Page 29 - 1964-10

PnOUTnRI VIN TOATE Primirea de către tovarăşul
IN NUMĂRUL

■ Q DE AZI Gheorghe GheorgSMej a delegaţiei
Q Sate bine gospodărite — Por­
nind dc la un plan dc lucrări.
fsM O Din activitatea organizaţii­ Camerei reprezentanţilor Gietei japoneze
(pag. 2-a)
fan Voitcc, preşedintele Marii Adunări
Preşedintele Consiliului dc Stat al
lor dc partid.
W r nc îndeplinim planul ritmic Dcj, a primit joi dupa-amiază la Pa­ Naţionale, Alexandru Bîrlădcanu, Gh.
R.P. Romînc, Gheorghe Ghcorghiu-
O Pentru ca în anul 1965 să
Gaston Marin, vicepreşedinţi ai Con­
o îndeplinirea planului tehnic, latul Consiliului, delegaţia Camerei re­ siliului dc Miniştri, C. Paraschivescu-
prezentanţilor din Dicta japoneză con­
" A W * asigură desfăşurarea ritmică a dusă dc dl. Aiichiro Fujiyama, fost mi­ Bălăccanu, deputat.
Au fost prezenţi membri ai Amba­
w vS ti producţiei. (pag. 3-a) nistru al afacerilor externe. sadei Japoniei la Bucureşti.
• i \ m i Li întrevedere, care a decurs într-o
[Z - ! * - _ o Dc peste hotare. (Agcrprcs)
(pag. 4-a). atmosferă amicală, au participat Şte­
ANUL XVI. NR. 3042 VINERI 9 OCTOMBRIE 1964 4 pagini, 20 ban! R O A D E L E H Ă R N I C I E I 101 m. I. avansare

Scăpat din strinsoarca curbelor şi ...Piuă Ia sfârşitul lunii mai rămă­
rampelor dintre Bani Marc şi I3ă- seseră doar eiteva zile. întrecerea in­ într-o singură lună
nita, convoiul dc vagoane remorcate tre mecanici era in toi. Fiecare sc
k RiII . 1 E A G R I C O L E DE TI Î A i UNA de locomotivele conduse cu pricepere străduia să-şi întreţină maşina cît Lucrînd la descinderea unui frontal
LUICI \ dc mecanicii Ardcleanu Vasilc şi Ga- mai bine, să execute numai reparaţii în stratul V blocul II, brigada dc mi­
vrilă Gheorghe, ajunge in staţia Pe­ do calitate, să deservească locomo­ neri condusă dc tovarăşul Vasilc Avram
troşani. Aici, cei doi mecanici, aju­ tiva cît mai raţional. Rcmorcarca dc la sectorul I A al E. M. Lupanr a
taţi dc fochişlii Băluşcscu Ioan şi trenurilor cu tonaj sporit, unul din realizat în cursul lunii septembrie q
•.a semănat ritm mai intens si calitate Mu n tea nu Miron, încep să execute obiectivele întrecerii, a devenit o avansare dc 101 m.l. Galeria la care
preocupare dc frunte. Forţa vie a
„toaleta" locomotivelor. Dar abia se
au lucrat minerii din aceasta brigadă a
apucară de curăţenie că semnalul do trenurilor a fost folosită cu şi mai fost armată cu stâlpi T.H.2 şi T.H.3.
