Page 13 - 1964-10

PROLETAR] DIN TOATE ŢĂRILE. VNIT1-VA <
c it i ţ i LUCRĂRILE AGRICOLE
mul snrialisiiwlui D E AZI (P^B- 2-a) i PE TOAMNA
IN N U M Ă R U L

O Magazin

O VIAŢA DE PARTID: —
Preocupare permanenta pentru
educarea noilor membri şi can­
didaţi dc partid ; k început culesul sfruguriîcr
O Construcţiile zootehnice
grabnic terminate. In această perioadă, paralel cu desfă­ re judicioasă a forţei dc lucru şi a mij­
ÂLS 0 Filmele saptamînii şurarea însămînţărilor dc toamnă şi re­ procentul dc zahăr a ajuns la peste 165
loacelor dc transport, în aceste zile cînd
(pag. 3-a) ;
coltarea culturilor tîrzii, o luorarc că­
O De peste hotare reia lucrătorii din gospodăriile de stat gr. la litrul dc must, s-a început recol­
(pag. 4-a). îi acordă o mare atenţie este culesul şi tatul şi vinificarea. Această acţiune se
vinificarea strugurilor. In vederea des­ desfăşoară cu mai multă intensitate în­
ANUL XVI. NR. 3038 DUMINICA 4 OCTOMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani făşurării în bune condiţii a culesului şi deosebi la gospodăriile dc stat din Apol-
vinificării, consiliile gospodăriilor de dul dc Sus şi Galda dc Jos. Rezultatele
stat care deţin suprafeţe însemnate ocu­ obţinute în primele zile sînt satisfăcă­
pate cu viţă dc vie, avînd sprijinul şi toare, înregistrîndu-se o producţie mai
CRONICĂ DE ÎNTRECERE tehnico-organizatoricc privind pregătirea ha. faţă dc prevederile planurilor.
Realizarea angajamentului la fontă, cu cocs economisit îndrumarea organizaţiilor dc partid, au marc cu aproape 1000 kg. struguri la
planuri dc măsuri
întocmit din timp
Pe măsură ce procentul dc zahăr va
temeinică a acestei acţiuni şi au urmărit creşte acţiunea sc va intensifica şi mai
S E M N IF IC A Ţ IA , realizarea punct cu punct a obiectivelor mult, ajungîndu-se la o viteză zilnică da
recoltare Şi prelucrare a peste 200 tone
stabilite. Acest lucru va permite lucră­
87.000 tone Aninoasa care şi-au întrecut sarcinile oaliştilor 3.498 tone de metal în mine­ torilor din G.A.S. si efectueze în pe­ struguri, fapt ce va permite terminarea
extracţiei de cărbuni cu cîte 2-3,4 pro­
reu peste plan, iar cei din Ghelar 4.745
acestei lucrări pînă ta 20 octombrie.
cente. EUGENIA POP tone mai mult decit prevedeau sarcini­ rioada optimă culesul şi vinificarea stru­ Pentru obţinerea unor vinuri dc buna
gurilor.
U N O R C IF R E cărbune peste plan corespondentă le perioadei respective. Avînd terminate pregătirile la centre­ calitate culesul şi vinificarea strugurilor
N. TRAIAN le de vinificarc şi realizînd o planifica­ se face pe soiuri.
Cu fiecare luna, pe graficul întrecerii corespondent
Zilele trecute, la sediul organiza­ faţă de 4,10 la sută, cît preve'de ci­ minerilor din Valea Jiului se înscriu noi Furnalelor
ţiei de partid de la secţia a ll-a fra admisă. succese. Conduşi de organizaţiile de Cu contribuţia De ce numai 50 ba de teren pregătit ?
furnale a C.S.H. s-au întîlnit secre­ Discuţiile purtate de cei patru se­ partid, minerii din exploatările celui mai mai mult minereu
mare bazin carbonifer al ţării şi-au or­
tarii organizaţiilor de baza. Se în­ cretari ai organizaţiilor de partid, Colectiviştii din Rapolt au prevăzut renului dc culturile tîrzii dc toamnă.
