Page 33 - 1964-10

Plecarea spre Oelgrad a unei delegaţii
o în seara a-
ceat-ta, (a cămi­
nul cultural din culturale romîne
Bretea Romînă,
raionul Haţeg,
colectiviştii din Vineri dimineaţa a părăsit Capitala, Vipotnik. Din delegaţie fac parte ar­
sat îşi vor da îndreptîndu-sc spre Belgrad, o delega­ tistul poporului Radu Beligan, preşedin­
întîlnire cu o ţie culturală a ţârii noastre, condusa tele Consiliului Teatrelor, prof. univ.
Gheorghe Buzdugan, membru cores­
brigadă ştiinţifică a Comitetu­ dc tovarăşa Constanţa Crăciun, pre­
lui raional pentru cultură şi şedintele Comitetului dc Stat pentru pondent al Academici R.P.R., director
artă din Haţeg. Cultură şi Artă, care va face o vizită general în Ministerul învăţămîntului.
ic
In cadrul întâlnirii, membrii în R S.F. Iugoslavia, la invitaţia secre­ In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Uel-
brigăzii — profesori, medici, tarului federativ pentru proble­
jurişti şi ingineri, vor răspun­ mele învăţămîntului şi culturii, lancz 'grad. (Agcrprcs)
de la cele peste 70 dc între­
bări adresate in sens dc către
colectivişti. Plecarea delegaţiei Camerei
O Tinerii din oraşul Hune­
doara vor putea lua parte la reprezentanţilor Dietei japoneze
o scară dc dans organizată
pentru ei la clubul „Siderur- delcgaţia Camerei reprezentanţilor din pului romîn al Uniunii intcrparlainen-
Vineri dimineaţa a părăsit Capitala
S1MBATA 10 OCTOMBRIE 1964
gistul". Cu acest prilej brigada
tare, a făcut o vizită în ţara noastră.
w ANUL XVI. NR. 3043 4 pagini, 20 bani artistică dc agitaţie de la la­ Dieta japoneză, care, la invitaţia gru- (Agcrprcs)
minorul de 450 mm va
pre­
zenta un frumos program ar­
tistic. In timpul dansului tine­
C R O N IC A ÎN T R E C E R II rii vor urmări jocuri distrac­ Trei decenii Sa volan
tive şi concursuri atrăgătoare.
„Accidentul de la kilometrul 123
® Şedinţa cenaclului lite­
rar ,,Flacăra" din hunedoara nu a fost intimplător. E rezultatul un anumit fe! dc mîndric, mindrin
aceea pc care o au
oamenii cc au
care are Ioc azi la clubul „Si- nerespectârii regulilor dc circulaţie, trecut cu fruntea sus prin lume, care
dcrurgistul'* este dedicată poe­ care, după cum aţi văzut, nu s-a sol­ au muncit şi au trăit cinstit, care
Au sporit producţia de masă lemnoasă ziei. Tinerii poeţi hunedoreni dat numai cu pagube economice, ci prin muncă şi conduită şi-au câşti­
vor citi în această scară ver­ - aceasta e mai grav - şi cu pier­ gat prestigiul.
suri din ultimele lor creaţii. deri de vieţi omeneşti.'*
In acest an atenţia colectivelor de parţinînd D.R.E.F. Hunedoara au fost © Oamenii muncii din ora­ Acest prestigiu, Irimie Nistor l-a
Pe
Vocea crainicului se stinse.
muncă din întreprinderile forestiere ale expediate peste plan fabricilor prelucră­ şul regional I*etro$ani, vor vi­ ecran mai apăru odată figura lumi­ câştigat în cci aproape 30 dc ani do
regiunii noastre a fost îndreptată spre toare şi celorlalţi beneficiari 10.000 m.c ziona astăzi in sala teatrului noasă a lui Tudor, conducătorul auto muncă la volan. O muncă atentă,
continua sporirea productivităţii muncii. buşteni răşinoase, 3.000 m.c. buşteni ste­ de stat din localitate, spectaco­ a cărui conduită contrasta puternic corectă care m» i-a pătat niciodată
Organizaţiile de partid au îndrumat con­ jar pentru gater, 900 m.c. lemn celu­ lul „Fii cuminte Cristofor", co­ cu cea a şoferului de la kilometrul carnetul dc şofer. IC curat „ca lumina
ducerile tehnice să folosească cît mai loză răşinoase. In afara acestor cantităţi medie in 3 acte do Aurel Ba­ ochilor" spune Dimie Nistor despro
judicios mijloacele mecanizate atît la ex­ s-au produs peste prevederile planului langa. 123. Tudor era pentru sutele de spec­ carnetul lui dc şofer şi în vorba lui
ploatarea cît şi la transportul lemnului 3.000 m.c. lemn de mină răşinoase, 3.500 Spectacolul este prezentat do tatori, omul de la volan cu carnetul bucuria îşi dă întîlnire cu mulţu­
din parchete pînă la punctele dc încăr­ bile — manele, 8.500 m.c. lobde indus­ artiştii Teatrului dc stat din de conducere nepătat, cel care stră­ mirea.
