Page 21 - 1964-10
P. 21
PROLETARI DIN TOATE TARILE.
Solemnitatea înminării de ordine şi medalii unor membri
ai echipajelor navale de pescuit oceanic „Constanta" şi „Galaţi'*
precum şi unor lucratori din sectorul industriei peştelui
Marţi la amiază la Consiliul de Stat Ion Bîrcă, Velicu Palmul, Ion Dogaru, bîndl şi o vor îmbogăţi continuu co-
a! R. P. Romîne a avut loc solemnita Nicolae Bărbat, Nicolae Jarnea, Petra mandanţii, inginerii, tehnicienii, marina
tea înminării de ordine şi medalii unor Gavrilov, Cbeorghc Vlâduţu, Emil Bos- rii pescari, folosind cu maximum de efi«
membri ai echipajelor navelor de pes tănică, Nicolae Croîtoru, Ion Cuzup, cienţă tehnica modernă a navelor. Partia
cuit oceanic „Constanţa- şi „Galaţi", Gheorghe Nîchita, Martin Damiean, Tă- dul şi guvernul vor acorda şi îo viitor
precum şi unor lucrători din sectorul nase Ivanovici, Alexandru Gheorghiţă, întreaga lor atenţie acestui important
industriei peştelui. Radion Suhov, Ion Mitrofan, Nicolae sector dc activitate economică, atît în
lorga, Scvastian Scrghiescu, Matei Iva- ce priveşte dezvoltarea flotei dc pescuit,
Au participat tovarăşii Ghcorgho
Gheorghlu-Dej, Ştefan Voitec, Anton nov, Petre Feodot. Ivan Rudenco, Da- cît şi pregătirea şî încadrarea cu perso
Breitenhofer, membru al Consiliului de vid Dumitru, Gureî Castan, Petru Cra- nal de calificare corespunzătoare a aces
Stat, Janos Fazekaş, ministrul industriei lovschi, Mihail Caniineţchi, Miliai Bu teia.
alimentare, Dumitru Simulescu, minis suioc, Arhîp Anisim, Nichita Constan In încheiere a urat multa sănătate
tin, Gheorghe Ci'istea, loan Rusu, Cons
ANUL XVI. NR. 3040 MIERCURI 7 OCTOMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani trul transporturilor şi telecomunicaţii tantin Ciobanii, Gheorghe Niţă. Gheor tuturor membrilor echipajelor celor
lor, precum şi funcţionari superiori ai două nave, familiilor lor, precum şî
celor două ministere. ghe Pimen, Constantin Tudorică. noi succese în activitatea dc pescuit!
După ce a înmuiat înaltele distincţii, pe caro echipajele o vor desfăşura în
Pentru munca desfăşurată de echipa tovarăşul Gheorghe Ghcorghiu-Dej a fe cursele următoare.
jele celor două nave în cursul primei
LUCRĂRILE^ d e in v e s t iţ ii călătorii de pescuit la mare distanţă dc licitat călduros în numele C.C al P.M.R., In numele celor decoraţi, comandan
Mesajul preşedintelui Consiliului
ţărmurile patriei, precum şi modul de al Consiliului de Stat şi al guvernului tul navei „Constanţa", Niculae Milu, ş1
pe comandanţii şi întregul echipaj a)
de Sfat al R.P. Romîne pregătire şi organizare a acestei activi navelor de pescuit oceanic „Constanţa" al navei „Galaţi" Victor Orban, au mul
ţumit pentru înaltele distincţii primite.
tăţi. au fost decoraţi cu „ORDINUL
SA FIE EXECUTATE către Conferinţa de la Cairo MUNCII" CLASA a lî-a Niculae Mîlu. fi „Galaţi". Ei au asigurat conducerea partidului şi
statului şi personal pc tovarăşul Gheor
El a dat o înaltă apreciere activită
Victor Orban şi Nicolae Vasîlescn, cu
ţii desfăşurate de echipaje, care, pur-
..ORDINUL
două nave vor munci şi de aci înainta
IlI-a : MUNCII" CLASA a tînd cu cinste pavilionul ţării peste ghe Gheorghiu-Dej ca echipajele celor
CELEI DE-A DOUA CONFERINJE A ŞEFILOR DE STATE Şl GUVERNE Vladîmir Cosmiceanu, George 7.am- mări şi oceane an obţinut rezultate re cu toate forţele pentru a fi la înălţi
LA TIMP Şl DE Al TARILOR NEANGAJATE firescu, Octav Canea, Aurelian Stoleru, marcabile în prima lor cursă şi da mea încrederii şi preţuirii acordate şi
torită atitudinii şi capacităţii lor au
vor îndeplini cu cinste toate sarcinile
C A I R O Alexandru Dumitriu, Virgil Ţipă, Tri- reuşit, în scurt timp, să stăpînească ce Ie revin pentru viitoarele curse.
