Page 17 - 1964-10
P. 17
B ib lio tc cj C.
<cv?:;ior.ti :'»
PROLETARI DIH TOATE ŢĂRILE. UNlTI-VAi _ -- O Teatru! de Plecarea delegaţiei de partid şi de stat a R. P. Romîne
i F h H Stat din Piteşti, Luni dimineaţa a părăsit Capitala, în- dorul R. D. Germane la Bucureşti şl
care va participa la sărbătorirea celei do-a XV-a
aniversări a proclamării R. D. Germane
partid şi de stat a R. P. Romîne care la
★
• h 8 care s-a bucu- drcpiîndu-sc spre Berlin delegaţia de membri ai ambasadei.
In aceeaşi zi delegaţia a sosit la Ber
B f| ral de succes invitaţia C.C. al P.S.U.G., Consiliului dc lin. La sosire delegaţia a fost întîmpî-
jff i | la Sebeş, Orăş- Stat şi Consiliului dc Miniştri al R. D. uniă de tovarăşii Kurţ Hager, membru
Germane va participa la sărbătorirea ce
fifj I tie şi C urm1, lei de a 15-a aniversări a proclamării al Biroului Politic, secretar al Comite
" îşi continuă Republicii Democrate Germane. tului Central al Partidului Socialist Unit
turneul în re Din delegaţie fac parte tovarăşii Nî- din Germania, Werncr Jarowinski, mem
giunea noastră. La Alba lulia colac Ccauşcscu, membru al Biroului bru supleant a! Biroului Politic, secre
Teatrul piteştean va prezenta Politic, secretar al C.C. al P.M.R., con tar al Comitetului Central al Partidului
azi aceeaşi piesă : „O zi mi ducătorul delegaţiei, Crigorc Gcanunu, Socialist Unit din Germania, membri
nunată". secretarul Consiliului dc Stat, Constan ai prezidiului Camerei populare, ai Con
tin Tuzvt, vicepreşedinte al Consiliului siliului dc Stat şi aî Prezidiului Consi
O Ansamblul artistic „Ni- dc Miniştri şi Ştefan Cleja, ambasadorul liului de Miniştri al Republicii Demo
colae Bălcescu" din Craiova R. P. Rominc la Berlin. crate Germane.
se găseşte, începînd de azi, Pc aeroportul Băncasa membrii dele Au mai fost de faţă şefii misiunilor
în mijlocul minerilor din Va gaţiei au fost conduşi dc tovarăşii Ghcor- diplomatice acreditate în Republica De
mocrată Germană, precum şi membri ai
lea Jiului. Pe scenele din lo ghe Apostol, Dumitru Colîu, Mihai Da- Ambasadei Republicii Populare Romîne.
O CERINŢĂ DE BAZĂ: calităţile miniere din acest lea, Avram Bunaciu, vicepreşedinte al După intonarea imnurilor dc stat ale
bazin carbonifer, ansamblul Consiliului de Stat, Corncliu Măncscu, Republicii Populare Romîne si Republi
craiovean va prezenta specta ministrul afacerilor externe, membri ai cii Democrate Germane, tovarăşii Ni
C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi
ASIGURAREA colul muzical-coregrafic „O l zi guvernului. colac Ccauşescu şi ICurt Hager au trecut
în revistă o companie dc onoare.
tenia în cînt şi joc". Amatorii
cîntecelor şi jocurilor popu Au fost de faţă Anton Ruh, ambasa (Agerpres)
STOCURILOR DE MASA lare, pot viziona spectacolul
dat de ansamblul artistic din
Craiova astă seară, pe scena
LEMNOAS A clubului muncitoresc din ora Solemnitatea înmînării Medaliei memoriale „A XX-a
şul Petrila.
