Page 3 - 1964-10
P. 3
NV;' 3035 Pag. 3
Dramul socialismului
Pregătiţi pentni începerea anului Noi unităţi de deservire
Răspunzînd unei vechi cerinţe a ce
tăţenilor, cooperativa „Deservirea** din
de studiu în mvatămîfitul de partid Lupcni a deschis zilele trecute în car
tierul Viscoza, două noi unităţi dc de
servire a populaţiei.
Este vorba despre un atelier desti
O R A Ş T I E lor ce a avut loc la comitetul raional Peste puţin timp vor începe cursu nat reparaţiilor de radio şi televizoare
de partid Orăştic. rile. Asigurarea condiţiilor necesare, bu şi un atelier foto în care lucrează oa
Pentru deschiderea noului an dc stu Pentru buna desfăşurare a activităţii na pregătire a propagandiştilor precum meni cu înaltă calificare profesională.
diu în învăţămîntul de partid ne-am în cercuri am stabilit sălile pentru fie şi dorinţa cursanţilor de a-şi însuşi noi Locatarii cvartalului au primit cu bucu
pregătit cu multă grijă, lnvăţînd din ex care cerc, iar membri ai biroului orga cunoştinţe, ne dau convingerea că în a- rie deschiderea acestor unităţi, fiind
perienţa anului ticcut noi am acordat nizaţiei de bază P.M.R, au pr:mit sar cest an eficienţa învaţâmîntului dc o dorinţă mai veche a lor.
o deosebită atenţie încadrării cursanţi cina concretă de a răspunde dc activita partid va creşte şi mai mult. C. MIRCEA
lor în cercuri şi cursuri, recrutării şi pre tea unui cerc. Ei vor participa la preda CONSTANTIN BUCIUM corespondent
gătirii propagandiştilor. Numai după ce rea si seminarizarea lecţiilor, vor urmări secretar al organizaţiei dc bază
s-a stat de vorbă cu fiecare cursant în felul în caic se pregătesc cursanţii. P.M.R. Atelierele centrale
parte şi în funcţie dc dorinţa exprimată VASILE HOREA Crişcior întreceri artistice la Lupeni
şi pregătirea sa, cl a fost încadrat în li secretar al organizaţiei de bază
nul din cercurile învăţâmîntului dc P.M.R. secţia sculăric Timp dc două zile, pc scena clubu
partid. F. C. Orăşîie H A Ţ E G
lui sindicatului minier din Lupcni, for
Pentru anul dc învăţămînt 1964-1965 Asigurarea condiţiilor pentru buna maţiile artistice din Lonea, Pctrila,
am stabilit ca în cadrul secţiei noastre C R I Ş C I O R desfăşurare a învăţământului dc partid Aninoasa, Petroşani, Vulcan, Lupeni,
să-şi desfăşoare activitatea următoarele în noul an de studiu, a constituit o preo Uricani şi Cimpa, s-au întrecut în cîu-
cercuri ale învăţământului de partid : Dc curînd am terminat ultimele pre cupare permanentă a organizaţiei de tec şi joc.
curs seral anul I şi II, un cerc de stu gătiri în vederea deschiderii anului dc partid de la cooperativa meşteşugărească Rînd pe rînd, prin faţa spectatorilor
diere a Statutului P.M.R. şi un curs de » studiu în învăţămîntul de partid. Anul „Retezatul" din Haţeg. Aci propagandiş s-au perindat formaţii de dansuri popu
studiere a bazelor marxism-leninismului. acesta îşi vor desfăşura activitatea la tii au fost selecţionaţi cu grijă, eî fiind lare, brigăzi artistice de agitaţie, so
jCadrul acestor cercuri vor studia 65 Atelierele centrale Criscior 7 cercuri şt aleşi dintre cei mai buni membri dc lişti vocali dc muzică populară şi u-
y cursanţi, membri şi candidaţi dc c u r s u r i ale învăţămîntuluî dc partid partid. şoară etc.
