Page 31 - 1964-10

Rr. 3042
Drumul socialismului Poq. 3

Din activitatea organizaţiilor de partid Pentru ca In anul 1965

In centrul atenfiehterminarea să ne îndeplinim planul ritmic

pregătirilor de iarnă

Sub îndrumarea organizaţiilor dc sarcina de a ridica nivelul calitativ al buie să sc acorde o atenţie deosebită
Una din preocupările actuale ale or­ tr-un 9tadiu avansat. O contribuţie pre­ parrîd, muncitorii, inginerii, şi tehni­ producţiei de cocs, îmbunătăţindu-i re­ întreţinerii şi reparaţiei agregatelor şt
ganizaţiei de bază P.M.R. nr. 1 dc la ţioasă şi-au adus-o cele 20 de echipe de cienii din C.S. Hunedoara au muncit zistenţa, şi rcducînd procentul de sulf. în special a utilajelor legate de pre­
^reparaţia cărbunelui din Pcirila este la întreţinere conduse dc comuniştii anu! acesta cu mult spor. Drept ur­ La sectorul de furnalc-aglomcrare, gătirea trenurilor de turnare a oţelu­
pregătirea ce se face în vederea iernii. Ioan Socaci, Pavel Butuza, Emcrik Beko mare, la produsele de bază planul a realizarea planului de fontă, aglomerat lui. Este necesar si se militeze pentru
Pentru a analiza această problemă, bi­ Şi altele. fost depăşit lună de lună. Anul viitor, şi zgură ridica o serie dc probleme teh­ creşterea producţiei dc oţel calmat şi
roul organizaţiei dc baza a încredinţat Pe marginea referatului au luat cu- colectivele de muncă din cadrul com­ nice majore, a căror soluţionare depin­ aliat, îmbunătăţirea calităţii lui, gospo­
ca sarcină tov, Alexandru Cupşan în­ binatului au de îndeplinit sarcini spo­ de şi dc organe dinafară, cum sînt : dărirea cu atenţie a metalului şi res­
tocmirea unui referat care să fie pre­ vîntul mulţi comunişti care au făcut .-V rite. Va trebui să dăm patriei mal darea în exploatare a tunelului nr. 2 pectarea programului sortimental.
zentat în adunarea generală a organi­ propuneri concrete în vederea pregătiri­ multă fontă, mai mult oţel şi mai mul­ dc dezgheţ pînă la 15 decembrie 1964. In sectorul laminoare sc va da o
lor ce se fac pentru întîmpinarea iernii,
zaţiei dc baza. te laminate. De aceea, sub îndrumarea asigurarea necesarului de cocs mărunt Atenţie deosebită întreţinerii şi exploa­
Din referatul prezentat în adunarea cît şi a terminării cît mai grabnice a .\; V. comitetului de partid, conducerea com­ pentru fabricile dc aglomerare, moder­ tării raţionale a agregatelor, în special
generală a reieşit faptul că conducerea lucrărilor. Tov. Pavel Butuza a făcut o binatului, comitetele de partid pc sec­ nizarea fabricii vechi dc aglomerare la sectorul de încălzire (în mod deo­
propunere privind modificarea reţelei
sectorului a întocmit din timp un plan de apă potabilă, Ioan Gîlcă a ridicat toare şi conducerile secţiilor au anali­ etc., pentru care conducerea combina­ sebit la bluming). Se va acorda o aten­
de măsuri, şi a trecut la înfăptuirea lui. problema aprovizionării din timp cu zat temeinic rezervele şi posibilităţile tului va lua din timp cele mai eficien­ ţie sporită lărgirii sortimentelor de la­
Astfel, din cele 23 de măsuri stabilite, de creştere a indicilor dc utilizare a te măsuri. In atenţia colectivului de minate şi sporirii cantităţii de profilc
o marc parte au şi fost realizate. Din benzi de transport. Membrii şi candida­ agregatelor, gospodărirea cu griji a ma­ furnalişti va trebui să stea întreţine­ economice.
