Page 14 - 1964-10

PaR. 2
Drumul socialismului Nr. 3038

s
Pe urmele nat u r aii til or
Viata mw a m oţilor amassaga» ne

Peisajul Ţârii moţilor le înlîmpi- lor Diesel-eleclricc, iar în locul Prosper din lavansloM lUangusta.
nă semeţ şi dur in măreţia-i inega­ trocului şi a roabei au apărut cra-
labilă. Relieful muntos posedă bo­ ţerc şa benzi transportoare. La Inamicul public nr. 1 al populaţiei
gate şi variate resurse naturale : gura minelor se inalţă complexe bibanul ©eeainie din India este şarpele cobra; zeci
Deasupia munţilor se întind cit sociale, cantine, cluburi, săli de ci­ de mii dc oameni mor in fiecare an
veri cu ochii păduri, jineţe şi pă­ nema Aparatele marchează 12 m adin- portul Lamu un băiat caic înota a din cauza veninului lui. Este deci
şuni ; in adincuri sint zăcăminte In acelaşi timp şi exploatările cime. bibanul oceanic stă nemişcat fost pur şi simplu înghiţit de un explicabil de ce duşmanul neîmpă­
de minerale In anii regimului bur- forestiere au fost înzestrate cu uti­ in faţa grotei sale. suspendai in spa­ „chewa". hi vara anului 1963, fran­ cat al cobrei, mica manguslă — ani­
ghezo-moşieresc. resursele naturale laje de marc productivitate, fapt ţiul marin, aparent indiferent la pre­ cezul Michel Chanu, instructor pen­ mal de pradă ceva mai mare ca o
ale acestei părţi a ţării au fost ne­ care a făcut să crească continuu zenţa străinilor. La această adiuci- tru vinutoarea submarină, af lin du­ veveriţă — este venerat in India şi
raţional şi incomplet valorificate gradul de mecanizare. me, pielea lui pare neagră-albăstrie. se cu un grup de elevi in Keya, adăpostit pe lingă casa omului. In
întreaga industrie era reprezentată De fapt, ea este cafenie, ca pielea a fost vizitat de trimişii unui sat „Cartea Junglei", liipling a descris
doar prin citeva mine particulare Versurile, ascunzind in ele în­ tăbăcită, stropită cu galben sau de pescari indigeni. Aceştia auzise­ minunat lupta intre mangusta Rikki
şi una singură a statului. In aceste treaga tragedie a unei vrednice verde. ră despre „bwana samaki“ — slă- Tikki Tawi şi cobra Nag, terminată,
populaţii (le munteni: „A plecat
mine, moţii lucrau dc cum se zărea moţul prin fată cu doniţe şi ciu­ Lingă grotă, bibanul se leagănă pinul care ucide peşti giganţi — şi cu toate duelurile similare, cu uci­
de ziuă şi piuă noaptea, cu unelte b ă r e n u - ş i mai găsesc astăzi ros­ leneş Privindu-l mai atent., constaţi au venit să-l roage să-i salveze de derea cobrei.
şi in condiţii primitive. Adeseori, că te urmăreşte şi el. Are ochii mari. un chewa uriaş, pe care îl denu­ Dar mangusta nu distruge numai
pe porţile minelor se putea citi a- tul. Moţul este astăzi un om aşe­ bulbucaţi, şi o gură enormă. Ari­ meau „diavolul cocoşat" si ii atri­
vizul : „închis piuă la noi dispu- zat., la casa lui. Un om care şi-a pioarele pectorale, desfăşurate ca buiau puteri supranaturale. Biba­ şerpii, ci şi tot felul dc animale mici,
dobîndit deplina demnitate, certi­
precum şi păsări, fiind mare ama­
ziţiuni"... urechile unui elefant, ii asigură e- nul le distrugea plasele şi iu ultima
tudinea zilei de miine vreme înghiţise trei scufundători. toare de ouă. Pe la 1870, în insula
Cu nimic nu era mai bună soar­ chilibrul. Vinătorul submarin Intil- Jamaica din America Centrală, şo­
ta lemnarului moţ. Iată citeva fapte: dacă in urmă neşte rar un asemenea exemplar. Timp de o săplămiuă, Chanu a ex­ bolanii s-au înmulţit în aşa măsură U R S S. — Casa-muzeu a lui V. I. Latin din Gorki. V. 1 Lemn
cu 20 de ani, pentru un kilogram plorat coasta, fără a da de monstru. şi N. K Krupskaia au trăit aici in toamna anului 1918 şi in iarna ani­
După cc o iarnă întreagă se de sare sau un litru de petrol lam- Ca să vtnezi un biban oceanic tre­ Jn sfîrşit, l-a descoperit. „Inchipui- incit au devenit un adevărat flagel.