partid. Din rîndul cursanţilor fac parte (curs seral anul 1 şi II, cursul de Istoria Pentru acest an dc învăţămînt dc Spectatorii, ce umpluseră sala, au a-
şi tovarăşi din activul fără de partid P.M.R. anul l şi II, cercul dc economie partid a fost stabilit ca să funcţioneze plaudat cu multă căidură evoluţia ar
cum sînt Vasile Dănciulescu, Lazăr FIo- politică anul I şi N şi un cerc de studie un curs seral anul II, la care au fost în tiştilor amatori. Confruntarea forma
rescu, Ghcorghe Gurcă, loan Iioca si re a Statutului P.M.R.), la care sînt îns cadraţi toţi cei 19 membri de partid, ţiilor artistice din Valea Jiului a con
crişi peste 150 de cursanţi membri şi
alţii, care au cerut să studieze în mod precum şi unii tovarăşi din activul fără stituit un bun prilej dc verificare a ni
organizat. candidaţi de partid, precum şi tovarăşi velului artistic dc pregătire.
din activul fără dc partid. de partid. Ca propagandist a fost desem
Ne-am concentrat atenţia spre La conducerea acestor cercuri şi nat tov. Viorel Marcu. Biroul organiza M. CINCORA
recrutarea propagandiştilor şi pregă cursuri au fost numiţi ca propagandişti ţiei dc bază şi-a propus ca în acest an corespondent
tirea lor. Ca propagandişti au fost tovarăşi temeinic pregătiţi, care în de
s e l e c ţ i o n a ţ i tov. losif Romo- cursul activităţii lor au dovedit că po de studiu în învăţămîntul dc partid să
şan, Nicolac Uifaluşi, Ştefan Bai- sedă cunoştinţe ideologice. Printre aceş acorde un ajutor mai concret propagan
coană si Nicolac Pîndaru, care au o bună tia se numără Ştefan Graţion, Alexandru diştilor în mobilizarea cursanţilor la lec- In întrecerea socialistă
pregătire politică şi ideologică, cu dra Moga, loan Corcga, loan Vîlcan, Alexan ţn, să urmărească mai îndeaproape pre
goste fată dc munca «Ic propagandă. Ei dru Lazăr etc. Iu perioada premergătoa gătirea lor pentru seminarii,
an fost îndrumaţi «le către biroul orga re deschiderii anului de studiu cî au VEDERE PANORAMICĂ X E X P E R I E N Ţ A P O Z I T I V A
N. SBUCHEA
nizaţiei de bază P.M.R. să participe cu participat cu regularitate la pregătirea (din colectivul subredacţici noas ORAŞULUI DEVA.
regularitate la pregătirea propagandişti propagandiştilor. tre voluntare Haţeg). Foto: V. ONOIU
M A I L A R G R Â S P I N D I T Ă
încă de Ia începutul anului comitetul s-a făcut în mod sistematic, dînd posi rului III au reuşit să obţină un randa
CUMÎNTiMPINAM SEZONUL RECE? ru pondere nure. Aceasta însă nu în dat o atenţie deosebită bunei organizări bilitate minerilor să cunoască zilnic, pe ment mediu cu peste 150 kg. de cărbu
sindicatului de la E. M. Vulcan a acor
graficul întrecerii, care echipă sau bri
seamnă neglijarea lucrărilor mărunte,
ne pe post faţă dc cel planificat. Iu a-
de întreţinere, care nu sînt condiţio
şi desfăşurări a întrecerii socialiste. A-
batajele cameră s-a obţinut o viteză me
Fireşte că în felul acesta a crescut mai
nate de nici un factor din afara ex vînd la bază experienţa anilor trecuţi în gadă a obţinut cele mai bune rezultate. die dc avansare cu 5 m.l. mai marc faţă
ploatării. Exemplul secţiei Âlmaş, unde mobilizarea întregului colectiv la înfăp mult interesul şi hotărîrca lor în dezvol de cea planificată. In felul acesta brigă
(Urmare din pag. D
La cantină — bulion din 390 kg roşii. Pentru păstra pregătirile dc iarnă sînt aproape ter tuirea sarcinilor dc plan, anul acesta tarea succeselor dobîndite. zile conduse de Mihat Lcşan, Karncsony
minate, demonstrează că atunci cînd
rea cartofilor, morcovilor şi a celor
s-au îmbunătăţit mai mult stilul şi for
Paralel cu munca dc îndrumare şi or
exploatării), dar mai sint uncie „lu lalte zarzavaturi, precum şi pentru con aceste lucrări sînt privite cu răspunde mele de munca ale comitetului sindica ganizare concretă a întrecerii socialiste, Rudolf, Ghcorghe Drob şi altele au ex
tras pînă acum mai mult cu aproape
cruri mărunte" cărora nu li se dă aten o masă consistentă servarea verzei în cele mai bune con- re şi li se dă atenţia cuvenită, ele se tului. noi am acordat o atenţie sporită şi agi 15.000 tone cărbune peste plan.