care. Pe lîngă aceasta, comitetul sindica­ triale, precum şi 10.000 m c. stâlpi pen­ Valea Jiului. bate drumurile patriei atent, corect, Se împlinesc aproape trei decenii
tului a sprijinit extinderea muncii in bri­ tru electrificare, 8.000 bucăţi traverse Din distribuţie fac pLOrte : care e primul la locul dc muncă pe de cînd Irimie Nistor a urcat la vo­
găzi complexe cu plata în acord global pentru cale ferată normală şi 12.000 bu­ Ana Colda, artist emerit, I. marile şantiere sau uzine, în intre-> lan. A străbătut drumurile patriei in
şi a organizat temeinic întrecerea între căţi traverse pentru cale ferată îngustă. Anghelcstu — Morcni, Du­ prinderi sau instituţii, care trans­ anii cînd greul vieţii era prezent în
brigăzi, parchete şi sectoare. Prin valorificarea superioară a masei mitru Drăcea, V. Suchici — portă bunurile făurite de oamenii fiecare casă, in anii cînd războiul a
Acordind o deosebită grijă valorifică­ lemnoase colectivele dc muncă din între­ Ncdclcu şi alţii. Direcţia dc □lundi, care merge în întîmpinarea săpat cu cruzime răni adinei în viaţa
rii superioare a masei lemnoase, lucră­ prinderile forestiere de pe raza regiunii scenă, Maricta Sadova : sce­ vieţii unui om pentru care şi secunda oamenilor. Şi-a condus maşina po
torii din parchetele forestiere au reali­ noastre au realizat în primele trei tri­ nografia, Mircea Marosin. e deosebit de preţioasă. drumurile reconstrucţiei şi pe marilo
zat indici care depăşesc prevederile pla­ mestre ale acestui an la valoarea pro­ © Stadionul „Cetalc" din In sală s-a aprins lumina. Spec­ şantiere ale socialismului. Aproapo
nului. Aceasta a dus Ia creşterea produc­ ducţiei marfă un plus de 12.600.000 Ici. oraşul Deva, va găzdui astăzi, tatorii au pornit spre ieşire. Comen­ 30 de ani Ia volan, zile şi nopţi, prin
ţiei de lemn. In primele 9 luni ale N. TRAIAN cu începere dc Ia orele 15 un tariile pe marginea conferinţei şi vînt, prin ceaţă, prin noapte, prin
anului, din întreprinderile forestiere a- corespondent interesant concurs sportiv. Ti­ filmului documentar, organizate pen­ viscolul Iernii. Ani în care niciodată
neri şi tinere din cadrul mal tru conducătorii auto din oraşul De­ din carnetul şoferului Irimie Nistor
multor asociaţii sportive din
Succesele unui colectiv harnic oraşele Deva, Hunedoara şl va, continuă. Filmul a fost o adevă­ taloanele n-au lipsit.
rată lecţie de conduită profesională.
