Page 25 - 1964-10

PROLETARI DIN TOATE TARILE. V N 1TI-VA / Cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a R.P. Germane
IN n u m ărul
DE a z i
Recepţia de la Casa Centrală a Armatei
O Pregătirea propagandiştilor
de la sate ,
O Pe teme culturale . Ambasadorul R.D. Germane în R.P. Instituţii centrale şi organizaţii ob­
O Dezvoltarea sectorului pres­ Romînă, Anton Ruh, a oferit miercuri şteşti. oameni de ştiinţă, artă şi cultu­
tări servicii către populaţie , «caia în saloanele Casei Centrale a Ar­ ră, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti.
O Cetăţeni şi buni gospodari matei o recepţie cu prilejul celei dc-a Au luat parte şefi dc misiuni diplo­
(pag. a 2-a) ; 15-a aniversări a proclamării R.D. Ger­ matice acreditaţi la Bucureşti şi alţi
O Agendă de întrecere . mane. membri ai corpului diplomatic.
— Bilanţ după trei trimestre, In cursul recepţiei, ambasadorul R.D.
— Cheia succesului : folosirea Au participat tovarăşii Ghcorghc
deplină a agregatelor, Gheorghiu-Dcj, Ghcorghc Apostol, Ale­ Germane, Anton Ruh. şi tovarăşul
— In abatajele Văii Jiului mai xandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Şte­ Ghcorghc Ghcorghiu-Dcj au rostit toas­
sînt rezerve ncvalorificate, fan Voitcc, Ghcorghc Gaston Marin, turi.
— Două deficienţe care persistă Avram Bunaciu, Corncliu Mancscu, mi­ Recepţia s-a desfăşurat într-o atmos­
(pag. a 3-a) , nistrul afacerilor externe, membri ai
O Dc peste hotare C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat feră dc caldă prietenie.
(pag. a 4-a). şi ai guvernului, conducători ai unor (Agcrpres)
ANUL XVI. NR. 3041 iO I 8 OCTOMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani
Concursul corespondenţilor voluntari

— —
<1 1 !■— 1 i— —■ >— I —
L U C R Ă R I L E A G R I C O L E DE T O A M N A Deffeeiul

( ' p a s i u n e a a f o s t ?

Schimbul unu. La staţia de culbutare
La. G.A.C. Ploua. O ploaie măruntă, deasă. înveţe. Biblioteca tehnică i-a deve­ a cărbunelui dc la E. M. Lupcni munca
Semnalele luminoase păreau că punc­ nit prieten apropiat. Citea cu nesaţ decurge în cele mai bune condiţiuni.
din Boz — tează noaptea cu steluţe roşii, galbene, cărţi şi reviste dc specialitate. Studia Convoaie nesfîrşitc dc vagoncţi plini cu
cărbune sînt trase de cele 3 lanţuri e-
verzi, albastre, clipind des, semn că metode dc manevrare a vagoanelor,
ceferiştii staţiei Simeria sînt la post. dc prescurtare a proceselor tehnolo­ levatoarc către culbutoare. Deodată lan­
rezu ltate Din cind în cind difuzoarele tulbu­ gice, de reducere a mediilor de sta­ ţul elevator nr. 1 sc opreşte. Vagonetii
rau liniştea transmiţînd comenzi la­ ţionare. dc cărbune înţepenesc pe poziţie. Se­
bune conice : „Alo, cabina turn 1 Locomo- Prin hărnicia dc care dădea dovadă sizat, mecanicul Gheorghc Murcşan se
deplasează de-a lungul lanţului căutînd
tiva trece la coloana dc manevră de s-a făcut cunoscut şi apreciat ca unul
la liniile 9-11 pentru descompunerea din cei mai destoinici manevranţi- defectul. După cîţiva metri ajunge U
Horărîţi să obţină rezultate cit mai convoiului, după care introduce va­ Pentru meritele lui, în anul 1961, co­ locul unde lanţul şi ghidajul erau rupte.