❖ După ce s-a produs pe aniversare a insurecţiei naţionale slovace", unor foşti
In perior.da care s-n scurs de la în montarea a trei funiculare 'Wissen. La scenele teatrelor din Deva,
ceputul anului $i pînă în prezent co depozitele finale de la I.F. Dobra, I.F. Hunedoara, Cugir, Orăştie şi partizani romîni
lectivele de muncă de la întreprinderile Haţeg şi I.F. Orăştic se lucrează la mon Călan, colectivul Teatrului de
forestiere din regiunea noastră au obţi tarea a trei mecanisme pentru încărcat. Luni dimineaţa a avut loc la reşedin şi-au dat viaţa pentru eliberarea Ceho
nut o scrie de succese. La aproape toţi Au fost luate şi alte măsuri eficace. slat din Reşiţa a poposit azi ţa ambasadorului R. S. Cehoslovace, o slovaciei — a spus vorbitorul — pre
indicatorii planul a fost realizat ritmic, S-au stabilit, de pildă, cele mai econo la 11 ia. In această seară el va solemnitate în cadrul căreia a fost în- ţuim ajutorul dat în acele zile dc prie
lună de lună. In perioada cuprinsă în micoase şi superioare procese tehnolo prezenta amatorilor de teatru tnînată Medalia mcmorialâ ,,A XX-a ani tenii romîni, prin participarea armatei
tre 1 ianuarie şi 1 septembrie, pe gice. S-au amenajat unele rămpi dc în versare a insurecţiei naţionale slovace", romîne, alături dc cca sovietică, la eli
D.R.E.F. Hunedoara — Deva sarcinile cărcare a masei lemnoase, multe fiind piesa „Se caută un mincinos’’, unor foşti partizani romîni care au lup berarea Cehoslovaciei, ca şi dezvoltarea
producţiei globale şi marfă au fost înde construite. S-au intensificat apoi lucră comedie în 3 acte (4 tablouri) tat pe teritoriul Cehoslovaciei, împotri relaţiilor tradiţionale dc prietenie care
plinite în proporţie dc 103,5 la sută şi rile privind terminarea căilor de acces, de Dimitris Psathas, în romî- va trupelor fasciste. leagă popoarele noastre.
respectiv 106,8 In sută. La sortimentele a drumurilor forestiere, poduri, cabane Au participat generali activi şi de re In numele foştilor partizani, distinşi
dc bază s-nu obţinut însemnate depă etc. S-a acordat o mai mare atenţie ve neşte de Achis Sevastianos- zervă, foşti comandanţi dc mari unităţi cu Medalia memorială „A XX-a aniver
şiri. Dc subliniat faptul că proporţia rificării, întreţinerii şi reparării meca Vlalios şi Ion Văran. în războiul antihitlerist, funcţionari su sare a insurecţiei naţionale slovace-, a
sortimentelor din fag cu utilizări in nismelor. Aproape toate mecanismele periori din Ministerul Afacerilor Exter mulţumit tovarăşul Ion Oltcanu. După
dustriale a crescut cu trei la sută peste au fost date pentru a fi deservite de ♦ Una din formaţiile artis ne, ofiţeri superiori. cc a evocat momente din luptele duse
prevederile anului 1965. către muncitori calificaţi. In acest scop tice de amatori din regiunea Intnînînd distincţiile, ambasadorul R. în urmă cu 20 de ani pentru izgonirea
Ln dobîndirca acestor succese a con au fost organizate cursuri de calificare Cluj — formaţia de muzică S. Cehoslovace, Jaroslav Sykora, a vorbit trupelor hitleristc dc pc teritoriul Ce
tribuit un întreg şir de factori. In pe la care au predat ingineri şi tehnicieni despre contribuţia adusă dc partizanii hoslovaciei, vorbitorul a subliniat că
romîni, participanţi la insurecţia naţio
rioada amintită productivitatea muncii cu experienţă în muncă, care au fost uşoară a clubului sindicate nala slovacă, despre ajutorul dat prin primirea distincţiei constituie totodată
a crescut continuu. Faţă dc aceeaşi pe frecventate de un număr însemnat dc lor din Cîmpia Turzii — a participarea armatei romîne la lupta de un semn a! prieteniei statornicite între
rioadă a anului trecut ca a crescut cu lucrători. In trimestrul IV urmează să sosit în regiunea Hunedoara. eliberare a poporului cehoslovac. Noi cele două popoare, şi care s-a dezvoltat
8,7 la sută. Acest lucru a fost posibil sc termine un curs dc calificare pentru şi sc dezvoltă continuu.