ţii de partid prezenţi Ia adunare s-au
lucrările terminate amintim: înlocuirea angajat să aducă o contribuţie sporita teriilor prime, materialelor combus­ rea şi exploatarea în mod corespun­ Fireşte, în planul de măsuri conce­
şuberilor de la bazinele de vară dc la ~ j g g y p k ? tibile şi întreţinerea în condiţii mai zător a agregatelor, îndeosebi a cau- put la nivolul combinatului s-au sta­
ksr
Jiu cu vane stăvilare, repararea şi beto- la terminarea lucrărilor ce se efectuează h . ■’O Ă bune a agregatelor, stabilind măsuri perelor, ridicarea în continuare a tem­ bilit o seamă dc obiective bine gîndite.
eficiente, menite să ducă Ia realizarea
narea pereţilor canalului Fcro, reparaţia în vederea întîmpinăni iernii. planului pe 1965 dîn primele zile. peraturii acrului insuflat şi creşterea Aceeaşi grijă va trebui să existe la în­
capitală a dcnisipatorului pentru ali­ PETRU GĂINĂ consumului specific de gaz metan în tocmire* planurilor M.T.O. pc secţii.
mentarea pompelor cu apă etc. In refe­ (din colectivul postului de cores­ La sectorul cocso-chimic bunăoară vederea reducerii consumului de cocs. Pentru ca ele să fie cît mai eficiente
rat s-a subliniat faptul câ pe lingă lu­ pondenţi voluntari dc la s-a stabilit că este necesar să sc asi­ Pentru oţclari se va asigura perma­ este necesar ca la întocmirea lor, sa
crările terminate, şi celelalte sc află în­ Preparaţia Pctrîla) gure, în mod ritmic, aprovizionarea nent un stoc dc 15.000 tone fier vechi fie consultaţi cei mai buni muncitori,
W m cu cărbuni conform balanţei stabilite maiştri şi ingineri, să fie cerut ajutorul
şi asigurarea materialelor necesare pen­ precum şi materialul bazic necesar grupelor tehnico-economice din secţii.
tru sectorul chimic. In acest sens, de
Problema benefici' (Sui pe acum, s-a trecut la încheierea pro­ funcţionării cu oxigen a cuptoarelor. Membrii dc partid şi toţi muncitorii
din combinat, îndrumaţi de comite­
tocoalelor, care să stabilească condiţiile Se vor lua măsuri pentru îmbunătăţi­ tele de partid şi birourile organizaţii­
: a rera&abilifăfăi în dsseufia r. dc livrare a cărbunilor, scmicocsului şi rea calităţii cilindrilor pentru bara dop lor de baza sînt chemaţi să gîndcască
şi capsa dopului, asigurarea macaralei
celorlalte materiale necesare în
1965.
cu toată răspunderea pentru a găsi
comuniştilor '' Conducerea combinatului va lua măsuri de turnare nr. 8, a macaralei de şarjarc cele mai scurte cai spre realizarea
nr. 7.
pentru crearea condiţiilor necesare c-
fcctuării reparaţiilor capitale şi îmbu­ Oţclarii vor trebui să-şi îmbunătă­ sarcinilor pc anul viitor ritmic, din
primele zîle,
Recent, adunarea generală a organiza­ fură, confecţii pentru femei, lenjerie şi H A ţească metodele dc organizare în sec­
ţiei de bază P.M.R. a cooperativei meş­ reparaţii încălţăminte. nătăţirea condiţiilor de lucru la mă­ torul de turnare şi pregătire la nive­ IOAN DĂRĂMUŞ
teşugăreşti „Retezatul® din Haţeg a luat Pe marginea referatului au luat parte S s e M __________ cinarea brută. membru al Comitetului de partid
în discuţie problema beneficiului şi a la discuţii numeroşi tovarăşi printre Colectivului dc cocsari îi revine însă lul noilor sarcini. Dc asemenea, tre­ al C.S. Hunedoara
rentabilităţii secţiilor. care: Ion Radu, Alexandru Hirsch, Vio­ In jafa cuptoarelor încinse
Cu această ocazie, tov. Emil Şelariu, lei Iczan, Petre Neidoni, Domiţian Prej- ale Hunedoarei cresc oameni ce
contabil şef al cooperativei, a prezentat ban, Maria Stancu, Alexandru Crainic plămădesc cu pricepere metalul
un referat, din care a reieşit că în ulti­ care au făcut unele propuneri în legă­ incandescent. Unul dintre ei