bune în întrecerea socialistă cu celelalte goanele la incărcarc-descărcare... „In muniştii l-au primit în rindurile can­ Văzînd acest lucru neprevăzut, Ghcor­
gospodării colective din raionul 11 ia, co­ ecouri prelungi, prin noapte, se au­ didaţilor de partid. Perseverenţa în ghc Mureşan anunţă repede mecanicul
lectiviştii din satul Boz s-au pregătit te­ zeau fluierăturile locomotivelor, vo­ muncă şi învăţătura i-au adus no) şef dc la atelierul sectorului VIII. A-
meinic în vederea declanşării campaniei cile ceferiştilor care lucrau la ma­ bucurii. In februarie 1962, manevran- cesta trimite spre locul cu pricina pa­
dc toamnă. Printre lucrările agricole e- nevră. Pînă să sc facă ziuă nu mai ră­ tul Ariton Dan a fost trimis la şcoa­ tru lăcătuşi de nădejde...
xecutate se mimară şi pregătirea terenu­ măsese mult. Un om robust veghea la de gradul II M./C a Direcţiei re­ Defectul trebuia remediat cît mai ur­
lui în vederea însămînţării a 250 hec­ cu atenţie la mişcările operaţiilor de gionale C.F.R. Timişoara. A învăţat gent. Altfel îngreuna aprovizionarea
tare cu păioasc. Avînd peste 150 de hec­ manevră, poziţia semnalelor luminoa- cu tragere de inimă. La înapoiere şi-a locurilor de munca din subteran cu va-
tare de teren pregătit, cu cîteva zile în sc „pitice", dinii comenzi scurte şi văzut visul împlinit. Proaspătul şef goueţi. Acest lucru ii ştiau bine lăcătu-
urmă colectiviştii din Boz au început clare. De sus, din cabina turn, impie­ dc manevră a început să pună in prac­ sm Sabin Cărămid^u. ViorcI losivescu,
insămînţările. Pînă la data dc 6 oc­ gatul de mişcare blochist urmărea în tică cele învăţate. Ziua dc 14 decem­ Ghcza Schmidt si Emil Lorincz care au
tombrie orzul s-a însămînţat pe toate permanenţă activitatea manevrei pe brie 1962 i-a adus cea mai mare bucu­ venit să remedieze defectul. De aceea,
cele 17 ha planificate. In aceste zile s-a luminoschemă. O apăsare de buton, rie : comuniştii l-au primit alături fiecare dintre ei munceau cu sîrg si nv-
început şi însâmînţatul grîului. Pînă un pocnet scurt şi un alt macaz este de ei în rindurile partidului. Mun­ «iune. foloseau din plin timpul de lu­
acum s-au însămîntat mai bine dc schimbat, asigurîndu-se parcursul tre­ cea cu şi mai mult elan, cu ade­ cru. După patru ore de muncă încorda­
70 hectare cu grni din soiul Bczostaia nului sau semnalul „liber". Cu atenţia vărată pasiune. Trebuia să-şi respec­ tă defectul a fost înlăturat, lanţul ele­
şi Ponca. S-au însămînţat, de asemenea, încordată conduce munca pe sute, mii te promisiunea făcută în faţa comu­ vatorului a fost pus din nou în mişcare,
10 hectare cu secara. de metri, ajutat dc aparatele electro­ niştilor, aceea de a fi mereu în frun­ Ceî natru lăcătuşi erau oe deplin mul­
nice, pentru ca fiecare tren să plece te. $i, Ariton Dan şi-a respectat cu­ ţumiţi. Au înlăturat defectul într-uu
Muncesc cu multă pricepere şi hărni­ la timp.
vîntul dat. Strădaniile depuse pen­
cie mecanizatorii Vlaicu Pop si Nico- ...Cu şase ani în urmă, tînărul dc tru formarea garniturilor de călă­ tîmn scurt. Pentru munca lor plină de
conştiinciozitate si hărnicie cei 4 lăcă­
l.ic Ardeleanu, precum şi colectiviştii 25 dc ani a îndrăgit munca ceferişti­ tori şi tragerea lor pc liniile de la tuşi au fost felicitaţi dc conducerea
Aurel Crişan şi Romulus Cinu care de­ lor. A plecat din satul lui, din Veţel, peronul staţiei în timpul prevăzut, sectorului.
