Page 27 - 1964-10

N rj 5041]
Drumul socialismului! Pop. S
E B ft:

BILANŢ DUPĂ TREI Situaţia, rea liză rii p lanulu i de producţiei Fâ_i@P

TRIMESTRE pe lu n a septem b rie şi p erio a d a I ia n u a rie « 80

sep tem b rie in u n ele unittăţi eeo n o m lce
lată-ne păşind în ultimul trimestru ficient de convingător. Dacă cercetăm
•1 anului. In pas cu timpul sînt şi pre­ fiecare „Agendă de întrecere" publi­
ocupările oamenilor ; economiştii anali­ cată în cele nouă luni, vom vedea că
zează rezultatele de pînă acum, cîntă- în rubrica rezervată minei Uricani sînt u
resc posibilităţile şi încearcă să între­ înscrise numai cifre care reprezintă de­ -O
vadă bilanţul anului. Toate colectivele păşirea planului. Şi, ceea ce se impune Septembrie D
de muncă sînt preocupate dc intensifi­ în mod deosebit, este continuitatea în Î N T R E P R I N D E R I Cumulat pe 9 luni Î N T R E P R I N D E R I O. 6 e*
<u
carea activităţii productive pentru dez­ îndeplinirea planului de producţie, rit­ 00 U 3 U
a
voltarea succeselor, pentru pregătirea micitatea, nu numai lunară, ci şi săp-
în condiţii optime a producţiei anului tămînală, zilnică. In aceste condiţii,
viitor. La ordinea zilei sînt pregătirile faptul că aici, la Uricani, s-a obţinut C. S. HUNEDOARA 105,99 104,42 întreprinderea forestieră Haţeg 182,5 101
pentru sezonul rece care şi-a anunţat cel mai mare randament din întregul Cocscria 100,62 100,86 întreprinderea forestieră Hunedoara 118,6 107,4
dc timpuriu şi ferm sosirea. bazin al Văii Jiului, nu mai surprinde Fabrica dc aglomerare a minereurilor nr. t 104,40 102,56 întreprinderea forestieră Orăştic 72 100
Consemnăm prin urmare, în agenda pe nimeni. Se naşte însă întrebarea : Secţia 1 furnale 100,82 104,58 întreprinderea forestieră Petroşani 89 101,4
de faţă, bilanţul celor trei trimestre de carc-i „secretul" celor de la Uricani ? Secţia a Il-a furnale 105,14 110,17 întreprinderea forestieră Sebeş 108,1 111
activitate economică a întreprinderilor Experienţa acumulată în cele nouă Secţia a III-a furnale 106,50 103,66 INTREPR. REG. TRANSPORT AUTO 102,4 104,2
industriale din regiune. Situaţia pre­ luni, îl dezvăluie; activitatea bogată Oţelăria Martin nr. 1 101,98 104,40 Autobaza Deva 101 103,5
zentată în pagină reliefează succese desfăşurată de către organizaţia de Oţelăria Martin nr. 2 104,39 106,58 Autobaza Petroşani 102,2 102,1
frumoase obţinute dc marca majoritate partid pe frontul producţiei. Esenţialul Oţelăria electrică 106,09 • 107,55 Autobaza Sebeş 103,8 107,8 IOAN PETRIŞOR
a întreprinderilor industriale. Prin pris­ constă în faptul că s-a avut mereu în Laminorul de 800 mm 103,89 104,22 Autobaza Alba Iulia 100,02 105,4
ma rezultatelor obţinute, pe loc frun­ vedere perspectiva, că lucrările dc pre­ Laminorul dc 650 mm 106,56 104,56 Autobaza Hunedoara 112,9 107,5 plutaş la I.F. Sebeş. Pentru hărnicia
taş în întrecerea socialistă se află side­ gătire au mers cu un pas înaintea pro­ Laminorul dc 1.000 mm 101,89 102,58 şi priceperea cu care lucrează a /ost
rurgicii din Hunedoara $î Călan, mine­ ducţiei, că în permanenţă s-au creat UZINA „VICTORIA" CĂLAN 103,27 101,68 Autobaza Brad 96,5 101,1 de mai multe ori evidenţiat in între­
rii din Valea Jiului, Tcliuc şi Ghelar, fronturi dc rezervă. La Uricani comu­ TERMOCENTRALA PAROŞENI 99,85 100,23 cerea socialistă de la sectorul Oaşa.