In lungul celor aproape două mi­
Sebeş se vor întrece la disci­ Irimie Nistor se opri în hol. Con­ lioane dc kilometri străbătuţi pe dru­
Colectivul de muncă aJ Fabricii de fel ca şi ale maistrului Gligor Mircea, plinele volei, a- duse cu privirea oamenii care pără­ murile patriei, Irimie Nistor, omul
de conserve din Deva a încheiat pri­ ale şefilor de echipă Moş Simion şi tletism, hand­ seau sala „Arta“. întâlni printre el demn de la volan, nu a condus nu­
mele trei trimestre ale anului cu un Andraş Ion de la secţiile preparate dc bal, ciclism şi mulţi colegi: Ioan Cincâ, Ioan Fur- mai, cl a crescut şi oameni. Numă­
bilanţ rodnic. îndrumarea competentă caţne, etichetare şi expediţie. Merite fotbal. Concur­ dui, Cornel Brinduşa, Ioan Todor... rul lor trece de 40, oameni cărora
a activităţii economice de către orga­ deosebite revin şi tovarăşului Simionca sul este organi­ „Uite un Tudor, şi încă un Tudor, şi lc-a Imprimat mîndria do a fi corect.
nizaţia de partid s-a concretizat în mă­ Ilic, şef dc secţie, care se îngrijeşte de zat de asocia­ încă unul. Buni băieţi". Şi această corectitudine a devenit
surile luate de conducerea tehnică pen­ buna aprovizionare cu materia primă ţia s p o r t i v ă A plecat fn urma tuturor. Drumul conduita lor de fiecare zi.
tru îmbunătăţirea procesului de pro­ şi de livrarea la timp a comenzilor „Voinţa" Deva. pînă la casa de pc strada Horea l-a
ducţie. Rezultatele înregistrate la sfâr­ către beneficiari. făcut singur. Avea pe chip, in mers, LUCIA L1CIU
âitul a nouă luni de activitate arată că Prin măsurile tchnico-organizatorlce
întregul colectiv a muncit cu spor, de- luate dc către conducerea fabricii, care
pâşindu-şi lună de lună sarcinile de au dus la obţinerea acestor succese sînt
plan. Astfel, planul producţiei globale şi cele menite să uşureze efortul fizic,
a fost îndeplinit în proporţie dc 113,6 avînd ca urmare creşterea productivităţii
la suta, iar cel al producţiei marfă în muncii. Introducerea în fluxul tehnolo­
proporţie de 112,9 la sută. Comitetul gic de producţie a unei linii aeriene
sindicatului s-a preocupat îndeaproape de transportat materia primă prin care
dc buna organizare şi desfăşurare a în­ se execută automat şi cîntărirea, dota­
trecerii socialiste. Muncitorii, cunos- rea camerei frigorifice cu un nou com­
cînd din timp sarcinile de plan, au a- presor de mare capacitate, precum şi
nalizat posibilităţile pe care le au, lu- încheierea cutiilor de conserve pe două
îndu-şi angajamente valoroase în în­ maşini în paralel, au dus la creşterea
trecere. Şi, ca urmare a bunei organi­ simţitoare a producţiei.
zări a muncii, la finele celor 9 luni
numeroşi muncitori şi tehnicieni au O atenţie deosebită s-a acordat ridi­
fost declaraţi evidenţiaţi în întrecerea cării calificării profesionale a lucrăto­
socialistă. Nume ca ale maistrului Mol- rilor. In acest scop în cadrul fabricii
nar Arcadie, a şefilor de echipă La- a funcţionat un curs dc calificare la
care au participat 45 dc muncitori.
zăr Nicolae, Nedelcîu Florea, Cr'tşan A-
Darnic Tiberiu, este strungar la Termocentrala Paroşeni. Organizin- na şi Huh Gheorghe de la secţiile con­ Lecţiile predate au fost însoţite de lu­
du-şi bine munca şi folosind din plin capacitatea maşinii el se menţi­ crări practice, cursanţii îusuşindu-$l
astfel cunoştinţe temeinice. Absolven­
ne lună de lună evidenţiat in întrecerea socialistă serve şi tranşare au devenit cunoscute ţii acestui curs se situează în prezent
Foto : N. Moldoveanu pentru întreg colectivul de muncă, Ia
printre lucrătorii de frunte din fabri­
Peste 3.850.000 t. km. convenţionale peste plan că, depăşindu-şi cu regularitate planul
şi dînd produse dc buna calitate.
