Page 35 - 1964-10

Poq. 3
Nr.’ 3043 Drumul socialismului

întărirea rîndurilor

organizaţiilor de partid - Milioanele siderargiştilor

o preocupare permanentă 9 65.000.000lei economii ® „Cuvintul" cocsului © Rezerve
insuficient valorificate

P e t r i I a membri şi candidaţi de partid. Creşterea Siderurgiştii hunedoreni încheie c/pa/e/e izvoare ale zecilor de mi­ şesenalului. Deşi s-au obţinut în­
continuă a rîndurilor sale a permis or­ în aceste zile b//an(u/ muncn de­ lioane de lei economii, o consti­ semnate economii la consumul de
ganizaţiei de bază să cuprindă mai bine tuie depăşirea planului de produc­ cocs, problema rămîne mai depar­
Organizaţia de bază P.M.R. nr. 3 activitatea economică, să repartizeze la puse în primele Irei trimestre ale
transport din cadrul Preparaţici cărbu­ locurile cheie ale producţiei membri şi anului. Dalele si clirele caie se în­ ţie. Dar un rol de seamă în spo­ te pe agenda întrecerii. La toate
nelui din Petrila manifestă o permanen­ candidaţi de partid, ceea ce a condus scriu la diferitele capitole oglin­ rirea lună de lună a economiilor, secţiile de furnale există încă se­
tă preocupare faţă dc întărirea rînduri­ la obţinerea unor rezultate mai bune în desc îndeplinirea şi depăşirea e- 1-a avut şi reducerea consumurilor rioase posibilităţi de perfecţiona­
lor sale cu cei mai buni dintre cei mai procesul dc producţie. xemplară a sarcini/or de plan şi specifice de materii prime şi ma­ re a tehnologiei de pregătire a în­
buni muncitori. In această direcţie, PETRU GAINA a angajamentelor. teriale. Un capitol separat îl con­ cărcăturii şi de elaborare a fontei,
membri de partid cu multă experienţă (din colectivul postului de cores­ O simplă privire de ansamblu stituie cocsul. Acumulat zi de zi, posibilităţi de ridicare a tempera­
se ocupă dc muncitorii care solicită pondenţi voluntari Preparaţia de ne arată că pe întregul combinat datorită unei susţinute preocupări turii aerului suflat şi a consumului
primirea în rîndul candidaţilor de partid, cărbuni Petrila) gospodăreşti, acest preţios com­ de gaz metan. Specialiştii trebuia
Si îndeamnă pe aceştia să studieze învă­ volumul economiilor se apropie să insiste mai stăruitor pentru pu­
ţătura marxist-leninistâ, documentele C. S. Hunedoara de 65 000000 lei în primele opt bustibil a ajuns astăzi să cîmă­
partidului nostru. Aşa se face că tova­ luni şi alte milioane se vor adău­ rească nu mai puţin de 40.000 nerea lor in valoare.