cheiase al treilea trimestru a| anu­ la care a participat şi conducerea ganizat mai bine munca, au aplicat larg întregului colectiv sa însamînţeze în această toamnă 300 Astfel, deşi sfecla s-a recoltat de pe în­
în producţie experienţa înaintată a frun­
lui. Adunaţi într-o şedinţă opera­ secţiei, s-au axat pe măsurile ce tre­ taşilor. Iniţiative cum sînt : „Două cîm- La sfîrşitul lunii septembrie minerii hectare cu cereale păioasc, din care cu treaga suprafaţă dc 20 ha., transportul ei
tivă, cei 4 secretari urmăreau să-şi buie luate în vederea continuării şi­ puri de cărbune în fiecare schimb, din din Teliuc şi Ghelar au încheiat bilan­ grîu 270 ha. Pentru ca lucrările să se la punctul dc recepţie din Simcria se
Printre muncitorii sectorului Haţeg
pună de acord obiectivele ce tre­ rului succeselor, menţinerii entu­ fiecare aripă dc abataj cameră" şi „Două ţuri care scot în evidenţă strădaniile din cadrul întreprinderii forestiere Ha­ desfăşoare în bune condiţiuni, la G.A.C. face mai anevoios. Dc asemenea, pe cele
buie înfăptuite pentru ca şi în ul­ fîşii pe zi din abatajele frontale", au fost depuse pentru ca furnalele Hunedoarei ţeg, care au obţinut succese de scamă în de aici au fost repartizate trei tractoa­ 43 de hectare cultivate cu cartofi şi 180
timul trimestru al anului, colectivul ziasmului general în întrecerea so­ îmbrăţişate de toate colectivele exploa­ şi Călanului să fie aprovizionate b timp producţie se numără şi cei din parchetul re care lucrează la pregătirea terenului ha. cu porumb abia s-a început recolta­
secţiei să-şi poată îndeplini planul cialistă. Cu acest prilej, s-a hotarît tărilor din Valea Jiului, avînd ca urmare cu minereu mult şi de bună calitate. Fa­ Poiana Omului. Ei şi-au depăşit lună de şi la însămînţări. Realizările obţinute tul zilele trecute.
*de producţie şi angajamentele luate să se urmărească îndeaproape tra­ sporirea vitezelor de avansare în abata­ ţă de sarcinile planificate minerii din lună sarcinile de plan. Ca urmare, de la pînă în prezent, respectiv 50 de hectare Pentru ca lucrările dc însămînţări să
Teliuc au trimis furnalelor în plus 1927
In întrecerea socialistă. ducerea în viaţă a măsurilor tehni- je şi creşterea producţiei. Astfel, în luna tone, iar cei dc la Ghelar 2.525 tone de începutul anului şi pîni în prezent au dc teren arat şi doar 20 ha. însămânţa­ se desfăşoare în cadrul epocii optime
co-organizatorice pentru ca în tri­ septembrie, planul extracţiei de cărbu­ te, sînt o dovadă a faptului că mijloa­ este necesar ca organizaţia dc partid din
Cifrele cuprinse în situaţia opera­ minereu de fier. dat peste prevederile planului 373 m.c.
tivă prezentată de planificator, erau mestrul IV să se realizeze indicatorii ne a fost depăşit cu mai mult dc 6.600 Depăşirea planului extracţiei de mine­ buşteni din fag pentru gater, 115 m.c. cele mecanice nu sînt folosite la întrea­ gospodărie si mobilizeze pe colectivişti
ta lucrările de recoltare şi eliberare a te­
semnificative: după‘ 9 luni de în­ prevăzuţi pentru anul viitor. Dintre tone. Adăugată la plusul realizat în pri­ reu este urmarea aplicării pe scară largă buşteni din fag pentru derulaj, 110 m.c. ga lor capacitate de lucru. Această si­ renului, astfel ca tractoarele şi semini-
lemn din fag pentru celuloză, 50 mx.