In timpul care a mai rămas pînă la
In cele trei trimestre care s-au scurs plin-plin, tractînd autoremoreî şi încăr- nedoara, Sebeş şi Deva. In primele trei sfârşi tul anului, colectivul fabricii de
din acest an lucrătorii întreprinderii de cînd la tonajul maximal autocamioane­ trimestre conducătorii auto de la auto­ conserve din Deva, îndrumat de comu­
transporturi auto Hvjnedoara-Deva, în­ le, conducătorii auto au sporit coeficien­ baza Hunedoara şi-au depăşit sarcinile
drumaţi de organizaţiile de partid din tul de utilizare a capacităţii. Pe această planificate cu 991.373 t. km convenţio­ nişti, va aplica şi pe mai departe în
Autobaze, s-au preocupat îndeaproape cale 3 crescut numărul tonelor kilome­ nale, cei din Sebeş cu 966.676, iar cei producţie obiectivele planului M.T.O.,
de întreţinerea parcului auto în stare trice convenţionale realizate, în prime!? de la autobaza Deva cu 764.623 t. km. sporindu-şi eforturile pentru a-şi pu­
tehnică bună. In felul acesta, sarcina de nouă luni colectivele autobazelor din re­ convenţionale. De remarcat este faptul tea îndeplini inainte dc termen angaja­
plan a coeficientului de utilizare a par­ giunea noastră totalizînd un plys faţă că toate autobazele aparţinînd întreprin­
cului a fost nu numai îndeplinită, ci de plan dc 3.851.586 tone kilometrice derii regionale de transporturi auto Hu- mentele anuale luate în întrecerea socia­
chiar depăşită. Aceasta a permis condu­ convenţionale. nedoara-Deva, au încheiat primele nouă listă.
cătorilor auto să exploateze raţional Cele mai frumoase rezultaţi au fost luni de activitate din acest an cu sar­
maşinile în parcurs. Efcctuînd curse obţinute de colectivele autobazelor Hu- cinile de plan depăşite. ANTON CARANCI Vedere panoramică a centrului oraşului Deva.

terenului, la G.A.C. din Cugîr s-a pre­ recoltare au început, dar ele se desfă­
I D gătit patul germinativ pe abia 65 ha, şoară anevoios. Pc suprafeţele unde ştiu-
ieţii au fost recoltaţi nu s-a trecut la
din care au fost însăittînţatc mai puţin
A N C H E T A IUTE FOITELE de 50. tăiatul cocenilor şi la eliberarea terenu­
lui. Aceasta face ca pregătirea terenului
Că la această gospodărie colectivă nu
9-a acordat atenţia cuvenită bunei or­
cetineală. Bunăoară, pînă acum s-au în-
ganizări a muncii o dovedeşte ritmul şi însămînţârilc să se desfăşoare cu în­
nesatisfăcător în care sc desfăşoară lu­ sâmînţac abia 27 hectare cu griu din ce­
tractoare aflate Ia G.A.C. s-a nui pre­ xemple care dovedesc cu cită superfi­ crările de eliberare a terenului şi semă­ le 160 planificate. De asemenea, la cul­
gătit patul germinativ pe încă 15 ha. cialitate este privită problema însâmîn- natul. Ocupîndu-sc de probleme mă­ tura orzului lucrările dc insămînţarc nu
In acest an gospodăriile colective din raionul Orăştie au create con­ mai De unde provin S-au terminat încă, iar la secara furaje­
diţii corespunzătoare pentru ca să asigure o bază trainică producţiei de Realizările puteau fi însă mult ţărilor dc biroul organizaţiei de partid runte, unele dintre acestea neavînd ni­ ră nici măcar nu au început.
zereale din anul viilor. Pe Ungă forţele si mijloacele proprii dc care hune, dacă tractoarele ar fi folosite la (secretar tov. Ioan Munteanu) şi consi­ mic comun cu lucrările ce trebuie efec­
dispun aceste unităţi, la dispoziţia G.A.C. au fost puse peste 130 trac­ întreaga lor capacitate. Ne referim la deficienţele ? liul dc conducere al G.A.C. (preşedinte tuate în această campanie, consiliul dc
toare. 100 semănători pentru păioase, polidiscuri, însemnate cantităţi faptul că deşi mai erau eliberate aproa­ ing. Augustin Micif). conducere al G.A.C. nu a asigurat o Lipseşte aportul
de îngrăşăminte şt seminţe din soiuri valoroase. pe 40 ha, tractoarele realizau zilnic Rezultatele de producţie înregistrate Pc suprafaţa de 100 hectare, în acea­ buna mobilizare a colectiviştilor la lu­
Potrivit sarcinilor de plan stabilite, gospodăriile colective din ra­ doar 75—80 la sută din norma stabili­ la cultura griului în acest an de către stă toamnă cultura griului are ca plantă cru, zilnic participând la muncă mai
ionul Orăştie vor trebui să insăminţeze cu griu, orz şi secară peste 7.000 tă. înregistrarea unor rezultate sub colectiviştii din Cugir i-au convins pe premergătoare tot griul. Executarea ara­ puţin de 15 la sută din forţele exis­ specialistului
hectare. Paralel cu tnsăminţările este necesar să se recolteze culturile nivelul posibilităţilor la pregătirea patu­ dcplîn de necesitatea încadrării însă­ turilor pe suprafaţa respectivă se face tente.