boniu Aurelian Stuparu, Nicolae Rusmă- tehnica modernă cil care 9Înt înzestra Echipajele sînt gata de plecare în noile
îmi este plăcut să vă adresez dumneavoastră, participanţi la cea de-a nică. Constantin Bădîcă, Dumitru Saf- te cele două nave. Preşedintele Consi curse dc pescuit oceanic şi vor depune
BUNA CALITATE doua Conferinţă a şefilor de state fi guverne ai ţărilor neangajate un salut Kaszoni, Ştefan Mazăre, Marin Dan, Grî- liului dc Stat a subliniat că pescui toate eforturile pentru a se întoarce în
ta, Ion Ştefănică, Ion Balaban, Zoltan
tul oceanic fiind o ramură nouă dc acti
patrie cu maximum de rezultate.
călduros şi urări de succes deplin.
vitate, este necesară acumularea de ex
Lucrările Conferinţei, căreia îi atribuim o deosebită importanţă şi semni
ficaţie internaţională, sînt urmărite în Romînia cu viu interes şi simpatic. gorc Niclilta, Constantin Oţelcanu, Mi- perienţă, pe carc fără îndoială o vor do- (Agerpres)
hail Răţulescu, loan Brezoianu, lancu
In acest an parcul de autovehicule întreţinere, la finisajul grupului de ex In lumea zilelor noastre, infăţişînd o imagine de transformări înnoitoare,
oparţinînd întreprinderii regionale dc ploatare, precum şi a punctului ter ţările neangajate iau parte tot mai activ la opera plini de răspundere a Laviniu Munteanu, Marian Murariu,
transporturi auto Hunedoara-Deva a mic. Rămase in urmă sînt unele lu apărării şi consolidării păcii, la care sînt chemate să-şi aducă contribuţia loan Varlam, Constantin Corcodel, Ivan Cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a proclamării
crescut simţitor, şi o data cu acesta şi crări exterioare, castelul de apă, tera- toate ţările, indiferent de mărimea şi forţa lor. Iulmen, Costică Dragomir, Simîon Be-
traficul de mărfuri pe şoselele regiunii, samentele şi platformele. Constructorul Stă în puterea popoarelor să împiedice folosirea cuceririlor ştiinţei şi lazor, Ion Roşea, Maximilian Hoinarii, R. 0. Germane
n vederea unei întreţineri corespunză (întreprinderea de poduri şi lucrări spe tehnicii moderne in scopuri de distrugere. înfăptuirea dezarmării generale şj
toare a autovehiculelor, cale principală ciale de transport Bucureşti — grupul totale, calea cea mai sigură spre înlăturarea pericolului nuclear, ar elibera Amclian Procop, Agap Malihen, Miliai
de realizare maximă a coeficientului de şantiere Buruiene şi instalaţii Timi totodată resurse uriaşe pentru construcţia paşnică. N. Costache, Murat Abdula, Emil Mi-
de utilizare a parcului, întreprinderii şoara) va trebui să ia măsuri pentru Dezvoltarea rapidă, multilaterală a ţârilor recent eliberate este de ne haîl Ghcrghişan, Gheorghe Oprea ; cu Adunarea festivă din Capitală
â-ati* fost alocate mari sume de bani urgentarea acestor lucrări acum cînd despărţit de consolidarea Independente! lor politice şi economice. „MEDALIA MUNCII" : Ştefan Cate
pentru executarea unor lucrări de in timpul frumos mai permite. Numai ast
vestiţii, pentru procurări de utilaje şi fel termenul de dare în folosinţă (31 Respectarea cu stricteţe a principiilor independenţei şi suveranităţii na rinca, Manole Precum — post mor- Marţi după-amiazâ, la Teatru) C.C.S, membru al C C. al P.M.R.vicepre-i
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în decembrie a.c.) va putea fi respectat, ţionale, egalităţii în drepturi, avantajului reciproc şi neamestecului în trebu tem, Petre Mureşanu, loan Bolea, din Capitală, a avut loc o adunare fes şedinţe al Consiliului de Mioiştri, An
autobazele regiunii. Din aceste fonduri fără a afecta calitatea lucrărilor. Dacă rile interne, constituie temelia trainici a unor relaţii internaţionale de coo loan Halus, loan Petcu, Mîrcea tivă organizată de Comitetul orăşenesc ton Moisescu, membru al C.C. al
s-au atacat în cursul anului o scamă la Brad după toate asigurările date de perare rodnică. Cania, Gheorghe Belea, Justio Niţă, Bucureşti al P.M.R. şi Comitetul exe P.M.R., vicepreşedinte al Ma<rii Adu-<
de obiective, construcţii de noj staţii constructor, lucrările vor fi predate la Lupta popoarelor aflate încă sub dominaţie coloniala pentru lichidarea cutiv al Sfatului popular al oraşului, nări Naţionale, Pompiliu Macovei, ad*<