Spre deosebire de alţi ani, acum, în ţionat că în aceste raioane se constată liberă trecere Ic indică intrarea în multă pricepere. La obţinerea acestei avansări sporite
unilăţilc agricole socialiste din regiu­ o slabă preocupare faţă de pregătirea depou. Aşa că lucrul început in sta­ Rezultatele acestor strădanii s-au au contribuit mai mulţi factori. In pri­
nea noastră sînt create premisele pen­ terenului şi executarea însămînţărilor. ţie continuă în depoul de locomotive. arătat, curind. Zi dc zi mecanicii dc mul rînd în cadrul brigăzii s-a îmbună­
tru ca viitoarea recoltă de grîu să fie Aici, unele consilii dc conducere ale gos­ Aici, pe lingă curăţenie s-a executat locomotive au obţinut realizări tot tăţit mult organizarea muncii. Şeful bri­
şi mai bună. Ţinînd cont de însemnă­ podăriilor colective neglijează buna or­ întreţinerea, repararea şi alimentarea mai frumoase. La sfîrşitul lunii sep­ găzii a repartizat muncitorii judicios pc
tatea deosebită a culturii griului este şi ganizare a muncii, lăsînd această treabă locomotivelor cu combustibilul ne­ tembrie, Vasilc Ardcleanu şi Gavrilă operaţii dc lucru, ţinînd scama dc cali­
norma] ca majoritatea gospodăriilor a- mai mult pe scama specialiştilor şi bri­ cesar efectuării unei noi curse. La Gheorghe au înregistrat o economic ficarea fiecăruia, dc experienţa dobîudi-
gricole colective să acorde o atenţie tot gadierilor. Aşa stau lucrurile la gospo­ m aceste lucrări ci au fost ajutaţi în­ do €6 tone combustibil convenţional, tă, iar minerii s-au preocupat îndeaproa­
mai marc însămînţării la timp şi apli­ dăriile colective din Brănişca, Bretea Sa I deaproape dc mecanicii Crăciuncscu iar Alexandru Crăciuncscu şi Ioan pe dc aprovizionarea locurilor dc mun­
cării, în condiţii cît mai bune, a tutu­ Romînă, Turdnş, Mârtincşti şi altele. Petre şi Săbău Ioan cît şi dc fo- Săbău G4 tone. Aceste realizări, adău­ că cu materialele necesare. Ei au fost
ror măsurilor tehnice şi organizatorice, La însamînţatul griului, orzului şi se­ chiştii Vintorcscu Petru şi Băltăreţii gate la cele anterioare ale întregului sprijiniţi de cadrele tchnico-inginercşti
menite să sporească producţia la hectar. carei, situaţia pe raioane şi oraşe regio­ Alexandru, care s-au interesat dc fe­ colectiv, au făcut ca dc Ja începu­
Acest lucru e confirmat de fapte. Ast­ nale, la data dc 8 octombrie, se prezin­ lul cum aii funcţionat locomotivele, tul anului depoul C.F.R. Petroşani în organizacea muncii, folosirea utilaje­
fel după cum rezultă din datele comu­ tă după cum urmează; despre economiile dc combustibil rea­ să totalizeze 6.000 tone combustibil lor etc.
nicate Ia Consiliul agricol regional, pînă lizate. Era şi firesc. Cei patru meca­ convenţional economisit.
în ziua de S octombrie, în gospodăriile S.’bcş 34.5% nici sc găsesc într-o vie şi mobili­ I. CRIŞAN C. MIRCEA
agricole colective s-au însămînţat cu zatoare întrecere. corespondent corespondent
grîu şi alte păioasc, peste 12.870 hecta­ Drâştic 34.6% |