Urzii de pe mai bine de 5.000 hectare. Cunoscind faptul că a trecut lui germinativ sc datoreşte începerii lu­ mînţărilor în epoca optimă. De pc tar­ însă abia în aceste zile. Tractoriştii Do- Pînă acum, la G. A. C. dîn Romoşcl,
cca mai mare parte din perioada optimă recomandată pentru insămln- crului cu întîrziere. In ziua dc 8 octom­ lalele unde semănatul s-a făcut la timp mîţîan Oancca, Gheorghe Matei şi Cor­ au fost însâmînţatc nui bine dc 70 ha.
nel StăncuJcţ care sînt permanentizaţi Cînd vor începe
farca cerealelor dc toamnă, ne-am interesat de modul cum se desfă­ brie, de pildă, la ora 8, cele 3 tractoare şi în bune condiţiuni s-au obţinut pro­ din cele 185 hectare prevăzute. Specia­
şoară lucrările de semănat şi recoltat in clteva gospodării colective din nu erau încă în brazdă. Şeful brigăzii ducţii cu cîteva sute kg. la ha mai mari la gospodăria colectivă dîn Cugir au stat listul dc aici, ing. Ioan Iurian sc preo­
acest raion, lată uncie din constatările făcute cu prilejul raidului an­ dc tractoare, Iulian Ioncscu, are dato­ faţă de media realizată pc gospodărie. zile în şir fără a trage măcar o brazdă, recoltările ? cupă însă prea puţin dc îndrumarea co­
chetă întreprins in unităţile respective. ria să urmărească mai îndeaproape ac­ Ce învăţăminte s-au tras din aceasta deoarece n-au avut teren eliberat. Pa­ lectiviştilor pentru a face lucrări dc ca­
tivitatea tractoriştilor din brigada pc experienţă şi cum sînt ele aplicate? iele au stat împrăştiate pc cîmp pînă la litate. In loc să urmărească mai mult ca­
care o conduce, să se preocupe cu mai începutul lunii octombrie, din care cau­ Colectiviştii din Cioara lucrează zile­ litatea însămînţărilor şî viteza zilnică de
le acestea din plin la însămînţări. Drept
Deficienţele constatate dovedesc
că
dc fertilitatea solului, soiul cultivat, u- multă răspundere de buna organizare a aici nu au fost luate măsurile tehnice şi ză nu s-au putut administra nici îngră- urmare s-au obţinut uncie rezultate sa­ semănat sc preocupă dc alte probleme.
suprafaţa
şămimelc repartizate pentru
Muncă miditntca terenului ctc. In urma calcu­ muncii în vederea folosirii utilajelor cu organizatorice corespunzătoare caic să respectivă. Inginerul Augustin Micii, tisfăcătoare. Pînă acum au fost însâmîn- De exemplu, în cursul zilei dc 8 octom­
maximum de randament. In felul acesta
brie a participat doar la recoltarea tri­
lelor efectuate s-a stabilit a se folosi 178
kg. griu la hectar la soiul Ponca şi 183 colectiviştii poc avea un sprijin mai asigure realizarea unor producţii sporite preşedintele gospodăriei colective, cu­ ţatc aproape 150 hectare cu griu, orz şi foiului pentru sămînţă, „uitînd" să ve­
secară.