răşii care cer primirea în rîndurile can­ ga după cea de-a noua lună de tone, adică tocmai cantitatea ne­ In oţelării, preţul de cost al me­
didaţilor de partid Sc prezintă bine pre­ In adunarea generală a organizaţiei întrecere, îndată ce preţul de cost cesară realizării întregii cantităţi talului a înregistrat scăderi trep­
gătiţi din punct de vedere politic, ideo­ dc baza P.M.R. din cadrul staţiei a IV-a va fi delinitivat. Cifra este impre­ de fontă produsă peste plan. Fe­ tate. Dar, în spatele cifrelor glo­
logic şi profesional. transporturi a C. S. Hunedoara care a sionantă. Ea sintetizează nu numai lul în care s-a activat pe toate pla­ bale, se ascund importante resur­
avut loc recent s-a discutat cererea dc
\ Printre cererile de primire în rîndul primire în rîndurile membrilor de partid modul gospodăresc în care s-a nurile pentru economisirea cocsu­ se Consumul de utilaj de turnare
candidaţilor de partid care au fost dis­ a tov. loan Luca. Comuniştii înscrişi Ia muncit, dar şi ceilalţi indicatori lui arată că atunci cînd organiza­ se menţine încă ridicat La oţelă-
cutate recent in adunarea generală a cuvine, loachim Vaida, Gheorghe Mure- principali ai planului. Fie că este ţiile de partid ştiu să antreneze la ria Martin nr. 2, de pildă, princi­
organizaţiei dc bază a fost şi cen a tov. jan, Radu Florea, Ştefan Gornn au sub­ vorba de cocserie, furnale, oţelâ- rezolvarea unei probleme largi co­ palul consumator de utilai, numai
loan IJalint. Comuniştii Nicolae Tcrbea şl liniat faptul că în timpul stagiului de lective de specialişti, cînd urmă­ arareori s-a coborît sub 22 kg de
Alexandru Oprea au avui aprecieri bune candidat tov. loan Luca a dovedit preo­ rii sau laminoare, economiile s-au resc îndeaproape, zi de zi, reali­ utilaj pe tona de oţel. Colectivul
la adresa fochistului I. Balint. Ei au ară­ cupare pentru ridicarea nivelului lui po­ realizat în principal pe seama de­
tat că ci este un muncitor conştiincios, litic şi profesional, a ţinut cont de re­ păşirii planului de producţie, pe zarea unui obiectiv, rezu/(a(e/e de aici, comitetul de partid tre­
îşi iubeşte cu pasiune meseria şi depune comandările făcute de comunişti cînd a seama sporirii indicilor de uti/iza- sînt de fiecare dată cele aşteptate. buie să privească cu mai multă
străduinţă în realizarea sarcinilor cc îi fost primit în rîndurile candidaţilor de re şi a productivităţii muncii In Exemplul acţiunii de economisire răspundere problema utilajului de
revin. Fiind membru a! organizaţiei partid. Astfel, el a participat cu regula­ perioada amintita, secţiile de fur­ a cocsului, experienţa dobîndită turnare şi s-o înscrie alături de
U T.M., el a răr.puns întotdeauna che­ ritate la învăţămîntul de partid, şî-a în­ nale au depăşit indicii de utiliza­ In această direcţie trebuie valo­ depăşirea planului de producţie,
mărilor ei, a participat cu regularitate suşit cunoştinţe noi. Privind activitatea re cu 50—110 kg de fontă pe me­ rificată. extinsă şi in alte sectoare ca un obiectiv central al între­
la acţiunile dc muncă patriotică şi cul- profesională, tov. loan Luca s-a califi­ tru cub volum util de furnal. Pro­ de activitate din combinat care cerii socialiste. In halele de pre­
tural-educativc,
cat în meseria de manevram, iar în pre­ ducţia suplimentară întrece 50000 reclamă conlucrarea strînsă a mai gătire, turnare şi stripaj ar trebui
Apreciindu-i meritele, comuniştii au zent urmează un curs de ridicare a ca­ multor colective. urmărit mai operativ şi cu mai
votat în unanimitate primirea tov. loan lificării. tone de fontă, în timp ce preţul Căile şi mijloacele de reducere multă eficienţă pregătirea trenuri­
Balint în rîndul candidaţilor de partid. Datorită preocupării avute în direcţia de cost pe unitatea de produs a
De la începutul anului şi pînă în pre­ fost redus cu 7,71 lei la secţia a preţului de cost sînt multiple lor de turnare, gospodărirea fiecă­
zint. organizaţia dc bază P.M.R. nr. 3 întăririi rîndurilor sale cu cei mai buni I, 47,76 la a U-a şi cu peste 50 şl variate. Trebuie amintite aci e- rei lingotiere,. a fiecărui pod sau
a primit în nodurile candidaţilor de muncitori, organizaţia de bază a primit lei la furnalul nr. 7. conomiile masive de cărbuni la piese de ansamblu. Totodată, tre­
partid 11 tovarăşi dintre cei mai buni 7 candidaţi de partid şi 6 tovarăşi în O situaţie la fel de bună se con­ cocserie, minereu de decarburare buie căutate mai stăruitor noi
muncitori, iar 10 tovarăşi în rîndurile rimlnl membrilor dc partid. stată în otelării. Paralel cu depă­ şi materiale refractare în otelării, căi de creştere a durabilităţii lin-
membrilor de partid. Acum, organiza­ VASILE HABA şirea planului cu 61.231 tone de economisirea metalului, îndeosebi gotierelor. Acest lucru trebuie fă­
ţia de bază P.M.R. nr. 3 numără 46 dc corespondent oţel, preful de cost a coborît sub la laminorul „650” prin extinderea cut paralel cu economisirea mate­
cel planificat cu 2,39 lei la oţelă- iniţiativei ,$ă laminăm la toleran­ rialului refractar prin prelungirea
ria Martin nr. 2, cu 32,22 la o(e- ţe negative\ reducerea consumu­ vieţii bolţilor, veţrelor şi camere­
Prin sticla de cobalt ochiul de- lăria Martin nr. 1 şi 35 leî la oţe- lui de cilindri etc. lor regeneratoare şi de zgură ale
P re p a ra ţe a de căHfoiBsie PetrfBa prms cu peisajul de joc desco­ lăria electrică. La laminoare, capi­ Dar in acelaşi timp, trebuie a- cuptoarelor.
