Page 23 - 1964-10

Pda. %
Nr] 3040 Drumul socialismului1

: •'

C u le s ® d&iB a*c&.p©«Msf e6 0 0
ti M $Ti
■ l .1-
Deunăzi am trecut întîmplător pe varăşii dc la I.P.I.P. mai spuneau ci cest'e ore de stagnare nu există nici
la sectorul I.P.I.P. din Valea Jiului. acestui utilaj de mare capacitate nu i o scuză. Carburant (motorină) se gă­
N-am mai fost de mult pc aici şi eram s-au asigurat condiţii de funcţionare în seşte din belşug, însă probabil tov. Încă înainte ca maistrul să fi a- normal. In felul acesta, Ia ora preva-
curios sa aflu noutăţi despre munca două schimburi. Atît în tranzitul de Milui Brînduşa, mecanicul şef al gru­ nunţat încărcarea ultimului vagon din zută în grafic, fluierul celor trei lo-
maişmta de Coşlariu, impiegatul de comotivc a anunţat pornirea trenului
şi viaţa oamenilor. Amabil, ing. Va­ ta Lupeni, cît şi pe şantier, nu s-au pului, nu şi-a găsit timpul necesar pen­ 2.699 cu 55 vagoane, toate cu desti­
lentin SmărSndescu a căutat să-mi asigurat drumuri dc acces, nu s-a rea­ tru a-1 procura ! mişcare Arienie Brumă de la pos­ naţia Coşlariu...
furnizeze cîte ceva. Era 9fîrşit de lună lizat o instalaţie electrică care să-i per­ Intîlnind aceste cifre, suficient de tul dc mişcare Petrîla, îi spuse şefului
şi, cum e firesc, se făceau multe calcu­ mită să lucreze în două sau trei schim­ sugestive, mi-am amintit de încă o afir­ de manevră : Marşrutizarea transporturilor de la
le, se definitivau cifrele de realizare buri. Tocmai de aceea nici în luna au­ maţie a tovarăşului Nicolae Beloiu care — In cumul marşrula va^ fi gata locul dc încărcare este una d:n pre­
a planului. Văzîndu-1 atît de ocupat, gust timpul de lucru planificat n-a spunea ca „sînt cel mai mare „cum­ dc încărcat, dar nu arc dccît 38 va­ ocupările dc scamă ale ceferiştilor din
om întrerupt discuta cu tov. Smărăn- fost realizat. Şi ceea ce-i mai rău, nici părător0 de Utilaje". Este într-adevăr goane. Noi avem însă la liniile cu staţia Petroşani. Ei se străduiesc să
descu şi cu permisiunea dînsuluî am amenajarea pe verticală n-a fost ter­ foarte amator să le aibă pe şantiere, La autobaza bruto „ordinar" încă 6 vagoane. Cc-ar îndrume tot mai multe trenuri marş-
început să răsfoiesc nişte centralizatoa­ minată. De remarcat ca în rapoarte, însă faptele dovedesc că se preocupă l.RT.A. din Brad fi să le legăm şi pe acestea ?... rutc şi la un tonaj cît mai mare. Stră­
re decadale pe schimburi, nişte rapoar­ care poartă semnăturile şefului de lot prea puţin dc utilizarea lor la capa­ lucrează mulţi M-am gândit şi eu la acest lucru — dania lor este lăudabilă deoarece a-
te de lucru. Scriptele respective sc în­ şi şefului de şantier, nu se consemnea­ citatea nominală. muncitori harnici îi răspunse şeful de manevră. S-au cestc treburi circulă fără prelucrări
tocmesc pentru a se evidenţia randa­ ză, în afara orelor dc revizii şi repa­ şi pricepuţi. Intre făcut deja cîteva mişcări pentru ale­ prin staţiile tehnice din parcurs, iar
mentul şi producţia realizată de uti­ raţii planificate, nici un fel de defec- E un fapt îndeobşte cunoscut că pe aceştia este şi me­ gerea lor. In cîtcva minute vom trece mărfurile ajung mai devreme la des­
lajele închinate şantierelor. Râ'sf'oin- şantierele grupului din Lupeni lipseşte canicul Cantemir la combinarea marşruteî. tinaţie. Apoi, după descărcare vagoa­
du-le, mi-am amintit de afirmaţia tov. atît forţa de muncă calificată, cît şî Circu — prezen­ După această înţelegere Artcnic nele se eliberează pentru a putea fi
ing. Nicolae Beloiu, directorul grupu­ cea nccalificată. Daca s-ar fi urmărit tat în jotograjia Brumă puse mîna pc telefon şi chemă date circuitului mai devreme decît
lui de şnntîore tir. 3 din Lupeni, care Despre folosirea utilajelor şi organizat judicios folosirea utilaje­ noastră —, evi- grupul telefonic Petroşani. Sc pre­ în cazul cînd s-ar fi expediat cu tre­
lor de bună seamă câ şi realizările şan­
sc plînge* că „din cauza lipsei de braţe denţiat fn între­ zentă impiegatul dc mişcare Ion nuri nemarşrutizate. Aşa se face că
de muncă realizările au fost mult dimi­ la grupul de şantiere tierelor grupului nr. 3 puteau fi mai cerea socialistă. Boldura. în fiecare zi dîn staţia Petroşani plea­
nuate-. In minte mi-a încolţit ideea de mari. Intrucît numeroase lucrări sînt că cîtc 4-5 trenuri marşrutc spre Bu­
a urmări, pe baza cifrelor din rapoarte, din Lupeni rămase în urmă se impune ca tovarăşii — Pregăteşte o linie liberă pen­ cureşti, Craiova, Arad sau Coşlariu.