ca urmare a extinderii mecanizării lu meseriile: mecanici de funicuUrc şi Astă seară ea va prezenta pe cinstim memoria eroilor romîni care (Agerpres)
crărilor grele, prin înzestrarea întreprin tractorişti. scena Casei raionale de cul
derilor cu maşini şi utilaje moderne, dc Pentru extinderea celor mai bune me tură din Sebeş concertul de
mare productivitate, introducerii şi ex tode de exploatare cît şi pentru intro
tinderii celor mai avansate metode ducerea pc scară largă a organizării muzică uşoară „Seara melo O nouă casetă bibliofilă liliput
de exploatare a masei lemnoase ca : muncii în brigăzi complexe cu plata în diilor". La reu
fasonarea în trunchiuri lungi şi în ca acord global s-au ţinut schimburi dc şita spectaco In librării a intrat în aceste zile o Caseta prezintă selecţii de poezii orin-
targe, fasonarea la rînd a lemnului dc experienţă. Tot în acest scop la I.F. Combinatul siderurgic din Hunedoara Maistrul Filip Joras urmă lului îşi dau nouă casetă bibliofilă liliput: ediţie bi duite cronologic şi poemele „Poltava",
lucru cu cel de foc. cît şi îmbunătăţi Sebeş şi I.F. Petroşani vor fi date în ex rind cu atenţie turnarea oţelului în lingotiere. concursul şi trio lingvă romîno-rusă din opera lui Puş- „Demonul", „Haraşo", Printre cei care
rii organizării muncii. ploatare două parchete moderne. Foto : V. Onoiu vocal „Do-re- kin, Lcrmontov, Escnin, Maiakovskî. «emnează traducerile sc numără Marîa
O măsură importantă care a condus In crearea stocurilor de masă lem im" de la tea Banuş, Mihai Beniuc, Marcel BresLaşu,
colectivele întreprinderilor forestiere noasa un sprijin preţios îl primim dc la trul din Con Ion Brad, Nina Cassian, Georgc Lcsnca,
spre obţinerea succeselor amintite a fost Întreprinderea dc mecanizare a transpor stanţa. de 4 mm, iar la camerele dc gaz a mă Miron Radu Paraschivcscu, Al. Phili-
asigurarea stocurilor de masă lemnoasă. turilor forestiere din Sebeş. Conducerea DIN CRONICA ÎNTRECERII rit etanşeitatea. Rezultatele ? Pe Ungă ppide, Veronica Porumbacu, Cicerone
Conducerile întreprinderilor, îndrumate întreprinderii, îndrumată dc organizaţia faptul că durabilitatea arzătoarelor a Thcodorcscu, Victor Tulbure.
de organele şi organizaţiile dc partid, de partid, a luat măsuri eficace pentru crescut, deci nu sc mai ard atît de re Lucrarea este tipărită dc Editura pen
s-au preocupat începînd din trimestrul mărirea utilizării parcului de maşini. Au pede, acum ele pot fi folosite pentru tru literatură şi executată în tipografia
IV al anului trecut dc crearea stocuri fo9t întocmite grafice dc întreţinere şi trei feluri de combustibili : gaz metan, „Arta grafică".