trecere au fost elaborate peste pre­ principalele măsuri prevăzute în pla­ mele trei trimestre, cantitatea de cărbu­ a metodelor de exploatare de mare pro­ tuaţie sc datoreşte in marc măsură in­
vederile planului 35 000 tone fontă. nul M.T.O. menţionăm pe cele cu ne extras peste plan totalizează 87.534 ductivitate şi extinderii mecanizării lemn din fag pentru doage. suficientei preocupări din partea consi­ torile si poată fi folosite cu un randa­
ment sporit.
liului de conducere pentru eliberarea te­
Realizările de pînă acum se datoresc
Numai în trimestrul III, depăşirile privire la mărirea debitului de gaz tone. muncii în abataj. aplicării în producţie a unor masuri e-
de plan se ridică la 9.691 tone fon­ metan pentru a se putea insufla în Demne de remarcat sînt rezultatele Pe lingă depăşirea planului extracţiei ficace. Munca în cadrul brigăzii a fost
tă, din care peste 2.000 tone în ul­ furnale aer cald la o temperatură obţinute dc minerii din Uricani. Depă- dc minereu, cele două colective de mun­ bine organizată, s-a desfăşurat pe baza îngrăşăminte organice şi minerale
tima lună. Cifrele mai poartă însă de 900 grade Celsius, reducerea şindu-şi ritmic sarcinile de plan minerii că au livrat furnalelor peste plan şi me­ unui grafic, iar utilajele au fost folosite
şi o altă semnificaţie : întreaga can­ timpului de opriri planificate si ac­ de aici şi-au întrecut şi în luna septem­ tal în minereu. La Teliuc plusul de me­ la întreaga lor capacitate. Şeful de par­
titate de fontă realizată peste plan cidentale sub 2 la sută din timpul brie planul extracţiei de cărbuni cu tal se ridică în luna septembrie la 393 chet, Constantin Dodu, a sprijinit în pe suprafeţe însemnate
tone, iar la Ghelar la 661 tone. Dînd o
a fost elaborată numai cu cocs eco­ calendaristic, respectarea planului deosebită atenţie calităţii minereului, în permanenţă muncitorii, arătîndu-lc con­
nomisit. Iată aşadar că angajamen­ de reparaţii şi îmbunătăţirea cali­ 2.442 tone. Cu planul depăşit au înche­ cele trei trimestre care s-au scurs din a- cret cum să deservească mecanismele, pe suprafeţele ce urmează a se însămînţa
tul furnaliştilor din secţia a ll-a (re­ tăţii acestora în vederea prelungirii iat luna septembrie şi colectivele ex­ cum să folosească mai bine timpul de Cunoscînd faptul că sporirea fertilită­ cu cereale în această toamnă, a întregit
lucru. Tovarăşul Nuţu Raţ, şeful brigă­
înnoit pentru a Ill-a oară), a fost duratei de funcţionare a agregate­ ploatărilor minere din Lonea, Lupcni şi cest an minerii din Teliuc au trimis fur- zii complexe, a repartizat judicios mun­ ţii solului constituie unul din factorii cantităţi de îngrăşăminte organice şi
din nou depăşit. lor, schimbarea benzii transportoa­ citorii pe operaţii de lucru, ţinînd sea­ care influenţează pozitiv asupra creşte­ chimice existente în cadrul gospodăriei
Totodată, la preţul de cost s-au re de cocs pentru prevenirea stran­ ma dc. calificarea fiecăruia, dc experien­ rii producţiei dc cereale la hectar, co­ colective. Folosind judicios mijloacele
înregistrat economii în valoare de gulărilor în alimentarea cu cocs a CU AUTOCARUL PRIN ŢARĂ ţa dobîndită. lectiviştii din Doştat, raionul Sebeş, se de transport, colectiviştii din Doştat au
peste 12.000.000 lei, iar declasatele furnalelor. La obţinerea succeselor amintite a preocupi cu răspundere de această acţi­ transportat în cîmp peste 2200 tone gu­
au fost reduse la numai 0,96 la sută A. DANUŢ contribuit din plin întregul colectiv de une. Pentru ridicarea fertilităţii terenu­ noi dc grajd şi 5 tone îngrăşăminte chi­
Cei 34 de muncitori ai minei Lupeni ţia realizărilor economici naţionale a munca. lui pe baza schiţei de fertilizare întoc­ mice, fertilizînd astfel aproape 30 Ia
care aveau să plece într-o frumoasă ex­ R.P.R. Mii de vizitatori au acelaşi drum. GH. ALBEANU sută din suprafaţa repartizată a se în-
cursie prin ţară, sosiră mai devreme dc- Modernul şi atrăgătorul ansamblu arhi­ . corespondent mită dc specialişti, s-a trecut la trans­ sămînţa cu grîu, orz şi secară.