servesc semănătorile. şi a intrat în rindurile feroviarilor. introducerea şi scoaterea vagoanelor M. CINCORA
Ajutat de colectiv a urcat una după la punctele de Incărcarc-descărcare,
MIRON ŢIC alta treptele calificării profesionale: satisfacerea cerinţelor întreprinderi­
G.A.C. Ribiţa. Mecanicul Groza Petru execută discuirea pe o ta rin de 14 hectare. corespondent frînar, acar, manevrant. Dar mai lor beneficiare, aranjarea vagoanelor Depăşiri de plan
mult a îndrăgit munca manevranţilor. dc mărfuri la cerinţe în orice oră din
Simţea că stăpîncştc distanţele, re­ zi sau noapte, toate executate în de­ Membrii cooperativei meşteşugăreşti
Să fie intensificat ritm ul P e ce intîrzie elib erarea gularitatea dc ceasornic a trenurilor, pline condiţii dc siguranţa a circula­ „Retezatul" din Haţeg, antrenaţi în în­
trecerea socialistă, au reuşit să obţină
că dc munca lor depinde bunul mers ţiei, au fost răsplătite cu insigna si
recoltărilor terenului ? al întregii activităţi în staţie. De titlul de „Fruntaş în întrecerea so­ frumoase rezultate în îndeplinirea si
depăşirea planului dc producţie pe tri­
multe ori privea cu admiraţie la şeful cialistă pc anul 1963“. De atunci, în
dc manevră cum dirija întreaga acti­ fiecare lună, numele lui sc află la loc mestrul III. Planul la principalii indica­
şi in săm in fărilor G.A S. Petreşti, cultura porumbului o- lat neajunsuri în legătură cu funcţiona­ vitate fără să sc încurce în atttea va­ de cinste pc panoul întrecerii. tori a fost depăşit după cum urmează:
La trupul
aparţinător
din Cîlnic,
valoarea producţiei clobalc cu 22,76 la
goane de marfă şi garnituri dc tre­
...In noaptea aceea de sfîrşit de sep­
rea acestor mijloace la întreaga lor ca­
cupă 160 ha. Suprafaţa respectivă ur­ pacitate, faeînriu-se doar 1—2 transpor­ nuri pentru călători. întrebările le tembrie, cînd de sus cernea o ploaie sută, producţia marfă cu 11,69 la sută,
A trecut o bună perioadă de timp de feţe însămîn(ate cu grîu, orz şi secară mează a sc însămînţa cu orz Tn vederea turi pe zi în loc de 3—4 cît este nor­ punea cu sfială, dar primea răspuns măruntă şi deasă, toate trenurile au prestări industriale pentru populaţie cu
cind în unităţile agricole socialiste din s-au realizat în raioanele în care şi re­ eliberării şî pregătirii la timp a terenu­ mal. cu dragoste părintească. Ce n-ar fi plecat la timp. 15 trenuri au fost de­ 17.30 la sută. iar la prestări de servicii
regiunea noastră au început lucrările coltările sc desfăşoară anevoios. Astfel, lui au fost stabilite măsurile tehnice şi Lipsa mijloacelor de transport, pe dat să poată face şi el asemenea taşate în grupe de vagoane peste pro­ nc'ndustrialc cu 14 la sută.
pentru însămînţărilc dc toamnă şi re­ în unităţile agricole socialiste din ra­ organizatorice necesare. Mobilizînd forţe muncă, să stăpînească păienjenişul li­ gram. De serviciu era partida condusa Dintre secţiile cooperativei se eviden­
coltarea culturilor tîrzii. Timpul frumos ioanele Brad, Ilia, Haţeg, Alba şi ora­ sporite la efectuarea acestei lucrări, pînă Ungă faptul ca face ca o parte dîn pro­ niilor, sâ conducă manevra cel puţin de şeful dc manevră Ariton Dan. ţiază cele de tinichiecrîe. Irnicrie, con­
ducţia de porumb să se deprecieze în
şî buna organizare a muncii, folosirea şele regionale Deva şi Hunedoara media acum s-au cules ştiuleţiî dc pe mai mult cîmp, duce şi la întîrzierea însămînţări- o oră. Pentru asta insă, trebuia să EMIL CREŢU fecţii caresoria I şi II, blănărie şi repa­
la întreaga capacitate a tractoarelor şi zilnică la recoltări este de numai 20-60 dc 60 ha, iar de pc aproape 25 ha s-au raţii încălţăminte.