re ccca ce reprezintă 26,1 la sută din s.°ss
suprafaţa planificată. Cele mai avansate J1 iu 22,9% |
cu această lucrare sînt unităţile agricole Deva 24,7%
socialiste din raioanele Sebeş şi Orăştlc, | Mult si bun se condiţionează
cu cîte 34,6 la sută din suprafaţă, în- Alba 22,9%
sămînţată, precum şi cele din raionul
Uia cu 27,9 la sută. Brad 20.3% La Expoziţia realizărilor economiei indicele de utilizare planificat să fie de­ cepere, îndemînarc. Intr-o asemenea
In această direcţie, rezultate ncsatis- Haţeg 13,2% naţionale a R.P.R. am vizitat multe păşit cu 2,34 kg/oră, iar la maşina împrejurare îţi pui totuşi, întrebarea:
făcătoarc s-au obţinut în gospodăriile standuri. Mărturisesc că Impresiile for­ marc cu 1,434 kg/oră. Numai în 8 cum sc asigură controlul dc calitate? Din
agricole colective de pe raza oraşului re­ Huned 5.3% | mate au fost dintre cele mai puternice. luni, datorită acestei creşteri, s-a rea­ nou, cu amabilitate, tov. Zaplanic nc-a
gional Hunedoara şi a raioanelor Haţeg Cutrcierînd expoziţia am avut multe în- lizat o producţie peste plan dc 332 tone răspuns:
şi Brad care pînă la aceeaşi dată au Faţă de această situaţie este necesar tîlniri, neaşteptate, cu produsele reali­ hîrtie. — Pentru cci neiniţiaţi procesul teh­
însămînţat numai 5,3; 13,2 şi respectiv ca în fiecare unitate să sc ia cele mai zate în regiunea noastră. M-am oprit în­ Dc asemenea, prin aplicarea în pro­ nologic parc foarte încărcat. Pentru noi,
20,3 la sută din suprafaţa destinată cul­ corespunzătoare măsuri pentru realiza­ delung în preajma lor şi le-ain admirat. ducţie a 12 inovaţii am reuşit să ma­ nu. Tocmai dc aceea controlul dc cali­
turii griului, orzului şi secarei, Dc men- rea unei mai bune organizări a muncii, La sectorul luriîc şi celuloză am întîlnit jorăm lună dc lună procentul dc reali­ tate l-am organizat pc flux tehnologic
utilizarea cu întreaga capacitate şi cu cunoscutele însemne „H.P. Fabrica dc zare a planului. Dintre cele mai efici­ şi pc fiecare schimb în parte. In flecare
Să urgentăm maximum de randament a maşinilor, hârtie din Pctrcşti". Le purtau circa 67 ente amintesc dispozitivul mecanic dc schimb noi am repartizat cîtc un con­
exponate. In jurul lor, deşi nu erau cele
trolor C.T.C. care urmăreşte produsul
tăiat suluri de celuloză prespat, prin
tractoarelor şi celorlalte agregate caro
sînt folosite la lucrările dc pregătire a mai importante, vizitatorii purtau dis­ care un sul se taie acum numai într-un trecut prin toate fazele producţiei. Tre­
terenului şi semănat. cuţii care însemnau tot atîtea elogii a- buie să ştiţi că, fără avizul prealabil al
Paralel cu aceasta este necesar să se dusc muncii acestui colectiv. La ieşire, C.T.C.-ului, nici un produs nu pleacă
porumbului acorde o atenţie deosebită asigurării li­ undeva prin apropiere dc pavilionul cen­ Discu|ie pe tema sp o ririi mai departe. Atît controlorii dc la fa­
tral, din nou întâlnire cu produsele fa­
bricaţie, cît şi cci dc la sortare şi con­
nei densităţi optime de plante la hectar.