peră ceea ce un neiniţiat nu va şti tolul „ economii înregistrează re­ mîntite o seamă de mari rezerve In sectorul laminoare trebuie
niciodată: dacă baia de oţel e duceri intre 2,50 si 44 lei pe tona şi posibilităţi insuficient valorifi­ extinsă experienţa pozitivă în la­
Postul de corespondenţi voluntari bună sau nu. Foto : V. ONOIU de laminate. şi cu chibzuinţă vor face să spo­ minarea la toleranţe negative, tre­
cate, resurse care, folosite din plin
buie acţionat mai mult în direc­
Arătam că principala cale, prin-
rească şi mai mult volumul eco­ ţia reducerii rebuturilor îndeosebi
ne informează: D© ce fac difuzoarele ? nomiilor pe ansamblul combina­ la bluming şi la laminoarele noi.
tului. Colectivele principalelor sec­
Fără îndoială că pîrghii de redu­
ţii, organizaţiile de partid, specia­
cere a preţului de cost al produ­
liştii trebuie să-şi îndrepte atenţia selor siderurgice sînt încă nume­
25.000 tone de brichete prepara (iei noastre, au depăşit cu mult cutarea do inovaţii cît mai eficiente. Minerii de la E.M. Deva s-au obiş­ — Ce vă lipseşte să puteţi efec­ asupra lor cu atît mai mult cu cît, roase. Ele însă trebuie minuite
aşteptările. Traducerea în viaţă a pla­ De la începutul anului şi pînă acum nuit ca la intrarea sau ieşirea din tua emisiuni de calitate ? perioada care urmează pînă la fi­ cu pricepere astfel că, la finele a-
peste plan cului de masuri tehnico-organizatorice, au fost înregistrate un număr dc 62 de schimb să audă vocea crainicei de la — Nimica toată. Un cablu de le­ nele anului trebuie să „rotunjeas­ nului bilanţul siderurgişlilor să se
folosirea raţională a agregatelor şi a re­ inovaţii din care 34 au fost aplicate, iar staţia de amplijicare. Ascultau re­ gătură, un ştecher şi bineînţeles sd că’ toate cifrele înscrise pe gra­ prezinte cît mai rodnic şi mai cu­
Antrenat în întrecerea socialistă, co­ surselor interne, au permis colectivului 12 sc află în experimentare. Economiile cenzia unei cărţi noi sosite în biblio­ se verifice reţeaua, pentru că In ficele întrecerii, să pregătească e- prinzător.
lectivul dc muncitori de la sectorul de de muncă al prepiraţiei să obţină lună antecalculate se ridică la 22.135 lei iar tecă, ştiri din munca şi activitatea ' unele locuri firele s-au desizolât şi xemplar producţia ultimului an al V. LUNGU
de lună rezultate tor mai frumoase în cele postcalculate La 85.367 lei. Printre
prelucrare obţine succese remarcabile în lor sau pur şi simphi programul o- se ating unele de altele.