de întreţinere auto şi s-eu reutilat au termenul planificat, staţia de la Hu tuturor formelor de asuprire şi aspiraţiile lor legitime la libertate sc bucură Corneliu Simionescu, Aurel Mar cu prilejul celei de-a 15-a aniversări junct al ministrului afacerilor externe,
tobazele existente. nedoara nu se va putea preda la data de calda solidaritate a poporului romîn, tin, Constantin Anastasoaiei, Ion Si a proclamării Republicii Democrate reprezentanţi ai conducerii unor insti
Stadiul lucrărilor executate din fon stabilită (31 decembrie a.c.). Aici se Ansajată într-un vast program de dezvoltare multilaterală, de ridicare ne mionescu, Matei Ristea, Vasile Răduca- Germane. tuţii centrale şi organizaţii obşteşti, oa
durile de investiţii a constituit obiectul lucrează într-un ritm cu totul neco contenita a nivelului dc trai al poporului, Republica Populari Romînă mi nu, Mi ha il Petac, Aurelian Niculescu, Au participat Alexandru Mogluoroş, meni de ştiinţă, arta şi cultură, gene
unui interviu luat tovarăşului Paul respunzător la zidăria halei de între litează activ pentru reglementarea problemelor internaţionale pe calea nego Mircea Cotigă, Florin loan Vasiu, Ion rali şi ofiţeri superiori. Au fost pre
Lăzâruţ — şeful serviciului tehnic ile ţinere, iar celelalte lucrări se află abîa cierilor, pentru statornicirea în relaţiile între state a unui climat de încre membru al Biroului Politic al C.C. al zenţi şefii unor misiuni diplomatice
la I.R.T.A. Hunedoara-Deva. în roşu. Au fost terminate dojr re dere şi respect reciproc, pentru folosirea tuturor posibilităţilor pe care le Gheorghe, Ştefan Antonov, Grigoie Ro- P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de
zervoarele pentru apă. La unele obiec au statele de a se înţelege şi de a colabora. manov, Toma Axente, Simion Alixel, Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, mem acreditaţi în R.P. Romînă şi alţi mem
— Dotarea întreprinderii cu tive, cum este cazul staţiei de spălare bri ai corpului diplomatic.
noi mijloace de transport a exterioară, abia s-au terminat funda întreaga activitate a Rominiei la O.N.U., propunerile sale în cadrul aces Vavil Nichîforov, Iosif Butîlchin, Igor bru supleant al Biroului Politic al CXZ. Au fost intonate imnurile de stat ala
impus şi crearea condiţiilor ţiile, iar lucrările de instalaţii n-au fost tei organizaţii urmăresc cu consecvenţă promovarea ideilor coexistenţei paş Carpov, Gheorghe Vasile, Vasile Brîn- al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului
necesare întreţinerii lor cores atacate la nici unul din obiective. Ba nice, a cooperării internaţionale în spiritul principiilor fundamentale înscrise dău, loan Chebaur, Gheorghe Sofiţa, dc Miniştri, Dumitru Coliu, membru R.D. Germane şi R.P. Romîne.
punzătoare. Ce obiective au mai mulr, după cum afirmă construc în Cartă. Radu Schiopu, Fadei Butîlchin, Ionel supleant al Biroului Politic al C.C. al Adunarea a fost deschisă de Ion Bor*
fost prevăzute in planul de in torul (I.C.S. Hunedoara), echipamentul îmi exprim convingerea că rezultatele Conferinţei dumneavoastră vor Dendrino, Sava Poşuncă, Petru Greciuş- ca, vicepreşedinte al Comitetului exe
vestiţii al întreprinderii pen staţiei termice se va procura abia la constitui o nouă contribuţie la cauza progresului, a păcii şi securităţii In că, Efîm Brînză, Andrei Foma, Andrei P.M.R., Avram Bunaciu, membru al cutiv al Sfatului popular al Capitalei*
tru asigurarea întreţinerii şl începutul anului viitor, ceea ce înseam ternaţionale. Zenovei, Mihaî C. Costache, Mircca Sta- C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Con«
executării reparaţiilor parcu nă că în niciun caz noua staţie dc în GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ nescu, Constantin Vlas, Ion Iaeobscbi, siliului de Stat, Gh. Gaston Marin, A luat apoi cuvîntul tovarăşul Ale
lui dc autovehicule ? treţinere de la Hunedoara nu va fi pre xandru BÎFlădeanu. In continuare a
Anul 1964 a marcat pentru întreprin dată în acest an. Cu toată întîrzîerea vorbit ambasadorul R.D. Germane la
derea noastră un pas înaintat atît pe provocată dc lipsa documentaţiei, ră- Bucureşti, Anton Ruh.