După cum sc Ştie densitatea este strîns bricii de hârtie din Pctrcştî. Dc data a- producfieî şi îm bunătăţirii fecţii, au un registru unde sînt con­
Ieri, la Consiliul agricol regional s-au ccasta la un stand de papetăric cu vîn- semnate cantităţile dc hîrtie refuzate
concretizat alte cifre care vorbesc de legată şi dc calitatea semănatului. Pen­ zarc, dc unde vizitatorii solicitau cu ca lită ţii la Fabrica de între fazele de fabricaţie. Evidenţele
la sine despre hărnicia colectiviştilor din tru aceasta inginerii agronomi, sînt mult interes mape cu plicuri Papirus, h îrtie din Petreşli sînt păstrate pe oameni, schimburi, pc
majoritatea unităţilor agricole socialiste, chemaţi să vegheze cu perseverenţa ca Doina, Liliac şi Litoral. fiecare produs separat. Controlul dc ca­
mecanizatorii să respecte întru totul re­
în lupta pentru strîngcrca la timp şi La G.A.C. Tebea s-au însilozat 100 tone porumb în amestec cu floar Dc toate acestea mi-am amintit de­ litate a mobilizat lucrătorii la realiza­
fără pierderi a recoltei dc porumb. Din gulile privind viteza dc înaintare, ali­ soarelui. unăzi, fiind în trecere prin Pctreşti. minut, faţă de 20 minute cîtc erau ne­ rea unor produse de calitate tot maî
situaţi.! operativa am reţinut că pînă la mentarea maşinilor cu sâmînţa necesară M-am oprit şi pe la fabrică. Tov. direc­ cesare altădată cînd operaţiunea sc fă­ bună. Cu acest prilej aş vrea sa citez şi
data dc 8 octombrie, în gospodăriile co­ şi la timp, desfundarea tuburilor etc. IN FOTO: Brigada !uî Simon Mi hai lucrînd la însilozat. tor Nicolac Zaplanic, amabil, a răspuns cea manual. Trecerea de la biguitul ma­ numele cîtorva care au obţinut, atît can­
lective, s-a recoltat porumbul dc pe cîtorva întrebări legate dc activitatea nual Ia cel mecanic, cu ajutorul unui titativ, cît şi calitativ, rezultate bune:
mai bine dc 4190 hectare ceea ce repre­ fabricii. dispozitiv, a condus la creşterea produc­ schimburile conduse dc Simion Moldo-
zintă 12 la sută din suprafaţa ocupată — După trei trimestre, carc-i bilan­ ţiei cu 300—400 coaie faţă dc procedeul van, dc la fabricaţie şi Gheorghe Ro­
cu această cultură. Cele mai bune rezul­ Z ile d e eam pm m ie ţul activităţii colectivului pc carc-l con­ folosit anterior. man, de la finisaj, Andrei Socaci, dc la
tate au fost obţinute în unităţile agri­ duceţi? Dc multe ori aveam bălaie dc cap din finisaj, Lucrcţia Ghiban, Muntean Ma-
cole socialiste din raioanele Orăştic şi — Statisticile consemnează rezultate cauza valţurilor dc tipărit cc prezentau rîa I, Gotschling Maria, de la confec­
Sebeş unde s-a strîns recolta dc pe 16,7 bune. Producţia globală a fost depa-uiă un anumit grad de uzură şi trebuiau ţii caiete, Tamara Radu, de la confec­
şi respectiv 13,7 la sută din suprafaţă. cu 6,21 la sută, producţia marfă cu 6,04 rectificate. înainte, efectuînd manual a- ţii plicuri, Rozalia CrÎ9tca, dc la confec­
Aici consiliile dc conducere, sub îndru­ la G .A .C . la sută, la indicatorul productivitatea c ea stă operaţiune, exista riscul să creăm ţii papetarc, Susana Tutclca şi Bîscă
marea organizaţiilor dc partid, au reu­ muncii am înscris o cifră dc realizare nenniformităţî pc valţuri. Acum, prin Maria I de la sortare.