lupta cu zăpezile căulind un lemn pant, moţul traversa munţii pînă buie să le strecori încet pentru a ţi-vă un Cadillac cu botul căscat — Au fost aduse pe insulă nouă man- lor 1920—1921.
bunde lucru, după ce-l transforma, la prăi'ălia din tirg. astăzi în fie­ ieşi din cimpul lui vizual, să-ţi în­ povestea mai tirziu Chanu. Ar fi fost guste, care in decurs de un deceniu
cu unelte rudimentare, in atelie­ care sat există cel puţin un maga­ carci arma pentru o putere de tir o nebunie să înfrunt asemenea ani­ au stîrpit toţi şobolanii; dar o dală
rul care de fapt ii era şi casă. in zin. O curbă interesantă. in con­ maximă, să le legeni la suprafaţa mal fără mijloace speciale”. Unul cu ei au dispărut şi celelalte ani­
doage, ciubăre sau şindrile, primă­ tinuă ascensiune de la un an la al­ apei încet ca să nu foci valuri, să din ele a fost faimosul „coea-cola11 male mici, rozătoarele, porumbeii,
vara, o dală cu topirea zăpezilor, tul, fixează valoarea mărfurilor înoţi rapid spre fund, să te apropii — dispozitiv construit pentru prin­ păsările cintătoare, reptilele utile.
începea marele exod spre cele pa­ vindute: anul trecut au fost desfă­ la adăpostul algelor şi să tragi... derea bibanilor gigantici care fac Jn schimb s-au înmulţit insectele
tru zări ale ţării, să-şi vindă „mar­ cute in „Ţara moţilor" de trei ori Cu o vioiciune uimitoare, bibanul nenumărate victime lingă coastele cu care se hrăneau aceste animale Adevăratul Tartari» din Tarascon ria, sint in general puţin agresivi şi. ţ>.li­
fa". şi jumătate mai multe produse de- oceanic, dc citeva zeci de kilograme, Braziliei. El este format dintr-un şi păsări, mangusta devenind la ria­ In satul Pignans, aproape dc Toulon, niai noaptea tirziu atacă omul adormit.
Peste aceste dramatice privelişti cit in 1954. a dispărut intr-o fracţiune de se­ flotor mare de care este legat cu dul lut flagelul insulei — oşa cum s-a inaugurat o statuie ridicată in cins­ Malaria fiind definitiv eradicată, chiar
se aşterneau altele ; boli, neştiinţă Edificator in privinţa asigurării cundă In faţa grotei se înalţă un nn cablu solid un harpon de oţel. tea lui Jules Gcrard, renumitul vînător dacă anofelul l-ar înţepa pc om, nu î*ar
de carte. unor condiţii de trai tot mai bune norişor de nisip... singura măr tune Harponul este lansat cu un jet de s-a întîmplat cu iepurii in Austra­ de Ici, eroul a căror aventuri i-a inspi­ transmite boala.