semănătorilor au făcut ca pînă fa 6 oc­ la sută din suprafeţele planificate. Din tăiat şi coconii. lor, ceea cc desigur va influenţa negativ NICU SBUCHEA
asupra recoltei de orz din anul viitor.
tombrie, în gospodăriile colective sa se această cauza terenul nu poate fi preg-,- Pregătirea terenului în vederea însă­ Pentru ca întreaga recoltă să fie strîn-
însămînţczc cu grîu, orz şi secară peste tît la timp, îar ca urmare şi însămînţă­ mînţării orzului este întîrziată însă din
10,760 hectare, coca cc reprezintă 21,8 rilc au rămas mult în urmă In gospo­ cauză că nu ş-a asigurat transportul zil­ să şi depozitată în condiţii corespunză­ C a b a n a Perian
la sulă din plan. La obţinerea acestui re­ dăriile colective dc pc ra?.n oraşului re­ nic a producţiei de ştiulefi. Aproape 200 toare şî pentru î a ’.jdrarea însâmînţări-
)or în epoca optîţnă. conducerea auto­
zultat au contribuit şi măsurile luate gional Hunedoara, de pildă, s-a însă- tone porumb stă în grămezi pe cîmp. In
pentru eliberarea şi pregătirea din timp mînţnt cu grîu numai 4,2 la su'ă din zi"a dc 6 octombrie din cele 5 autoca­ bazei LR.T.A. din Sebeş are datoria sa
a terenului. Cind spupem acest lucru ne suprafaţa. în raionul Haţeg 11 la sută, mioane de la LR.T.A. planificate a par­ pună la dispoziţia G.A.S. Petreşti mij­ Şoseaua s-a terminat brusc. In locul
referim la eliberarea suprafeţelor ocu­ în raioanele Alba şi Brad 16,4 şi res­ ticipa la transporturi, doar unul a so­ loacele de transport conform contrac­ asfaltului au început sâ apară pietrele
pate cu culturi tîrzii duoă caic urmea­ sit !a lucru. Şi în alte zile s-au semna­ tului stabilit. unui pavaj. Scurt şi el. Apoi drumul în­
ză sa se facă însămînţărilc. pectiv 16.7 la sută etc. cepe să se încline, să sc îndrepte, într-o
Pînă acum cele mai bune rezultate în Potrivit datelor comunicare Consiliu­ legănare domoală. Dispar şi ultimele
eliberarea terenului destinat însămînţări- lui agricol regional situaţia însămînţării BealizăriSe pot fi m ai bune care. De aici drumul şcrpuieşre solitar.