Dar, ritmul LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNA
drumul înzestrării cu noi tipuri dc au mînerea în urmă putea fi recuperată In încheierea adunării a fost pre
tovehicule moderne S.R. fabricate în dacă constructorul ar fi dat atenţia zentat un program artistic.
ţara noastră, cît şi pe acela al creării cuvenită acestei lucrări.
unor condiţii optime de muncă lucră scăzut de lucru, lipsa de efectiv, sla aKgagaasgaaB— w— a— — ■ n— — —bm^ — ■g a n r j w i H i a r o n — i— — — s— — — — (Agerpres)
torilor de la întreţinerea şi repararea ba aprovizionare cu materiale, mai ales
parcului auto. De menţionat este faptul cele de instalaţii, au influenţat nega
că în acest an I.R.T.A. Hunedoara dis tiv asupra stadiului lucrărilor. Moti în raionul A lta: Toate forţele la sem ănat!
pune de un parc de autobuze mai mare varea că lucrarea este mici pe lîngă
cu 11 Ia sută şi de autocamioane cu valorile lucrărilor pc care le execută In această perioadă oamenii muncii Relerindu-ne la pregătirea terenului, semănatul nu a început cu toate că e- conducere trebuia să ia măsuri mai din PRIN MIRA
3 la sută faţă de anul trecut. In cele I.C.S. Hunedoara vădeşte lipsă de aten din agricultură depun eforturi sporite trebuie să arătăm că rezultatele obţinu xisti repartizate ÎS tractoare şi 10 se vreme. O sarcină de seamă în această
trei trimestre care s-au scurs întreprin ţie din partea conducerii tehnice a în pentru stxîngerea recoltei de porumb, te în gospodăriile colective din raionul mănători. Rezultate sub măsura posibi privinţă revine specialistului din gospo
derea a fost dotata cu noi autocamioa treprinderii. La aceasta mai trebuie cartofi, sfeclă etc. Paralel, se lucrează Alba sînt bune. Cb toate acestea unele dărie. ORGANIZARE
ne S.R. 131 „Carpaţi" de 3 tone, S.R. adăugat faptul că nu toate lucrările din plin ta pregătirea terenului pentru lităţilor s-au obţinut şi la G.A.C. Mi-
113 „Buce^t" dc 5 tone. autobuze T.V. corespund dîn punct de vedere calita unităţi au pregătit suprafeţe mici, sub ccşti unde din 370 Ha s-au pregătit doar Zilele acestea s-au creat condiţii pri
2 şi T.V. 2 U. care străbat în prezent tiv. La uncie lucrări ascunse au fost însămlnţări şi la semănat. limita posibilităţilor. De exemplu, la 156 ha. Semănatul abia a început la se elnice executării însămînţărllor. De aceea MUNCII
G.A.C. Căpud, din 390 ha planificate
şoselele regiunii. Calităţile tehnice su folosite alte materiale dccît cele pre Pe ogoarele coleotiviştilor din raionul cara, orz şi grîu. Aici, deşi lucrările res este necesar ca organizaţiile dc partid
perioare ale noilor autovehicule au dus văzute de proiect. Sesizat de dirigin Alba munca este în toi. Din cele 9230 s-au realizat abia 50. De fapt aici nici pective sînt în curs de executare, ele se din G.A.C. să facă o mobilizare susţi In cadrul gospodăriei agricole co
la creşterea coeficientului de utilizare tele de şantier, constructorul a fost ne ha prevăzute a se îosâmînţa în această semănatul nu a început pînă la 4 oc desfăşoară anevoios. Nu există teren eli nută a colectiviştilor la lucrările de re lective din Beriu, lucrările de pregă
a parcului, pe de o parte, iar pe de voit să refacă lucrarea. Este cazul cu toamnă cu cereale păioase, pînă la 4 tombrie. O situaţie similară se întîlneş- berat pentru ca tractoarele să lucreze coltare şi eliberare a terenului. In a- tire a campaniei de însămînţări de
altă parte la creşterea coeficientului de zineţilor de la stîlpii halei de montaj. octombrie au şi fost pregătite 3826 ha. te la G.A.C. din Totoi unde s-au arat la arături, iar o semănătoare funcţio cest sens în raionul Alba rezultatele nu toamnă au fost executate din timp,
utilizare a capacităţii, ceea ce a atras Alteori, deşi sesizat asupra calităţii, Aceasta reprezintă de fapt 41,4 la iuti abia 62 ha din cele 461 prevăzute, iar nează cu întreruperi. De exemplu, în sînt pc măsura posibilităţilor. Astfel, ceea ce a permis ca pînă Ia aceasta
după sine creşterea volumului mărfuri constructorul tărăgănează remedierea din sarcina de plan. semănatul nici aici încă nu a început. cursul zilei de 5 octombrie mecaniza s-au recoltat abia 348 ha cu porumb din dată, din totalul suprafeţei de 290 ha