lor planificate. Acest lucru a făcut ca reparare a autocamioanelor şi remorci dc zi realizări tot mai bune. Dc la în Mariani Glieorghc, Andronc llie, Pre gaz dc furnal şi păcură. Apoi timpul Au mai apărut ediţii bibliofile liliput
încă din prima 7.i a anului planul de lor. Muncitorii şi-au îmbunătăţit orga Muncitorii, inginerii şi teh ceputul anului şi pînă în prezent ei au da Gheorghc. Jmj llie, Rusu Grccea, dc încălzire a apei din cazane s-a cuprîn2Înd lucrări dc Emincscu, Alecsan-
producţie să fie îndeplinit în mod rit nizarea muncii. Multe echipe au fost în nicienii din unităţile indus dat peste prevederile planului mai mult Florca Stoîcoi, Adalbcrt Varga, Teodor scurtat. dri, Caragialc, Coşbuc, Arghczi, Topîr-
mic. tărite cu muncitori calificaţi. triale ale regiunii noastre, în de 23.000 tone cărbune energetic. Gherasim, Moise Bodo, Pctrică Paladc, A. TUZA ceanu, Mncedonski, Bacovia, Beniuc.
Invăţînd din experienţa dobîndită în A existat o continuă preocupare pen drumaţi îndeaproape de or La obţinerea acestor succese au con Aurel Blaj şi alţii. corespondent (Agerpres)
cursul acestui an muncitorii, inginerii şi tru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a ganele şi organizaţiile de tribuit mai multe măsuri. Una dintre
Si NAGY
tehnicienii din sectorul forestier şi-au lucrătorilor. Pentru cei care vor lucra partid, şi-au înzecit eforturile ele, care şi-a dovedit din plin eficaci corespondent Cînd munceşti
intensificat eforturile pentru pregătirea în parchetele destinate pentru anul pentru obţinerea unor realizări tatea, a fost îmbunătăţirea organizării
producţiei anului viitor. Atenţia princi 1965 au fost construite 20 cabane cu tot mai frumoase. Antrenaţi transportului. Pentru aceasta conduce Noi cadre pentru
pală a fost îndreptată înspre crearea sto un spaţiu locuibil de 1.700 m.p. La I.F. in întrecerea socialistă, pe rea sectorului transport, împreună cu Calitatea arzătoarelor cu pasiune
cului dc masă lemnoasă necesară îndepli Baia de Criş, în parchetul Certe), se va bază de obiective concrete, ci comitetul sindicatului, îndrumate de agricultură
nirii ritmice a planului pe primul tri construi un dispensar medical. Au fost înscriu pe graficele de pro organizaţia de partid, s-a preocupat de Vasilc Stanciu, Mihai Zamoştcanu,
mestru al anului viitor. Pînă la sfîrşitul amenajate depozite pentru alimente. ducţie succese de seamă. A- mobilizarea tuturor muncitorilor în s-a îmbunătăţit Sîgismimd Basarab şi Rusalim Puşcaş După stagiul dc practică şî susţinerea
anului se prevede ca pe D.R.E.F., la Rezultatele măsurilor aplicate sînt c- proape toate întreprinderile întrecerea socialistă pc baza dc obiec sînt numai cîţiva dintre conducătorii examenului de stat promoţia 1964 a in-
lemn rotund din răşinoase, stocurile la locvcntc. Deşi ne aflăm la începutul tri din regiunea Hunedoara îşi tive concrete. In producţie au fost Arzătoarele dc la caza ne le de 20 tone auto de la autobaza Hunedoara care stitutolor dc învăţămînt agricol supe
drumurile auto şi C.F.F. să totalizeze a- mestrului IV, la lemn din răşinoase, pe îndeplinesc şi depăşesc cu re aplicate măsuri bine gîndite. Astfel, de la termocentrala Uzinei „Victoria* îşi depăşesc cu regularitate planul de rior a fost repartizată zilele acestea în
proape 40.000 m.c., iar la lemn rotund D.R.E.F. Hunedoara-Deva, s-a reuşit să gularitate sarcinile de plan. maşinile şi utilajele au fost întreţinute din Călan nu dădeau cele mai bune re producţie. La baza succeselor lor stă unităţi agricole socialiste. Cadrelor teh
din fag circa 30.000 m.c. Din lemnul ro se creeze un stoc de 40.000 m.c. în faza Realizările lor sînt rodul apli şî reparate mai bine. Munca lucrăto zultate. Se ardeau prea repede. Aceas hărnicia de caic dau dovadă în tim nice din agricultură li s-au adăugat ast
tund din răşinoase numai I.F. Sebeş şi fasonat, 25.000 m.c în faza scos şi cării ln producţie a unor mă rilor dc la întreţinere şi reparaţi; a ta din cauză că erau construite din pul lucrului. Fiecare dintre ci îşi or- fel încă 1.038 dc ingineri agronomi,
l. F. Dobra vor trebui să realizeze 14.000 peste 5.000 m.c. masă lemnoasă în faza suri bine chibzuite, care au fost organizată mai judicios. Unele tablă dc oţel dc 2 mm, care nu era atît gjnizeaza judicios munca. S-au obişnuit liortiviticultori, mecanici şi medici ve
să se prezinte la locul dc muncă mai
m. c. şi respectiv 8.000 m.c. Din lemnul apropiat. Cele mai bune realizări le-au dus la folosirea mai raţio echipe au fost întărite cu muncitori dc rezistentă. Ele trebuiau schimbate devreme cu cîtevn minute, timp în care terinari.