forestierii din Sebeş şi Hunedoara şi mul­ niştii au fost totdeauna în fruntea tu­ Sectorul furnale 98 102,2
te alte colective. îmbucurător este fap­ turor acţiunilor, au însufleţit în mun­ Sectorul semicocs 102,1 103,7 FABRICA CHIMICĂ ORAŞTIE 101,4 103,56
tul că dc la o perioadă la alta săgeata că colectivele din care fac parte. Turnătoria de lingotlcre 100,9 101,6 ATELIERELE R.M.R. SIMERIA 100,4 '100,4
pe graficul întrecerii urcă tot mai sus, Bilanţul celor nouă luni mai scoate Turnătoria nr. 1 104 104,6
mareînd adevărate recorduri de pro­ în evidenţă şi faptul că in unele unităţi COMBINATUL CARBONIFER VALEA JIULUI 101,4 101,5 FABRICA „VIDRA" ORAŞTIE 121,7 109,6
ducţie. Şi dacă ne referim Ia tuna sep­ planul nu s-a realizat. Atrage atenţia în Exploatarea miniera Lonea 103,4 104,3 FABRICA „SEBEŞUL" SEBEŞ 100,94 102,11
tembrie trebuie neapărat să-i cităm acest sens Trustul regional de construc­ Exploatarea minieră Petrila 95,4 99,9 FABRICA „CĂPRIOARA" SEBEŞ 95,56 102,79
între principalii „recordmani" pe mi­ ţii. Dar şi aici cifrele nu pot spune to­ Exploatarea minieră Aninoasa 102 102,8
nerii din Glielar, care au extras peste tul. O serie de deficiente mai pot fi Exploatarea minieră Vulcan 98,9 100,4 FABRICA DE HÎRTIE PETREŞTI 102,20 106,91
plan o importantă cantitate dc mine­ întilnite chiar şi acolo unde cifrele Exploatarea minieră Lupeni 103,6 101,4 FABRICA „ARDELEANA" ALBA IULIA 104 103,66
reu, de bună calitate şi Ia un preţ dc globale satisfac pc de-a întregul. E Exploatarea minieră Uricani 105 106,2
cost mai redus decît sarcina de plan. vorba dc faptul că planul nu se reali­ TRUSTUL MINIER DEVA 102.8 105,6 ÎNTREPRINDEREA „MARMURA" SIMERIA 118,23 118,19
Dar cifrele nu spun totul, (n spatele zează ritmic, că unele echipe şi brigăzi ÎNTREPRINDEREA „VISCOZA" LUPENI 100,3 101
lor se ascund o mulţime dc fapte dem­ rămîn cu sarcinile dc plan -ncrcalizate. Exploatarea minieră Teliuc 103,4 101,8
ne de remarcat ; cifrele vorbesc despre Tot ca clement negativ în bilanţ mai Exploatarea miniera Ghelar 122,7 115,2 INTREPR. DE PROD. REFRACTARE BARU MARE 119,1 118,2
munca avîntată a colectivelor din în­ este ncrcalizarca tuturor indicatorilor Exploatarea minieră Deva 102,3 102,8 TRUSTUL REG. DE CONSTRUCŢII HUNED.-DEVA 93 87
treprinderi, despre bătălia eroică pen­ de plan. Exploatarea minieră Săcarîmb 100,3 103.3 INTREPR. PENTRU MATERIALE DE CONSTRUCŢII
tru înfăptuirea sarcinilor încredinţate Am intrat în ultimul trimestru al Exploatarea minieră Muncelul Mic 98,6 102,7
de partid. Şi anul acesta, mai mult ca anului. In toate tntreorinderilc se fac Exploatarea minieră Băiţa-Craciuneştl 82,1 105,5 BÎRCEA 134,81 132,88
oricînd, oamenii muncii, în frunte cu pregătiri pentru încheierea cu succes a Exploatarea minieră Boîţa-Haţcg 121,5 112,6