portul în cîmp şi incorporarea in sol,
S-au deschis cursurile universităţii muncitoreşti cît ora fixată. Feţele lor îmbujorate ex­ tectonic care adăposteşte expoziţia, con­
primau bucurie. Mulţi cercau informaţii
struit din metal şi sticlă îneîntă privirile.
privind traseul de la şofer. Acesta răs­ Gruput se opreşte cîteva minute în faţa
Vineri 2 octombrie a.c., la secţia a ginerul Petru Opriş. In planul tematic pundea Ia fiecare întrebare. Cunoştea instalaţiilor dc foraj, a noilor locomoti­
Il-a furnale a C.S. Hunedoara a avut al universităţii sint prevăzute atât lec­ drumul. Doar ou era prima dată cînd ve Diesel electrice, a noilor vagoane de
loc festivitatea deschiderii cursurilor ţii de cultura generală cît şi expuneri însoţea pe excursionişti. călători. In pavilionul central se vizitea­
universităţii muncitoreşti, la care sînt cu caracter tehnic. ză fiecare stand. Impresionează în pri­
încadraţi 96 de furn.ilişti. GHEORGHE DIMITRIU Grupul excursioniştilor a admirat pri­ mul rînd exponatele industriei construc­
Prima lecţie a fost predata de in­ corespondent veliştile defileului Văii Jiului, combina­
tul forestier de la Preajba, noile con­ toare de maşini şi a prelucrării metale­
strucţii ale patriei noastre întâlnite în lor, a industriei electrotehnice, siderur*
cale. De departe silueta cetăţii chimiei ol­ R'ce.
Cele văzute vor rămîne mult timp în
La electrificarea comunei teneşti domină împrejurimile. Oameni memoria muncitorilor Moraru Constan­
harnici care au luat parte Ia construcţia
multor „cetăţi" se mişcau grăbiţi din- tin, Bogdan Ion, Soion Iosif, Horo Adal-
tr-un loc în altul. bert cît şi a celorlalţi vizitatori.
In cadrul lucrărilor din contribuţia In satul Oicjdca, unde urmează să se ...Ploieşti, Cîmpina, rămîn în urmă.
voluntară, votate de cetăţenii comunei extindă reţeaua electrică pe încă 2 km Craiova întlmpină pe excursionişti ca Dc departe se zăreşte impunătoarea clă­
Galda dc Jos, s-a prevăzut terminarea de airazi, pîni acum s-a strîns în ca­ 0 gazdă ospitalieră. După o întrerupere dire a Muzeului Doftana. Timp dc 2 ore
electrificării. Astfel, în satul de cen­ drul contribuţiei voluntare suma de dc o oră, în care timp au putut admi­ excursioniştii au vizitat muzeul. O ade­
tru, reţeaua dc joasă tensiune s-a ex­ 19.000 lei. In acelaşi timp la Mesen- ra noile construcţii, teatrul naţional, vărată lecţie dc istorie a partidului nos­
tins pe străzi cu încă 3 km. Pe toate tca i-cu procurat pe plan local 35 stîlpi construcţiile social-culturalc, autocarul tru ! In locul unde a murit Hie Pintilie,
străzile satului dc centru există acum pentru joasă tensiune şi s-au strîns din sc îndreaptă spre Piteşti. comunist înflăcărat, neînfricat luptător
reţea electrică. contribuţia voluntară 11.000 lei. Piteştiul, a apărut complet schimbat. pentru cauza poporului, grupul ex­
Străzi largi, curate, blocuri cu cîte 4 c- cursioniştilor a păstrat un moment de
taje. reculegere.