nală a maşinilor şi utilajelor,
rotund din fag I.F. Petroşani, I.F. Ha obţinut colectivele întreprinderilor fo la organizarea mai bună a calificaţi. Din cadrul sectorului cîte 2-3 de multe ori, ccca ce ducea la stag
ţeg şi I.F, Orăştîc vor realiza cu apro restiere din Sebeş, Petroşani şi Haţeg. muncii, eliminarea timpilor lăcătuşi se îngrijesc de procurarea şi narea procesului dc producţie, ln ca alimentează, verifică şi întreţin în Dezvoltat în funcţie de noile cerinţe
ximaţie 23.000 m.c. Se prevede ca în Realizările puteau să fie însă mai neproductivi etc. confecţionarea pieselor necesare la lo drul termocentralei de la uzină s-a stare bună de funcţionare maşina. In ale agriculturii noastre socialiste, învă-
timpul lucrului deservesc în condiţîuni
ziua de 31 decembrie cantitatea dc ma mari dacă exista din partea tuturor co comotivele şi vagoneţii care sînt în re pus de multe ori problema construirii cît mai bune maşinile pc care mun ţămîntu! agricol superior a pregătit în
să lemnoasă existentă în stocuri să fie lectivelor de muncă o permanentă pre paraţii. Ca urmare a aplicării acestor unor arzătoare mai durabile. Munci cesc. Respectă apoi indicaţiile date dc perioada 1951-1964 peste 15.000 de spe-t
dc două ori mai mare faţă dc anul ocupare pentru crearea stocurilor lem măsuri durata reparaţiilor la locomoti torii, inginerii şi tehnicienii de aici au tovarăşii din conducerea autobazei şi cialişti faţă de 3.667 absolvenţi în trei
trecut şi de cinci ori mai mare faţă de noase. In sectoarele Roşia, Cîmp şi Lu- Prin buna organizare ve s-a scurtat cu circa 2 ore. chibzuit îndelung asupra acestui fapt. cele date dc personalul tehnic, privind decenii dinaintea celui dc-al doilea răz
stocul creat în anul 1962. peni nu s-a început exploatarea masei Tînînd seama dc mărirea traficului Problema îi preocupa pe toţi deopotri exploatarea maşinilor, cît şi itinerariilc
lemnoase destinată pentru anul 1965, de circulaţie s-au luat măsuri pentru vă. lată că într-una din zile, după boi mQndial. In prezent în agricultura
Pentru crearea stocurilor de masă lem deşi parchetele sînt dotate cu instalaţii a un studiu minuţios, tovarăşul Nicolac indicate pc foile dc parcurs.