ţia cuvenită. Peste podeţul din faţa dîţiuni, au fost dezinfectate beciurile, înfăptuiesc. Conducerea exploatării tre La indicaţia şi cu sprijinul comitetu taţiei vizuale. La locuri accesibile, în in Ceea ce a scăpat din vedere comite
stjUici dc funicular trec zilnic tova s-au reparat şi spălat rafturile. Urmea buie să urmărească îndeaproape felul lui dc partid pe exploatare, comitetul cinta minei şi în sectoare, au fost expuse tul sindicatului este răspîndirca experieu-
răşii din conducerea exploatării. De Lucrătorii secţiei Haneş care iau ză doar ca unităţile cu care adminis în care olanul dc masuri întocmit se sindicatului a pus un acccnc deosebit pc grafice, lozinci şi panouri cu angaja ţci bune acumulată dc sectorul III şt ce
fiecare dală privesc albia pîrîiaşuluî masa la cantină au în ultimul timn traţia a contractat cantităţile respecti traduce în viaţă, şi, odată cu trecerea modul cum se iau angajamentele în în mentele luate în întrecerea socialistă. lelalte sectoare subterane ale exploată
care, nccurăţat, s-a ridicat la numai cuvinte de laudă la adresa mîncării ve dc cartofi, varză şi celelalte zar termenelor scadente, să verifice pc te trecerea socialistă şi cum se urmăreşte Am urmărit ca agitaţia vizuală să fie ac rii. Şi prin aceasta sc explică faptul că
30—40 de centimetri dc pod. Panta care le este servită. Dovadă grăitoare zavaturi să le livreze. La Haneş sînt ren calitatea lucrărilor executate. Rea realizarea lor. In acest sens membri ai tualizată tot timpul. multe sectoare nu şi-au realizat luni
mare şi debitul mare de apă în timpul în această privinţă este faptul că nu pregătite toate condiţiile pentru o bună lizarea planului pregătirilor de iarnă comitetului sindicatului, împreună cu de-a rîndul nici sarcinile de plan decum
ploilor abundente ar putea înfunda mărul abonaţilor a crescut simţitor. depozitare pe timpul sezonului rece. impune un control riguros al calităţii Bunăoară, la sfîrşitul lunii martie a.c., angajamentele luate. Un schimb dc ex
podul, tăind unicul drum dc acces pen Pentru ca şi în timpul iernii să sc 'Cr lucrărilor. Nu trebuie uitat nici o cli conducerea tehnico-administrativa a mi cînd minerii din sectoarele 111 şî V au perienţă între sectorul III şî sectoarele
nei, s-au deplasat, la fiecare loc dc muncă
tru oameni şi autovehicule spre gura poată servi o masă consistentă, încă pă faptul că ploile, zăpada şi îngheţul în parte, fixînd criterii dc întrecere, le raportat îndeplinirea angajamentelor a- rămase în urmă ar fi binevenit. Noî
dc mină. Bătrînii din partea locului din vară au fost luate măsuri dc con Din constatările făcute pe teren re nu ţin scama de invocările dc motive nuale, ne-am îngrijit imediat dc reîn nc-am propus să facem acest lucru cît
spun că atunci cînd vine marc, pîrî- servare a legumelor şi zarzavaturilor. iese că în mare parte planul pregătiri şi, cea mai mică „scăpare din vedere", gate dc locul dc muncă respectiv. Lucrul noirea angajamentelor. Pe baza posibi dc curînd. Va trebui, dc asemenea, să
>aşul cară tot ce întîlneştc în cale. Dar Pentru perioada dc iarnă au fost con lor de iarnă întocmit dc conducerea acesta a fost primit cu viu interes dc că lităţilor existente, colectivul sectorului II|
E.M. Zlatna este realizat. Pozitiv este grevează direct asupra bunului mers tre toţi muncitorii. In stabilirea crite şi-a sporit angajamentul de la 2,500 to milităm cu mai multă perseverenţă ca
pentru ca podul să nu aibă această servate 420 kg de ardei graşi la butoi faptul că a fost rezolvată problema a! producţiei. ne la 16.000 tone cărbune peste plan pe fiecare brigadă şi schimb să-şi realizeze
soartă, trebuie curăţată albia, Jucru ce pentru gătit şi în borcane pentru mu procurării $i depozitări! din timp a în Raidul a fost efectuat dc re riilor întrecerii socialiste am ţinut sca întregul an. Lucrul acesta s-a reflectat ritmic sarcinile dc plan.