Eliberarea a însemnat pentru pentru moţii mineri şi lemnari este a fulgerătoarei dispariţii. Vinătorul lia. Au trebuit luate măsuri pentru rat scriitorului Alpltonsc Daudct figura Viaţa ţînţarilor este scurta — citeva
rămîne la pîndă in faţa grotei, nu
Ţara moţilor, ca de altfel pentru şi numărul mare de locuinţe care vrea să abandoneze. De zece ori re­ gaz (bioxid de carbon sau altul), din- distrugerea mangustelor — ceea ce legendarului Tartarin din Tarascon. Sta­ săptămîni. Dacă mai vine şi un viiu pu­
întreaga ţară, începutul unei ere s-nu ridicat in ultimii 10 ani în vine la suprafaţă pentru a se în­ tr-o butelie, prinsă de trăgaciul ar­ a fost mai greu, — pentru a resta­ tuia este lucrară din fier forjat şi apar­ ternic, sau o noapte rece (sub -f- 5°C),
luminoase Moţii au pornit să-şi satele si comunele moţeşti: peste călzi, de zece ori se scufundă pînă mei de vinătoare submarină. Bute­ bili in cele din urmă un echilibru ţine sculptorului parizian Olivicr Dcs- dispar cu lotul.
făurească o istorie nouă Statul 4 700 de case noi, precum si 300 la grota cea întunecată Bibanul a lia are foima unei sticle de coca- champs. Oraş pe acţiuni
nostru dcmoerat-popular a investit apartamente pentru mineri. Şcolile plecat de mult. S-a strecurat prin­ vital, tulburat de aducerea lor pe Acum 140 dc ani sc năştea în acest In Saxonia inferioara (R F.G.) sc cons­
in fiecare an sume importante pen­ presărate in toate comunele, că­ tre galeriile grotei, prin cavernele cola, dc unde l se trage şi numele. insulă. sat provensal, Jules Gcrard. La vîrsta truieşte după planurile arhitectului şi ut.
tru dezvoltarea economică şi so- minele culturale, casele de cultură, submarine, prin labirintul dc pietre. de 24 dc ani cl s-a angajat ca voluntar banistului american Brasscrt un oraş
cial-culturală a satelor şi oraşelor bibliotecile, cinematografele, spi­ în cavaleria truccască. Trimis în Alge­ proicotat a fi un fel dc Brasilic vest-ger-
din Munţii Apuseni. O serie de ci­ talele şi dispensarele toate noi, Bibanul oceanic face parte din fa­ ria, unde pe atunci leii şi alte animale mană. Oraşul va avea o suprafaţă de
fre şi fapte sint edificatoare: în răspindite in întreaga Ţară a mo­ milia Serranideclor, care a apărut sălbatice făceau zilnic incursiuni in sate 213 km'^ şi 115.000 locuitori.
in mări incă in era secundară. El
ultimii 10 ani, suma investiţiilor ţilor sint alte succese fu bătălia provocînd numeroase victime, Gcrard Lucrările dc construcţie sânt conduse
S-a ridicat la peste 862 milioane dc pentru bunăstarea omului trăieşte in Oceanul Indian, in Ma­ şi-a jurat că nu va părăsi acele lacuri dc un consiliu dc administraţie care co­
lei, cea mai mare parte a sumei rca Mediterană, in Marca Roşie,
Viaţa moţilor a pornit pe un fă­ Marea Antilelor, zona tropicală a pînă cind nu va extermina toate sălbăti­ ordonează activitatea a 2ccc întreprin­
fiind îndreptată, spre dezvoltarea ciunile. A fost momentul dc răscruce deri.