ma perioadă — lunile martic-septcmbric este topitorul Pavel Derta de îndeplinirea pianului
tură cu creşterea rentabilităţii secţiilor
— situaţia financiară a cooperativei s-a cooperativei. la oţelăria Martin nr. L
îmbunătăţit mult, fapt care sc reflectă Apoi, adunarea generală a adoptat în Foto : V. Onoîu
în realizarea a 145.000 Ici beneficii faţă unanimitate o hotarîre care prevede
de 144.000 lei cît era planificat, iar ren­ printre altele înfiinţarea unor secţii noi asigură desfăşurarea ritmica a producţiei
tabilitatea a crescut la 7,25 la suta faţă de confecţii pentru fercei categoria I şi
dc 6,40 la sută cît era planificată. Sec­ lenjerie, revizuirea consumurilor speci­ In campania
ţiile care au cea mai mare rentabilitate fice a materialelor, intensificarea con­
In galeriile de deschidere de la ori­
In aceste zile la sediul exploa­
sînt: fierărie 29,41 la suta, reparaţii cea­ troalelor la secţii, ţinerea la zi a caiete­ de recoltare tării noastre se munceşte intens la tru evitarea suprapunerii unor ope­ a forţei de muncă şi a utilajelor. La zontul minus 90 m se continuă ar­
rîndul lor şefii de brigadă Niculae
raţiuni, s-a întocmit un grafic de
suri 18,40 Ia suta etc. Referatul a scos lor dc bună gospodărire. încheierea situaţiilor statistice privind execuţie, în care lucrările se succed Corchiş, Gheorghe Pascal şi Ioan marea cu ancore metalice, care s-au
în evidenţă că mai sînt totuşi şapte sec­ NICU SBUCHEA a stufului activitatea economică şi de producţie în mod ciclic, asigurînd front de lu­ Jurca şi-au repartizat oamenii pe dovedit mult mai avantajoase. Ros­
ţii care înregistrează pierderi. Printre (din colectivul subredacţiei vo­ din ultimele 3 luni. Tehnicieni, in­ cru fiecărui muncitor. Controlul res­ locuri de muncă ţinind seama de na­ togoalele colectoare de minereu din
acestea se afla unităţile dc frizerie, coa­ luntare Haţeg). Primele 20 de coloane ale întreprin­ gineri şi funcţionari minuiesc cu pri­ pectării acestui grafic s*a făcut în tura lucrărilor şi gradul de pregă­ blocul nr. 5, vor fi susţinute în bol-
derilor stuficolc Rusca, Pardina, Sontea, cepere maşini şi rigle de calcul. Din mod sistematic de către maiştri mi­ tire profesională al fiecăruia. ţari (prefabricate din beton armat),
Sulina care au început lucrul în Delta noianul cifrelor, desprid cîteva ce mi neri şi personal de inginerul Tibe- In felul acesta brigăzile amintite armîndu-se după acest sistem circa
Dunării în noua campanie de recoltare s-au părut mai concludente. riu Corinda, şeful sectorului II. au realizat in medie, în fiecare lună, 300 m.l. suitor. Incepind din această
Gazetă de perete fără activitate au strîns peste 9000 tone de stuf. Para­ In răstimpul celor trei trimestre Lucrările de pregătire a blocului 25 m.l. suitori profil 5,34 m.p., ar­ lună la galeria puţului nou de extrac­
le) se execută balotarea şi transportarea din anul acesta, colectivul exploată­ nr. 5 şi rostogoalele de colectarea mat în mediu dens. Realizările obţi­ ţie, orizontul 140 m, şi galeria de ac­
spic platforma de depozitare. Pentru
’ La G.A.C. Dineul Marc, raionul Oră- Biroul organizaţiei dc bază trebuie grăbirea lucrărilor de recoltare, mecani­ rii miniere Deva a extras peste pre­ minereului, trebuiau să înceapă din nute au întrecut cu mult indicii sta­ ra] de la orizontul minus 90 m, se
ştie lucrează colectivişti harnici, price­ să analizeze această situaţie şi să ia mă­ zatorii stuficoli folosesc un număr mare vederile planului aproape 5.000 tone trimestrul I a.c. Din motive neînte­ biliţi în planul tehnic, recuperindu-se va experimenta un nou procedeu de