bine organizată kg. la soiul Nr. 301. In vederea reali­ substanţial din partea mecanizatorilor. dc cereale în anul viitor, lată cîteva e­ noaşte bine recomandările Consiliului Dacă în problema însămînţărilor a rifice şi felul cum sc lucrează la însă­
zării în bune condiţiuui a semănatului Superior al Agriculturii cu privire la mînţări. Mai mult dccît atît, în cc pri­
maşinile au fost bine reglate şi sini ve­ cultura griului. Dc aplicarea lor dife­ existat preocupare dîn partea conducerii veşte problema recoltărilor în această
Pentru ca lucrările dc însămînţări din rificate în permanenţa asupra felului La recoltarea culturilor tîrzii şi la semănat, colectiviştii acestei unităţi, recoltării culturilor de unitate trebuie sâ arătam ca nu s-a fă­
actuala campanie să sc desfăşoare în cum funcţionează. din Turdaş au obţinut realizări sub nivelul posibilităţilor. renţiaţi, în funcţie dc condiţiile locale porumb şi cartofi nu i s-a acordat aten­ cut nimic.
bune condiţiuui, la G.A.C. din Vinerea încadrarea însămînţărilor în epoca op­ Această situaţie se datoreşte în bună măsură $i faptului că pedoclimatice, nu sc preocupă însă cu ţia necesară. Numai aşa sc explică fap­ In aceasta perioadă, la gospodăria co­
au fost făcute din vreme toate pregăti­ timă este condiţională în marc măsură preşedintele gospodăriei colective, tov. Acs Alexandru, nu răspunderea cuvenita. Numai aşa sc ex­ tul ca pînă la 8 octombrie recoltarea lectivă din Romoşcl trebuie executat un
plică de cc semănatul griului se face
rile necesare. Sămînţa din soiurile Pon- dc viteza zilnică cc se realizează la se­ se interesează în suficientă măsură de bunul mers al lu­ în teren pregătit în mod necorespunză­ cartofilor şi a porumbului pc cele 35 şi volum însemnat dc lucrări agricole. Pen­
ca jj Nr. 301 cc sc vor însămînţa a fost mănat. Iată de ce conducerea gospodă­ crărilor din campanie, ocupîndu-se de unele lucrări în gos­ respectiv 249 dc hectare nu a început tru desfăşurarea lor în bune condiţiunt
condiţionată. Dc asemenea, au fost fă­ riei a urmărit folosirea la maximum a podăria personală. tor. O parte din tractoare lucrează la încă deşi pe o parte din aceste suprafe­ specialistul din această unitate are dato­
cute probele dc laborator stabilindu-se capacităţii dc lucru a celor trei semă­ arat^ şi discuit, îar în urma lor se în­ ţe trebuie însămînţatc cereale păîoasc. ria să participe alături dc consiliul dc
germinaţia, puritatea şi greutatea a 1000 nători existente. La executarea pregăti­ sămânţează griul, ceea cc desigur ca va Pînă acum nu au fost luate măsurile conducere al gospodăriei la o mai bună
de boabe. Paralel cu aceste pregătiri, în rii terenului şi a semănatului o contribu­ influenţa negativ asupra producţiei. Pe necesare pentru recoltarea culturilor res­ organizare a muncii, să asigure o îndru­
cîmp au fost aplicate pe 312 hectare în­ ţie de seamă şi-au adus*o mecanizato­ lingă deficienţele în legătura c» pregă­ pective şi eliberarea terenului. mare competentă la lucrările ce sc efec­
grăşăminte fosfntice în cantitate dc 250 rii Simion liobolca, Iulian Dancîu şi Ioan tirea patului germinativ s-au constatat La G. A. C. din Balomir lucrările de tuează.
kg. la hectar. O atenţie deosebiră a a- Olteanu care au efectuat lucrări de şî alte lipsuri. Semănătoarea era deser­
cordat consiliu! dc conducere al gospo­ bună calitate. vită de un singur colectivist, Pavcl Măr­
dăriei şi lucrărilor dc pregătire a patu­ La G.A.C. dîn Vinerea an mai rămas ginean, care nu a fost instruit asupra Cu oca2Î3 raidului efectuat au fost constatate, pc lîngă rezultatele pozitive,
lui germinativ. In acest sens s-a urmă­ de însămînţat 200 ha. cu griu şi 18 ha. condiţiilor agrotehnice în care trebuie şi o scrie dc deficienţe, care pot şi trebuie grabnic lichidate. Realizarea însă­
rit îndeaproape ca lucrările de discuit cu orz. culturile respective avînd ca efectuate insămînţările. Sămînţa nefiind mînţărilor în epoca optimă şi la un nivel agrotehnic corespunzător este deter­
şi arat să fie dc bună calitate. plante premergătoare porumbul şi car­ condiţionată în mod corespunzător nu minată în special dc măsurile tehnice şi organizatorice ce sc iau în fiecare «os-
Pentru ca însămînţarca cerealelor pă- tofii. Pentru realizarea lor pînă Ia 20 asigură realizarea unui semănat de bună podărie colectivă.