se poate face acum, cînd timpul per rături. De asemenea, s-au conservat ar tregii cantităţi dc lemn de mină ne dactorul nostru S. POP, împreu ma dc faptul ca obiectivul nr. ! să fie imediat şi în agitaţia vizuală. Organi- TRAIAN GHERMAN
mite. Cînd încep ploile s-ar putea sa dei iuţi, gogoşari, s-au cumpărat 100 cesară pentru perioada de iarnă, a be nă cu un grup de corespondenţi calitatea. zîndu-şi mai bine munca, folosind cu preşedintele comitetului sindicatului
fie prea lîrziu. kg dc castraveţi muraţi şi s-a făcut tonatelor, şinei c.f. şi a altor materiale voluntari şi colaboratori. Urmărirea înfăptuirii angajamentelor pricepere timpul dc lucru, minerii secto de la E. M. Vulcan
Era prin anul 1959. Dclegaţî de la
întreprinderea forestieră Haţeg sc de
plasau în toate regiunile ţării pentru M & e m u m u i d e
angajarea de noi muncitori forestieri.
In unul dîn grupurile de muncitori cc
veniseră atunci tocmai din Muscel,
regiunea Argeş, jc afla şi tînărul Ga- luă după firul funicularului şi urcă na cum lama subţire a ficrăstrăului put lucrul. Ii plăcea să muncească. dc tip „Bako**, singurul dc acest gen
vrilă Herişan. împreună cu tovarăşii pieptiş muntele. Din loc în loc sc mecanic străpunge în cîtcva minute A învăţat să muncească şi să pre- din întreprindere. Cunoştinţele do
lui a fost repartizat să lucreze la cor- oprea şî încerca să-şi explice cum poa grosimea copacilor seculari cc se pră fuiască munca de la tatăl său, om har bîndite in şcoala i-au fost dc marc
hănitul lemnului în sectorul Pui. te acest cărăuş aerian să ducă atîta buşesc cu zgomot surd şi înfundat nic şi vechi tăietor de lemne. In scur folos. Văzîndu-şî visul realizat, Ga
Primul său contact cu parchetul greutate dc lemn în spinare. Cum dc în direcţia dorită. Noi pentru cl erau tă vreme a învăţat să mînuiască fie vrilă a început să muncească cu şî
l-a impresionat foarte mult. Pînă a- nu se prăbuşeşte în prăpastie toată şi tractoarele pe şenile adaptate la răstrăul mecanic şi era mîndru de mai multă plăcere. Lună dc luna, an
tunci el ştia prea puţin despre modul această instalaţie ? Negăsînd răspuns condiţiile forestiere. Fierăstraie ma acest lucru, lăudîndu-sc şi în scri dc an, funicularul deservit de meca
cum este organizata şi se desfăşoară la nici una din întrebările cc-i îm nuale nu vedea nici unul, iar securi, sori către cei de-acasă. Dar oricîto nicul Gavrîlă Herişan şi-a îndeplinit
munca într-un parchet forestier. Din puiau capul, o lua din loc. La fiecare ici, colo cîtc una. satisfacţii îi aducea munca, pasiunea ritmic sarcinile dc producţie.