lor transportate. Trebuie menţionat deficienţelor semnalate cu prilejul re Dacă pregătirea terenului a fost efec Bineînţeles că tn situaţia creată nici cele torul Crişan Cornel a fost nevoit să cele 7.271 existente în total şi numai ce se va cultiva cu păioase să se îu-
faptul că conducătorii auto din între cepţiilor parţiale. Este datoria condu tuată din vreme pe suprafeţe însemnate, 9 tractoare repartizate la această unita stea ore în şir din cauza lipsei de să- 166 ha de cartofi din 518. Se ştie însă sămînţeze suprafaţa de 85 ba cu grîu
prinderea noastră s-au străduit să fo cerii l.C.S.H. să ia măsurile corespun şi semănatul s-a desfăşurat în bune con- te nu au fost folosite la întreaga lor ca mînţă. De fapt în acest sens trebuie că pe mare parte din suprafeţele acestea şi secară.
losească din plin capacitatea de trans zătoare pentru ca sa fie intensificat diţiuni. Astfel, la G.A.C. Cricău, din pacitate. In aceasta privinţă se cere o să arătam că la G.A.C. din Miccjti nu au vor urma cereale păioase. Iată pentru
port a autovehiculelor şi, concomitent ritmul de construcţie şi să se execute cele 387 ha prevăzute pentru însimîn- mai mare preocupare din partea consi fost luate măsuri pentru condiţionarea ce este necesară impulsionarea eliberă Pînă acum toate lucrările privind
cu aceasta, să reducă consumul dc car lucrări de buna calitate. ţiri s-au pregătit 275 ha şi s-au însă- liului de conducere (preşedinte Dumi şi tratarea seminţei din vreme. Ca ur rii terenului. condiţionarea seminţelor, amplasarea
buranţi. Rezultatele obţinute la acest — Aminteaţi la începutul mînţat 105 hectare. Rezultatele dobîn- tru Gligor), pentru organizarea judici mare, puritatea este sub cea admisă de Trebuie apoi ca cele 116 semănători judicioasă a culturilor pe soiuri şi pe
capitol sînt şi urmarea îmbunătăţirii discuţiei că întreprinderii i-au dite de către colectiviştii din Cricău oasă a muncii în gospodărie. STAS, existînd peste 100 corpuri străi repartizate în gospodăriile colective să parcele, fertilizarea solului cu îngrăşă
calităţii reparaţiilor şi a întreţinerii co fost alocate fonduri pentru sînt bune. La realizarea lor a contribuit Şi 2a G.A.C. Ciugud rezultatele ob ne Ia 1 kg sămînţă. Conducerea gospo fie folosite din plin pentru reducerea minte organo-minerale, s-au făcut con
respunzătoare a parcului. procurarea de noi maşini şi îu mare măsură buna organizare a mun ţinute nu sînt pe măsura posibilităţilor. dăriei motivează că sămînţa nu are ger decalajului creat între pregătirea terenu form planului de măsuri tehnico-orga-
nîzat orice.
Cu toate rezultatele frumoase înre utilaje. In ce măsură au fost cii. Toate cele 9 traotoare existente în Din 418 ha planificate a se însamînt.i minaţia corespunzătoare, fapt pentru lui şi însămînţări. Există aproape 3000
gistrate în cele trei trimestre colectivele folosite aceste fonduri şi cu ce cadrul brigăzii de mecanizatori au fost cu cereale păioase, 126 s-au pregătit care prin buletinul de analiză a fost ba teren pregătit. Se cere deci impulsio Un sprijin preţios (a efectuarea lu
autobazelor din regiune au întîmpinat utilaje au fost dotate autoba folosite din plin la lucrările de pregăti dar numai 40 au fost semănate. Rezultă respinsă. Este şi aceasta adevărat, dar narea lucrărilor de semănat. crărilor din gospodărie îl aduce bri
greutăţi, dealtfel ca şi în anii trecuţi, zele ? re a terenului. Acum s-a trecut cu for că mijloacele mecanice nu 9c utilizează despre lipsa de condiţionare a eî cre Specialiştilor din gospodăriile colective gada de tractoare nr. 8, care execută
din cauza spaţiului restrîns. Tocmai de ţe sporite Ia însămînţâri. din plin. dem că nu se mai poate obiecta nimic. Ie revine sarcina ca în această perioadă lucrări de bună calitate. Se evidenţiază
aceea s-a prevăzut construirea a trei — Conducerea întreprinderii noas Intr-un ritm necorespunzător se des Pentru rezolvarea urgentă a situaţiei să dea îndrumările necesare şi să urmă în mod deosebit tov. Murgoi loan şi
In ritm susţinut lucrează şi colecti
staţii moderne de întreţinere auto la tre s-a îngrijit să lanseze din timp co viştii din Şard. Pînă acum la această făşoară lucrările pentru însămînţări la j-a adus o vînturătoare cu care nu se rească realizarea unor lucrări de însă- Samoilesou Stoian.