puţi. Sub îndrumarea organizaţiei de suri ca tovarăşii din colectivul de re­ de agregate cu circ 2 rccoltoare. In a- minereu de bună calitate, iar pro­ meiate, ele s-au aminat de la o lună o bună parte din râmînerea in urmă susţinere a galeriilor prin betonarca
partid ci muncesc cu însufleţire pentru celaşi scop, în vederea realizării sarci­ ducţia de metal, în minereul exlras. la alta invocindu-se diferite scuze, din lunile anterioare. In cursul tri­ lor mecanică după procedeul de tor-
obţinerea unor producţii sporite. Des­ dacţie să-şi întocmească un plan de nilor din această campanie care prevăd a sporit cu 2,2 la sută peste indi­ printre care şi aceea câ nu e fixată mestrului patru lucrările de pregă­ cretare. Avantajele aplicării acestui
pre munca lor, extinderea experienţei muncă după care să-şi desfăşoare acti­ să sc recolteze cu circa 100.000 tone mai cele planificat. încă metoda de exploatare. In cele tire vor continua in ritm susţinut a- procedeu sînt multiple. In primul
înaintate, sarcinile care trebuie îndepli­ vitatea, să atragă mai mulţi corespon­ mult stuf decît în campania precedentă, din urmă, comitetul de partid a ana­ jungînd să fie recuperate toate râ- rînd asigură un consum de lemn scă­
nite într-o anumită perioadă trebuie pu­ denţi la redactarea unor articole care s-a luat măsura de a se lucra în 2 schim­ Realizarea ritmică a planului este zut. scurtează termenul de execuţie
blicate articole şi la gazeta de perete. A- buri cu aproape jumătate din numărul strict condiţionată de stadiul lucră­ lizat cauzele care au dus la întirzie- mînerile în urmă.
cest lucru nu se face însă de cîteva luni. să fie publicate la gazeta dc perete. maşinilor. Faţă de anul trecut, în noua rilor de pregătire şi amenajare a rea lucrărilor de pregătire. Pc lingă La realizarea obiectivelor cuprinse fi înlătură complet cofrajele.
Motivul? Colectivul de redacţie a negli­ SIDONIA MUREŞAN campanie, suprafaţa de stuf este mai noilor fronturi dc lucru. Relaţia : unele greutăţi de ordin extern, s-a în planul tehnic, a fost atrasă şi co­ Alt obiectiv cuprins în planul teh­
jat editarea gazetei de perete. 1 * corespondentă pregâtire-producţic. capătă la noi ajuns la concluzia câ n-a existat su­ misia inginerilor şi tehnicienilor, care nic, care preocupă îndeaproape con­
marc cu circa 60.000 ha prin efectuarea ficientă preocupare şi răspundere în
unor noi lucrări dc amenajare în special cea mai autentică formă. efectuarea acestor lucrări. La indi­ a întreprins mai multe cercetări în ducerea exploatării şi personalul teh-
în plauri, iar parcul mijloacelor de ex­ Avînd în permanenţă sprijinul şi caţia comitetului de partid, conduce­ vederea aplicării celor mai eficiente nico-ingineresc, este mecanizarea o-
peraţiunilor de încărcare şi transport
soluţii tehnice. Incepind din luna a-
P e n t r u s t u d 3 n ţ! ploatare a crescut cu aproape 10 la sută. îndrumarea comitetului de partid, rea tehnico-admiiiistratîvâ 'a efectuat ceasta, la felia nr.' 10 de l&'bViZtintul a minereului în abataj. In curind la
Lucrările de îmbunătăţire a regimului
conducerea tehnico-administrativâ s-a
hidrologic executate în Deltă au creat preocupat cu grijă de introducerea mai multe studii tehnico-economice. minus 90 m, circa 200 m.l. galerie felia nr, 9, laterala 18, se va introdu­
posibilitatea sporirii cu peste 20 la sută In baza datelor culese s-a întocmit un de preabataj va fi armată cu armă­
In anul ile studii 1964—1965, cursu­ In acest an universitar, au fost date metodelor avansate de muncă şi ge­ ce o nouă maşină de încărcare şi
rile la zi ale celor 47 instituţii de învă- în folosinţă noi amfiteatre, săli de se- a recoltei dc stuf la ha. neralizarea experienţei înaintate. In plan de măsuri concrete cu termene turi metalice T.H. De subliniat câ transport a minereului.