spusele tatălui său era încredinţat că scrîşnet al funicularului, Gavrilă so Dintre toate mecanismele şi utila Iui ramînea tot funicularul. Anul trecut şi-a depăşit sarcinile
fierăstrăul manual şi securea slut u- ferea în dosul a cîtc unui copac. jele existente în sector, funicularul In una dîn zile, stînd mai pe înde de plan cu 25 Ia sută, fapt pentru
neltele dc bază în exploatarea lemnu Sosise în parchet mai repede de îl atrăgea cel mai mult. Cînd cele lete de vorbă cu maistrul de parchet, care pe pieptul lui străluceşte insig
lui. Şi iata ca acum vedea cu totul cum crezuse. îndată cc a fost zărit, două tractoare porniră încărcate spre i-a dat a înţelege dorinţa lui dc a se na dc „Fruntaş în întrecerea socia
altceva. O calc ferată, apoi un drum cîţiva muncitori întrerupseră lucrul rampa funicularului, fără să vrea, Ga- califica mecanic dc funicular. Mais listă pc anul 1963“. Primirea acestei
auto forestier străpungeau muntele şi se apropiară dc el : viiJă s-a simţit atras într-acolo. Aşe trul a înţeles dorinţa tînărului Ga- distincţii a fost un bun stimulent în
pînă la gura de exploatare. Marc i-a zat pe unul din buşteni şi-a pus băr vrila, dar nu i-a făgăduit nimic. dobîndirca unor succese şi mai mari.
fost mirarea cînd chiar şeful sectoru — Bun sosii, tovarăşe. Numai sin bia în palme şi nu şi-a mai dcsli- — Orice muncă e frumoasă. Heri- Mărturie sînt cei aproape 600 m.c.
lui în persoană şi cu maistrul dc par gur ? Din Bihor, dc la Suceava, de pit ochii dc la acest mecanism ce uşu şane, daca-ţi place — îi «puse mai material lemnos, transportat anul
chet i-au condus la cabana nouă. unde ai venit ? întrebară mai mulţi rează atît de mult munca omului. Sea strul. acesta peste sarcinile dc plan.
deodată.
— Aici va dormi fiecare în patul ra l-a găsit pc cel mai tînăr locuitor N-a trecut mult şî Gavrilă Hcrîşan Scara, cînd lucrul încetează şi mun
sâu. Dincoace aveţi punctul alimen — Sînt din Muscel. Ceilalţi au ră al parchetului Pîrîul Sec, framîntat împreună cu alţi muncitori din între citorii forestieri din sectorul Pui, par
tar. iar locul dc muncă la cîtcva a- mas la cabană. să găsească răspuns la o sumedenie prindere a fost trimis la Sibiu la un
runcăluri dc piatră — spuse maistrul — Sîntcţi mulţi ? de întrebări. Cc s-a petrecut în min curs, unde s-a calificat ca mecanic dc chetul P?iîul Sec, se strîng in jurul
dc parchet. — Destui ca să formăm o echipă ! tea şi sufletul lui Gavrilă Herişan, funicular. In timpul şcolii a fost prin aparatului de radio, Gavrilă Heri
Obosiţi de drum, unii s-au culcat Conversaţia a fost scurtă, dar tu putini ştiau. Aveau însă să afle cu tre cei mai buni ia învăţătură. Per şan mai zăboveşte. Işî face bilanţul
în aşternutul moale şi curat. Gavrî- turor lc-a plăcut înfăţişarea noului toţii mai tîrziu. severenţa şi pasiunea lui de a-şi în muncii de peste zi şi planificarea pen
lă Herişan era ispitit de altceva. Ar venit. Dar timpul nu aşteaptă, aşa In cele cîteva ore dc veghe Gavri suşi temeinic lecţiile predate, au fost tru a doua zi.