noasă conducerile întreprinderilor au întreţinerea şi repararea mai bună a Mateşoi, cunoscut dc colectivul unde Muncind astfel, cei patru conducă noastră îşi desfăşoară activitatea aproa
liniilor ferate. In perioada cc s-a scurs
întocmit din timp planuri în care au necesare. Aceeaşi situaţie s-a întîlnit, cu Minerii dc la E.M. Lenea vc preocu de la începutul anului au fost schimbaţi lucrează ca pasionat al noului, a gă tori auto sc menţin evidenţiaţi în în pe 20.000 de specialişti cu pregătire su
excepţia parchetelor dc răşinoase, şi în
fost cuprinse masuri tchnico-organizato- pă intens de înfăptuirea angajamentelor peste 1.250 m.l. dc linie ferată şi trei sit soluţia. împreună cu echipa pe care trecerea socialistă lună de lună. Dc perioară, dc 10 ori mai mulţi dccît în
rice bine gîndite. Pentru fiecare sector sectoarele ZUtna, Valea Sebeşului şi Oa- inacaze. o conduce, el a trecut la confecţiona aceea, colectivul în mijlocul căruia lu 1933.
de exploatare au fost întocmite grafice şa. In parchetele Valea Ruzii, Dumbră- luate în întrecerea socialistă. Şj rezul Li obţinerea succeselor amintite mai rea unor arzătoare mai durabile. In crează îi apreciază şi-i stimează.
în care sînt trecute cantităţile, sortimen viţa, Cotoarele şi în altele nu s-au ter tatele nu întîrzic să se arate. Pe gra sus au contribuit din plin tovarăşii : locul tablei de 2 mm a folosit tablă I. BODEA (Agerpres)
ficele întrecerii socialiste se înscriu zi
tele dc lemn rotund şi despicat, locuri minat de construit drumurile forestiere
şi cabanele, n-au fost montate şi puse
le de depozitare a masei lemnoase etc.
Lemnul destinat producţiei anului viitor în funcţiune toate funicularcle.
Pentru îndeplinirea ritmică n sarcini
a fost amplasat în parchetele cele mai RITM MAI SUSŢINUT LA RECOLTAT
uşor accesibile. Ocoalele silvice au întoc lor dc plan prevăzute pentru anul 1965, LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMK
mit actele de estimaţie cantitativă şi ca sc impune ca toate colectivele întreprin In perioada actuală se execută in Unele rezultate bune în ceea ce
derilor să-şi intensifice eforturile pentru
litativă a masei lemnoase. S-au încheiat agricultură un volum sporit dc lu priveşte recoltatul porumbului, sfec
crearea stocurilor de masă lemnoasă.
definitivate şi au fost trimise I.F.-urilor Muncitorii vor trebui repartizaţi mai crări. Paralel cu insăminţarca ce lei dc zahăr şi florii-soarclui s-au
peste 210 acte dc punere în valoare a stat din Galda de Jos, Pctreşti şi realelor de toamnă trebuie recoltate înregistrat şi in gospodăriile colec
parchetelor. Au fost formate colective judicios pc sectoare şi parchete. Toate In B.A.S. însămîitţări pe 3.119 hectare Haţeg, la fiecare din unităţile res culturile Urzii, se culeg strugurii, se tive din raionul llia. In acest raion
mecanismele vor trebui puse în func
de ingineri şi tehnicieni care s-au depla ţiune cît se poate de repede. De aseme pective insămînţindu-so cîte 500—600 recoltează şi se valorifică legumele sînt rămase insă in urmă lucrările
sat pc teren şi au cercetat locurile unde hectare. şi fructele etc. Realizarea la timp dc strîngcrc a producţiei de car
se vor amenaja căile de acces, drumurile nea, va trebui să existe mai multă pre Potrivit prevederilor planurilor dc au fost eliberate devreme, asigu- Rezultate asemănătoare au obţi şi dc bună calitate a tuturor lucră tofi, pină la 5 octombrie acţiunea
ocupare pentru terminarea drumurilor
dc scos-npropiat, cît şi traseele funicu- producţie, în această toamnă in gos rindu-sc astfel o perioadă dc timp nut şi lucrătorii dc la G.A.S. Gcl- rilor necesită o organizare exem respectivă fiind terminată pe mal
larelor cc vor fi instalate. S-a căutat pc forestiere, a căilor de acces, cabanelor podăriile de stat sc va insămînţa cu cît mai lungă dc la pregătirea tere mar şi Alba lulia. La unele gospo plară a muncii in fiecare gospodărie puţin dc 30 la sută din suprafaţa