cum sînt folosite la acest grup utila­ din conducerea grupului să întocmeas­ tru marşruta dc Coşlariu, Dc la începutul anului şi pînă în pre­
jele. Răsfoindu-le, am găsit multe ci­ că planuri calendaristice de funcţionare — Cîte vagoane are ? zent de pe raza R.C.M:-uIui Petroşani,
şi dc mişcare a utilajelor. E bine ca
fre care, fiecare în parte, spun lu­ pentru fiecare utilaj să Se planifice — 44. adică din staţiile Petroşani şi Lupeni,
cruri interesante. Să le consemnăm. fi un] tehnice. Asta dovedeşte ca tim­ şi volumele de lucrări ce trebuie exe­ Pentru ca trenul să poată fi com­ au fost expediate peste 1.115 trenuri
In rapoartele întocmite pentru ma­ pul pierdut se datoreşte şantierului, plet utilizat, impiegatul Boldura s-a marşrutc cu un tonaj net dc 1.172.614
caraua turn cu numărul de inventar care n-a asigurat utilajului condiţii op­ cutate într-o anumită perioadă de timp. gîndit să ataşeze şi cele 11 vagoane tone.
1.268 de la blocul B 'din Lupeni, Vene time de exploatare. Dacă pînă acum realizarea indicelui de Coşlariu existente în staţie. Ope­ La aceste realizări o contribuţie de
că doar 50 la sută din regimul normal Tot pe şantierele acestui grup a fost intensiv nu s-a prea urmărit, de acum rativ a dat dispoziţie să fie alese şi scamă au adus-o turele conduse de
de lucru pe luna iulie a fost consumat. repartizat şi un excavator. Cu el tre­ încolo este timpul să se facă cu mare pregătite, aşa incit imediat după pa­ către impiegaţii dc mişcare Artenie
In luna august, din orele planificate buiau executate lucrări în vederea a- atenţie pentru a se intensifica ritmul rarea marşrutei să poată fi afişate. Brumă şi Ion Boldura.
pentru funcţionare, qu fost folosite doar menajării pe verticală la Lupeni. Dar, dc execuţie, pentru a se recupera în- Toate operaţiunile au durat aproape I. CRIŞAN
70 la sută. In rapoarte apăr disparate din cele notate în rapoartele de lu­ tîrzierile care sînt consemnate ia ca­ cu o oră şi jumătate mai puţin dccît corespondent
şi unele cifre cu privire la folosirea cru, reiese că în luna august din 327 pitolul plan fîzic.
macaralei cu numărul de inventar 1223. ore dc funcţionare au fost folosite nu­ A. OARGA
Reţinem doar că în luna august din mai 209 ore. Cu el, deşi s-a convenit
273 ore planificate, macaraua a fost altfel, nu se lucrează în două schim­
utilizată numai 214 ore. buri. Destul de des nu i se asigură bas­
In lunile iulie şi august, grupului de culante care să transporte pămîntul
şantiere nr. 3 i-a fost închiriat şi un excavat, în timp ce în preajma lui, din CONCURSUL
buldozer în vederea împrăjtierii unuî indicaţia Şefului şantierului din Lupeni,
însemnat volum de pămînt din faţa se încărcau manual autobasculante. Şi
blocurilor CI, C2, C3 din Lupeni. Lu­ conducerea şantierului sc mai plînge
crarea reclama foarte multă urgenţa că n-are oameni !