lor s-au obţinut în raionul Sebeş, unde grîuluî la data de 6 octombrie în gos­ II însoţeşte doar vegetaţia bogată a îm­
în ultima vreme viteza medie zilnică la podăriile colective se prezenta după cum La recoltatul culturilor tîrzii şi însă- tilizare a terenului. O mare cantitate prejurimilor pc care patina anotimpului
recoltatul porumbului şi celorlalte cul­ mînţări au obţinut uncie rezultate sa­ de îngrăşăminte naturale sc află încă nc- şî-a lăsat amprenta arămie. E'o zi splen­
turi tîrzii a fost dc 135.9 la sută. Acest urmează: tisfăcătoare şi colectiviştii din Reciu. transportată de la fermele dc animale, didă, cu mult soare şi cer albastru, îmbă­
lucru a permis ca şî însâmînţatul griu­ raionul Sebeş. S-a constatat însă că o iar pc o suprafaţa însemnată de teren tător. Parcă şi paşîi te poartă mai vioi pe
lui să sc execute pe 31 la sută din su­ Sebeş parte din lucrările agricole dîn această gunoiul de grajd stă neîmprăştiat pe cărările bătătorite ale toamnei Deodată,
prafaţa planificată. Pe această linie s-au 51% campanie sînt întîrziatc. In primul rînd cîmp. Unele neajunsuri se întîlnesc şi la
obţinut succese însemnate şi în unită­ Oraştie ne referim Ia însămînţări şi '»a pregăti­ semănat. Consiliul de conducere al feeria micului grup dc excursionişti s-a
ţile agricole socialiste din raionul Ora- W % rea terenului. Dîn cele 140 ha planifi­ G.A.C. nu s-a orientat ca semănătorile frînt. Am avut pentru moment revelaţia
po­
întîlnirii cu căsuţa fermecată din
ştie. Aici, ca urmare a intensificării rit­ Deva 20,0% cate a sc însămînţa cu grîu, pînă la 7 să fie deservite în permanenţă de co­
mului la recoltări şî pregătirea terenului, octombrie s-au semănat doar 44. Dc ase­ lectivişti care să efectueze numai acea­ veşti. Dintr-o poieniţă, la circa o jumă­
pînă la 6 octombrie s-au însămîntat cu Ilia 20.1% menea, pe alte 40 ha care urmează a stă lucrare. Dc asemenea, mai multă a- tate de oră dc mers din Deva, a apărut,
grîu peste 2370 hectare ceea cc rcore- Brad ce însămînţa cu grîu terenul trebuie dîs- tenţie trebuie acordată pregătirii patu­ în toată splendoarea ei. clădirea cabanei
7Întă 30,7 Ia sută din suprafaţa plani­ 16,7% cuit, iar pe restul suprafeţei este nece­ lui germinativ, pe unele tarlale arăturile Perian dată recent în folosinţă. Mărtu­
ficată. Alba 16.4% sar să se efectueze arături pentru însa- executate fiind bolovănoase. risim că realitatea a fost mult mai pu­
Totuşi, fată dc posibilităţile existente Haţeg mînţări. O parte din suprafaţa desti­ Inginerul agronom şi preşedintele ternică decît iluziile făcute pc drum,
în gospodăriile colective, oe ogoarele H % nată pentru a fi semănată cu grîu are gospodăriei colective cunosc măsurile a- în timp ce ne apropiam de ca. Cîteva
cărora lucrează peste 820 de tractoare Huned. 4,2% ca plantă premergătoare porumbul. Re­ grotehnice ce trebuie aplicate în vederea
şî aproape 500 dc semănători, rezulta­ coltatul acestei culturi nu a început obţinerii unor producţii sporite de grîu clipe am stat îndelung în faţa ci şi i-am
tele nu sînt satisfăcătoare. După cum însă. în anul viitor. Iată de cc este necesar admirat arhitectura exterioară: îmbina­
ne este cunoscut circa 50 la sută din su­ Se constată că o preocupare nesatis­ ca ei sa ia măsurile tehnice şi organi­ re fericită dc elemente moderne cu
prafaţa cc urmează n se însămînţa are Faţă dc această situaţie sc Impune ca făcătoare d'n partea Consiliului de con­ zatorice corespunzătoare care sa asigu­ ceea ce se numeşte specific montau. In­
ca plante premergătoare culturi tîrzii. sub îndrumarea organelor şi organizaţii­ ducere al G.A.C. (preşedinte Ghorghc re realizarea însămînţărîlor la timp şi terioarele, la fel dc interesante. Cîţiva
Lucrările de eliberare a terenului nu sc lor de partid, să se ia cele mai cores­ Radu), există şi fată de acţiunea de fer­ în bune condiţii.