Scbcj, Brad şi Hunedoara, iar pentru menzile pentru procurarea utilajelor ne poate executa selectatul seminţei în mînţarc de bună calitate. .NICOLAE ANDREI
îmbunătăţirea condiţiilor de lucru în cesare, conform planului de aprovizio unitate s-au pregătit pentru însămînţări G.A.C. din Mihalţ. Colectiviştii de aici condiţiunî corespunzătoare. In scopul Ing. A. POTOPEA’
autobazele existente au fost alocate nare pe acest an. Aceasta a făcut ca ISO ha din 265 planificate, fapt ce a şi-au prevăzut să însămînţeze în această rezolvării acestei situaţii, consiliul de corespondent
însemnate sume de bani în vederea fondurile alocate la capitolul „Uti permis executarea lucrărilor de insămîn- toamnă 983 ha cu cereale păioase. Pînă
echipării lor cu noi maşini şi utilaje. laje- să fie consumate aproape în în acum i-au pregătit numai 300 ha, iar
tregime. A fost adus un strung paralel, ţarc pe însemnate suprafeţe.
— Vă puteţi referi la sta o maşină de găurit cu coloană, un fie
diul in care se află lucrările răstrău cu panglică, două electrocom- P R I M E L E S O T E
de construcţii ale celor trei presoare, butelii pentru oxigen, grup
noi staţii 7 dc 9udură cu motor electric şi alteJc.
Călătorii care au trecut pc şoseaua Noile maşini şi utilaje au şi fost date Imaginea mi-a rămas vie in minte, najelor operelor acestora, despre trăsă iă confirme prin răspunsuri Sune că
'Alba Iul ia — Sebeş au avut prilejul să în exploatare autobazelor dîn regiune. turile simbolismului şi reprezentanţii lui noua lecţie a fost înţeleasă chiar dc la
admire construcţia modernă a noii sta- Pc lîngă aceste fonduri de investiţii, aşa cum am întîlnit-o atunci, la sărbă etc... predare.
‘H de întreţinere din Sebeş, care a şi din fondurile pentru protecţia muncii toarea mare în care poporul nostru a- Gabriela Răduţ, fata aceea cu timbru
Soneria anunţi sfîrşitul orei. In sala
fost dată în exploatare. Graficul pre s-au mai montat ventilatoare, precum niversa 20 de ani de viaţă nouă. Ei erau plăcut, din ultima banca, ar vrea parcă profesorală, cadrele didactice împărtă
în fruntea coloanei, copiii,
primăvara
vedea terminarea lucrărilor în prima şi motoare noi pentru ventilatoare la vieţii. Purtau în priviri, pe chipuri, bu numai ea să răspundă, deşi vede că şi şesc impresii din ora precedentă. Sînt
autobaza Deva şi în alte autobaze, s-au
jumătate a anului, termen care a fost efectuat lucrări de împămîotări la ma curia copilăriei fericite, seninătatea zi Nadia şi Constanţa şi ceilalţi aşteaptă vesele. Ora, care abia s-a încheiat, le-a
respectat. şini unelte şi alte lucrări, folosindu-se lelor în care s-au născut şi au crescut. nerăbdători să 11 sc dea cuvîntul. Ora adus satisfacţii. Notele ce le-au înscris
Altfel se prezintă lucrurile la con fondurile pe întregul an. Din fondu Fluturau în vînt flori şi eşarfe, stegu- c antrenantă, frumoasă, aşa cum ştie în catalog sînt bucurii şi pentru ei la fel
profesorul de romînă
să-şi organizeze
ca pentru elevi. Rodica Mibăluş şi Do
strucţia celorlalte staţii de la Brad rile fixe au început sa-ne sosească dc leţe, purtau pe braţe cărţi — manualele de fiecare dată lecţiile. Adnotările ce rin Certejan au primit 9 şi 10. S-ar pu
la furnizori pe baza comenzilor făcute, şcolare — daruri primite la fiecare în
şi Hunedoara. Faţă dc graficele dc exe ceput de an şcolar. Şi mai aduseseră cu lc-a făcut acum au completat cunoştin tea ca data viitoare aceleaşi note să Io
obiecte de inventar necesare amenajării
cuţie, aceste lucrări sînt rămase în unui cămin pentru ncfamilişti la Hu ei răsplata strădaniei la învăţături — ţele elevilor cu fapte noi, cu citate. E- primească şi loan Chiş şi Ştefan Răgă-
urmă. Intîrzierile se datoresc unor fac nedoara. note bune şî foarte bune. Erau nenumă lcviî sînt atenţi, participă interesaţi la lie, şi Mircca Herban şi toţi cei care
lecţie, îşi dau concursul care mai de
tori dependenţi de constructor. Intîr- — Din cele relatate reiese că raţi elevii care purtau cu ei notele bune. care. Profesorul c mulţumit, deschide ca- din primele zile ale noului an şcolar s-au
dovedit bine pregătiţi.