dea de nerăbdare sa vadă cum arată ca muncitorii şi-au văzut mai departe lă luase o hotărîre decisivă : va face date ca exemplu pc întreaga şcoală. S. TRUŢA'
un parchet în lucru. dc treburile lor. Cuprinşi în febra lu tot cc-i stă în putinţă pentru a ajun După absolvire a cerut să fie re (după o scrisoare primită de la
Piuă seara mai era încă vreme de crului, „veteranii" au uitat dc noua ge mecanic de funicular. partizat tot în sectorul Pui. Dorinţa Gh. Albeanu, din postul dc
aproape trei ceasuri. Somn nu avea. lor cunoştinţă. Gavrilă Herişan însă îi A doua *i, împreună cu toţi noii i-a fost îndeplinită, încrcdinţîndu-î-so corespondenţi voluntari de la
Aşa că tînărul Gavrîlă Herişan sc sorbea din ochi pc fiecare. Se minu veniţi a format o echipă şi a Înce să lucreze ca mecanic la funicularul I. F, Haţeg)
LOR ECONOMIEI NA-IONALE
contracte dc livrare pentru sodă caus da anul 1964. Printre altele vom ex rial plastic cu largi utilizări, perelor- de înaltă tehnicitate — macaraua-turn, de pildă, sumele cheltuite numai în
tică şi cu Siria, iar pentru fluosilicatul porta pentru prima dată : sulfat şi vinil — folosit în industria dc lacuri fabricată la Uzinele metalurgice Bocşa primii patru ani ai planului şcsenal sînt
dc sodiu, produs al uzinei de «upeifos- azotat de amoniu — îngrăşăminte chi şi adezivi, tricloretilenă — solvent şi Romînă, care ridică, la o înălţime de cu 21 la sută mai mari decir cele alo
fat şi acid sulfuric Năvodari şi al Uzi mice, polietilenă în granule — matc- altele. 40 ni, greutăţi de pînă la 5 tone, şi cate în acest scop, în 10 ani ante-*
riori. Ca urmare, în 1963 s-au cxc-<
mararaua-portal, fabricată la Trustul
nei chimice Valea Călugărească, firma dc utilaj greu Bucureşti. cutat, din fondurile statului şi ale
ASPECT INTERIOR DIN PAVILIONUL CENTRAL AL EXPOZIŢIEI. R.E. Franz din Londra a majorat co Dintre produsele industriei prefabri organizaţiilor cooperatiste, de 7,7 ori
manda. Noi comenzi s-au primit şi din D e z v o lta re a c o n s tru c ţiilo r catelor, menţionez tuburile din beton mai multe apartamente decît în 1951.
partea unei alte firme londoneze —
In legaturi cu expertul Cîias Page. Deşi petrochimia este o armat prccomprîmat, prin folosirea că priveşte finisajele şi aspectul plastic al
S-au înregistrat succese atît în
ce
rora se obţine, în comparaţie cu tubu
ramură tînără a industriei noastre, pro
dusele ei din care numeroase sînt ex Convorbire cu arhitect VASILE BUM8ACEA rile de fontă, o reducere a consumului ansamblurilor de construcţii civile şt
priveşte
de metal dc 80 Ia sută şi a preţului de
industriale, cît şi în ceea ce
de produse chimice ciate peste hotare. La Combinatul chi vicepreşedinte al CSCAS cost cu 60 Ia sută ; formele pentru introducerea tehnicii noi în realizarea
puse aici au început să fie mult apre
construcţiilor.
hale industriale, grinzile de pod ru
mic Borzeşti, prin intrarea în funcţiu
ne a noii instalaţii de electroliză cu lant, grinzile de acoperiş, fîşiilc de Avînd în vedere volumul important
catod dc mercur, a sporit producţia şi. f ÎNTREBARE : Publicul a printre vizitatori prezentarea activităţii planşcu pentru locuinţe, din asambla şi în continuă creştere al construcţiilor,
rea cărora rezultă construcţii cu un
Interviu cu ing. A. DIACONESCU, adjunct al ministrului drept urmare, s-au dat curs cerinţelor | fost larg informat că, în ca- construcţiilor de locuinţe şi clădiri so- consum redus de beton şi cu aspect munca pe şantier se transformă, din ce
sporite la export de clor lichid. In ul ] dnd Expoziţiei realizărilor cial-culturale. Se apreciază că mache asemănător construcţiilor metalice. Nu în ce mai mult, în procese de montaj
industriei petrolului şi chimiei timele luni s-au perfectat noi contrac economiei naţionale, un pavi tele la scara 1 : 1 a tipurilor dc aparta trebuie uitate nici panourile mari, fo al elementelor confecţionate pc cale in
dustrială în fabrici dotate cu utilaje
mente realizate curent cu una, două,
te pentru livrarea în R.F. Germană dc
lion şi citeva platforme exte-
hidrocarburi aromatice cum ar fi xi- | rioare sînt destinate prezen trei şi patru camere, apartamente com losite pentru locuinţe, prin întrebuin perfecţionate. Este grăitor, în această
| ÎNTREBARE ; Numeroşi vi- ÎNTREBARE: In ce ţări se Icnul şi tolucnul, produse dc o altă tării succeselor obţinute în plet dotate şî mobilate, sînt foarte su ţarea cărora consumul de manoperă privinţă, faptul că, în 1963, s-a folosit
| zitatori străini s-qu interesat | exportă aceste produse ? mare unitate — Combinatul petrochi ] domeniul construcţiilor, aiste- gestive. Planurile dc sistematizare, ma scade cu circa 20 Ia sutl, consumul dc pe şantierele noastre, o cantitate de
| îndeaproape de produsele in- RĂSPUNS : Ţara noastră este uni mic Brazi ; s-au majorat contractele de | matizării si arhitecturii. V-am chetele ansamblurilor de locuinţe ur cherestea cu 65 b sută şi durata dc prefabricate din beton armat de 4,2 ori
] dustriei noastre chimice pe ca exportatoare din lume dc celu livrare pentru fenol sintetic în Olan [ ruga să informaţi pe viitorii bane, realizate în ţară, fotografiile gru execuţie cu 15—20 la suta. Şi pentru mai marc decît în 1959.