şit să realizeze o mai bună organizare cu 6,21 procente mai mare, iar la pre­ crearea unui dispozitiv automat cu poli­ Din discuţiile purtate am aflat ca,
a muncii, folosind cît mai judicios ate­ In acest sezon dc toamnă este uşor tive. Rezultatele muncii dc fiecare zi pc baza cunoaşterii situaţiei dc pc te­ ţul de cost, în opt luni, s-au înregis­ zor, am reuşit ca la rectificare să ob­ deşi anul acesta nu s-au primit nici un
lajele şi restul forţelor şi mijloacelor dc să identifici preocupările dc căpetenie sc măsoară în hectare însămîntate cu ren, se fac analize, sc trasează sarcinile trat economii de 231.000 lei. Mai tre­ ţinem suprafeţe uniforme şi în acelaşi fel de reclamaţii din partea beneficiari­
care dispun. Pot fi evidenţiate gospodă­ ale colectiviştilor din Gîrbova. Dîn zori grîu sau eliberate de culturi târzii, şi pentru zîua următoare, forţele fiind buie să adaug că în primele trei trimes­ timp să mărim durata dc funcţionare lor, totuşi ar mai fi încă multe de fă­
riile colective din Boz, Pricaz, Rapolt, şi pînă scara tîrziu tarlalele gospodă­ în tone de produse obţinute. repartizate unde sc simte mai multă tre am fabricat circa 67 sortimente de a valţurilor. cut pe linia îmbunătăţirii calităţii pro­
Ruşi, Gîrbova, Galda dc Jos şi altele. riei colective sînt mai animate ca ori- Am făcut şi un scurt bilanţ asupra nevoie. Aici poţi afla şi unele amă­ produse, din care amintesc caietele şco­ Am cutreierat fabrica cu curiozitatea duselor. Conducerea fabricii, prin planul
Cu toate acestea în unele unităţi şi cînd. Totul pare justificat dacă te gîn- realizărilor înregistrate pînă la data dc nunte în legătură cu rezultatele obţi­ lare, mapele cu plicuri, registre, carne­ omului care n-a mai văzut un astfel de de măsuri întocmit deja pc anul 1965,
raioane lucrările de recoltare a porum­ deşti la planurile pe care colectiviştii 6 octombrie. Munca colectiviştilor din nute în întrecerea socialistă. Pînă a- ţele simple şi cu copcrţî P.V.C., caiete proces tehnologic şi nici astfel dc uti­ a prevăzut şi unele obiective prin reali­
bului se desfăşoară anevoios deşi timpul dc aicj şi (c-au conturat cu mult timp Gîrbova a foit încununată de succese. cum, pc primul loc sc află colectiviştii dc muzici, repertoare dc buzunar, laje, Mărturisesc că întregul proces de zarea cărora calitatea produselor va
frumos din ultima vreme a permis ca in urmă. Acum activitatea lor sc des­ Vă prezentăm cîtcva dintre ele. Po­ din brigada a IlI-a, condusă de Ioan blocuri de desen, caiete cu dispozitive fabricaţie nu este chiar aşa de simplu creşte simţitor. Enumerăm doar cîtcva:
majoritatea lanurilor să ajungă la ma­ făşoară pe două linii principale : strîn- trivit graficului dc lucrări dccadal, sfe­ Muntcanu. Dar nici colectiviştii din mecanice de strîngerc a filelor etc. cum ar încerca unii să şi-l imagineze. amenajarea boxelor pentru depozitarea
turizare. Sînt raioane ca Brad, Alba şi gerca recoltei din acest an şi pregăti­ cla de zahăr s-.i recoltat pînă la 25 celelalte brigăzi nu sc lasă mai pre­ — Ce a stat la baza rezultatelor a- Numai în secţia fabricaţie materia pri­ celulozei dc paie de la maşina întîîa,
Haţeg unde pînă acum nu s-a recoltat rea unei baze trainice pentru cea vii­ septembrie. S-au obţinut cu peste 6.680 jos. Ei vor să-i ajungă şi să-i întreacă mintite? mă, celuloza, în amestec cu alte substan­ în scopul evitării degradării şi împurifi-