ţămînt superior din întreaga ţară sînt minarii şi de proiecte, biblioteci, labo­ mod deosebit atenţia şi eforturile de execuţie şi responsabilităţi pre­ noul procedeu de armare se va exe­ Din cele arătate se poate vedea că
frecventate dc peste 98.000 dc studenţi, ratoare. Au fost terminate lucrările la colectivului au fost orientate spre e- cise. Volumul lucrărilor de pregătire cuta in zonele cu presiuni mari, în la exploatarea noastră, lucrările de
clădirea Universităţii din Timişoara ca
de 4 ori mai mulţi dccît în anul 1938 şi noile construcţii ale Universităţii „A- In excursie xecutarea la timp a lucrărilor de pre­ a fost defalcat pe formaţii de lucru, care preabatajele armate în lemn nu
Tura noastră se situează astfel în rin- gătire a panourilor creînd front de Acest prim pas a fost precedat de rezistau, ele fiind de multe ori în­ pregătire se află în centrul atenţiei;
lexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. Au fost o susţinută muncă politică în rîndul chise înainte de termenul stabilit,
dul statelor cu un număr mare de stu­ De curind, un autocar O.NT. lucru producţiei de minereu. In acest Jng. DUMITRU ROŞCA
construite sau amenajate noi laboratoare muncitorilor. In mod organizat, pe necesitind apoi reprofilarea lor de şeful serviciului producţie
denţi raportat la numărul de locuitori. „Carpaţi” a părăsit centrul oraşului scop s-a pus accent pe folosirea ju­
Pentru asigurarea unor condiţii bune la Universitatea din Bucureşti, institu­ Lupeni, avînd ca destinaţie Capitala dicioasă a maşinilor şi utilajelor mi­ echipe, brigăzi şi formaţii de lucru, cîte două, trei ori, ceea ce ducea la (din colectivul postului de co­
de învăţămînt şi viaţă studenţilor, au tele politehnice din Bucureşti, laşi. Cluj patriei. Cu el. numeroşi mineri şi niere, reuşind astfel ca planul tehnic s-a stat de vorbă cu toţi muncitorii consum de lemn în plus şi cheltuieli respondenţi voluntari dc la
ctc.; iar la Institutul de medicină şi far­ la lucrările de pregătire şi înaintări explicîndu-li-se importanţa acestei emili m p n t a r o E. M. Deva)
fost construite în ultimii ani noi cămi­ muncitori fruntaşi in întrecerea socia­
macie din Capitală va fi inaugurată o să fie depăşit cu aproape 100 m c. lucrări şi rolul ei în asigurarea pro­
ne confortabile şi cantine studenţeşti în listă de la Exploatarea minieră Lu- ducţiei viitoare. Cunoscînd ce au de
nouă clinică pentru Facultatea de sto­ peni porneau Intr-o excursie de 3 Prin mecanizarea operaţiunilor de
care locuiesc şi iau masa mai mult de. încărcare a lucrărilor de înaintare făcut, oamenii şi-au luat angajamente
60 la sută din numărul total al stu­ matologic. zile. In Bucureşti, excursioniştii au s-a redus efortul fizic al minerilor, concrete in întrecerea socialistă. Exe­ Prin redu cerea pierderilor
denţilor. Funcţionează, de asemenea, a- In actualul an de studii s-au creat 12 vizitat Expoziţia realizărilor econo­ sporind în acelaşi timp vitezele de cuţia lucrărilor a fost încredinţată
Colectivul de munca dc la întreprin­
proapc 800 laboratoare dotate cu apa­ facultăţi şi secţii în cadrul institutelor miei naţionale precum şi noile obiec­ înaintare. comuniştilor Ioan Ciulea şi Iosif Po­ derea „Marmura" dîn Simcria a obţinut rea mecanizării unor lucrări, organiza­
tive social culturale ale Capitalei
rea mai bună a muncii ctc. La secţia Si­
ratură modernă faţa de numai 100 cile politehnice din Cluj, Timişoara, Braşov, Printre excursionişti se aflau tova­ O mare atenţie s-a acordat orga­ pa, absolvenţi ai şcolii de maiştri succese frumoase în reducerea preţului mcria s-au montat şi pus în funcţiune