zierea proiectelor executate de I.P.T.Tc. planul lucrărilor de investiţii Din vocile lor cristaline sc desprindeau tologul şi notează. La rubrica cu nu De la clasa a Xl-a B, profesoara de
îndemnuri, angajamente de a învăţa me
este rămas in urmă. Ce mă
din Ministerul Transporturilor şi Teleco reu mai bine. mele Gabrielei Răduţ, alături de nota fizică, Aurelia Clipii a dac încă doua
suri preconizaţi pentru reme
municaţiilor a atras după sine întîrzîerea Imaginea aceea mi-a venit în minte 10, mai adaugă o notă mare, în dreptul note mari, Marianei Pop şi lui Ale
dierea deficienţelor semnalate? numelui Nadiei Cromec, altă notă mare, xandru Berian. Cu o zi în urmă. ace
atacării obiectivelor planificate. Dar cu în dimineaţa aceasta de octombrie, cînd
— Conducerea întreprinderii va lua stăteam alături de elevii clasei a X-a F a) Constanţei Cismaş altă notă... leaşi note le-au primit Ştefan Răgălie şi
toată întîrzîerea. şi faţă de graficele Filele catalogului — oglinda străda
legătura cu constructorii pentru a ur de la şcoala medie „Decebal"... Iulian Ripoşan. Laudele despre străda
întocmite ulterior lucrările sînt ră E ora de limba romînă. O lecţie fru niei la învăţătură a elevilor — se în nia elevilor din clasele a Xl-a înseninea
genta ritmul de execuţie a obiectivelor
mase în urmă. La Brad se lucrează în moasă, dar de loc uşoară. împreună cu torc, culcgînd în rubricile lui noi cifre, ză feţele tuturor celor de faţa. Profe
planificate, iar diriginţii dc şantiere vor cele mai frumoase note. In bănci, cîteva
prezent la finisarea părţii de construcţii profesorii, elevii parcurg o perioadă de sorul de geografic e dispus să vorbească
urmări îndeaproape calitatea lor. Cred feţe s-au îmbuiorat dc emoţie şi bucu minute în şir despre Sever Duda şi Sil
şi la montarea instalaţiilor halci dc peste 40 dc ani din literatura ţârii noa
însă că este necesar ca şi constructorii stre, reliefînd curentele care au străbă rie, bucuria primelor note mari. via Draşovcanu care „răspund numai
să sc preocupe mat îndeaproape dc obli tut arena literaturii romîne în ultîmîle Catalogul s-a închis. Peste o clipă, vo dc 10", iar cuvintele elogioase aduse de
trei decenii ale secolului trecui şi primii cea caldă a profesorului umple sala, E- profesorul de matematică, Adrianei Stra-
gaţiile pe care şi le-au asumat, să sc în
16 ani din secolul 20. Icvii deschid caietele, ascultă si notează. tulat din clasa a IX-a B şi lui Scbastian
Se predă o nouă lecţie. Profesorul vi
cadreze în termenele dc execuţie plani
Luţcscu din clasa a IX-a E a antrenat şi
întrebările profesorului Dumitru Su
FeiUru sporirea ficare. Numai aşa planul lucrărilor *de san primesc răspunsuri clare. Elevii vor ne cu fapte noi culese din ultimele re alţi profesori la bucuria unanimă.