în execuţie, deoarece blocurile trebu­ Multe ore şi uneori chiar zile întregi Şi-au îndeplinit angajamentul anual Cabinetul tehnic promovata noului
iau predate. Insă nici aîci cu buldoze­ atît excavatorul, malaxorul de asfalt
rul nu s-au realizat orele de muncă Keiser, cît şi buldozerul au stagnat
planificate, fiind folosit în luna iulie în lunile iulie, august şi septembrie Colectivul secţiei semicocs de la Uzi­ a angajamentelor luate în întrecerea so­ Complexitatea şi varietatea lucrărilor ză etc. Din totalul publicaţiilor perio­ tul că, spre deosebire de anii trecuţi, a
cu circa 75 de orc mai puţin. (De re­ din lipsă de carburanţi. In luna iulie na siderurgică „Victoria- din Căbn, s-a cialistă. ce se execută pe şantierele noastre de dice cabinetul tehnic distribuie lunar nul acesta se observă o cotitură in o-
marcat că pentru schimbarea locului malaxorul Reiser n-a funcţionat din angajat să producă peste prevederile In primele 9 (uni ale acestui an coc- construcţii, montaj şi instalaţii, lucrări şantierelor peste 900 dc exemplare. In iientarea inovatorilor spre rezolvarea
de muncă au fost necesare nu mai pu­ ace9t motiv 97 ore, în luna august 65 planului abual de producţie 4.000 tone sării din Călan au produs peste preve­ electrotehnice şi construcţii dc locuinţe, felul acesta, cei interesaţi au la îndemî­ unor sarcini majore ale procesului de
ţin dc 23 ore). De fapt, pe lîngă cele ore, buldozerul peste 30 ore în iulie şi semicocs. Munca bine organizată, res­ derile planului 4.185 tone semicocs, în­ pun în faţa muncitorilor, inginerilor şi nă în permanenţă ultimele noutăţi teh­ producţie, adică spre inovaţii cu efi­
consemnate în rapoartele de lucru, to­ august, excavatorul la fel. Pentru a- pectarea riguroasă a procesului tehnolo­ deplinind şi depăşind astfel angajamen­ tehnicienilor probleme noi, deosebit de nice apărute în ţară sau peste hotare. cienţă economică mare. Acesta este un
tul anual. importante, care se ccr a fi rezolvate cu lucru bun pentru că nu întotdeauna nu­
gic de fabricaţie, reducerea timpului de Trimestrial, cabinetul tehnic editea­
IOSIF CRAŞCA competenţă, pe măsura ritmului viu al mărul de inovaţii aplicate dovedeşte că
reparaţii şi întreţinerea agregatelor în ză un buletin tehnic informativ cu toa­ există activitate fructuoasă în această di­
şef de echipă introducerii şi extinderii tehnicii noi. te cărţile noi apărute în bibliotecă. Pc
bună stare de funcţionare, au condus (din colectivul subrcdacţiel vo­ Apoi, continua industrializare a lucrări­ lîngă înserarea titlurilor, buletinul mai recţie sau nu. De altfel, în sprijinul a
la îndeplinirea şi depăşirea lună de lună luntare Călan) lor de construcţii, perfecţionarea proce­ cuprinde scurte ştiri, materiale biblio­ fîrnuţicî făcute vîn mai multa argu­
selor tehnologice şi înzestrarea şantiere­ grafici, rubrica „In ajutorul muncitoru­ mente.