comuniştii, au săvîrşit adevărate fapte anului, pentru pregătirea temeinică a Exploatarea miniera Zlaşti 110,9 109,2 INTREPR. DE INDUSTRIE LOCALA 105
de eroism, au făcut din fiecare sarcină producţiei anului viitor. Se cuvine, prin TRUSTUL AURULUI BRAD 108,4 101,4 LR.I.L. Alba Iulia 110,5 112,8
faptă împlinită în mod exemplar. urmare, ca încheierea bilanţului pe cele Exploatarea minieră Barza 103,6 97,7 I.R.LL. Brad 118,16 119
Graiul cifrelor vorbeşte apoi despre trei trimestre să constituie prilej de Exploatarea minieră Zlatna 91,9 99,9 J.O.I.L. Deva 103,65 105,1
iniţiativele creatoare ale colectivelor temeinică analiză pentru toate colecti­ ÎNTREPRINDEREA MINIERA ŢF.BEA 111,2 108 LR.I.L. Haţeg 108,2 107,5
de muncă aplicate consecvent şi creator vele, în scopul dezvoltării succeselor DIR. REG. A ECONOMIEI FORESTIERE 103,56 103,54 I.O.I.L. Hunedoara 97,6 103,5 IOAN BLAJ
în toc mai multe puncte ale produc­ obţinute şi remedierii deficienţelor ce I.R.I.L. Orăştic 91,9 102 prlm-furnalist la U. V. Călan. Res-
ţiei. Pot fi date multe exemple, dar ne îşi mai fac Ioc în activitatea unor în­ întreprinderea forestieră Baia de Criş 126,3 100,3 I.O.I.L, Petroşani 95,23 100,8 pectlnd întocmai instrucţiunile teh­
nologice de lucru şi graficele de des-
vom referi la unul, considcrîndu-1 su­ treprinderi. întreprinderea forestieră Dobra 185,7 101,6 LR.I.L. Sebeş 96,5 101,3
M r * ------- w W f iş / U -
jamentului la fonta, cu cocs eco­
IN ABA TAJELE VĂII JIULUI nomisit
* f fV *'?fv "THţ I
-*
Mai sînt rezerve nevalorificate
.Vu«r-L u ,

m f * ' ‘ Minerii bazinului carbonifer Valea şinilor şi utilajelor, a metodelor avan­ iar în decada a treia în proporţie de
Jiului au încheiat şi cel de al lll-lea sate dc exploatare, pentru asigurarea 102,3 la sula. Cu excepţia minei Uricani
trimestru al acestui an cu realizări fru­ condiţiilor necesare ca timpul de lucru şi în ultimul timp, Aninoasa, la cele­
moase. De la începutul anului şi pînă să fie folosit în întregime în fiecare a- lalte exploatări planul nu s-a realizat
în prezent ei au extras 87.534 tone de bataj. Prezintă interes în această pri­ ritmic.
cărbune cocsificabil şi energetic peste vinţa următorul fapt: în primele 8 Pentru îndeplinirea ritmică a planu­
plan, iar la preţul dc cost au înregis­ luni ale anului din totalul dc brigăzi dc lui pe perioada care a mai rămas pînă
trat economii în valoare dc 10.439.000 mineri 31,6 la sută nu şi-au îndeplinit Ia sfirşitul anului trebuie create posibi­
lei. sarcinile dc plan. Cauzele acestei situa­ lităţi de organizare judicioasă a muncii
y ’ l Bilanţul bogat în realizări este rodul ţii constau în ncplasarca efectivelor ne­ în toate sectoarele, de folosire raţională
entuziastei întreceri desfăşurate de mi­ cesare în fronturile dc lucru, (situaţie a utilajelor şi valorificarea rezervelor in­
nerii Văii Jiului pentru realizarea anga­ caracteristică exploatărilor Vulcan şi terne ale exploatărilor.