producţie. Pentru colectivul dc aici întrecerea socialistă. Datorită acestui inovaţiile aplicate recent se numără şi bişnuit transmis pe unul din pos­ Pare de necrezut. Un mijloc attt dc
fapt, producţia de cărbune brut trimisă cea intitulată „Pvccondîţionarca sîrmei
constituie o mare cinsic faptul că de turile noastre de radio. eficace In munca politică de masă, IN C IN S T E A Z IL E I
la începutul anului şi pînă în prezent de la exploatările miniere Petrila, Ani- de lamelă 0-10 pentru ciurul rapid", De mai bine de două luni, insă, propaganda tehnică Şi informarea
noasa, Lonea şi Vulcan, de la începutul realizată dc lăcătuşul Nicolae Burlan, şi
a reuşit să producă cu 25.000 tone mai ei privesc miraţi difuzoarele şi se în­ operativă a oamenilor cu diversele
multe brichete peste prevederile planu­ anului şi pînă acum, a depăşit cu 88.000 care duce la realizarea de importante treabă nedumeriţi de ce tac ? Desi­ probleme interne şi internaţionale, PETROLISTULU
lui. Calitatea acestora a fost îmbunătă­ tone prevederile sarcinilor de plan, iar economii. O altă inovaţie importantă gur, întrebarea e firească. să nu fie folosit invociudu-se moti­
ţită cu 3 la sută faţă dr* prevederile producţia netă la cărbuni spălaţi a fost „Dispozitiv de descărcare automată a Tace staţia, tac difuzoarele, tace ve de-a dreptul puerile. Ca şi în alţi ani, colectivele de Faţă de 1959, valoarea produc­
STAS. Dc asemenea, consumul de abur, depăşită cu 74.000 tone faţă de plan. cupelor dc fuuictilar în silozurile tcricoa- conducerea tehnico-administrativă şi munca ale rafinăriilor întîmpină şi ţiei globale realizate în rafinării a
necesar prelucrării cărbunelui a fost sim­ Economiile la preţul de cost depăşesc ci­ nelor", a fost concepută de inovatorii comitetul sindicatului, care In mod Zi de zi, zeci şi sute de mineri de această dată Ziua petrolistului crescut în perioada amintită cu
ţitor redus, realizîndu-se astfel şi Im­ fra de 600.000 Ici. Aceste rezultate au Augustin Caproş şi Iosif Hogh. Lăcătu­ cu totul jiejustificat intlrzie s<5 ia aşteaptă un răspuns la întrebările: cu însemnate realizări în întrecerea 64,2 la sulă, s-a prelucrat cu 8,2
portante economii la preţul dc cost. La putut fi obţinute ca urmare a unei mai şul Ştefan Buze este autorul inovaţiei măsuri, de pornire a staţiei. „de ce tac difuzoarele „Cind va socialistă. Planul de producţie pe la sută mai mult ţiţei, iar cifra oc­
obţinerea acestor succese o contribuţie" .Jjune organizări a muncii în fiecare sec­ „Modificarea acţionării greblei de la ele­ — Eu am încercat s-o pornesc aşa porni staţia ?'\ Cei care se fac vi­ cele trei trimestre ale anului a fost tanică medie a benzinelor a sporit
tor de activitate, ridicării permanente
de seamă au adus-o schimburile conduse vatoarele de centrifugă", iar lăcătuşii cum este. Insă vă spun drept că li­ încheiat Ia producţia globală cu o cu aproape 10 unităţi. In ultimii 4
de Petru Popa, Iosif Maior, llie Molnar, a calificării oamenilor, entuziasmului Rudolf Gaiinschi şî Vasile Lavu, sînt au­ nia este foarte proastă şi nu se pot novaţi de acest lucru, trebuie să răs­
care a cuprins întreaga masă de munci­ torii inovaţiei „Amcstecător pentru naf- depăşire de peste 74.450.000 lei. Pe­ ani, producţia de motorine superi­