cît posibil ca instalaţiile dc scos-apro- etc. Inginerii şi tehnicienii din cadrul orz şi secară o suprafaţă dc 4.490 nului şi pînă la semănat. Folosind dării de stat cum sînt cele din Că colectivă şi de stat, astfel incit for planificată. In ceea cc priveşte re
întreprinderilor vor trebui să sprijine
piat să fie montate în cele mai judici hectare. In vederea realizării acestui din plin timpul prielnic pentru lu lan. Uircca şi Miercurea, această ţele de lucru Şi mijloacele mecani coltatul cartofilor, în raioanele Ha
mai mult muncitorii în
organizarea
oase locuri. în aşa fel ca aprovizionarea muncii, folosirea mecanismelor, în apli obiectiv in fiecare unitate s-au luat cru şi utilizînd parcul dc tractoare acţiune nu sc desfăşoară insă in zate să poată fi folosite cît mai ju ţeg, Orăştie, llia şi Alba, precum
şi maşini agricole cu un randament
lor să se facă uşor. Multe din instala carea celor maî bune metode de exploa măsurile tehnice şi organizatorice sporit, lucrătorii din G.A.S. au reu ritmul prevăzut, fapt cc trebuie să dicios. Fiecare oră bună dc lucru şi în gospodăriile colective de pe
ţiile pentru scos-apropiatul lemnului au necesare, care să asigure terminarea şit ca pînă Ia 5 octombrie să însâ- determine conducerile unităţilor res trebuie folosită din plin pentru ca raza oraşelor regionale Deva şi Hu
epoca
insămtnţărilor in
optimă.
fost deja montate în parchetele ce ur tare. Numai astfel sc vor obţine reali Atenţia principală a lucrătorilor din mînţeze cu orz şi secară 3119 ha, pective să ia măsuri pentru inten întreaga recoltă să ajungă la timp în nedoara realizările nu sînt pc mă
zări tot mai frumoase.
mează a fi exploatate în anul 1965. In sificarea insămînţărilor. La însămin- hambare şi totodată să sc asigure o sura posibilităţilor, piuă acum fiind
Ing. VASILE PAVEL G AS. a lost îndreptată in primul ceea ce reprezintă 70,9 la sută din
momentul dc faţă la I.F. Baia dc Criş şeful serviciului producţie rind înspre pregătirea unui bun pat suprafaţa prevăzută. Cele mai bune latul secarei s-au realizat 130 ha, bază trainică producţiei de cereale eliberată mai puţin de 33 la sută
şi I.F. Hunedoara se lucrează intens la al D.R.E.F. Hunedoara-Dcva germinativ. In acest scop terenurile rezultate la insăminţarca orzului din cele 400 planificate, evidenţiin- din anul viitor. din suprafaţa prevăzută. Dc aseme
destinate insămînţărilor dc toamnă le-au înregistrat gospodăriile de du-se G.A.S. din Galda şi Haţeg. Recoltarea porumbului pentru nea, nu este satisfăcător nici ritmul
Există condiţii depline pentru boabe, a sfeclei dc zahăr, cartofilor in care se desfăşoară recoltatul sfec
terminarea insămînţărilor într-o pe şi florii soarelui constituie una din lei dc zahăr in gospodăriile colec
rioadă scurtă de timp. Acest lucru lucrările căreia este necesar ea în tive din raioanele Orăştie şi Alba,
este dovedit de faptul că avînd pre această perioadă să i se acorde o unde există rămîneri in urmă faţă
gătit din vreme terenul necesar, în atenţie deosebită. Necesitatea reali de graficele stabilite. In unele
zării la timp şi în bune condiţii a raioane, ca dc pildă în llia, Ifaţeg
ziua de 4 octombrie în G.A.S. s-au şt Hrad decurge anevoios şi acţiu
acestei lucrări reiese din faptul că
însămînţat 249 ha cu cereale pă- prin recoltarea culturilor Urzii şi nea de eliberare a terenului ocupat
ioase, iar pc C3 ha s-a pregătit pa eliberarea cit mai devreme a tere eu porumb pentru boabe. In raioa
tul germinativ. nului ce urmează a se insămînţa nele amintite se realizează maî
în această toamnă cu cereale pă- puţin de jumătate din viteza zilnică
ioase sc creează posibilitatea pre dc lucru prevăzută la recoltări.