investiţii pe acest aa va putea fi în La gospodăria agricolă colectivi din Bejan se execută de zor lucrările besc cu siguranţă despre reprezentanţii viste de specialitate. Elevii ascultă, as Cîteva minute am fost martora aces
producţiei agricole deplinit, _____ agricole de toamnă. Fotografia noastră redă un aspect de la semănatul griului. realismului critic, despre profilul perso- cultă şî notează. tor bucurii, li văzusem pe aceşti pro
Şi la clasaaXI-a B elevii notează. E
fesori cu trei săptămîni în urmă la con
ora dc socialism ştiinţific. O temă fru sfătuirile cadrelor didactice, atunci cînd
Aviaţia utilitară aduce o contribuţie moasă. Lupta dintre materialism şi idea împreună sc străduiau să caute metode
tot mai însemnată la fertilizarea solu lism, din care li se prezintă elevilor ma le cele mai bune pentru sporirea eficien
$ In scopul ri Prezentarea va fi făcută "de că ai muncii din cadrul I.C.S. Hune bibliotecara Lucia Negraru şi co terialismul naiv şi dialectica spontană a ţei lecţiei. Acum mi-am dat seama că
lui, în vederea sporirii producţiei agri
dicării cunoştinţe tre inginerul loan Bălănescu doara pleacă intr-o excursie cu lectivul de conducere al clubului. gînditorilor antici. Pc tablă sînt înşirui aceste prim.* note bune sînt şi rezulta
cole. Potrivit datelor centralizate ale ❖ Prin O.N T. „Carpaţi", filiala autocarul, organizată prin O.N.T.
lor profesionale şi ♦ La fabrica „Ardeleana* din te nume ale gînditorilor antici: Dcmo- tul muncii lor. De aceea îşi împărtăşesc
Aerobazei Otopcni, în cele zece mii de Deva, un număr de 45 muncitori, „Carpaţi*. Ei vor vizita hidrocen crit, F.picur, Lucrcţiu, Platon, Arîsto- cu atîta bucurie roadele activităţii.
de cultură gene Alba lulîa grupele sindicale anali
ore dc zbor efectuate dc la începutul rală, în majorita tehnicieni şi ingineri de la C.T.E. trala de U Bicaz, oraşele Bacău, tel... Profesorul Constantin Bulz vorbeş Clopoţelul anunţă o nouă oră, o nouă
anului de către detaşamentele aviaţiei tea întreprinderi Paroşeni pleacă azi dimineaţă Oneşti, Tg. Mureş, precum şi sta zează rezultatele obţinute în pro te rar, a pregătit o lecţie interesantă, lecţie. Sala profesorală a rămas pustie,
larma veselă dc pc coridoare s-a stins.
agricole deasupra unei suprafeţe dc pes lor din regiunea într-o excursie la Bucureşti, pen ţiunile balneo-climaterice Lacul ducţie în cursul lunii septembrie caută să imprime elevilor ideia că nu Bucuria s-a transferat la clase. Şi iar
mai studiind lupta dintre materialism şi
te o jumătate de milion de hectare de noastră se organi tru a vizita Expoziţia realizărilor Roşu şi Sovata. Cu acest prilej idealism de-a lungul veacurilor, ei pot mi-au apărut în imagine coloanele ne-
au loc evidenţieri
❖ Azi după-amiază, colectivul
teren s-a împrăştiat o cantitate dublă zează pentru muncitori prezenta economiei naţionale a Republicii bibliotecii clubului muncitoresc în întrecerea so să înţeleagă filozofia marxistă şi superi sfîrşite de şcolari ce purtau Ia marea
de îngrăşăminte chimice faţă dc aceeaşi rea unor cărţi tehnice de specia Populare Romîne. din Aninoasa, organizează pentru cialistă şi înmî- oritatea ci faţă de toate celelalte con demonstraţie note mari. Era parcă un
litate şi de literatură beletristică. In drum spre Bucureşti şi la în cepţii filozofice. Verificarea pe care o catalog uriaş cu sute şi sute de note.
perioadă a anului trecut. prietenii cărţii, o seară literară pe nări de fanioane face pentru fixarea cunoştinţelor îi a-
Pentru colectivul minei I de la toarcere, excursioniştii vor admira Cîrcva din ele lc-am văzut azi înscri-
De asemenea în cursul anului s-au exe marginea noului roman a! lui luliu muncitorilor care duce pe faţă un zîmbet. Madc- indu-sc la limba romînă, socialism ştiin
Lonea, în cursul zilei de azi se frumoasele privelişti de pe Valea
cutat numeroase zboruri pentru comba Gherman: „Un singur an". La s-au situat în leine Scurtu, Dorin Certejan, Rodica ţific, fizică, matematică, geografie.*
va prezenta cartea „Tehnica se Oltului si a Prahovei. Mihaluj, Renata Schxvartz, loan Chiş, Erau primele note.
terea dăunătorilor pădurilor. 4 Tot astăzi, alţi 34 de oameni reuşita acesteia îşi dau concursul frunte.
curităţii Ia maşinile de ridicat". Florin Vesa, unul după altul, elevii vin LUCIA UCIU
jAgerprcs).