Vaier Zuba, Petru Stoica şi Ludovic face emisiuni bune — ne spune tov. pundă prin fapte şi măsuri concrete troliştii au dat în această perioadă oare a crescut de 2 ori, iar de u-
Sofolvi, precum şi brigăzile de întreţi­ tori. tenat", inovaţie care uşurează dizolva­ Cătălină Rancea, şefa staţiei de am­ la aceste întrebări. peste prevederi importante canti­ leiuri cu 50 la sută. A sporit, de ase­
nere conduse dc Szedlacsck Eugen, Lo- rea naftcnatului, ajutînd la bunul mers plificare. T. OVIDIU tăţi de benzină, produse aromate, menea producţia benzinelor de ex­
renez Henrich, Vaier Toina şi Elisie Noi inovaţii aplicate al flotaţici. Tinerii lăcătuşi Constantin uleiuri minerale, bitum şi alte pro­
Boţan, care au întreţinut şi executat re­ Miu şi loan Iordan au realizat inovaţia duse petroliere^ tracţie, de benzen, toluen, xileni, ma­
terii prime de mare valoare pentru
cerea meselor de dozare de la silozurile ÂfSuenfă de vlzifafori
paraţii dc calitate la agregatele de pre­ în producţie „Dispozitiv pentru scoaterea şi introdu­ Valorificarea superioară a ţiţeiu­ industria petrochimică. Datorită va­
lucrare şî uscare a cărbunilor. de bruţi", prin care se uşurează munca lui, creşterea productivităţii muncii lorificării superioare a ţiţeiului s-a
La Preparaţia de cărbune Petrila se A trecut mai bine de o lună şi cunoştinţă cu expoziţia urmărind cu 2,2 la suta faţă de plan, reduce­ atins înainte de termen procentul
pune un mare accent pe introducerea echipelor de întreţinere. jumătale de cînd Expoziţia realiză­ reportajele, interviurile şi informa­
Cifre care fac cinste tehnicii noi, pe modernizări şi perfec­ Constantin Bâduţâ, Petru rilor economiei naţionale a R P. Ro- ţiile apărute în presa centrală, în rea cheltuielilor de producţie a dat siabilit prin Directivele Congresului
posibilitatea rafinorilor ca numai în
ţionări Ia care un aport însemnat îl aduc Găină, Gheorghe Ecobescu, mîne şi-a deschis porţile, fiind vi­ ziarele regionale şi raionale, în re­ al lll-lea al partidului pentru ulti­
preparatorilor inovatorii. Cabinetul tehnic, responsabil Emilian Doboş zitată în acest răstimp de peste viste şi diferite alte publicaţii, pre­ 8 luni din acest an să obţină eco­ mul an al şesenalului privind creş­
(din postul de corespondenţi vo­ două milioane de vizitatori. Toto­ cum şi emisiunile de radio şi tele­ nomii în plus la preţul de cost de terea valorii produselor obţinute
Rezultatele dobindite lună de lună in ing. Eugenia Bobar, acordă inovatorilor 14.135.000 lei şî beneficii peste dintr-o tonă de ţiţei.
luntari de la Preparaţia dată alte milioane de oameni ai viziune, sau în jurnalele de actuali­
întrecerea socialistă, dc către colectivul un ajutor concret în elaborarea şi exe­ de cărbuni Petrila). muncii din întreaga ţară au făcut tăţi filmate. plan în valoare de 7.544.000 lei. (Agerprei)
Cale ferată fără joante
PRODUSELE INDUSTRIEI ALIMENTARE LA EXPOZIŢIE Prin sudarea şinelor de cale fe­ rînd a început şi în staţia C.F.R.

rata din linia curenta şi din staţii
se obţin o serie întreagă de avanta­ Petroşani sudarea şinelor de calo
ferată Prin buna organizare a mun­
je. In primul rînd se desfiinţează cii pe şantier (şef de eşalon ing.