lor cO maşini şi utilaje de înaltă produc­ lui zidar", ficrar-bctonist, şi o altă ru­ In cele 9 luni care au trecut de Ia
I n d o u ă l u n i tivitate, reclamă din partea tuturor cons­ brică cu întrebări cum ar fi „Vreţi să începutul anului la cabinetul tehnic au
fost înregistrate 122 propuneri de iho-
tructorilor temeinice cunoştinţe tehni-
cunoaşteţi avantajele turnării betonului
cc-profcsionale. In această direcţie, ca­ în cofraje glisante ?... Citiţi în revista vaţîî din care 90 au şi fost apliciltc în
Au trecut două luni de cînd s-a des­ numeroase frigidere, instrumente muzi­ binetul tehnic al întreprinderii consti­ sau volumul... producţie, aducînd o economie antccal-
chis expoziţia cu vînzare de bunuri de cale, veselă şi tacîmuri, etc. tuie una din cele mai eficiente pîrghîi In activitatea de informare şi propa­ cuhtă de 2.600.000 lei. Cdniparînd a
larg consum la magazinul „Fcro-mctal- Expoziţia cu vînzare de la acest ma­ dc cercetare,studîerc şi promovare a gandă tehnică ne folosim şi dc alte for­ ceste cifro cu perioada corespunzătoare
al cooperativei de consum din Oraştîe. gazin este mult apreciată de cumpără­ noului. Considor că este util să arăt care me operative şi eficace. Obişnuim, ca a anului trecut rezultă că numărul îrio
In acest timp s-au vîndut mărfuri în tori. Mărfurile vîndute arată cu priso­ sînt formele noastre de muncă şi cum dc fiecare dată cînd în biblioteca so­ vaţiilor aplicate a sporit cu 35 la sută,
sinţă acest lucru. sc desfăşoară activitatea cabinetului teh­ iar eficienţa lor economică a crescut cu
valoare de peste 800.000 lei. In cele sesc cărţi noi, să întocmim o listă cu aproape un milion de lei. Din totalul
T. LAZARESCU nic. titlurile şi autorii cărţilor şi să Ic difu­
două luni cetăţenii au cumpărat 108 te­ inovaţiilor aplicate anul acesta mimai 8
tehnician Mai întîi aş sublinia necesitatea ca zăm imediat şantiero'or. De asemenea,
levizoare, 88 aparate de radio, 18 ma­ (din colectivul subrcdacţiel vo­ toată munca de documentare şi propa­ cititorii care vîn Ia bibliotecă, sau cu s-au plătit prin apreciere, celelalte au
şini dc spălat rufe, 12 maşini de cusut, luntare Orăşlie) gandă tehnică a cabinetului să sc împle­ care. nc întîlnîni în diferite alte prile­ toate la bază calcul tehnico-economic.
tească în strînsă legătură cu rezolvarea juri, îi informăm cu ultimele noutăţi Suma plătită drept recompensă inovato­
sarcinilor concrete şi dc perspectivă ale apărute. rilor depăşeşte cifra de 70.000 Ici.
Excursie plăcută producţiei. Cu alte cuvinte să slujească Un ajutor substanţial l-a prîmft cabi­ în tot mai marc măsura, micşorarea du­
Semn că pe constructori îi preocupă
prin toate mijloacele şi posibilităţile cc
le are la îndemînă pentru promovarea netul tehnic din partea comisiei ingine­ ratei dc execuţie şi realizarea unui con­
rilor şi tehnicienilor, care şi-a adus o
şi instructivă şi extinderea tehnicii noi in scopul spo­ contribuţie dc seamă fa întocmirea şi ex­ sum scăzut de materiale, sînt cele cîtc­
ririi productivităţii muncii şi eficienţei punerea celor 38 conferinţe tehnice dîn va zeci de inovaţii ce au ca temă schim­
economice a investiţiilor, pentru conti­ care amintim: „Ultimele cuceriri ale barea unor soluţii constructive, costisi­
Pentru a cunoaşte mai bine înfăptui­ şî satelor patriei noastre. Uzina de Trac­ nua îmbunătăţire a calităţii şi ridicării toare, cu altele maî economicoase. Re­
rile din cei 20 de ani şi frumuseţile ţă­ toare dîn Braşov, rafinăriile şi schelele nivelului tehnic al producţiei. tehnicii în domeniul zidăriei refractare-, prezentativă dih acest punct de vedere
rii, comitetul sindicatului şi conducerea petroliere de pc Valea Prahovei, Com­ Avînd la bază asemenea, obiective, „Cc este preţul de cost şi căile reducerii este inovaţia inginerului Cornel Stima,
U.R.C.C. Haţeg a organizat o excursie binatul în construcţie de (a Slatina, ma­ primind în permanenţă sprijinul şî în­ lui", „Reducerea termenelor dc execuţie privind adoptarea unei noi soluţii con­
cu salariaţii pc itinerariul: Haţeg — Si­ rele Combinat dc la Işalniţa, dc lîngă drumarea comitetului dc partid, ajuto­ la blocurile de locuinţe" ş.a., a celor 28 structive a zidului dc .sprijin dc la esta­
biu — Braşov — Bucureşti — Craio­ Craiova, frumoasa arhitectură a con­ rul comisiei inginerilor şi tehnicienilor, de lecţii ţinute în cadrul lectoratelor cada dc descărcare a fabricii noî dc
va — T. Severin — Caranşebcş — Ha­ strucţiilor noi din Bucureşti şi celelalte cabinetul tehnic şi-a adus din plin con­ tehnice, care au fost audiate de aproape aglomerare, care s-a soldat cu o econo­
ţeg. In capitala patriei noastre cci 36 de obiective vizitate au constituit prilej de tribuţia la rezolvarea multor sarcini de 900 de muncitori, tehnicieni şi ingineri. mic dc 334.000 lei.