existau în anul 1945. In vederea unei la universităţile din Iaşi şi Timişoara, ca răşii Ioan Aslău, Ştefan Peşleleu. nizării lucrului. Ca şefi de brigăzi mineri. de cost. Pe 8 luni muncitorii dc aici au două gatere, iar la Ruşchiţa o presa de
pregătiri temeinice a studenţilor, editu­ şi pe lingă institutele pedagogice ile trei Ioan Cef, Constantin Grosaru, Ioan la lucrările de pregătire au fost aleşi După începerea lucrărilor forma­ dobîndît peste 220.0CQ lei economii la plăci mozaicaic. Ca urmare, pierderile
ra didactică şi pedagogică a elaborat, ani din Bacău, Constanţa, Oradea şi Răzor, Gheorghe Vârzaru şi alţii. tov. Mircea Botar, Cornel Drăguş şi ţiile de lucru au fost aprovizionate preţul de cost. de materii şi materiale au fost reduse,
numai anul acesta, 215 noi titluri de Suceava. A. MICA alţi mineri pricepuţi şi cu experien­ în mod ritmic cu scule şi materiale, Pentru obţinerea acestor succese au obţinîndu-sc însemnate economii.
L. DUMITRU
cursuri universitare şi cărţi ştiinţifice. (Agerpres) corespondent ţă în executarea acestor lucrări. Pen­ creînd posibilitatea folosirii chibzuite fost luate măsuri chibzuite ca : extindc- corespondent
EXPOZIŢII REALIZĂRILOR ECONOMIEI NAŢIONALE un lucru pe care 1 am reţinut de la cu foarte mult gust ş! într-un cadru concurente ale vinurilor italiene şi
bun începjt cu toţii.
natural de o frumuseţe picturală. Dar
franţuzeşti.
Cred că maşinile dumneavoastră agri­ ceea ce este mai important e faptul că Vizita în expoziţie mi-a dovedit încă
cole, lemnul şi produsele lui, ca şi pro­ expoziţia mi-a relevat înalta dezvol­ o dală că relaţiile comerciale dintre
I dusele chimice pot interesa în mod tare industrială la care a ajuns ţara dv. Rominia şi Italia mai au încă foarte
multe resurse pentru dezvoltarea lor
deosebit piaţa turcă. Sper că această
Sînt specialist în maşini şi am rămas
dezvoltare a economiei dumneavoastră
îşi va oglindi unele aspecte şi în co­ uimit de impetuoasa şi calitativa dez­ continuă".
voltare a acestei ramuri. O gamă va­
BARBIORI EXTERA, secretară la
merţul dintre Turcia şi Rominia. Măr­ riată de produse m-a întîmpinil la firma „Ccrutti" :
turisesc că vizitînd Expoziţia m-aui parter. Am remarcat îndeosebi maşi- „Expoziţia este fascinantă. Garnitu­
rufe, frigidere, radiatoare, aspiratoa­
R. P. POLONA aibă o industrie chimică atît de dez­ re şi bineînţeles Frumoasa şi minunata „Garpnţi" şi , Bncegi", maşinile unelte convins că relaţiile dintre ţările noa­ nile-unelte. De altfel, în Italia multe rile de mobilă mi-au atras în mod deo­
voltată ca cea din ţara dv.
pentru aşchie.ea şi pulucrarea meta­
Dorim dîn toată inima prietenilor dv. mobilă din care eu personal ini-am lelor, instalaţiile de foraj şl alte pro­ stre pot fî dezvoltate tot mai larg, sub produse romîneşti prezente şi la Tîr- sebit atenţia, întrucîc sînt făcute cu
Expoziţia a fost vizitată dc o delega­ noştri romîni succese noî şi mai remar­ cumpărat o sufragerie şi un dormitor. toate aspectele. Sînt Foarte mulţumit gul internaţional de la Milano, printre foarte mult gust şi pot concura de la
ţie poloneză, condusă de ing. MIER- cabile în opera de construire a socia­ Am privit cu multă atenţie şi am duse care sc caracterizează printr-o de vizita făcută aici şi de primirea caic instalaţiile de foraj, au o meritată egal la egal cu cele mai căutate mobile
înaltă ţinută tehnică şi de execuţie".