Ajungînd la nivelul trei dm inein- ţele aromatÎ2ante. Datorită acestui dc ing. GHEORGHE BOERU unor condiţii igienice si de păstrare. scop au fost înfiinţate două între­ joantele care cer o întreţinere spe­ Gabriel Pridon) şi datorita hărniciei
t« pavilionului central, vizitatorii se fapt se păstrează conţinutul de vi­ secretar general în M.I.A. Amintim cu acest prilej ambalajul prinderi de stat specializate în ex­ ciala, apoi se evită formarea pun­ sudorilor Gheorghe Păun şi Costică
simt atraşi de varietatea produse­ tamine şi celelalte principii nutri­ din polistiren şi cel din pucafilm, în portul de produse alimentare : pen­
lor alimentare rare, prin felul în tive. care crema Carpaţi este învelită sub tru conserve din carne şi legume gilor de apa, ce dau naştere la aşa Dragomir, a mecanicilor llie Rusu,
care sînt prezentate, invită insistent ★ mtneştl, în special coktailurile, se VÎd, asigurîndu-se conservarea ei (Prodexport), pentru legume proas­ zisele „lăsaturi oarbe-, pungi ce Florea Roman şi Vasile Matei lu­
„la masă". Privirea vizitatorilor este Cîteva pungi cu zahăr şi sticle bucură de o bună primire atît în timp de un an şi jumătate. pete, băuturi alcoolice, produse a- provoacă ruperea arcurilor de sus­ crările de sudura se afla într-un sta­
reţinută mai întîi de variatele pro­ cu ulei marchează prezenţa altor Caracteristic pentru industria noa­ gricole (Fructexport). Legăturile noa­ pensie la materialul rulant. In afa­ diu avansat şi în curînd vor fi ter­
duse de panificaţie, apoi de cele ale produse destinate consumului popu­ ţară cît şi peste hotare, mai ales stră alimentară este şi faptul că stre în acest sens s-au dezvoltat şi ra de acestea, prin suprimarea joan- minate.
industiiei cărnii si frigului. laţiei. In ţara noastră consumul de pentru faptul că sînt preparate pe numărul sortimentelor a crescut în s-au extins pe toate continentele Pentru calitatea lucrărilor efectua­
ca
bază de ingrediente naturale
Caracteristic pentru industria noa­ zahăr v\'i ulei a crescut considerabil. sucuri şi extracte din fructe mace­ anul 1963 la 3.000 faţă de 1.000 cît lumii. Intre anii 1959—1963 exportul telor, se face o însemnată econo­ te pînă în prezent acest colectiv a
stră alimentară este faptul că efor­ Dacă în anul 1938 s-au produs 18 000 rate, extracte şi distilate din rădă­ era în 1950. dc conserve de legume a crescut mie de material mărunt, eclise, primii calificativul „foarte bine-.
turile colectivelor de muncă au fost tone ulei, în 1950 capacitatea de tV de la 4.1 mii tone la 20.7 mii tone, plăci, tirfoane şi buloane. I. CRIŞAN
îndreptate spre eroarea unei varie­ producţie s-a dublat, ajungînd în cini, frunze şi flori de plante aro­ Dezvoltarea producţiei alimentare cel de conserve de fructe de la 55,9 corespondent
mate.
tăţi de produse conservate, somi- anul 1963 la 160.000 tone. In felul a impus industrializarea unor ope­ mii tone, la 107.6 mii tone, iar cel Datorita acestor avantaje, de cu-
pieparnte şi preparate, care să uşu­ acesta -s-a creat posibilitatea ca ţara Din seria băuturilor nu lipsesc raţiuni de preparare a bunurilor de de uleiuri vegetale comestibile de
reze mult munca în gospodăriile in­ noastră să devină, inrepînd cu anul nici varietăţile de bere. Pe lingă sor­ consum în fabrici moderne, utilate la 2.4 mii tone, la 39.7 mii tone şi
dividuale. 1959. exportatoare a acestui produs. timentele obişnuite in stand este ex­ cu maşini de mare productivitate. altele.
