiS8, gimnastică 2235, a- Consiliul raional U.C.F.S, Brad a sta deri prezentul industrial şi agricol al Ro- dorim noi succese pe calea socialismului. sînt comode atît oentru pariem cît şi
tlctism 2115, fotbal 1160 etc. La buno bilit planul dc măsuri care să ducă la mîniei şi să sugeraţi perspectiva de dez In urma vizitării acestei expoziţii a- pentru medicul care, eventual. îl înso ADMINISTRATOR DELEGAT LUCRATOARE IN MINISTERUL
desfăşurare a Spartachiadoi republicane continua îmbunătăţire a activităţii spor voltare a târî» dv. care. sînt ricur, va preciem că există numeroase posibilităţi ţeşte. Aceasta dovedeşte grija fată de AL FIRMEI ÎNVĂŢĂMINTULUI
au contribuit cele 117 duminici cultu- tive dc masă. ocupa un loc de prim rang printre ţă de dezvoltare mai puternică a schimbu om şi priceperea deosebită o nroiectan-
ral-Sportivc unde au participat 14.304 Pentru rezultatele obţinute în cadrul rile dîn Eurooj Sînt foarte mişcat de rilor dintre R.P. Romiită şi R.D. Ger tî'or. Am fost atras şi de pavilionul ma „BAI DWIN-LIMA-HAMILTON Dr. Ing, J O S E A O R D I N I C O-
sportivi precum ri cele 121 acţiuni turÎ9. Şpartachiadei republicane asociaţiei spor primirea cordială cu care am fost în- mană". selor plastice, care au început să fie uti- CORPORATION" — V A: „Mi-au plăcut foarte-mult expona
tîcc cu 22.275 participanţi. Spartachiada tive Aurul Barza i s-a decernat drape tîinpînat peste tot". Fratc în medjrîn* si îndeosebi în chirur PHILADELPHIA tele industriei grele, ne declară vizita
republicană a fost organizată în 13 ajo- lul şi cupa de asociaţie evidenţiată pe R E N g P R O T I N , directorul O- DIN BELGIA gie. ne o scară din ce în ce mai Iarnă. toarea poloneză, Ca specialistă în ştiin
ciaţii. Cu ocazia Şpartachiadei republi raion. ficîului: „Sînt impresionat de calitatea Varietatea şi calitatea produselor expuse îng. L Y O N F. G R A N T H A M : ţele exacte, am apreciat strungurile de
cane au fost înfiinţate 15 secţii pe ra produselor agricole îi alimentare expuse, REPREZENTANT! Al CONDUCERII ar* m-aii îmore«»‘onaf midt, „Pavilionul central al Expoziţiei este o precizie, utilajele de laborator, noul tip
mură dc sport, din care 6 participa în In urma muncii depuse au fost me mărturie a unor preocupări complexe, Intreag? expoziţie dovedeşte că ţara construcţie minunată din toate punctele dc microscop cu o putere dc mărire da
campionatele raional si regional, (rouă daliaţi cu insigna „Pentru merite spor încununate dc succes, în cercetarea şi FIRMEI DE NAVLOSIRI dv oier»;? jn rjţm rapid spre un progres de vedere. In general, expoziţia dv sc 2.000 ori, De tare îl găsesc la un înalt
tive" S*r»'on M:hai, membru al birou
dc handbal, două rie fotbal si două de lui U.C.F.S, Brad şi Boloţ Aurel, in producţia agricolă. Exprimîndu-mi ad „FOURNESS" DIN ANVERS deosebit". impune printr-o organizare foarte mo nivel tehnic, şi gama variată de balanţe
volei), ele fiind afiliate la federaţiile dc structor voluntar la .asociaţia 'porţivâ miraţia pentru ceea cc aş numi partea dernă, iar exponatele, în număr consi de mare precizie. Avîntul pe care l-a
specialitate. tehnică a standului agricol, vreau sa su I O S I F D E L M O N T E i „Sînt INGINER MECANIC derabil, se ridică la un nivel calitativ luat induşiria petrochimică romînă este
Ponorul Vaţa.
Cu ocazia Şpartachiadei republicane De asemenea s-a mai acordat diplo- bliniez, totodată, valoarea lui pedago foarte impresionat şl chiar uimit de mi DIN LENINGRAD deosebit dc înalt. Ca specialist care lu de-a dreptul impresionant. Standurile in
s-au nmon.iiat si rcamcmîat 67 ba?c ma şpartachiadei unui număr de 12 to gică, pentru aceia care nu cunosc ne nunatele realizări ale Romînîei, ţară pe crez în domeniul construcţiilor dc ma dustriei alimentare reţin, de asemenea,
soorfivc Printre accsiea se numără sala mijlocit agricultura. Toată expoziţia care nu o cunoaştem dccît din legătu S M I R N O V A E U S A V E T A: şini de peste 20 dc ani. pot să afirm atenţia prin bogăţia mare de produse,
dc baHici din oraşul Brad <i conti varăşi profesori de educaţie fizică, an este aranjară cu un gust remarcabil. Ar rile noastre comerciale cu vasele flotei „Mă ocup în general cu automatizarea fără nici r* reţinere că multe din masi- prin ambalajele lor atrăgătoare, prin es
nuarea lucrărilor la bazinul dc înot dîn trenori. preşedinţi dc asociaţie, instruc ticolele dc artizanat oglindesc un aspect civile maritime romînejtî, care fac es şi apreciez numărul mare de maşini ex nilc si utilajele romînestî expuse aici tetica formei de prezentare. Ne bucură
Gurnbarza, tori voluntari. cale regulate în portul Anvers. In ulti puse aici. Ele contribuie !a automatizarea sînt la nivelul celor mai bune oroduse mult realizările poporului romîn şî îl
Raportul a scos în evidenţă îndepli MfHAl SUSAN special al sufletului romînesc — delica mii ani, în ţara noastră se manifestă un proceselor de producţie în diferite ra similare, realizate pe plan extern. Mă dorim în viitor noi succese pe calea
nirea Angajamentelor luate de unele «- corespondent teţea, fineţea lui. Sînt trăsături care ie interes crescînd pentru vizitarea Romî- muri ale industriei. înalta lor tehnicita refer, în primul rînd, la motoarele elec prosperităţii",