gaş nou, intr-un ritm impetuos, in Atlanticului, pe coastele Braziliei,
industriei miniere şi forestiere. In ale Pacificului. In regiunile euro­ din viaţa lui, căci din spahiu s-a trans­ Oraşul va fi administrat după exem­
condiţii radical deosebite de cele
anii dc după eliberare au fost re­ pene bibanul nu depăşeşte greuta­ format dintr-o dată intr-un aprig vînă­ plul unei societăţi pe acţiuni. In prezent
de altădată Ţara moţilor înflo­ tor. El a căpătat porecla dc „judecător „pachetul* ccl mai marc de acţiuni ale
deschise şi dotate modern minele tea de 40—50 kg. In apele braziliene
reşte ., atinge însă sute de kilograme. In al nisipurilor". A scris şi citeva cărţi, oraşului Salzgittcr aparţine guvernului
lăsate in părăsire de regimul tre­ care l-au făcut foarte cunoscut, în spe­ federal. In cîţiva ani sc va proceda la vîn-
VAS1LE ŞOFRON1E apropierea coastelor Texasului, zoo­
cut. Caii şi vagonctul împins cu corespondentul Agernrcs logul american prof. Shoemalccr a cial, în rîndurilc tineretului francez. In z a ren acestora, şi 20 la sută din acţiuni
umărul au cedat locul locomotive­ pentru regiunea Cluj identificat un exemplar de 346 kg, 1864, după 14 ani petrecuţi în Africa, vor fi păstrate de stat, 20 la sulă vor fi
lung de 3 m. Gcrard s-a întors pentru scurt timp în date provinciei Saxonîa Inferioară, iar
Intr-o comunicare despre o călă­ satul natal. celelalte 60 la sută vor fi împărţite lo­
torie dc studii in Oceanul Indian, Aventurile îl atrăgeau insa mai mult cuitorilor.
Adrian Conan Doyle, fiul marelui decît liniştea Salului său, aşa că după Ciocolată poliţistă
romancier englez, arată că lingă citeva luni s-a întors în Africa, în frun­ Un fabricant dc ciocolată din Bully-
portul Mombasa (Kenya), pescarii tea unei expediţii îndrăzneţe, patronată an-dcr-Moscl a descoperit, după o an­
au intilnit „chewas" verzi (denumi­ dc Societatea Britanică de Geografie. El chetă făcută in rîndurilc consumatori­
rea in limba swahili a bibanului intenţiona sa treacă prin Sierra Lconc lor, că cititorii dc romane poliţiste se
uriaş), de peste 1.000 kg, iar lingă pini Ja izvoarele Nigerului, iar dc ac*o numără printre cei mai nuri consuma­
sli ajungă in Algeria pe drumurile fără tori dc ciocolata.
sfîrşit ale Saharci. Din nefericire, expe­ Fabricantul a hotarît să ofere pc vi­
diţia a eşuat, Gcrard fiind ucis dc indi­ itor o nuvelă poliţistă oricui cumpără
Expoziţie internaţională geni într-o luptă pe malurile unui rîu un pachet dc ciocolată produs dc fabri­
din Sierra Lconc. ; ca sa. Sc pare că jdeea n fost foarte bună,
de caricaturi La vinătoare de ţînţari căci vînzarea a crescut considerabil.
Precocitate
Recent, lucrătorii revistei satirice In R. P. Ungară, pentru a combate La vîrsta de 3 ani Luigi Solano (Ita­
poloneze „Szpilki" au trimis unor ca- în mod eficace ţînţarîi din staţiunile dc lia) a participat Ia un concurs radiolo-
ricaturişti renumiţi, precum şi redac­ odihnă, mai mulţi cercetători ştiinţifici nic la care a citat numele a 40 de ope­
ţiilor revistelor satirice din numeroase s-au oferit voluntar să se expună atacu­ re literare italiene şi străine şi capitale­
ţări o scrisoare cu următorul conţinut: rilor acestor insecte, cu scopul de a le a 60 dc ţări. Cîţiva ani mai tirziu,
„Szpilki** vă roagă să trimiteţi un de­ identifica speciile de ţînţari şi a stabili Luigi a studiat la Roma franceza şi en­
sen pentru expoziţia de caricaturi apoi căile cclc mai eficace pentru dis­ gleza într-o şcoală frecventată numai dc
„Lumea rîdc”. trugerea lor. Ei capturau ţînţarii — care
Numărul celor care au răspuns la sc aşezau pc braţele sau picioarele lor adulţi. La 9 ani a primit diploma dc ab­
invitaţia revistei poloneze a depăşit dezgolite — cu ajutorul unor ţevi spe­ solvire a acestei şcoli. Acum Luigi este
în vîrstă de 13 ani şi a fost invitat la
orice aşteptări. Au sosit desene expe­ m ciale. In timp dc un ceas prada se pu­
diate dc 159 graficieni din 21 de ţări, Mt tea ridica la 200 sau chiar 300 de ţîn- Universitatea dîn Michigan (S.U.A.) ca
audient.