Industria conservelor a cunoscut Pe baza uleiurilor vegetale a in­ pusă berea „Porter", cu o perioadă In acest sens. mărturie pentru orice Conservele romîneşti sînt apre­
o rapidă dezvoltare în anii puterii trat în funcţiune la fabrica „Unirea" de maturitate mai lungă şi cu un vizitator, sînt Combinatul de morâ- ciate pe pieţele externe datorită ca­
populare. Producţia de legume con­ din laşi una dintre cele mai moder­ gust plăcut. rit şi panificaţie din Constanţa. Fa­ lităţii şi prezentării lor la nivel
servate a crescut de 11 ori în 1963 mondial. Fabricile romîneşti produc
faţă de 1950. iar cea de fructe de peste 200 de sortimente pentru ex­
3 ori. numărul sortimentelor atin- port. Conservele şi specialităţile de
gînd în prezent cifra de 150. Expoziţia realizărilor economiei naţionale carne, legumele sterilizate, prepa­
tV ratele din legume şi fructe sînt bine
INDUSTRIA CĂRNII $1 FRIGU­ primite de consumatorii străini din
LUI, în afară de binecunoscutele ne secţii pentru fabricarea marga­ Aproape la toate standurile in­ brica de produse lactate din Bucu­ multe ţări europene, din cele două
conserve de came în suc propriu, rinei, produs apreci.it de cumpără­ dustriei alimentare, vizitatorii se in- reşti. Fabrica de conserve „Munca" Americi sau dîn ţările asiatice. La
pate de ficat, lunclteon meat. cor- tori pentru aroma sa plăcută şi va­ tîlnesc cu PRODUSE NOI menite să din Ovîdiu. Fabrica de zahăr Luduş. Tîigul internaţional de mostre de la
need beef, ciolan în aspic, rinichi loarea nutritivă. satisfacă cerinţele mereu crescînde Fabrica de ulei „Unirea" Iaşi — ale Leipzig. ghiveciul în ulei prezentat
de vită şi altele, a pus la dispoziţia Subramura industriei zahărului ale populaţiei. In anii puterii popu­ căror machete se pot vedea în ex­ de ţara noastră, a fost distins cu me­
consumatorilor semipreporate ca : s-a dezvoltat în special prin intra­ lare s-au fabricat, pentru prima poziţie. Dat fiind mecanizarea şi au­ dalia de aur.
sarmale cu mămăliguţă, carne de rea în funcţiune a unor noi fabrici oară în tara noastră, produse ali­ tomatizarea proceselor de produc­ Preferate sînt peste hotare şi vi­
vită în sos cu legume, tocană, roşii de mare capacitate, ajungîndu-se in mentare cu structuri noi, cum sînt ţie. în industria alimentară întreaga nurile romîneşti medaliate la atî-
umplute cu carne şi perişoare. O se­ 1963 la 207.501 tone 2ahăr, ceea ce conservele de lapte praf şi concen­ producţie a anului 1038 în subra­ tea tirguri internaţionale. Tomatele
rie de produse de pescărie ca salată înseamnă cu 192.401 tone mai mult trat. sucuri de legume şi fructe, ali­ mura uleiurilor vegetale se realizea­ decojite şî pasta de tomate sînt cu­
de icre de crap. salată de scrumbii decît în anul 1930. Paralel s-a dez­ mente conservate prin frig. supe ză în prezent în numai şase săp- noscute prin conţinutul lor bogat în
completează seria preparatelor cu­ voltat şi industria produselor zaha­ concentrate etc. Unele preparate sînt tămini, iar cea a conservelor în circa vitaminele A şi C în ţări ca 1(.F.
linare. Chior si industria laptelui roase, prezente intr-unui din stan­ destinate cetăţenilor care ţin regim 10 zile. Ritmuri de creştere conside­ Germană. Austria. Maren Brîtnnie.