excursionişti au vizitat Expoziţia reali­ satisfacţie şi bucurie pentru toii ex­ producţie. Pentru exemplificare aş în­ Anul acesta, pentru prima dară s-a orga­ Studierea amănunţită şi detailată a
zărilor economiei naţionale a R.P.R., cursioniştii. cepe cu munca de documentare, infor­ nizat şi funcţionează în cadrul între­ proiectelor şi confruntarea lor cu posi­
prinderii noastre o universitate tehnică.
carc i-a impresionat adine dîndu-Ic o După un scurt popas la Turnu Seve- mare tehnică şi popularizare a experien­ bilităţile concrete de execuţie au con­
imagine amplă a măreţelor succese ob­ rîn, ei au vititat apoi Porţile de Fier, ţei pozitive şî -a metodelor avansate de Merhn subliniat sprijinul acordat dc dus şi la alte inovaţii. Inginerul Gheor-
ţinute de poporul nostru sub conduce­ precum şi staţiunea balneară Hcrculanc. lucru în construcţii. comisia inginerilor şi tehnicienilor unui ghe Grigoriţa, împreună cu maiştrii Ioan
rea înţeleaptă a partidului. Măreţele rea­ întorşi la locul de muncă excursioniş­ marc număr dc muncitori prin cele 33 Plastir şi Ghcorghe Bobiş, a făcut pro­
lizări ale oamenilor muncii văzute în Muncitorii şi cadrele tehnico-inginc- de consultaţii tehnice în rezolvarea di­ punerea să se modifice proiectul la co­
tii şi-au exprimat satisfacţia şi mulţu­ reşti au la dispoziţie un vast material feritelor probleme carc-i frâmîntă. De
standurile expoziţiei le-a întărit convin­ mirea pentru condiţiile minunate de documentar. Biblioreca tehnică dispune regulă, consultaţiile tehnice s-au acordat lectarea apelor din zona liniilor ferate de
gerea în justeţea liniei politice a parti­ de 11.522 volume. Anul acesta în evi­ pc estacadă, cu scurgere la canalizările
muncă şi viaţa create dc partid pentru în preajma începerii marilor lucrări sî a pluviale. Propunerea a fost acceptată şi
dului şi i-a mobilizat să-şi sporească c- popor şi muncesc cu rîvnă pentru a da denţa bibliotecii sînt înscrişi 1.245 ci­ reparaţiilor capitale. Amintim consulta­ aplicată.în producţie, aducînd o econo­
forturilc pentru o-şî aduce o contribuţie titori care au citit şi studiat peste 8.400 ţia dată înaintea reparaţiei capitale a mie dc 55.491 lei. De multă apreciere
viaţă sarcinilor ce le au de îndeplinit la de volume. Anual, biblioteca primeşte
şi mai mare la îndeplinirea sarcinilor ce locurile lor de muncă. peste 152 publicaţii periodice cu profil furnalului nr. 7 avînd ca temă „Cunoaş­ sc bucură şi inovaţia ing. Vasile Trifan,
terea sistemului de execuţie a înzidirii
le stau în faţa. tehnico-economic de specialitate, dîn care a găsit o soluţie tehnică foarte in­
AUREL ANCA furnalului cu blocuri carbonice şi alu- genioasă. El a înlocuit grinzile cu armă­
Mineri din Aninoasa, în drum spre adîncurile de cărbune. Tot cu prilejul acestei excursii ei au (din colectivul subredacţiei vo­ care 50 sînt în limbile engleză, france­ minoase", Ia care au luat parte toţi şe­ turi rigidă de beton, cii artoaturi flexi­
văzut cum s-a schimbat faţa oraşelor luntare Haţeg). ză, germană, rusă, cehoslovacă, polone- fii de echipă, maiştrii, tehnicienii şi in­ bile. Rezultatele sînt mult mai bune şi
ginerii şantierului construcţii I. în plus se realizează o economie de
Ansamblul măsurilor luate a dus la 23.459 leî.