Bucureşti, ţinta călătoriei excursioniş­ Am admirat apoi din goana autocaru­
tilor. Ghidul O.N.T. Carpaţi întîmpinâ lui minunata Vale a Prahovei : Sinaia,
grupul cu tradiţionalul „Bine aţi venit". Poiana Ţapului, Buşteni, Predeal...
1 se răspunde „Noroc bun" aşa ca la mi­
Pretutindeni, minerii din Lupeni au
neri.
întîlnit grupuri de vizitatori dornici de
In turul oraşului Bucureşti minerii au
a-şi cunoaşte mai bine ţara, realizările şi
putut admira printre altele, impunătoa­
rele construcţii ale magistralei Nord- frumuseţile ci.
EUGEN POPA In vederea pregătirii unui pat germinativ corespunzător, la gospodăria colectivi din Miercurea, pe unele
Sud, Calea Grîviţei, Stadionul 23 August,
unde arătura este bolovănoasă, înainte de însămînţare se efectuează discuirea terenului
Ateneul RJ\R., noua clădire a circului... MIRCEA C1NCORA In fotografiei Traotoristul Constantin Lan ga lucrînd la discuit,
Autocarul se îndreaptă apoi spre Expozi­ corespondenţi Foto: Vs ONOIU
PE ŞANTIERELE DIN VALEA JIULUI acesta. Prin întocmirea unor riguroa­
se planificări a muncii, prin eşalona­
rea judicioasă a lucrărilor de instalaţii
cu cele de construcţii, centrala va pu­
tea fi gata. Este necesar să se acţio­
RITMUL DE EXECUŢIE TREBUIE INTENSIFICAT neze cu hotărîre şi seriozitate, altfel
nici blocurile nu vor putea fi predate.

Fără a diminua preocupările con­ tul de neîntemeiată dacă ne gindim că Timpul de execuţie va putea fi sim­ la 30 septembrie, iar ultimele două îa VULCAN
structorilor în direcţia îndeplinirii sar­ în această privinţă ar fi trebuit să e- ţitor scurtat dacă se va organiza, prin 31 august. In prezent, deşi timpul ini­
cinilor încredinţate, in articolul de faţă xiste mai multă preocupare, atît din aducerea unei echipe de instalatori, ţial de execuţie a fost depăşit, încă
ne vom ocupa de unele deficienţe cc partea şantierului, cît şi a grupului. Ac­ munca în două schimburi. Totodată, se fac diverse remedii: vopsitorii, pre­ © Organizarea muncii
se manifestă încă în munca colecti­ ţiunile de recrutare a braţelor de mun­ va trebui făcută o planificare cît mai cum şi turnarea unor părţi ale scă­
velor şantierelor respective şi fac ca ca s-au intensificat abia cînd s-a con­ judicioasă, mobilizatoare, a lucrărilor rilor exterioare etc. S-a ajuns în aceas­ trebuie îmbunătăţită ® De
rezultatele să nu se ridice la nivelul statat mai din plin că realizarea pla­ pe zile şi oameni. Mai mult ca oricînd tă situaţie din cauză că munca nu s-a
posibilităţilor. ce nu se lucrează în lanţ cu
nului fizic este periclitată. echipele dc instalatori vor trebui să desfăşurat organizat. Organizarea pro­
fructifice fiecare minut din zilele de ducţiei pe flux tehnologic este nece­
Pe şantierul din Petroşani, la aceasta
PETROŞANI dată, se impune rezolvarea cît mai ur­ muncă. sară pretutindeni. Aici a fost cu atît flux continuu ?