este prezentă la acest capitol cti cî- durile expoziţiei prin bogatul sorti­ dietetic. Amintim aici numai cîte­ rabile au fost înregistrate de aseme­ Irak. Iran, Liban. Olanda, Elveţia
teva produse în amestec cu aromă ment de bomboane şi ciocolată. Ma­ va : pîinea graham şi graham cu nea în toate subramunle producţiei si altele. Sortimentul conservelor
de portocală, lămîie şi srneură sau gazinele de produse alimentare sint miere, pîinea fără sare sau cu cal­ alimentare este îmbogăţit cu compoturi de fruc­
cu ţelină, şuncă şi roşii. aprovizionate din abundenţă cu za­ ciu, conserve de şalău şi şliucâ, pe- Industria alimentară este în plină te şi dulceţuri. La acestea se mai
O mare dezvoltare, după cum am haroase «1 căror consum a crescut risoare cu verdeaţă, compoturi. O dezvoltare. Ea este orientată în dez­ adaugă numeroase produse ca pi­
spus. a luat-o producţia conservelor considerabil. Datorită calităţii lor, serie de produse noi an fost intro­ voltarea produselor de consum, spre cioarele de broască, raci, cozi dc raci
dc legume şi fructe. Paralel însă s-a acestea se bucură de o bună apre­ duse în fabricaţie pentru consumul acele subrnmurî care au la bază ma­ în saramură, melci, pateu de gîscâ.
adus o îmbunătăţire substanţială ca­ ciere peste hotare. copiilor, de exemplu : cremă de le­ terii prime existente din abunden­ păsări, carne de porc in suc pro­
lităţii acestoi a atit prin folosirea u- ie gume si fructe, lapte praf degresat, ţă în ţară şl care. în acelaşi timp. priu si în amestec cu legume, vinat.
nor soiuri superioare de legume cît SECTORUL REZERVAT BĂUTU­ ciocolata vîtaminizată şi altele. La oferă o valoare nutritivă mare. precum şi o serie de specialităţi de
şi prin perfecţionarea reţetelor de RILOR este unul dintre cele mai acestea se adaugă produsele cu des­ Totodată, lucrătorii din industria carne şi peste. Se exoortă. de ase­
fabricaţie si a proceselor tehnolo­ bine ilustrate, grupind renumitele tinaţie specială pentru excursii cum alimentară se străduiesc să aprovi­ menea, numeroase dulceţuri si pro­
gice respective. Pe etichetele expo­ vinuri rointneşti, medaliate la nu­ sînt : brînza de Bran şi şvaiţer cu zioneze comerţul cu cantităţi sufi­ duse lactate şi paste făinoase. In pri­
natelor din stand, indicaţiile „fină" meroase concursuri internaţionale — şuncă, cu ţelină şi roşii, cremă de ciente de produse din cele mai ce­ vinţa exportului de ulei de flonrea-
şi „extrafină" sînt trecute pe marca vinuri superioare, de regiune, bău­ Olanda şi altele, ambalate în tuburi. rule dc populaţie, să introducă pe sonrclni, Tîomtnia se situează pe lo­
multor produse. Esenţial pentru in­ turi spirtoase şi lichioruri, precum 'A: scară largă sortimentele preferate cul al trpiloa dîn lume.
dustria conservelor de legume şi şi diferite ape curative Cîteva cifre Vizitatorii pot remarca, atît la pro­ de consumatori. Datorită bogăţiilor sale agro-ali-
fructe este faptul câ păstrarea aces­ scrise sugestiv în vopsea cu bronz dusele din expoziţie cît şi la cele •Ar mentare, cît şl grijii statului pentru
tora este garantată prin sterilizarea şl argint ne fac atenţi că între anii care se vînd în magazinele alimen­ In anii democraţiei populare, pa­ creşterea îmbunătăţirea acestora.
lor la temperaturi ridicate, de scur­ 1960—1963 vinurile romîneşti au ob­ tare şl specializate, grija deosebită ralel cu dezvoltarea Industriei ali­ Romînla este în măsură să satisfacă Concomitent cu lucrările de deschidere a noii mine Paroşeni u
tă durată, ellminîndu-se complet ţinut 21 de medalii de aur, 47 de ce se acordă ambalajelor, atît în ce mentare, a crescut şl exportul de cerinţele Interne fl în acelaşi timp efectuează mecanizat, cu ajutorul excavatorului şt amenajarea Inter,o-
conservanţii, coloranţii, §au substan­ argint şi 3 de bronz. Lichiorurile ro- priveşte aspectul cit şi asigurarea produse agroalimentare. In acest «A crească volumul exportului. ralul curţii