porumbul decît dc pe 5,8 pînă la 9,8 toare. kg sfeclă la ba mai mult faţă dc pre­ pe fruntaşi. — O scamă dc măsuri tehnice şi or­ ţe da naştere Ia o pastă care este su­ cării acesteia, organizarea unui nou flux
la sută din suprafaţa ocupată cu acea­ In aceste zile cînd centrul de greu­ vederile planului. La 5 octombrie s-a — Pînă (a urmă nu sc ştie precis ganizatorice menite să sporească pro­ pusă unor procese mecanice dc măcina­ tehnologic la confecţii din hîrtie, flux
stă plantă. Rezultatele nu sînt satisfă­ tate r.l activităţii colectiviştilor s-a mu­ terminat şi strînsul cartofilor de pc 40 cine va cîştiga — ne spunea tov. ducţia şi să îmbunătăţească calitatea re, într-un anumit timp şi la o anumi­ ce va permite atît creşterea producţiei,
cătoare nici în gospodăriile colective de tat în cîmp este greu ca la sediu să hectare. Producţia înregistrată este cu Gheorghe Crăciun. Sfîrşitul fiecărei produselor. Am să amintesc cîteva. O tă consistenţă. Dc aici, drumul mate­ cît şi efectuarea unui mai riguros con­
pe raza oraşelor regionale Deva şi Hu­ găseşti un interlocutor care să te in­ peste 150 tone mei mare dccît cea pre­ zile de lucru nc poate oferi surprize rezervă însemnata dc creştere a produc­ riei prime sc continuă pînă în nişte re­ trol de calitate, montarea regulatorilor
nedoara, Şi în nmltc unităţi dc aici formeze asupra mersului recoltărilor văzuta. Rezultate bune s-au obţinut şi şi o dată cu acestea, noi satisfacţii în ţiei a constituit-o pentru noi sporirea zervoare unde sc diluează la un alt grad dc consistenţă Ia cele două maşini de
consiliile dc conducere obişnuiesc să sau însămînţărilor. la tutun. La porumb, care ocupă 319 marca bătălie ce sc dă pc ogoare în indicilor intensivi dc exploatare a ma­ de consistenţă. Abia de acum pasta pu­ fabricaţie, precum şi Ia maşina ce pro­
pună întîrzierca recoltării porumbului — Dacă ţineţi neapărat să aflaţi acest ha, sc prevede, o însemnată depăşire actuala campanie, considerată pe drept şinilor dc fabricaţie. Am reuşit acest rificata trccînd printr-un adevărat labi­ duce ambalaje pentru ouă. Prin înlocui­
pe scama necoacerîi acestuia. Este un lu­ lucru, nc-a spus unul din paznici, tre­ a plenului. S-a stabilit ca zilnic, cu cuvînt etapă hotărîtoare pentru soarta lucru prin folosirea integrală a timpu­ rint dc ţevi Şi apoi prin nişte valţuri rea reglării manuale sc vor evita uncie
cru neadevărat fapt pentru care con­ buie sa mergeţi „După Tău", unde sc forţele existente, să se recolteze porum­ producţiei prezente şi viitoare. Zi dc lui de muncă, prin lungirea duratei dc sc trage sub formă de foi. denivelări cc mai apar pe suprafaţa hîr-
siliile dc conducere ale gospodăriilor însămînţccză griul, la una din tarlalele bul de pe cîte 45 hectare, ceea ce în­ zi ne străduim să obţinem rezultate funcţionare a sitelor de la 8 la 12 zile. In secţiile de confecţii munca este tieî şi în acelaşi timp sc va realiza un
colective dîn raioanele amintite trebuie ocupate cu porumb sau la vie. Treceţi seamnă că în mai puţin dc 4 zile sc va tot mai bune, să efectuăm fiecare lu­ Datorită acestor măsuri, cît şî printr-o aparent mai simplă dccît ia fabricaţie. gramaj uniform pe lăţimea benzii de
să ia măsuri urgente, astfei ca toate şi pe Ia sectorul zootehnic, unde se lu­ elibera întreaga suprafaţă cc urmează crare la timp şi de bună calitate. mai bună întreţinere şi funcţionare, s-a Totuşi, şi aici sc desfăşoară o gamă com­ hîrtie fabricată. 4, ^