desfăşoară însă pe măsura cerinţelor şi punzătoare măsuri, astfel ca ritmul re­ pereţi zidiţi din piatră, scările de acces
a posibilităţilor. De pildă, pînă Ia 6 oc­ coltărilor la culturile tîrzii şi însămînţă­ din lemn dc stejar, completate cu mo­
tombrie, în gospodăriile colective din re­ rilc de toamnă să fie intensificate. Sfa­ Mijloacele mecanice sâ fie judicios folosite bilierul dormitoarelor, nc-au făcut să ne
giune s-a recoltat porumbul dc pe nu­ turile populare şi consiliile agricole tre­ simţim la fel dc bine ca în celelalte
mai circa 3170 hectare, ceea ce repre- buie sa aiute mai concret conducerile Colectiviştii din Teîus, raionul Alba, Rezultatele obţinute nu sînt pe mă­
‘intă abia 9,1 la suta din suprafaţa ocu­ gospodăriilor colective pentru ca Ia şi-au planificat sa însămînţeze în aceas­ sura posibilităţilor, ţînînd seama de fap­ cabane moderne din ţară. Stăpîniţi de
pată cu această cultură. In această di­ rîndul lor acestea să realizeze o maî tă toamnă 500 de hectare cu cereale pă­ tul că aici au fost repartizate pentru a curiozitate am vizitat toate camerele de
recţie rezultate nesatîsfăcătoare s-au bună organizare a muncii. Pc de altă ioasc. Pînă în seara zilei de 6 octombrie lucra 11 tractoare şi 6 semănători. Mij­ dormit. Pentru gazde, calificativul ex­
obţinut în raionul Brad şî oraşele rc- parte, conducerile S.M.T. sînt chemate 1,t această unitate nu s-au pregătit decit loacele mecanice nu sînt folosite la în­ celent. Mobila, covoarele, paturile con­
gioiîî’e Deva şî Hunedoara. Lucrările «e să asigure folosirea tractoarele- şi ma­ 171 ha. şi s-au însămînţat 62 hectare. treaga lor capacitate de lucru. Faţă de fortabile, plus curăţenia, dau o notă de
desfăşoară anevoios şi în cc priveşte eli­ şinilor la întreaga capacitate dc lucru. această situaţie este necesar ca lucrările
berarea suprafeţelor ocupate cu floarea- de pregătire a terenului şi semănat să confort acestei aşezări ascunse undeva
soarcluî. cartofi şi sfecla de zahăr, care se intensifice. departe de zgomotul oraşului.
pînă acum s-au recoltat în proporţie de Şi, dc ce n-am fî sinceri, deservirea
numai 87,7; 43,5 şî respectiv 55,7 la ♦ La orele 8, va loc o întilnîre a tineretului cu tov. Pentru aceasta trebuie ca munca de ireproşabilă din restaurant, sortimentele
sută. avea loc plenara Nicoloe Marcu, evidenţiat în în- recoltare a culturilor tîrzii şi eliberarea
Rbmuî ncsatisfăcător în care se desfă­ lârgitâ a Consi- trecerea sociolistâ. terenului pe suprafeţele ce urmează a se variate dc preparate culinare şi băuturi,
şoară recoltările are o influenţă negati­ liului regional al $ Ţot aici, seara, Ansamblul însămînţa să fie mai bine organizată. au creat şi mai mult antren, ne-au de­
vă şi asupra mersului însâmîotăriior. sindicatelor. Ple- de muzică uşoară al Clubului Viteza zilnică dc lucru planificată la în­ terminat să ne simţim cît sc poate de
Trebuie arătat că cele mai mici supra- bine în cabana Perian.
na ra se va desfă- muncitoresc Industrio sîrmei — sămînţări trebuie să fie realizată întoc­
şuro la sediul Con- Cîmpia Turzii, prezintă concertul mai. In acest sens este necesar ca cele Text şi foto: GH. TUCANU
siliului regional de muziCă uşoară „Seara melo- 6 semănători existente sa funcţioneze din inspector contabil — sucursala
Lucrările Conferinţei al sindicatelor. Cu acest prilej, se diilor". Bucurîndu-se de un bine- plin. regională a B.R P.R.
va prezento un raport cu privire meritat prestigiu, spectacolul este
la măsurile luate de Consiliul re- aşteptot cu deosebit interes. Do-
naţionale gional ol sindicatelor, de organe- vadQ. pînă ieri dimineaţa au fost ză, nc-o demonstrează însăşi vitrinele.