ridicarea pregătirii tchnîco-profcsioualc Rezultatele obţinute pînă acum, con­
ÎNFĂPTUIRI din econom ia forestiera a muncitorilor şi personalului tehnico- stituie un puternic imbold mobilizator
ingînercsc, care au făcut numeroase pro­
pentru inovatorii noştri şî ei sînt hotă-,
construcţiilor, dînd un mare avînt miş­
IUI W MBIMII I— puneri dc îmbunătăţire a tehnologici rîţi să ridice pe o treaptă maî înaltă
cării de inovaţii şi raţionalizări. Şi fi­ mişcarea de inovaţii şi raţionalizări, si
fie în continuaro promotori neoboiiţl
IN PAVILIONUL CENTRAL al an­ forestiere noi şi limitele ocoalelor sil­ de ing. AUREL ANCA muncitorilor forestieri condiţii de mun­ rivate din răşinoase, fag, stejar şi alte indcă inovaţiile constituie una din cele aî noului.
samblului expoziţiei, Ministerul Econo­ vice. Secretar general al Ministerului că tot mai bune. Impresionează, de specii, produse semifinite superioare mai eficiente căi dc asimilare şi promo­
miei Forestiere expune pe o supra­ Alături, privirile sînt atrase dc un Economiei Forestiere asemenea, numărul tharc de cabane con­ ca : furnir, placaj, panel, plăci aglo­ vare a tehnicii noi, ne vom opri puţin VLAD TIBEIUU
faţă de circa 1.300 mp mostre, precum trunchi masiv de molid în vîrstă dc 320 fortabile — peste 4.500 — construite merate, placi fibi olemnoase, parchet asupra lor. şeful cabinetului tehnic
şi machete, hărţi, fotomontaje şi gra­ de ani, provenind din regiunea Su­ în inima codrilor, în apropierea par­ clasic şi lamelar, diverse tipuri dc am­ (din colectivul rubredacţiei vo-
fice rcprezentînd întreaga activitate a ceava. STANDUL ECONOMIEI V1NATU- chetelor de exploatare. balaje, binale etc. Standul de mobilă De la început, trebuie subliniat fap­ luntaro I.C.S. Hunedoara).
sectorului. In continuare, printre arborii fixaţi LUI ŞI A PESCUITULUI în apele de Productivitatea muncii în exploatări, constituie unul din punctele dc cca
IN IMEDIATA VECINĂTATE A în plafon sînt aşezate peste 600 de munte, atractiv prin varietatea expo­ datorită extinderii mecanizării, a cres­ mai mare atracţie din întreaga expo­
MARELUI PAVILION a fost plantată rondele de diferite specii şi dimensiuni. natelor, aduce în atenţie speciile de cut în perioada 1960—1963 cu 29 la ziţie. Vizitatorii dau o înaltă apreciere
o pădure reprezentativă, pc o supra­ In faţa vizitatorului apar apoi două vînat din diferitele regiuni ale ţării, sută. Operaţiile de transport a mate­ calităţii mobilei lucrate cu iscusinţă
faţă de circa 3 ha, şi o platformă ex­ cuburi mari (unul dc răşinoase, altul trofee vînătoreşti, grafice şi fotomon­ rialului lemnos au fost mecanizate în şi bun gust în fabricile M.E.F. Sînt pre­
terioară cuprinzînd diverse maşini şi dc foioase) cu un text din care re­ taje privind contribuţia sectorului vî- proporţie de 97 la sută în 1963 faţă de zentate dormitoare, camere combinate,
utilaje folosite în exploatările forestiere. zultă câ valoarea producţiei obţinute nâtorcsc şi piscicol la dezvoltarea eco­ 65 Ia sută în 1949, îndeosebi pc scama camere de zi, sufragerii, bucătării, ho­
In acelaşi timp, M.E.F. prezintă o dîntr-un metru cub de masă lemnoasă nomiei naţionale. Din întreaga prezen­ dezvoltării reţelei de drumuri şi a luri, iar ca piese izolate : scaune, fo­
parte din exponatele sale (diverse ti­ exploatată în 1963 a crescut cu 74 la tare rezultă marea varietate de specii transportului auto. tolii, baruri, canapele etc. Mobila este
puri de mobilier) şî în CADRUL PA­ sută faţă dc 1959. dc vînat czrtstchte în ţara noastră. Tot Prin fotomontaje şi machete este furniruită cu furnir indigen şi exotic,
VILIONULUI B dc pe malul lacului Un grup de panouri cu fotografii şi in acest loc pot fi văzute principalele ilustrat ritmul intens dc construire a finisată cu lacuri dc nitroceluloză şi
Herăstrău, respectiv în interiorul apar­ texte întregesc în continuare imaginea blănuri de vînat, precum şi panouri dc drumurilor forestiere, Astfel, între anii policsteri.