în afară de lucrările a 31 dc graficieni r î r ţari. Un singur vînător a trebuit sa dea
polonezi. Din Japonia, dc pildă, unde & bir cu fugiţii atunci cind, aşczîndu-sc ★
a fost trimisă o singură scrisoare, au la pîndă pc malul Dunării, lingă Duna- Sandra Louisc Sanborn (dc 12 ani) pe
răspuns 16 graficieni care au trimis 80 ujvaros, după şapte minute s-a ales cu care tatăl ei a învaţat-o încă dc Ia pa­
dc desene. Numărul caricaturilor sosite nu mai puţin de 92 dc înţepături. tru ani trigonometria şi alfabetul grec,
era aiît de mare incit cu greu au în­ Ca urmare a „sacrificiului* cercetăto­ a reuşit cu succes la examenul dc admi­
căput in sala special amenajata a re­ /<09\ ' c J 1 • fr ' i * rilor, s-a constatat că în R. P. Ungară tere la Universitatea din Colorado
dacţiei revistei „Szpdki". Unul din cclc trăiesc 41 dc specii dc ţînţari. Nu toţi (S.U.A.). Tinerei candidate admise i s-a
mai importante sectoare ale expoziţiei fRŞ insă se hrănesc cu sînge. Masculii, in recomandat totuşi să-şi amine intrarea
„Lumea rîde" a fost satira politică, bi­ general, sc hrănesc cu nectarul florilor, în universitate — tocmai datorită vîrs-
ciuind tendinţele retrograde în viaţa în schimb femelele, mai ales din specia tci ei prea fragede — şi să urmeze deo­
FRANŢA. — Vedere generala a unuia din cele nuî mari rezervoare internaţională, ncocolonialisnuil ctc. culex-pîpiens, sint foarte lacome de sîn­ camdată cursurile unei şcoli interme­
Printre cunoscuţi caricaturîşti care au ge. Ţînţarii anofeli, care propagă mala­ diare.
dc apă potabila din lume, a cărui construcţie este pe» calc de a fi în curînd R S. CEHOSLOVACA. —
participat s-au numărat : Kukrîniksî
terminată la Paris. Avînd O capacitate de 200 milioane litri apă potabilă, el (U.R.S.S.), Eiffcl (Franţa), Wic şî Lcn- Un vechi havuz din piaţa ora­
nu reprezintă dccît o cincime din consumaţia zilnică a capitalei Franţei. gren (Polonia) etc. şului Ceske Budcjovi.ce (re­
giunea de sud a Cehiei). In­
tr-o parte — Turnul Negru. si clntecele haiduceşti
Oraşul Ceske Budejovice da­
tează din sccohil XIII şi este
Din lumea filmului producţia de bere de foarte ciei din ţara noastră, subliniază caracte­ păratul n.n.), unii apoi între haiduci". vărate acte dc echitate socială. Demni
renumit in lumea întreagă prin
pedestraşii măriei talc (e vorba dc îm­
Cercetările întreprinse asupra haidu­
dc amintit sînt şi haiducii Totu, Radu,
bună calitate, Budvar.
rul ci dc clasă. Cuvîntul haiduc a pătruns Continuînd istoric vechile formaţiuni şi Valean pentru zona munţilor Apu­
în limba romînă în secolul al XVl-lca pe militare ale haiducilor plătiţi şi fiind ur­ seni, cit şi Dăian şi Cetean pentru Alba
Pe neaşteptate pe firmamentul. fele din ţările arabe. Din statis­ de Shakespearc cu Latirence Oli- M ozaicuri cu scene calea legăturilor strînsc ale Moldovei, măriţi necontenit de poterele stapîitirii, Mia şi Sebeş.