le şi organizaţiile sindicale, cît şi Vindute toate biletele de intrare, A provizionarea m agazinelor La magazinul nr. 10 (gestionar Zoltan
de fiziologie de conducerile tehnico-adminis- ^ |n cadru| acţjunilor culturole Husar) sînt expuse în vitrină şi de alt­
trotive ale întreprinderilor în pn- ce $e desfâşoară săptămina a- fel există şi în unitate, ghete bărbăteşti
Miercuri dimineaţa, în sala mică a vinţo respectării normelor de teh- ceastQ/ )o c5mjnul cultural din şi pentru femei, cu talpă dc microporos,
Palatului R.P. Romîne, au început lu­ nica securităţii muncii. Batţz oraşu| regional Hunedoara, cu îm brăcăm inte si încălţăm inte pîslari, bocanci agronom, galoşi, şoşoni
crările Conferinţei naţionale dc fizio­ La plenară vor participo mem- Qre |oc Q j oîe de tineret1', şi altele, în sortiment bogat, mărimi şi
logie. Participă academicieni, profesori bri ai consiliului regional al sin- Cy QCest pri|e} tov Bâdiţâ Doi. Zilele devin tot mai reci. Natura a tricotaje (costumaşe, căciuli, fulare etc) ioare, paltoane dc diferite sorturi, haine preţuri variate.
universitari, cadre medicale dc specia­ dicatelor precum şi Invitaţi din nQ< bib|iotecarâ comunală, va îmbrăcat haina de toamnă. Sînt semne din fibre dc lină şi P.N.A., încălţămin­ dc blană, impermeabile căptuşite, rochii In ultimele comenzi s-a solicitat noul
litate, chimîşti, biochimiştî, precum şi care ne arată că fiecare zi ne apropie te. Cîteva cifre: magazinul avea în ziua şi capoate din material mai gros etc. sortiment dc cismuliţc pentru femei, cu
personalităţi ale vieţii medicale din a- portea unor întreprinderi d.n re- prezenta recenzia romanului „Ob- tot maî mult de iarnă. respectivă în stoc 500 costumaşe, 2000 Aici trebuie menţionată preocuparea faţă de piele şi talpa dc microporos. Din
cest domeniu, sosiţi din 13 ţări. giunea Hunedoara. komul ilegal în acţiune" de A. F. Imaginea apropierii de sezonul rece fulare, 1500 căciuli tricotate. 2000 şosete gestionarului pentru aprovizionarea cu păcate însă nu au sosit, cu toate că este
După cuvîntul dc deschidere rostit ♦ La clubul sindicatelor dm o- peodorOV ne-o oferă în aceste zile şi vitrinele uni­ lină, 1000 treninguri şi altele. confecţii la mărimile mult solicitate (cir­ un produs solicitat.
de acad. prof. Grigorc Bcnetato, pre­ raşul Deva este programotă o ex­ ^ La clubul muncitoresc din tăţilor comerciale. Prin noul centru al Dar şi cîteva lipsuri. încă nu sînt a- ca 70 la sută din marfă sînt numere Deşi au sosit unele sortimente dc
şedintele Comitetului dc organizare, punere pe tema „Expoziţia reali - oraşului Deva, vîtrînerii organizaţiilor stofe, totuşi magazinele specializate pen­
directorul Institutului de fiziologic nor­ zărilor economie» naţionale a Ougir vo ovea loc azi la oro 17 comerciale şi-au demonstrat priceperea tru aceste mărfuri nu asigură încă în
mală şi patologică al Academiei R.P.R., R.P. Romîne". Expunerea este pro­ recenzia romonului „Neomul soi- prin felul în care au prezentat cumpă­ întregime cerinţele. Lipsesc pentru mo­
au adus saluturi conferinţei Ion Mo- gramată pentru orele 18,00 şi va măreştilor" de M. Sadoveonu. Re­ rătorilor mărfurile pentru noul sezon. IN P R A G D E I A R N A ment stofe dc paltoane de calitate su­
raru, secretar general în Ministerul Să­ cenzia vo fi prezentată de către Îmbiaţi de prezentarea mărfurilor de perioară. Sînt solicitate şi lipsesc plapu-
nătăţii şi Prevederilor Sociale, acad. Ii prezentată de ing. Romon Şer- tov. Elena Munteanu, bibliotecară sezon în vitrine, am păşit într-una din «îgurate la nivelul cerinţelor unele trico­ nic cu feţe dc stambă. Cu mai multă
N. Gh. Lupu, vicepreşedinte al Acade­ ban de la I.R.E.H. zilele trecute pragul magazinelor dc tex­ taje pentru copiii pînă la 3 ani, iar la inici şi mijlocii). preocupare şî aceste sortimente pot fi
La fel stau lucrurile şi la magazinul
miei R.P.R., acad. Ştefan Milcu, pre­ * După-amiazo, in sala Ca- 1° secţia I mecanică a U M.C tile, confecţii, tricotaje şi încălţăminte paltoane fetiţe sînt puţine modele. Aîci pu<e la dispoziţia cumpărătorilor.