f r ţ r . m ş i m jamentelor anuale, precum şi al măsu­ Petrila) şi îndeosebi, nerealîzării norme­ O preocupare perseverentă se impune
rilor tchnico-organizatoricc aplicate în lor de către 16,3 la sută din efectivul în ultimul trimestru al anului din par­ ( ţţ..: j * •
scopul creării unor condiţii optime de total din abataje şi pregătiri. tea fiecărei exploatări miniere pentru \ w>
lucru în sectoarele productive. O altă cale, menită să asigure spori­ îmbunătăţirea calităţii producţiei. In
In primele trei trimestre, atît pc com­ rea productivităţii muncii o constituie primele trei trimestre, prin depăşirea
binat, cît şi la majoritatea exploatărilor, creşterea vitezelor dc avansare. In acea­ normei admise de cenuşa cu 1,2 puncte • •
prin extinderea tehnicii noi, a metode­ stă privinţă exista posibilităţi reale în la cărbunele brut, exploatările au pier­ >
lor avansate dc lucru şi întărirea disci­ cadrul fiecărei exploatări, şi mai ales dut, datorită penalizărilor, 52.498 tone
plinei în producţie, sarcina dc sporire la minele Lonea şi Vulcan, unde viteze­ dc cărbune. Cele mai mari penalizări
f % ^ n T i , r « r r a productivităţii muncii a fost reatizată le de avansare prevăzute în planul teh­ le-au avut minele Vulcan, Lupeni, Lonea AURELIAN JON1ŢA
şi chiar depăşită. Realizări fiumoase au nic pentru abatajele frontale nu sînt şi Aninoasa. miner şef dc brigadă la sectorul IV
+ f obţinut îndeosebi cotectivcle minelor U- rcatizatc. Pentru obţinerea unor 'rezul­ Sporirea productivităţii muncii pe ca­ al E.M. Petrila. De la începutul anu­
i ricani şi Aninoasa. Ele şi-au realizat tate şi mai bune în sporirea vitezelor lea creşterii vitezelor de avansare, rea­ lui a extras peste plan împreună cu
sarcinile de plan la productivitate în de avansare se impune generalizarea ini­ lizarea ritmică a sarcinilor de plan şi brigada pe care o conduce o can­
Brigada de mineri condusă dc Dionisie Bartha a lucrat cu mult spor la săparea puţului nou Aninoasa. proporţie de 106,9 şi respectiv 103,5 la ţiativelor „Două fâşii pe 2i" realizate în îmbunătăţirea calităţii producţiei, iată titate însemnată de cărbune de bună
Foto: N. MOLDOVEANU sută. abatajele frontale şi „Două cîmpuri dc doar cîteva din rezervele importante in­ calitate.
Două exploatări au rămas însă defici­ cărbune în fiecare schimb, din fiecare a- suficient valorificate în exploatările car­
tare la acest indicator: minele Petrila ripă în abataj cameră". bonifere din Valea Jiului. In cursul ce­
e i a s u c c e s u şi Vulcan, care şi-au realizat producti­ La fel de importanta este şi realiza­ lui de al IV-lca trimestru colectivele de
vitatea planificată doar în proporţie de
muncă din cel mai marc bazin carboni­
96,9 şi respectiv, 99,7 la sută. rea ritmică a sarcinilor de plan. Statis­ fer din ţară au create toate condiţiile
tica ritmicităţii producţiei pe C.C.V.J.
Faptele arată că în privinţa sporirii pentru deplina valorificare a acestor re­
productivităţii muncii mai sînt rezerve arată că în prima decadă a lunii planul zerve în scopul încheierii anului 1964 cu
FOLOSIREA DEPLINA A AGREGATELOR cientă pentru utilizarea din plin a ma­ la sută, în decada a doua 100,1 la sută, realizări deosebite în producţie.
se realizează doar în proporţie dc 98,8
nefolosite. Nu există preocupare sufi­
I. DUBEK
Păşind în anul 1964, sîdcrurgiştii belul de mai sus, cele mai frumoase re­ „agendei" — roade fireşti ale muncii
idin Hunedoara şi-au propus să dea zultate le-au înscris furnaliştii de la creatoare depusă de maiştrii Ştefan
patriei metal cît mai mult, mai ieftin secţia a III-a. Printre cci care au mun­ Tripşa, Aurel Stanciu, Imbrea Oclavtan, Doua deficiente care persistă
' şi mai bun. Pentru înfăptuirea cu suc­ cit cu mai multă hărnicie amintim pc oţelarii Ilic Bleotu. Pave) Hangan, Paul
ces a angajamentelor ce şi lc-au luat dozatorii Teodor Apostu, Damian Crip- Orclt, macaragii Lucaci, Breşan şi alţii.