Hollywood-ului au început să rea­ tică reiese că din 23 dc ţări ara­ vicr in rolul titular. Filmarea ur­ Munteniei şi Olteniei cu Transilvania haiducii din cînrecclc noastre populare Cintecelc haiduceşti plăsmuite în sa­
pară stele dc mult apuse. Fireşte, be, in care trăiesc 97 milioane dc mează să se facă numai cu ajuto- din „D ivina Com edie'4 şî pc calea expediţiilor militare. au fost nevoiţi sa ducă o viaţă organi­ tele hunedorene — alături de cclc de pe
scrie „New York Times", strălu­ locuitori, numai 13 ţări posedă ci­ Mtl luminilor de scenă In anul 1965 se împlinesc 700 dc ani In secolele al XlV-lca şi al XV-Ica, zată, in cete, în fruntea cărora aflîn- întreg cuprinsul ţării exprimă o întrea­
cirea lor este acum mai degrabă o nematografe. Numărul total al a- de !a naşterea lui Dante Alighcrî. Prin­ uu marc număr de ciobani, romînî, du-sc de obicei un căpitan. Efectivul ce­ gă gamă dc sentimente ale omului orop­
\
*
reflectare a luminii pe care o ira­ cestora este dc 1.176, dintre care La Roma a început turnarea frf- } tre manifestările care vor avea loc sîrbi, croaţi — fugind din faţa turcilor, telor varia după zonele operative şi după sit, însă demn şi hotarît. Scriitorul Bar-
diau in trecut şi nici pe departe in R A U. — 350. în Algeria — 196, mului „Chinul şi extazul" inchinat ' Italia pentru a aniversa această data la care s-au mai adăugat şt Iobagi un­ faima şî puterea căpitanului. Viaţa şi is­ bu Dclavrancca, văzînd în haiducie o
atit de puternică, deoarece este o în Maroc — 159, in Tunisia — 102, vieţii lui Michelangclo Rolul ma- « importantă se va număra şi expoziţia guri fugiţi dc pe moşiile boierilor — s-au prăvile căpeteniilor de haiduci ni s-au formă activă dc lupta împotriva opri­
strălucire a apusului şi nu a ră­ in Libia — 35. în Sudan — 34, in i clui sculptor al Renaşterii italie- 1 de la Ravcnna, oraşul natal al marrlaî aşezat în cîmpia ungară. Comerţul cu păstrat nu numai dc tradiţia orală, ci şi mării sociale, spunea: „S-apuc calea co­
săritului ; dar un actor bun rămîne Liban — 92, in Siria — 68, în Irak 7ie va fi interpretat de actorul a- Doct. In vederea acestei expoziţii *-a vite cornute luase în acel timp o dez­ dc actele contemporane. O seric dc do­ drului", din doiae, nu-i strigătul unul
bun si in roluri de mina a doua. — 84, in Iordania — 30 ctc. merican Charlton l-leston, cunoscut încredinţat unui grup dc cunoscuţi u voltare foarte intensă, în cursul clicia cumente de pc la 1600 vorbesc de Baba răufăcător, ci sinteza noastră istorică
Fostele stele pot fi văzute şi pe ★ publicului pentru interpretarea şi tişti italieni sarcina să ilustreze dive rac s-a format o categorie socială dc oa­ Novac care avea sub conducerea lui şî sociali de două veacuri şi mai bine".
ecranele televizorului şi pe scene­ La Festivalul de la Loca mo din a altor persoane istorice („Moisc“ cînturi ale „Divinei Comedii*. Ilustra­ meni, care minau cirezile dc vite spre 3-4.CC0 haiduci. Groza haiducul a tră­ Cîntcccle şi Baladele haiduceşti sînt
le teatrelor de pe Broadway : Glo­ anul acesta, cinematografia ceho­ şi „CiduV. ţiile vor fî apoi transpuse în mozaic, marile tîiguri europene. Oamenii aceş­ it în prima jumătate a secolului trecut caracteristice şi comune tuturor ţinutu­
ria Swanson şi Ann Har din g se slovacă a obţinut primele două \ fiecare dintre mozaicuri avînd o supia- tia se numeau haiduci şi sc recrutau nu şi a fost osînuic la moarte dc un tribu­ rilor rommeşti, aşa cum a fost şi feno­
impun pe micul ecran după o în­ premii cu jilniele : „Peter cel Ne­ faţâ dc 1,5 metri. numai dintre păstorii şi văcarii din pus­ nal din Bucureşti în ziua dc 7 august menul social care a gencrat-o: haiducia.