care le-au văzut la expoziţie. loză din stuf. Recent, firma londoneză da, Suedia şi R.P. Ungară ; s-au per | vizitatori despre exponatele pate pe regiuni dau vizitatorilor o ima că tot sîntem La prefabricate, trebuie Introducerea prefabricatelor, meca
| Ce ne puteţi spune in legă- Lyddons Puip Ltd, unul din clienţii fectat noî contracte pentru livrarea dc | prezentate aici. gine vie a transformării oraşelor noas să subliniem diferite procese tehnolo nizarea proceselor grele dc lucru, fo
| tură cu exportul acestor pro- noştri, a sporit cerinţele pentru acest cauciuc sintetic şi diferite tipuri dc RASPU NS : Aş vrea, înainte de toa tre. a grijii partidului şi guvernului dc gice moderne, care se aplică curent în losirea materialelor noi de construcţii,
| duse ? produs. In ultimele luni am exportat anvelope cu mai multe ţări. îmbunătăţire continui a condiţiilor dc construcţiile de locuinţe şi în cele in mai buna organizare a proceselor de
RĂSPUNS ; Acordurile comerciale celuloză papetară în R.S. Cehoslovacă, | ÎNTREBARE : Rominia a te, să subliniez că felul în care a fost viaţă ale oamenilor muncii. dustriale. Se remarca, în mod deosebit, execuţie au dus la creşterea continuă
internaţionale încheiate de ţara R.P. Polonă. Grecia. Austria şi celu | participat şt participă la nu concepută şi organizată expoziţia, fap Pc platformele exterioare sînt expuse metoda cofrajelor glisante, cu ajuto a productivităţii muncii, Ia micşora
tul că construcţiilor, sistematizării şi
noastră, bazate pc egalitate în loză din stuf în R.D, Germană. In cc meroase tirguri şi expoziţii arhitecturii li s-au rezervat pavilionul unele utilaje dc construcţii, fabricate rul căreia se construiesc, în special, blo rea duratei de execuţie a lucrărilor şi,
drepturi şi avantaj reciproc, con priveşte medicamentele numai în luna | internaţionale. In ce măsură dc industria noastră constructoare dc curile cu parter plus 12 etaje şi metoda în final, Ia reducerea costului con
tribuie la asigurarea unui de iulie a.c. am exportat în R.P. Mon este reprezentată la acestea dc pe malul lacului Herăstrău şi un maşini şi produse ale industriei prefa panourilor mari prefabricate, cu ajuto strucţiilor.