şedintele Uniunii Societăţilor de ştiin­ sei raionale de cultură din Oră- Tot azi, aici va din oraşul Deva, unde am adresat tova­ este rolul conducerii bazei dc aprovizio- dc confecţii pentru bărbaţi. Vitrinele in­ Bine stau lucrurile şi Ia unităţile de
terioare prezintă cumpărătorilor costu­
ţe medicale si reprezentanţi ai dele­ ştie vo avea loc o „Joie a tine- fi organizată şî răşilor gestionari şi vînzătorî întrebarea: nare I.C.R.T.I. Petroşani şi a Direcţiei co­ me de diferite calităţi, balonscidc căptu­ tricotaje şi galanterie.
gaţiilor străine. retului" iniţiotă de către organi- 0 vizionare in co- „Cum întîmpinaţi sezonul rece?“. merciale regionale să intervină prompt. şite cu stofe şi blană, paltoane la preţuri Dîn cele constatate reiese că în bună
Conferinţa dezbate problemele fun­ joţio U.T.M. nr. 5 de la Fabrica )ectiv )o te|evizor In general răspunsurile au fost mul­ Cu un bogat sortiment de confecţii parte sezonul rece este întîmpînat de
damentale ale fiziologiei contemporane, ţumitoare. Lucrătorii unităţilor vizitate întîmpină sezonul dc toamnă-iarnă şî şi calităţi diferite, pantaloni schi şi dc unităţile comerciale textile, încălţăminte
cisme, mantale dîn piele etc. Totuşi sor­
introducerea largă a unor noî^ teh­ chimică din localitate._ a operei „ Nunta s-au îngrijit din timp de asigurarea unui magazinele pentru femei (gestionar Pe­ timentul dc sacouri este sărac şi în mo­ şi confecţii cum trebuie. Cumpărătorii
nici biofizice şi biochimice, adîncind In program sînt prevăzute a se ^ bogat sortiment de mărfuri. Magazinul tru Zahrigcanu) şi pentru bărbaţi (ges­ pot să-sî aleagă mărfurile preferate. Cele
atît rezultatele cercetărilor privind or­ desfăşura jocuri distractive, un 'u' Fîgaro de W. „Lumea copiilor0 (gestionar Io,in Şo- tionar Cornel Firuţa). La magazinul de dele şi culori vechi, puţin solicitate cîteva tinsuri constatate sînt în măsură
Faptul că magazinele dc încălţăminte
ganismul sănătos cit şi cel bolnav. concurs de ghicitori şi va aveo A. Mozart. nea) oferă paltoane pentru băieţi şi fete confecţii, femei zilele trecute a intrat un s-au aprovizionat din timp cu unele sor­ să fie lichidate. Aceasta cu atît mai
Lucrările /jonforinţci continuă. volum marc de modele printre care: ta­ mult cu cît zilcîa Mguroa.se sînt
(Agcrpres) îa 4—5 modele, un bogat sortiment de timente specifice sezonului care urmea­ aproape.