delungată absenţă, iar Madeleinc gru“ (regizor N. Formau) si „Zi­ tă, ci şi dintre iobagii satelor. 1838. Tot aşa sc poate reconstitui viaţa Tocmai pentru faptul câ poporul a
Caroll sc reîntoarce pe scenă intr-o dul înalt" (regizor Kachiuia). haiducului Bujor, iar despre lancu JLanu trăit Intens haiducia ca formă dc luptă
comedie de salon. Inccpînd din secolul al XVI-lca impe­
Cineaştii de la Locarno şi-au ex­ riul turcesc c înfruntat dc puternice există un bogat material dc arhivă. împotriva robiei şi asupririi ca a lăsat
Polla Negri, femeia fatală din primat părerea că succesele obţinu­ răzvrătiri, caic macină autoritatea dc Cetele dc haiduci romînî erau forma­ urme atit în legendele care s-au plăs­
epoca lui Rudolf Valentino, rea­ te de cinematografia cehă in ulti­ stat şi pregătesc intr-un fel calea haidu­ te din oameni nevoiaşi ajunşi din pri­ muit în jurul isprăvilor haiduceşti cît şi
pare după 20 dc ani şi va juca mi: doi ani la festivalurile inter­ ciei de mai tirziu. insă, haiducii din a- cina sărăciei pe culmile disperării. Mai în toponimic. Denumiri regionale ca :
acum rolul unei bogate şi excen­ naţionale (filmele „Citul vine pi­ ccastă vreme nu sînt cei din cîntcccle ales cei nedreptăţiţi apucau calea co­ „Peştera hoţului", „Drumul hoţilor",
trice colecţionare de bijuterii, in­ sica“ — la Cannes, „Moartea se populare. Cetele de haiduci, dc care po­ drului, spre a scăpa dc orice povară. Ex­ „Păvăul turcului" ctc. sînt reminiscenţe
tr-un film de Walt Disney, numeşte Engelchen" —• la Mosco­ menesc numeroasele documente ale vre­ ploatarea nemiloasă, sărăcia şi nevoile ale locurilor pc unde au hălăduit haidu­
Dolorcs del Rio, frumoasa actri­ va. „Acuzatul" — la Karlovy Vanj, mii, au la origina foştii hăitaşi dc vite, din acele vremuri, împrejurări sociale cii. Multe dîn clc au dispărut, altele sc
ţă plină dc temperament din anii anul acesta), dovedesc „valorile, deveniţi ostaşi liberi, gata dc-a intra in care au generat haiducia, sînt bine oglin­ maî păstrează şi nzi, legate dc povestiri
'30, joacă in „Steaua de foc", în culturale ale Cehoslovaciei, caic - .Vr.r: *tuiba celui care plătea mai hirte. Cu dite în cîiltcce ca : „Hop-hup, n-am care. au trecut apoi în literatura scrisă.