buşeu sigur produselor industriei noas golă 60.000 fiole Gerovital Ha. In | industria noastră chimică ? nvare teren înconjurător, au creat con bricatelor, industrie creată şi dezvol rul căreia se construiesc blocuri cu In cc priveşte arhitectura romînească
tre chimice. Volumul exportului în U.R.S.S. s-au exportat în ultimul timp RĂSPU NS: Anul acesta, produsele diţii favorabile prezentării marilor suc tată în anîî noştri. Tot aici mai sînt parter plus patru etaje. contemporană, prin îmbinarea valoroa
cese obţinute în aceste domenii dc
a'-.est domeniu creşte în acest an cu clornmfenicol şi calciu gluconic, iar chimice romîneşti au fost prezentate activitate. prezente diferite procese tehnologice | ÎNTREBARE: Ce ne pu- selor tradiţii locale cu trăsăturile spe
32 la sută faţă de anul 1963. Ţara Elveţia a contractat streptomicină, cri- la tîrguri şî expoziţii internaţionale din moderne, care se aplică curent în con | teţi spune despre dezvoltarea cifice optimismului robust şi sănătos al
noastră exportă peste 200 de produse tromîcină, acid salicilic şi benzonat de Japonia, Austria, Finlanda, Libia, Ma In organizarea exponatelor — utilaje, strucţiile de locuinţe şi în cele in | construcţiilor ca ramură a epocii socialiste, a înregistrat o seric
a’e industriei chimice organice, anorga sodiu. In luna august s-a livrat acid roc, Tunisia şi alte numeroase ţiri. machete, fotografii, grafice — s-a ur dustriale. Aş aminti numai cîteva din | economiei naţionale ? dc succese dc prestigiu. Ea este orien
nice şi petrochimice în 65 de ţâri ale salicilic în R.P. Ungară şi benzonat dc Dc mult interes şî o bună apreciere s-au mărit prezentarea cît mai sugestivă şi tre acestea : maşinile fabricate Ja uzi RĂSPU NS: In 1963, producţia de tată spic o creaţie cît mai originală
lumii. Ponderea cea mai marc o au pro sodiu în R.S.F. Iugoslavia. bucurat la aceste manifestări economice multilaterală a celor mai importante nele „Progresul", din Brăila, printre construcţîi-montaj a fost, faţă de şi în întregime pătrunsă de grija faţă
dusele sodice, carbidul, fenolul, negrul O importantă consumatoare de pro internaţionale produsele sodice, colo re-.l'zări. care excavatorul universal de tip E-0,3 1950. dc 5,5 ori mai marc. Această ci dc om.
de fum, hidrocarburile aromatice $i ranţii, medicamentele, carbidul, cauciu In pavilion, un loc de frunte îl ocu mc, destinat, în special, lucrărilor fră vorbeşte dc la sine despre marile Toate acestea au făcut ca activitatea
duse sodice romîneşti, în special dc
anvelopele. Gama «.portului s-a îm sodă calcinată, este Argentina, care în cul sintetic etc. In 1965 vor fi expuse pă prezentarea principalelor construcţii dc construcţii şi de excavare ; remorca progrese făcute în acest domeniu. Ex dc construcţii. în ansamblul ei, să fie
bogăţit în ultimul timp cu noi sor ultimele luni a sporit comenzile. A- produse chimice romîneşti la numeroase industriale pc ramuri ale economiei pe panouri pentru transportarea utila presia „ţara noastră este un vast şan apreciată pozitiv, atît în ţară, cît şi
timente : clornră de po'îvinil emulsie, precundu-fe calitatea produsului, la tîrpuri şi expoziţii internaţionale din raţionale. Este .dc la sine înţeles că, jului greu şi prefabricatelor, construita tier d* construcţii**, folosită în presă, în străinătate. Nu pot să nu remarc
cauciuc sintetic, insecticide cend'i.io- t*r£’d mterna»*'*'’al dc la Izmîr, JL'i Europa. Africa. Asia şî America. De deşi sînt folosite numai maclfctc, nu la Uzinele metalurgice din Tîrgovişte ; corespunde întru totul realităţii. Dina faptul că aceasta constitui'*, pentru cci
mtc. coloranţi organici, f'i’c şi fibre Turcia, s-a vinciul o însemnată canti altfel, pentru anul viitor, sc prevede o au putut fi prezentate dccît cîteva din betonierele dc 500 litri, cu amestec for mica investiţiilor în domeniul construc 47C.OCO de constructori/ o mindrie * .
s:ntetice-relon, uree, alccoli graşi, roi tre cele 404 întreprinderi industriale ţat, care au o productivitate de 12,75 ţiilor este ascendentă, ca corespunzînd în acelaşi tîinp. un imbold spre r.!‘-
sorturi de cărbune activ, produse din tate de 9odă caustică romîneascâ. creştere a volumului dc export pen noi, construite din 1949 pînă în 1963. mc pc oră, fabricate la întreprinderea directivelor Congresului al Ill-lca al carca pc o treaptă superioară a ni
materiale plastice etc, De asemenea, recent s-au încheiat tru produse chimice cu 46 la sută faţă Un marc şi firesc interes ştîrneşte bucurcştcană „Steaua Roşie** ; utilajele P.M.R. Pentru construcţia dc locuinţe, velului realizărilor lor.