în întrecere, la îndemnul organizaţiilor turenco şi Aurel Lazăr, cauperiştii IoncJ Milîtînd pentru încălzirea cît mai Aproape dc fiecare dată, la apariţia cuvintele: „N-am avut materiale. Ne-au zul materialelor refractare pentru fabrica
de partid ci au început în fiecare sec­ Mariş şi Vasile Istratc. corectă a Iingourilor şi blumurilor, agendei de întrecere, în dreptul iniţia­ lipsit cutare sau ‘cutare piese**... Pentru de produse lactate din Livczcni), fie că
ţie şi sector, la fiecare loc dc muncă, O contribuţie preţioasă la succesul pentru respectarea întocmai a instruc­ lelor T.R.C.H. au fost înscrise cifre care moment cuvintele respective ar părea cererile sc fac doar cu cîteva zile îna­
căutări neîntrerupte. In felul acesta, dc furnaliştilor au adus aglomcratoriştii şi ţiunilor de lucru, aducînd mereu îm­ exprimau nerealizarca sarcinilor dc plan, ca o scuză pentru executanţi. Nu poţi inte dc trebuinţă şi aceasta, contrar nor­
la o lună la alta, au descoperit noi şi cocsarii. Primii străduindu-sc să aplice bunătăţiri în procesul tehnologic, la- atît la producţia globală, cît şi la preţul pretinde oamenilor să facă treabă, să în­ melor în vigoare care prevăd un anumit
noi rezerve de creştere a indicilor dc cele mai judicioase măsuri pentru fo­ minatorii de Ia laminoarele de 800 de cost. La sfîrşitul primelor trei tri­ treţină un ritm bun de execuţie, fără a timp necesar lansării comenzilor către
utilizare ai agregatelor, reducerea con­ losirea deptină a timpului efectiv dc lu­ mm, 1.000 mm şi 650 mm au sporit mestre dc activitate situaţia se prezintă avea materialele necesare la dispoziţie. întreprinderile furnizoare.
sumurilor specifice şi îmbunătăţirea ca­ cru, menţinerea cît mai constantă a vitezele de laminare. Drept urmare au iarăşi nccorcspunzătoarc. Planul produc­ Se pare însă, că situaţia nu stă tocmai De asemenea, în cîteva articole au
lităţii produselor. In „agendele de în­ bazicităţii şi creşterea conţinutului de putut înscrie pe graficele întrecerii re­ ţiei globale a fost realizat numai în pro­ aşa. Redacţia ziarului, luînd legătura cu fost criticate şi uncie aspecte privind
trecere" publicate anterior şi în nu­ fier al aglomeratului, au reuşit să-i a- zultate din cele mai frumoase. In acest porţie dc 87 la sută, iar din cele 1.741 tovarăşi din conducerea trustului, a modul dc organizare a întrecerii socia­ CAROIi 'ADALBERT
meroase alte articole, s-a putut vedea provizioneze ritmic, cu una din mate­ sens panoul de mai sus este cît se apartamente planificate a se da în folo­ aflat că materiale sc găsesc, chiar în liste între puncte dc lucru, brigăzi, e- miner şef de brigadă la IC.M. Ghe­
cum activitatea creatoare a oamenilor riile prime de bază. In mod deosebit poate de edificator. De altfel, în gra­ sinţă s-au realizat numai 851. stocuri supranormative de ordinul a cî- chipc şi chiar muncitori. Deşi de la •-
a dat naştere unor iniţiative valoroase s-a evidenţiat colectivul fabricii dc a* iul cifrelor, cl arată că la C.S. Hune­ In articolul dc faţa ne vom referi la torva zeci dc milioane lei, dar că şan­ pariţia acestor articole s-a scurs un lar. Organizlnd bine munca in bri­
cum sînt : „Realizarea şi depăşirea an­ glomcrare nr. 1 care, aşa după cum se unele deficienţe privitoare la aprovizio­ tierele sînt acelea care nu le cer la timp. timp destul dc lung, pe şantiere situa­ gadă şi selecţionind cu grijă sterilul
reuşeşte să trimită la zi minereu
gajamentului de fontă, cu cocs econo­ poate vedea şi din „agendele dc în­ doara sc munceşte cu entuziasm şi în­ narea cu materiale şi la organizarea în­ S-a dovedit că la şantiere nu se lucrează ţia continuă să rămînă neschimbată. Şe­ mult şi cu conţinut bogat de metal
misit", „Să laminăm la toleranţe ne­ trecere" publicate în ziarul nostru şi-a sufleţire. că siderurgiştii fac totul pen­ cu suficient discernămînr atunci cînd ful şantierului din Vulcan spunea ca:
gative", „Să reducem timpul dc lami­ depăşit planul în fiecare lună. tru a da patrie] cu agregatele lor cît trecerii socialiste. Mai cu seamă pe şan­ se fac cererile de materiale în baza pla­ „Dacă întrecerea socialistă era bine or­
nare al fiecărui blum", sau de a spori Cuvinte frumoase s-au spus adesea şi mai mult metal. tierele din Valea Jiului sc aua cam des nurilor operative. Fie că sînt omise (ca- ganizată s-ar fi putut obţine rezultate
indicii de utilizare ai. cuptoarelor Mar­ despre oţclari, şi pe bună dreptate. Or­ bune". La Lupeni nu se găsesc pe la
tin. ganizaţiile dc partid i-au îndrumat să locurile dc muncă panouri care sa vor­
Milîtînd pentru realizarea şi depăşi­ folosească cuptoarele cît mai deplin, bească despre angajamentele luate în
rea angajamentului la fontă cu cocs să scurteze durata de elaborare a jar- întrecere, să popularizeze eventualele re­
economisit furnaliştii s-au străduit să Jclor şi să reducă timpii auxiliari. Ur- zultate obţinute dc cele mai bune for­
ridice continuu temperatura acrului mîndu-lc îndemnul, ei au găsit căile maţii dc muncă. Dc fapt. ca si la şan­
cald insuflat în furnale, să respecte cele mai sigure spre succes. încă de la tierul din Deva, un şef de brigadă din
întocmai reţetele de dozare şi să în­ începutul anului, la O.S.M. II, se apli­ Vulcan făcea următoarea afirmaţie:
treţină agregatele în bună stare dc că cu maximum dc eficienţă o nouă „Deseori, degeaba mă angajez să reali­
funcţionare. Cei de la secţia a Il-a metodă dc sudare a vctrelor, care re­ zez ceva deosebit că nu mi se creează
furnale au reuşit să ajungă la tempe­ duce durata acestei operaţiuni, în com­ totdeauna condiţii bune dc muncă. Fie
raturi aproape constante între 850 şi paraţie cu anii trecuţi, dc circa 10 ori. că n-am front de lucru, fie că-mi lip­
900 grade Celsîus, iar cci dc la secţia Printr-o mai bună organizare a lucrului sesc unele materiale". Această afirmaţie
s-a ajuns ca o reparaţie la cald să du­ dovedeşte că, de fapt, întrecerii socia­
a III-a între 950 şi 1.000. Atit unii, liste nu i s-a imprimat un caracter or­
cit şi ceilalţi, au rcuşti să reducă cu reze 4-5 ore ,în loc de 8-9, cît dura ganizat, mobilizator, ca echipelor anga­
mult sub limita prevăzută durata repa­ cu un an în urmă. Nu demult au în­ jate în întrecere nu li s-au asigurat cele
rărilor planificate şi a mersului redus. ceput încărcarea cuptoarelor cu două mai bune condiţii de muncă.
Pe lîngă reducerea consumului de macarale de şarîarc în loc de una,
cocs între 40—100 leg pc tona de fon­ rcdueîndu-sc astfel durata încărcării la Am ales aceste două aspecte fiindcă
tă la secţia a N-a şi în jurul a 200 jumătate. Or, toate acestea, înseamnă ele sînt de cca mai marc importanţă în
kg la secţia a III-a s-a realizat şi o creş­ sute şi mii dc tone de oţel în plus în­ obţinerea succeselor. Aprovizionarea la
timp cu materiale condiţionează conti­
tere simţitoare a indicilor dc utilizare registrate în fiecare lună pc panoul nuitatea muncii, iar întrecerea socialistă
ai agregatelor. Rezultate frumoase s*au bine organizată contribuie din plin la CONSTANTIN A7IU
înregistrat şi la secţia I. Ca urmare, pc LA T.R.C.H. : intensificarea ritmului de execuţie şi la
„agenda întrecerii" s-au putui: înscrie iii — Ce facem tovarăşi ? îmbunătăţirea calităţii lucrărilor. Iată şef de echipă lăcătuşi la preparaţia
Petrila. Executlnd reparaţiile la ter­
— Ne întîlnim mtine să în­ de ce aceste do«*ă aspecte vor trebui să
dreptul fiecărei secţii dîn combinat, a- stea mai mult în atenţia organizaţiilor men şi de bună calitate, aduce o
tocmim un Dlan de măsuri
pronpc în fiecare lună din anul în de bază P.M.R., sub înhumarea cărora contribuţie preţioasă la realizările
Dentru urgentarea construc­
curs. depăşiri de plan însemnate. Luna situaţia va trebui remediată cît mai pe care le obţin in întrecere pre­
ţiilor... grabnic. paratorii.
trecute, aşa după cum se vede în ta­