suprafeţele ocupate cu porumb şi în­ crează la însilozări. Tot acolo se află a se însămînţa cu grîu. N. TlRCOB 1 reuşit ca la maşina mică de fabricaţie, plexă de operaţiuni caic presupune pri­ A. OARGA i
deosebi suprafeţele unde urmează să cîntarul bascul şi s-ar putea ca cineva La ordinea zilei se afla şi însămînţă-
fie semănat grîu să se elibereze cu prio­ să fi venit să se intereseze de canti­ rile. Pînă acum mecanizatorii dîn bri­
ritate spre a putea intra tractoarele şi tatea dc produse strînse pînă acum. gada a 111-a de la S.M.T. Miercurea,
agregatele care pregătesc terenul. Cum ziua dc muncă era pe sfîrşite, mai condusă de Roth Mihai, au terminat Locatari ai blocurilor din Deva
Potrivit datelor existente la Consiliul întîi am ales ultima variantă. Aici. la semănatul orzului, iar griul s-a însă­ Wjtk ■
agricol regional în ziua dc 8 octombrie1 cîntar, tocmai sosise tov. Gheorghe Cră­ mînţat pe aproape 40 la sută din su­
situaţia recoltării porumbului pentru ciun, preşedintele gospodăriei colective. prafaţa planificată. In ziua dc 6 oc­ Către v a
boabe sc prezenta astfel: Intr-un carneţel îşi notase o nouă cifră: tombrie, tractoriştii Ioan Muntcanu,
120 tone cartofi. L-am întrebat ce re­ Nîcolac Găuruş şi Schcl Mihai au însă­ Comitetul executiv al sfatului popular al oralului de subordonare
prezintă cantitatea înregistrata. Răs­ mînţat peste 30 hectare, iar alţi 3 me­ regionala
Orăşlfe 16,6% punsul a fost cît sc poate dc clar :
canizatori au pregătit terenul pe 10 hec­
— Atît s-a expediat în contul con­ tare care an fost eliberate de culturi L o c o
Sebeş 13,7% tractului şi pentru muncile efectuate târzii sau dc leguminoase. Calitatea
dc S.M.T. Mai avem dc făcut 2 trans­ însămînţărilor este bună. Se respectă Din cîte sîntem informaţi, dumnea­ acest lucru, însă la copii situaţia se
lila 12,5% porturi cu cele 4 autocamioane (2 ale adîncimea şi densitatea stabilită la me­ voastră nu locuiţi în apartamente cc schimbă; ci sînt mai fragezi, mai sensi­
gospodăriei colective şi 2 de la I.R.T.A.), tru patrat. Colectiviştii Ion Cunţan, primesc căldură de la staţiile de termo- bili, atît la frig cît şi la cîte o amigda-
Hunedoara 10.2% şi obligaţiile contractuale la acest pro­ Ion Gaja, Ioan Vulcu şi Birthelmer Ion ficare. Aceasta, cît şi preocupările mul­ lită, gripă sau congestie.
dus sînt achitate în întregime. care lucrează pe semănători urmăresc tiple ce lc aveţi, poate că nu vă dau po- Vă rugăm să aveţi în vedere această
A Iha *,$% Nc-am interesat apoi şi despre mer­ îndeaproape ca această lucrare si sc xibilitatea să observaţi că seara, noap­ situaţie şî sa vedeţi cc măsuri s-ar pu­
tea şi dimineaţa e destul dc frig.
tea lua pentru punerea în funcţiune a
sul celorlalte lucrări dc sezon. Discu­ realizeze fără greşuri. In plus, mersul centralei de tcrmoficare, a cărei energie J t -
Nu vă supăraţi, dar vă amintim că în
Haleg 9.8U/o ţiile s-au referit la recoltări, produc­ însămînţărilor este controlat de Ingi­ ziarul „Drumul socialismului" nr. 3041, calorică să pornească apoi pc conducte
ţii, însămînţări şi la calitatea lucră­ nerul agronom, preşedintele gospodăriei buletinul meteorologic pentru 24 orc a- spre casele noastre pentru a le încălzi,
rilor executate. colective şi dc brigadieri. Cu toţii simt
Deva 7% 70 rată că temperatura noaptea este cu­ cît de cît.