NIK. STANISLAV, adjunct al minis­ lismului". examinat cu interes instalaţia de foraj prietenească ce nc-a fost făcută". popularitate. pc piaţa europeană. La ultimul etaj al
trului industriei chimice din R P. Po­ 3 DH pc care o prezentaţi în expo­ Ing. BENITO TURTOS ORT1Z, Nu pot trece cu vederea nici indus­ expoziţiei am întâlnit o lume dc basm,
lonă, preşedintele părţii polone a Co­ S I R I A ziţie şi sînt convins că nu este departe director al întreprinderii tria chimică şi petrochimică romîneas- de caic, sînt sigura, toate vizitatoa­
misiei romîno-polonc de colaborare teh- vremea cînd asemenea instalaţii vor fi de comerţ exterior că, care se înscrie tot mai mult prin­ rele se simt atrase : stofe frumoase, con­
nico-ştîinţifică. Delegaţia a fost înso­ văzute şi pe cîmpurilc petroliere si­ „Tractoimport" din Havana tre cele mai moderne din Europa.
ţită de ing. Alexandru Boabă, adjunct „Imediat ce am intrat în expoziţie riene. PASOLINI AT ML EDO, directorul fecţii moderne, rochii elegante şi foar­
al ministrului industriei petrolului şi am rugat pe ghida care nu însoţea Din vizionarea întregii expoziţii am firmei „Ceruţii" : Mi-au plăcut foarte mult diferite pro­ te multe modele de pantofi. Remarc ia
chimiei, preşedintele părţii lomîne a să-mî traducă ceea ce era scris pe pa­ plecat cu sentimentul că la dv. în ţară „Am venit în Rominia în interes duse agricole printre care strugurii de mod deosebit linia modei, care se a-
Comisiei romîno-polone de colaborare nourile din centrul expoziţiei. Ascul- s-a depus în ultimii 20 de ani o mun­ LUIS ALCAIDE DE LA ROŞA, dc de afaceri şi am fost plăcut surprins masă, fructele, soiurile superioare de seamănă cu cea italiana intr-o foarte
tehnico-ştiinţîfică. lîndu-î traducerea, am început să în­ Ia Institutul Valutar al Spaniei : „De grîu şi renumitele vinuri romîneşti, mare măsură".
ţeleg de ce Rominia a ajuns astăzi la că plină dc elan şi foarte bine îndru­ de expoziţia dv., care este amenajată
După o vizită de cîteva orc. îu care Stadiul de dezvoltare pe care îl are. mată. ccca ce îmi întăreşte convinge­ la început m-a frapat efortul depus de
timp oaspeţii polonezi au cercetat cu Am înţeles că ca produce astăzi în rea că mcrgînd pc acest drum, elevii poporul romîn pentru dezvoltarea tu­
atenţie numeroasele standuri cu ex­ multe sectoare, în numai cîteva s.îp- sirieni ca şi elevii din întreaga lume turor ramurilor industriale. Sînt plă­
ponate, conducătorul delegaţiei a de­ tăinîni, ceea ce înainte de război pro­ vor avea prilejul să citească în cărţile cut impresiona: de succesele obţinute
clarat redactorului Biroului de presă duce* într-un an întreg. Îmi amintesc lor de geografie capitole interesante de uoporul romîn în economie şi în
al expoziţiei Tudose Niţescu : „Cunosc că în 1939, cînd ini-am dat bacalau­ despre realitatea romîncnscă contem­ special cele din industria grea. Este in­
ţara dv. de mai mult limp şi pot să reatul Ia Damasc, învăţam la lecţiile porană : o tară Industrială, cu un po­ tr-adevăr remarcabil să produci anual
afirm că cele văzute aici m-au impre­ de geografie mondială câ „Rominia este por harnic si talentat". 3.000.000 tone oţel şi să ai perspectiva
sionat. Gradul ridicat dc dezvoltare c- o ţară săracă, eminamente agrară". Cît PANDELIE ALEXANDER creşterii rapide a acestei producţii.
conomică a Romîniei se datoreşte, în de departe parc acea epocă şi totuşi cit proprietar al firmei Mi-au plăcut, de asemenea, covoarele
primul rînd, amploarei pe care a Juat-o de aproape, gindindu-ne că de atunci „Pamlelie Alexander" Damasc romîneşti şi articolele ile artizanat".