ioasc să sc efectueze la tîmp, semănatul octombrie, conform graficului stabilit, calitate. Avînd multe impurităţi nu se Timpul este destul dc înaintat. Cu toate acestea, pînă acum în G. A. C.
n început de îndată cc au fost create s-au luat măsuri de a se urgenta recol­ poate asigura distribuirea cantităţii sta­ din raionul Orăştie s-a însămînţat mai puţin de 40 la sută din suprafaţa pre­
condiţii optime. La orz, de exemplu, pc tarea tuturor culturilor tîrzii dc toamnă. bilită la hectar şi deci realizarea densi­ văzută, îar culturile tîrzii s-au recoltat de pc abia circa 20 la sută dîn supra­
tăţii dc plante planificată la m.p. La
suprafaţa dc 100 de hectare planificată, Rezultate bune s-au obţinut în cc pri­ faţa planificată. Nefiind mobilizate toate forţele şi mijloacele existente la efectua­
semănatul a început la 16 septembrie, veşte desfăşurarea lucrărilor dc însămîn­ ora 10 cînd s-a adus sămînţa în cîmp rea acestor lucrări, sc realizează doar 75-80 la sută dîn viteza zilnica stabili­
acolo nu sc afla niciun brigadier, iar
pînă acum însămînţîndu-sc peste 80 hec­ ţări şi în gospodăriile colective din tă la recoltat şi semănat.
tare, la data de 25 septembrie s-a tre­ Gcoagîu, Şibot, Bcriu şi altele. preşedintele G.A.C., in plină campanie In fiecare gospodărie colectivă s-au stabilit planuri dc măsuri tehnice şl
cut cu forţe sporite la semănatul griu­ de însămînţări, lipseşte de la gospodărie, organizatorice cu privire la recoltarea culturilor tîrzii şi la semănatul cereale­
fiind plecat pentru rezolvarea unor pro­
lui, rcalizîndu-sc peste 200 hectare din lor. Orîcît de bune ar fi insa aceste planuri, dacă prevederile (or nu se înfăp­
cele 400 prevăzute, iar secara furajeră Tractoarele pot fi bleme de care s-ar putea ocupa alţi co­ tuiesc cu stricteţe, unităţile agricole respective nu pot obţine rezultatele aştep-
lectivişti.
s-a însămînţat pe 24 dc hectare. Cu toate ca timpul este destul de îna­ tate Iată de ce este necesar ca in aceasta campanie munca să fie organizată în
La semănatul culturilor de griu, orz
şî secară, s-a ţinut scama dc a se aplica folosite mai bine intat, nici pînă la această dată nu s-a mod exemplar, astfel incit in toate gospodăriile colective culturile tîrzii să fie
recoltate fără pierderi şî totodată să se pregătească o bază trainică pentru pro­
cele mai potrivite cantităţi de sămînţă însămînţat secara. Această cultura a fost ducţia anului viitor. Necesitatea executării in bune condiţii a acestor lucrări tre­
la hectar. Avînd în vedere faptul ci Unele rezultate bune la însămînţări amplasată după cartofi, terenul respectiv buie sa determine organele şi organizaţiile dc partid sâ acorde un sprijin şi o în­
producţiile cele mai bune se obţin e- j-au înregistrat şi la gospodăria colecti­ nefiind încă eliberat. De asemenea, nu drumare cît mai concretă conducerilor gospodăriilor colective în vederea mo­
tunci cînd densitatea plantelor b m.p. vi din Târtaria. Pînă Ia 8 octombrie s-au recoltat nici trifoiul şi nici porum­ bilizării tuturor forţelor şi mijloacelor existente Ja urgentarea ritmului Însă­
ente de 450 fire, stabilirea cantităţii de aici «e Însămânţase aproape 50 la sută bul după care urmează a se însămînţa mînţărilor şi recoltărilor. *
«ămînţă la hectar i-a făcut fn funcţie din suprafaţa planificată. Cu cele trei — Poate ipuuc cineva dl nu lînt un bun^ gospodar ? ffriu. Din ţauza neclibcrării la timp a