— La noi fiecare oră buna de lucru pe deplin răspunderea pentru soarta prinsă între zero şi şase grade si că exi­ Dacă apreciaţi ca justă şi legitimă ce­ f i w l <! 'M
este preţioasă acum — a ţinut să pre­ producţiei viitoare. rerea noastră, luaţi-o în considerare. Şî
Brad 5.8% stă brumă locală. Pentru următoarele 3
cizeze preşedintele gospodăriei colec­ Scara, la sediul gospodăriei colective, zile vremea devine schimbătoare, favo dacă veţi da dovadă dc înţelegere în V
rabilă ploilor locale. aceasiă privinţă, copiii noştri sînt pri­
mii care vă vor recunoaşte gestul, iar w
Oricîr dc etanşe (aceasta graţie celor
care le-au executat (?!) — ar fi uşile tovarăşii din alte oraşe cu situaţii ase­
mănătoare şi cnrora li s-ar adresa o a-
şi geamurile apartamentelor noastre, fri­ scmcnca cerere, vă vor lua exemplul.
gul intră în casc, fără să ţină seama de
Dacă nu cumva v-au luat-o înainte.
noi şî dc dumneavoastră. Pc noi, cci încrezători în măsurile cc le veţi lua, Liniile moderne şi elegante dau. noilor construcţii un aspect tine­
vîrstnîci, nu nc deranjează prea mult vă adresăm consideraţiile cuvenite. resc (aşa cum se vede in fotografic) Completate cu confortul creat pen­
tru locatari, noile blocuri date in folosinţa minerilor din Aninoasa lc
Deva la 8 octombrie 1064. ojeră numai prilejuri de bucurii. Foto : N. Moldoveanu
■ întrunit cercul de filotelie în ve­ obţinute de poporul nostru în cele
■ Ti & La orele 18, derea pregătirii unei expoziţii fi­ două decenii care s-au scurs de
* în tabâra Gazo- latelice. la eliberare. In continuare, tine­
h $ metru, pentru con­ O La Clubul muncitoresc al rii vor viziona la televizor emisiu­ a
fljl sindicatelor din oraşul regional nea „Săptămîna", prezentată de
Deva, în cursul zilei de azi se va
I i i n structorii de la face repetiţia noului program pe studiourile noastre de televiziune. de Miniştri
A
Hunedoa­
I.C.S.
♦ In oraşele Cugir, Deva, Orăş-
ra, care locuiesc care-l pregăteşte formaţia de es­ tîe şî Alba 1 ulia, au loc adunările
aici, biblioteca întreprinderii or­ tradă a clubului. Tot aici se va generale de dări de seamă ;n or­ Potrivit unei recente hotârîri a
ganizează o searâ de întrebări şi preda lecţîo a doua la cercul de ganizaţiile de femei pe circum­ Consiliului de Miniştri, absolvenţii
râspunsuri pe tema ,,Ce ştim azi croitorie şi Io cercul de gimnasti­ instituţiilor de învâţămint supei ior
despre univers ?". că ortislică pentru copii. scripţii. In discu­ din seriile 1961-1962 şi anteriacre,
ţie este pusă acti­ care nu s-au prezentat la examenul
♦ La Clubul „Siderurgistul" din
♦ In codrul Cosei roionale de Hunedoara are loc un lectorat vitatea desfăşurată de stat sau care s-au prezentat o
culturâ din Brod îşi desfăşoară pentru tineret cu tema „Patria de comisiile de singură dată şi nu l-au promovat,
octivitateo cercul de muzică-acor- noastră în cifre şi fapte\ Cu acest se pot prezenta pentru a susţine
deon şi vioară. Astăzi se va preda femei în ultimele acest examen, in mod excepţional,
prilej tov. prof. Ioan Ungur le va
elevilor lecţia a VIl-a. Tot aici s-a vorbi tinerilor despre realizările şase luni. intr-una din sesiunile anilor 1965-
Dumitru Tamos mecanic principal la Termocentrala urmăreşte cu parametrii ele la 1966.
tabloul dc comandă din sala dc turbine nr. 2. ' 1-0 ,0 1 ^ ic- Moldoveanu (Agerpiok