gentă a unei probleme esenţiale, scă­ mai necesară cu cît în cele 9 luni care
pată nejustificat din vedere, care con­ PETRILA au trecut pînă acum au lipsit o scamă După spusele constructorilor „Vul­
© Un şantier cu rezultate diţionează predarea apartamentelor din de muncitori. Conducerea şantierului canul are ponderea cea mai mare în
anul acesta. Este vorba de terminarea (şef, ing. Adrian Gornoviccanu) a con­ privinţa predărilor dc apartamente pe
mai bune ® 0 problemă celor doua centrale termice (nr. 1 şi tinuat însă să acţioneze mai puţin or­ ansamblul grupului dc şantiere nr. 3“*
nr. 2), care deservesc peste 650 apar­ ® Graficele de execuţie ganizat, in anumite ocazii chiar fără a A. OARGĂ
esenţială scăpată din vedere tamente ce vor fi predate pînă la 31 avea o orientare din cele mai bune. (Continuate In pag. 3-a)
decembrie. nu sînt respectate ® Cu Numai aşa sc explică de cc centrala ter­
Se apreciază că şantierul din Petro­ La cele doua centrale termice lucră­ mică, este nepermis dc rămasa in urmă.
şani, în comparaţie cu celelalte şantiere rile au fost tărăgănate; aici, fie că ce se vor încălzi De ce ? Singur, şeful şantierului şi-a
din Valea Jiului, a obţinut, pînă în .ritmul de muncă n-a fost corespunză­ recunoscut culpa, afirmînd că „deşi L a co n c re t
piczcnt, rezultatele cele mai bune. Aici tor, fie că au lipsit materialele nece­ apartamentele ce se predau? am avut la dispoziţie proiecte încă din
productivitatea muncii a fost realizata sare. Cu eforturi foarte susţinute, cen­ aprilie, nu am privit cu maximum dc
şi depăşită pe cele 9 luni ale anului şi trala termică nr. 1, va putea fi dată Şantierul de aici arc ca sarcină de răspundere problema predării centra­ Echipa de instalatori de la
s-au predat 320 apartamente. Dar, ci­ în folosinţă, cu unele provizorate, la execuţie în acest an 344 apartamen­ lei termice. E vina mea că n-am con­ IG O. Deva condusă dc T. Ra-
fra respectivă nu reprezintă decit ju­ 20 octombrie. La centrala termică nr. te. Fînă acum, deşi trebuiau predate centrat o parte din oameni la con­ cheru, obişnuieşte să lucreze cu
mătate din planul pe anul 1964. Pen­ 2, situaţia este mai îngrijorătoare ; aici mai bine dc jumătate, încă nu s-a dat strucţia acestui obiectiv. aparatul dc sudura fără mano­
tru perioada de execuţie care a trecut abia au fost turnate anumite părţi de în folosinţă nimic. In urma unei vizi­ Doar o simplă recunoaştere a unei metru dc presiune la tubul de
cifra realizată este mică. Una din cau­ rezistenţă, iar din instalaţii nu s-a mon­ te la locurile de munci se constată că vinovăţii nu este deajuns. In timpul oxigen.