în ultimii ani industria constructoare au trecut doar două decenii. $i cîte
de maşini, care realizează în prezent lucruri minunate a realizat poporul C U B A
produse dintre cele mai moderne. Fru­ romîn în acest timp ! Am avut prile­
moasa dv. expoziţie impresionează pc jul să mă conving că Rominia esic as­ Expoziţia a fost vizuală şi de o
oricine atît ca mărime, stil arhitecto­ tăzi o ţară cu o economic multilate­ „Expoziţia este o manifestare impu­ delegaţie economică guvernamentală
nic, organizare, cît mai ales prin ni­ rală, care se dezvoltă în ritm rapid şi nătoare, dar în acelaşi timp şî foarte iurcă. Conducătorul delegaţiei, OZDE-
velul calitativ superior al exponatelor. care produce pentru piaţa internă şi importantă, mai ales pentru oamenii MIR BENLF.R, la solicitarea unuia din­
Ne-au plăcut deosebit de mult expo­ externă un sortiment interesant şi va­ de afaceri de peste hotare. Cînd spun tre redactorii Biroului dc presă, a fă­
natele industriei uşoare care sc carac­ riat dc produse. acest lucru mă refer, pe dc o parte. cut următoarea declaraţie :
terizează piintr-o mare varietate şi Eu reprezint în Siria două întreprin­ I* grandioasa construcţie a pavilionu­
bună c.-'bnfe, precum şi cele ale indus­ deri romîneşti de comerţ exterior şi lui central şi la felul modern de or­ „M-a impresionat mult măreaţa şi
triei a’îmcntarc, care sînt prezentate pot afirma că produsele acestora sînt ganizare, iar, de pe alta, la multitudi­ eleganta construcţie a Pavilionului cen­
într-o formă atrăgătoare şi cu un am­ de calitate superioară, fiind bine apre­ nea de produse expuse. Cel ce vine tral, iar peste această primă impresie
balaj estetic. ciate pe piaţa siriană. Astfel, datorită aici, are ce vedea şî ce alege. M-au s-a aşezat, trainică, imaginea bogatelor
dumneavoastră realizări — prezentate
impresionat tractoarele expuse
aici,
Apreciez foarte mult orientarea ţării calităţii lor, rulourile compresoare ro­ pe care, de altfel, le cunoaştem, deoa­ în expoziţie. Dacă ar trebui să subli­
dv, în dezvoltarea intr-un ritm rapid mîneşti sînt singurele maşini străine rece le importăm de la dv. Chiar de niez ceva în mod special, mărturisesc
a Industriei chimice, ramură care joacă de acest gen care se importă în Siria, aceea am si venit în Rominia, pentru că nu ştiu la ce să mă opresc mai iu­ •• H ţ
un rol deosebit de important în în­ iar maşinile dc cusut romîneşti sînt a purta noi discuţii în vederea achizi­ tii. Mcpţionînd succesele obţinute în ţtiRjg
florirea întregii economii a ţării. Ni­ similare cu cele italiene şî vest-germa- ţionării altor tractoare. domeniul petrochimici, nu pot totuşi 7^ i } jVvFjb**-
velul superior de dezvoltare a acestui nc ca asocct exterior şi îususiri cali­ s-o fac fără sa-mi amintesc de utila­
tative. Mă interesează, de asemenea, şi In frumoasa expoziţie reţin atenţia
sector în ţara dv. este cunoscut peste şi alte maşini şi utilaje moderne. Intre
cred că au bune şanse de vînzare în Si­ jele şi maşinilc-unclte de cele mai noi
hotare şi pot să afirm că multe ţări, ria o scrie de alte produse romîneşti acestea remarc locomotiva Diescl-eltc- tipuri. Bunul gust — prezent în expo­ ifrKlfcfdll
printre caic şi ţara mea, ar dori să de care mă ocup ca : maşini dc spălat trică de 2,100 C.P., autocamioanele natele industriei uşoare — este iarăşi Aspect de la poziţia realizărilor, economiei naţionale a R.P.FL ^