rolul mamei unuia dintre favoriţii merită atenţia opiniei publice mon­ vremea sau în anumite împrejurări, ci să-mbuc, (nîci la moară n-am să duc), Unii ideologi burghezi au încercat să
tineretului occidental de astăzi, diale". formează trupe mai mult sau ntai pu­ nici în straiţă n-am băgat/, nici acasă denatureze conţinutul de clasă al haidu­
cintăreţnl Elvis Preslcy. iar Ra- ţin regulate. Mihaî Viteazul, care îşi or­ nu rămasă/, să pun la copii pc mnsă“/, ciei, calomniind această formă de lupta
chclle lludson şi Joan Crawford La Festivalul internaţional al fil­ ganizează armata, dispune şi el dc trupe cules dc Ia un hătrîn din comuna Ciu­ împotriva împilării, prezentînd-o drept
amintesc publicului gloria lor din mului ştiinţifico-fantastic, organi­ dc haiduci, una din trupe fiind condu­ l ­ o acţiune de tîihari. Cîntcccle haiduceşti
trecut, in filmul Cămaşa dc forţă". zat la Tricst, .,Planeta încurcată' să dc căpitanul Baha Novac. in doinele huucdorene s-au păstrat, rcflccră însă cu putere substratul dc cla­
Toate aceste stele apuse îşi re­ din generaţie în generaţie, în adevărata să al haiduciei, simpatia poporului pen­
iau vechea carieră nu din setea al regizorului P. Prochazka, a ob­ Pentru secolul al XVlI-lca şi în spe­ lot lumină, alături dc conducătorii lup­ tru haiduci şi ura boierimii împotriva
premiate M
de bani (majoritatea sint acum dc ţinut un premiu. Anul trecut, la $ i l cia! pentru secolul al XVlII-lea sc poa­ telor ţărăneşti pentru libertate socială : acestora.
ajuns de bogate), ci pur şi simplu acest festival au fost te vorbi din ce în ce ntai puţin dc tru­ Horia, Avram lancu şî figuri istorice ale Viaţa haiducilor hunedorent, o neobo­
pe de haiduci plătit! fi tot mai des de
două filme cehoslovace ..Băbuţa ci­
pentru că ecranul nu şi-a pierdut bernetică" şi „licorns X B-l". ■ haiducii din baladele populare, cu atit haiducilor, caic împreună cu cetele lor sită căutare a dreptăţii şi plina de is­
pentru ele forţa de atracţie După dc ţărani şi-au adus contribuţia la lupta prăvi împinse uneori pînă la irealitate
cum a declarat Polla Negri unui mai mult, cu cît chiar nodurile haidu­ pentru scuturarea jugului feudal sau ca- şî fabulă, sc cerc studiata, fiind uu im­
corespondent al ziarului „New York Pia l.indstrom, fiica cunoscutei cilor lefegii sc îngroaşă cu oameni fu­ piralist. portant aspect al luptei de clasă. Un lu­
giţi din mijlocul populaţiei asuprite.
Times" : „Cind ţi sc propune un actriţe Ingrid Bergman, interpre­ Pentru a scăpa, măcar şi temporar, dc In „Ţara Haţegului* şi în ţinutul pă- cru trebuie reţinut dc pe acum: Haidu­
7ol interesant, nu poţi refuza, chiar tează rolul unei ţărăncuţe in fil­ apăsarea poverilor feudale, iobagii se rc- durcnilor — regiuni limitrofe cu Bana­ cii noştri n-au pornit aiurea să asedieze
dacă timp de 20 de ani nu le-ai mul regizorului grec Cocayanis, ■ • ' lugîzză în codri şî caută să-şi facă sin­ tul —- cîntcccle „bătrînc.şti" înregistrea­ cetăţi şi nici n-au trecui hotarele ţârii
pentru cuceriri. Eî au luptat la ci aca­
mai gîndit la cinematografie...". „Zorba grecul". guri drcnlate. Intr-o confirmare a ho:ă- ză crîmpcic dîn viaţa şi faptele vestitu­ să împotriva împilării, laşităţii, trădării
ic rîrilot dietei, caic s-a ţinut la Alba lu- lui haiduc bănăţean Patru Mantu, care şi pentru o lume mai bună.
Recent. UNESCO a publicat o In curînd va începe filmareu lia iu iulie 1600, Mihai Viteazul se phn- după primul război mondial acţlonînd M1RCEA VALEA
serie de date despre cinematogra­ spectacolului cu piesa „Othello" AUSTRIA. — Vedere parţiala din „Prater“, parcul dc distracţie al vic- gc că „iobagii şi slugile tocmite fug di­ şi pe meleagurile noastre, băgase groază directorul Muzeului regional
nczilor cu „roata uriaşa" şi trenul „liliputan", naintea dărilor şî trec între călăraşii şi în ,,bogătoni“, rcalizîud cu ceata lui ade­ Huncdoara-Deva