tamentelor construite special dc către asupra realizărilor economiei forestiere. trofee de cerb carpatin, cerb lopătar, 1948—1963 s-au construit peste 13.000 In construcţia garniturilor de mo­
C.S.C.A.S. şi Ministerul Industriei Con­ bilă prezentate în expoziţie se menţio­
strucţiilor. PE PLATFORME EXTE­ nează ca noutate executarea mobilie­
RIOARE ALE ACELUIAŞI PAVILION Expoziţia realizărilor economiei naţionale rului în dimensiuni modulate destinate
sînt expuse diverse tipuri de casc pre­ noilor apartamente. Marele avantaj al
fabricate şi ambarcaţiuni. clementului modulat este că el se poa­
Concepută şi realizată într-o formă te combina în funcţie de spaţiu! dis­
eccesibilă, expoziţia permite vizitato­ Panourile prezintă aspecte din munca căprior, capră neagră, mistreţ etc. Cî­ km instalaţii de transport, care sînt ponibil şî dc necesităţi.
rului să-şi formeze o privire de an­ de cercetare ştiinţifică, documentare tcva din datele statistice prezentate la folosite atît pentru transportul mate­ Tapiţeria produselor expuse este exe­
samblu asupra întregii activităţi a aces­ tehnică, proiectare şi învăţămînt. Un acest stand arată frumoasele realizări rialului lemnos, cît şi pentru tul'îsm. cutată cu poliuretan şi cauciuc spon­
tui important sector al economiei noas­ şantier de împăduriri, un drum fores­ obţinute în economia vînatului. Ast­ ★ gios în locul tapiţeriei clasice, îmbră­
tre naţionale. tier în construcţie, un centru de co­ fel, observăm că la majoritatea specii­ O marc atracţie o prezintă PRODU­ cată cu modele noi dc stofă produse
'k lectare a fructelor de pădure, scosul lor dc vînat s-a înregistrat o creştere SELE ACCESORII ALE PADURn. ale industriei uşoare.
IN PAVILIONUL CENTRAL, eco­ materialului lemnos cu funicularul, un a efectivelor, iar la unele specii ca : Mostre, panouri şi fotografii mari ilus­
nomia forestieră este prezentată în şase grup social pentru muncitorii din lu­ urs, capră neagră, mistreţ etc. s-au trează aci importanţa acţiunii de re­ ■k
standuri, înfăţişînd FONDUL FORES­ crările de silvicultură şi exploatare, atins sau se vor atinge în ace9t an efec­ coltare şi colectare a fructelor de pă­ Industria forestieră romîncască este
TIER, silvicultura (gospodărirea, re­ scos-apropiatul cu tractorul, o lucrare tivele optime cinegetice. Vizitatorii află dure, precum şi a celei dc valorificare cunoscută şi peste hotare, ca oferă pen­
facerea, îngrijirea şi protecţia păduri­ de corectarea torcnţilor, un depoz.ir că în munţii Romîniei trăiesc cele mai a potenţialului melifer al pădurilor. Ac­ tru EXPORT — în afară de mărfurile
lor). AMELIORAREA TERENURILOR final de expediţie Se înfăţişează privirii frumoase capre negre din lume, cci mai ţiunea dc recoltare a fructelor dc pă­ tradiţionale cum sînt cheresteaua, lem­
DEGRADATE SI CORECTAREA TO- vizitatorilor. viguioşi urşi din Europa, exemplare dure a luat un mare avînt, obţinîndu- nul de celuloză — o scrie dc semifa­
RENŢILOR, ECONOMIA VÎNATU- valoroase de cerbi carpatini, a căror sc în 1963 o creştere dc 40 de ori faţă bricate ca placaj, parchet, plăci aglo­
LUI, EXPLOATĂRILE ŞI TRANS­ Principalele realizări în ACTIVITA­ trofee sînt de valoare mondială. de 1950. merate şi fibrolemnoase şi produse fi­
PORTURILE FORESTIERE, INDUS­ Ca urmare a măsurilor ce s-au luat -k nite ca : mobilă, scaune, instrumente
TRIA DE PRELUCRARE A LEMNU­ TEA DE CULTURA ŞI REFACERE A pc linia ocrotirii şi îngrijirii fondului Mergînd mai departe, vizitatorul muzicale, material sportiv etc.