Există condiţii depline pentru ca
Strîng producţia gătirii corespunzătoare a patului lucrările agricole din această cam
germinativ, iar pc dc altă parte se
asigură stringerea fără pierderi a panie să se desfăşoare Ia un nivel
întregii producţii dc porumb, sfeclă, agrotehnic corespunzător. In acest
cartofi etc. scop organizaţiile dc partid trebuie
Zilele acestea colectiviştii din Tcîuş, O marc parte din suprafaţa re să determine conducerile unităţilor
agricole să sc preocupe cu toată răs
raionul Alba, lucrează din plin la recol partizată pentru a sc insămînţa cu punderea de realizarea punct cu
tatul sfeclei dc zahăr. Organizîndu-şi grîu, orz şi secară arc ca plante punct a sarcinilor stabilite în pla
bine munca, pînă la 3 octombrie au premergătoare culturi tîrzii. Cer nurile de măsuri tehnice şi orga
recoltat 40 de hectare cu sfeclă cetările ştiinţifice şi rezultatele dc nizatorice întocmite pentru campa
din cele 60 ocupate cu această cultură. producţie înregistrate dc către uni
Paralel cu recoltarea colectiviştii dc aici tăţile agricole fruntaşe au dovedit nia agricolă dc toamnă. In primul
că recolte sporite sc obţin atunci
au procedat şi îa transportul sfeclei, a rînd este necesar să sc elibereze cu
colctclor şi frunzelor pentru eliberarea cind dc la pregătirea terenului şi prioritate suprafeţele destinate a se
grabnică a terenului. In acest scop au pînă la semănat sc asigură o pe insămînţa cu cereale păioase. Iată
fost mobilizate 15 atelaje şi un autoca rioadă cit mai lungă de timp. Ţi- de cc trebuie să sc urgenteze rit
mion, care participă zilnic la transpor nind scama dc acest lucru, colec
turi. mul dc recoltare a culturilor tîrzii,
tiviştii din raionul Sebeş au mobi hiîndu-se măsuri ca o dată cri
Pc măsură cc terenul este eliberat sc
efectuează lucrări de pregătire a patului lizat forţe sporite la rccollări, reu această lucrare să se organizeze şl
germinativ. Dintre colectiviştii care par şind să elibereze de culturi tîrzii transportul producţiei din cîmp la
ticipă frecvent la lucrările de recoltare peste 1GOO hectare. în ziua de 4 oc bazele de recepţie sau la locurile
TTOftor. amintim pe Ion Pctric, Martin Molnar,
Wr- I tombrie, de pildă, în afară de alte de depozitare, dînd astfel posibili
Viorcl Londroman şi alţii.
lucrări efectuate în agricultură, s-a tate mecanizatorilor să lucreze din
Paralel cu alte lucrări agri cole din campania de toamnă, la C.A.C. din Sebeş se desfăşoară din ămlnţalul gr Iuti N. BORZA recoltat porumbul de pe 120 ha şi plin la pregătirea patului germina
IN FOTOGRAFIEI Tractoristul Dumitru Rahovcanu şi colectiviştii loan Oprean şi Simion Opri ţa lucrind la * corespondent cartofii de pc 76 hectare. tiv şi la însămîntărî.