zele esenţiale pentru care la capitolul tat nimic. Timpul este înaintat. De graficele de execuţie, întocmite pentru
Tîmplarut modelor Pctrică Viorcl, de la Atelierele centrale Gurabarza, plan fizic rezultatele rînt necorespun­ aceea se impune ca acest obiectiv să fiecare obiectiv aflat în construcţie, nu care a mai rămas, şi cel tîrziu pînă
execută lucrări de buna calitate şi depăşeşte planul lunar în medie cu 20 zătoare o constituie lipsa braţelor de fie dat în folosinţa pînă cel tîrziu Ia sînt respectate. Blocurile E4, E2, F.3 la 15 noiembrie, centrala termică va
la sută. muncă. Această „scuză" însă este des­ începutul lunii noiembrie. erau prevăzute a sc termina : primul trebui să furnizeze căldura necesară a-
partamentclor cc trebuie predate anul

© Sala de soec- grafic „Oltenia în cînt şi joc". echipele Metalul $î Minerul Deva. triale şi social-culturale din oraş, derurgistul” din Hunedoara se va
tacole a Casei ra­ & La Deva, Teatrul de stat Re­ îmbogăţi cunoştinţele de cultură
ionale de cultură şiţa prezintă astă seară, în sala La Petroşani, echipa de handbal iar după-amiază vor viziona întîl- organiza o acţiune de masă cu generală ale femeilor.
din oraşul Orăş- „Arta", piesa „Se caută un min­ în şapte fete Ş.S.E. va înlîlni for­ nirea de fotbal de categoria B din­ cartea pentru copii, urmată de d In sala cinematografului
tie găzduieşte în maţia timişoreană Constructorul. tre echipele „Clujeana" din loca­ film. Tot aici, la ora 10, va avea „Arta" şi la şcoala pedagogică din
cinos", comedie în trei acte (4 ta­ Deosebit de atractive se anun­ litate şi A.S. Cugir. loc o şedinţă în cadrul lectoratu- oraşul regional Deva, la ora 8, vor
această seară co­ blouri) de Dimitris Psathas. ţă şi întîlnirile din campionatul re­ # Un grup de 80 salariaţi din lui cu părinţii. avea loc conferinţe pe teme de
lectivul Teatru­ # Stadioanele din majoritatea gional de fotbal. Reţin atenţia mai
lui de stat din întreprinderile şi instituţiile oraşu­ 6 Comitetele de femei din Bă­ circulaţie, la care participă toţi
localităţilor din regiunea noastră
Piteşti care prezintă pentru oame­ vor cunoaşte din nou animaţia ales meciurile din Orăştie, Ghe­ lui Deva vor pleca azi la Hune­ nită, Iscroni, Cîmpul lui Neag şi conducătorii auto
lar, Lonea şi Vulcan.
nii muncii din Orăştie piesa „O specifică întrecerilor. Fără îndoială doara. Participanţii la excursia or­ Lonea au organizat pentru azi de pe raza ora­
zi minunată". „capul de afiş” îl constituie meciul # Prin O.N.T. „Carpaţi", filia­ ganizată de O.N.T. „Carpaţi", vor expunerea în faţa gospodinelor din şului.
& După ce s-a produs pe scena la Deva, un număr de 200 munci­ urmări întrecerea dintre echipele La sala „Arta",
teatrului „Arta” din Deva, ansam­ de fotbal dintre fruntaşele cate­ tori, ingineri şi tehnicieni din Cu- de fotbal „Metalul" din localitate localităţile respective a conferin­ după conferinţă,
goriei B, jiul Petrila şi Recolta Că­
blu) artistic „Nicolae Bălcescu' din rei. Un meci interesant se anunţă gir, împreună cu familiile lor, au şi „Minerul" Deva, din cadrul ca­ ţei „Viaţa nouă a satului, oglin­
Craiova a poposit azi în oraşul si- plecat astăzi într-o excursie la dită în literatură". Aceasta face va rula un film
derurgiştilor hunedoreni, unde va şi la Hunedoara unde în cadrul ca­ Cluj. Cu această ocazie excursio­ tegoriei C. parte din ciclul de conferinţe ce documentar pri­ — Ce faci cu N.T.S.-ul ?
prezenta spectacolul muzical-core- tegoriei C, seria vest, se întîlnesc niştii vor vizita obiective indus­ & La ora 9, în sala clubului „Si- se ţin periodic cu scopul de a vind circulaţia.. — „N.T.S.-ul" ? I Se găseşte la bL
bliotcca tehnici.