LUI. PĂDURILOR sînt înmănunchiatc în de vînat, producţia dc carne de vînat trece în revistă realizările obţinute dc In nomenclatorul întreprinderii ro-
află
Standul silviculturii Vizitatorii
Spaţiul rezervat exponatelor din pa­ aici câ peste 300.000 ha s-au împădu­ a crescut în 1963 dc două ori faţă de INDUSTRIA ROMÎNEASCA DE PRE­ mîneşti de cotoerţ exterior „Export-
vilionul central întîmpină vizitatorii cu rit în perioada 1960—1963. Deosebit 1948, iar producţia de blănuri cu 50 LUCRARE A LEMNULUI în perioa­ lemn- din Bucureşti figurează zeci de
un mare fotopanou rcprezentînd un dc important este faptul că din volu­ la Sută. da postbelică. Panouri cu fotografii şi sortimente alcătuite din produse finite
şi semifinite.
măsiv păduros, din care reiese suprafa­ mul împăduririlor executate în perioa­ ★ diapozitive, "haVţi, grafice şi toachete,
ţa pădurilor ţârii — de 5.900.000 ha, da 1960—1963, circa 57 la sută îl re­ Standul următor prezintă publicului arată evoluţia în activitatea de prelu­ In 1963, Romînia a exportat în mal
ceea ce reprezintă peste 25 la sută din prezintă răşinoasele. Producţia dc puîeţi vizitator aspecte din EXPLOATAREA crare a letonului de la rudimOntarele mult de 50 de ţăr> ca Anglia, Austria,
subrafaţa ţârii. în pepiniere s-a ridicat la 440 milioane PĂDURILOR ŞI TRANSPORTUL fabrici de cherestea şi atelierele meşte­ Belgia, Cehoslovacia, Ceylon, Elveţia,
In mijlocul acestui compartiment a! MATERIALULUI LEMNOS. Sînt ex­ şugăreşti de mobilă repartizate odi­ Franţa, R.F. Germană, R.D. Germană,
expoziţiei este amplasată harta forestieră anual. Importante succese s-au obţinut puse aici toachete ale unor tehnologii nioară arbitrar pc teritoriul ţării, la Grecia, Italia, Malta, Polonia, R.A.U.,
a Romînici, reprczentînd zonble dc ve­ şi pc linia intensificării lucrărilor de în­ de exploatare, grafice şi fotomontaje. marile şi modernele combinate dc in­ S.U.A.,. Ungaria, U.R.S.S., Turcia etc., ' I a !
getaţie pentru principalele specii, am­ grijire a nrborctelor. Pe un panou se Aceste imagini ale mecanizării tot mai dustrializare a lemnului, construite în peste 1,3 mii. mc cherestea dc răşinoa-
plasamentul combinatelor dc industria­ arată câ dîn volumul total exploatat avansate a lucrărilor de doborît-sec- anii regimului democrat-popular. sc, 513.000 mc cherestea dc foioase,
lizare a lemnului, staţiunile de cerce­ ţionac, scos-apropiat şi încărcat arată Sînt expuse aici mostre ale principa­ 723.200 mc lemn de celuloză, circa 6,5
tări ştiinţifice, perimetrele de amelio­ anual, oirca 3 milioane mc rezultă din ce mari eforturi de investiţii a făcut lelor produse ale industriei letonului i mii. mp de placaj, 800.000 mp parchet,
rare a terenurilor degradate, drumuri aceste operaţii. statul democrat-popular pentru a crea sortimente dc cherestea şi produse de- peste 3 mii. lăzi dîn placaj etc. ASPECT DE LA EXPOZIŢIE-