Page 38 - 1964-10

Nr. 3044
Pa o. 2 Drumul socialismului

adresată lui Thcodor Ilerzl cu men­
Munca şi odihna ţiunea că domnul sus-amintit a lo­
cuit nu la numărul indicat pe plic,
Odihna este o funcţie biologică, ci cu citeva -case mai departe...
Ia fel ca şi munca. Ele se succed
ca fluxul şi refluxul apelor, ca
ziua şi noaptea. Solidaritate sportivă
Este Sndeobşto cunoscut că în de­
cursul veacurilor, in ritmul muncii Un sportiv din Milano, Giuseppo
şi odihnei au survenit anumite Plani, a trimis 25 dc dolari Comite­
tului organizator al celei de-a 16-a
JlLuz&z in aez H h e r schimbări. Piuă la începutul secolu­ ediţii a Jocurilor Olimpice dc la To­
petreceau
lui nostru, oamenii
îşi
kio, pentru a fi daţi unui tinăr ja ­
timpul in general acasă şi la locul
de muncă. In fiecare dimineoţă ei ponez, căruia condiţiile financiare
Comorile trecutului, pe care po­ Slavele etc., unde cercetătorii trans­ unei bazilici, mormîntul scit sau mergeau pe jos la lucru şi nu erau mi-i permit să asiste la manifes­
tările in cadrul Olimpiadei. Comi­
porul le păstrează şi le valorifică, formă ruinele In opere vii, amena- geamia „Esmahan Sultan", construi­ obosiţi. Seara, după o zi dc lucru tetul organizatoric al jocurilor a fo­
sint un deosebit punct de atracţie jind muzee sub cerul liber tă In stil maur in anul 1590. Spre sc întorceau acasă şi petreceau în losit această sumă pentru a cumpă­
pentru mulfimea de vizitatori tu lată, pe şoseaua de curlnd asfal­ sud-vest mergi la Adamclisi, pentru mijlocul familiei sau prietenilor.
Dobrogei Constanta însăşi, cu mo­ tată. spre extremitatea nordică a re­ a vizita monumentul „Trophaeum Alţii lucrau în grădina lor sau fă­ ra 10 bilete care vor Ii oferite unui
dernele ei construcţii noi, lăcaşuri giunii, după ce se abat pe la Cetatea Trajani", ale cărui metope au fost ceau mici reparaţii in casă. Acest grup dc 10 copii dintr-un orfelinat.
ştiinţifice, de cultură, artă şi sport, Istria — al cărei port a găzduit coră­ aduse pentru a fi expuse Intr-un in­ fel de viaţă şi muncă avea o pro­ Giuscppc Pioni a spus: „Sînt
s-a ridicat pe ruinele vechii cetăti biile antichităţii înaintea Tomisului teresant muzeu in aer liber, chiar fundă raţiune şi justificare medica­ foarte fericit că 10 tineri japonezi
Tomis, despre a cărei existenţă stau — turiştii poposesc în oraşul de la locul unde fusese ridicat in urmă lă, deoarece oamenii simţeau în şi nu unul au ocazia să asiste ta
mărturie multe urme materiale : o la porţile deltei, la Tulcea. Vechiul cu veacuri. Spre vest, trecînd pe lin­ mod instinctiv că o astfel de odihnă, aceste jocuri olimpice". '
mare parte a zidului de apărare, Aegissus li intîmpină mult întinerit gă vestita podgorie a Murfatlarului, după muncă, Ic restabilea echili­ Giuseppc Piani a cucerit med/tlia
,,turnul măcelarilor“ şi una din por­ In ultimii ani, cu numeroase con­ încheind privirile către toate punc­ brul psihic şi fizic şi ii pregătea dc argint la box la Jocurile uni­
ţile de intrare reconstituite de cu- strucţii noi de locuinţe şi magazine, tele cardinale, Intllneşti săpate In­ pentru odihna de noapte. Intr-un versitare mondiale care s-au des^.
rînd, monumentul roman cu mozaic tr-un deal de cretă, la Dasarabi, ba­ asemenea ritm de viaţă, corelaţia făşurat în 1937 In Uologna.
de pe faleza portului antic, două zilici străvechi, iar In apropiere, la ritmică între munca, odihna du­
bazilici romano-bizantine pe locul Note de drum dobrogene Limanu şi Topalu, două interesante pă muncă şi odihna în cursul nopţii
fostei gări de călători, iar sub ve­ muzee etnografice săteşti era bună din punct dc vedere bio­ Emulii lui Caligula
chiul oraş o reţea de catacombe care cu străzi largi, pietruite sau asfal­ O mare hartă arheologică din fa­ logic. Dc aceea nu trebuie să ne
serveau, printre altele, şi ca sistem tate, cu o populaţie In plină acti­ ianţă, sticlă şi metal aşezată pe zi­ mire faptul că oamenii nu simţeau Cu ocazia „zilei mondiale a ani­
de refugiu şl apărare a populaţiei vitate Vase special amenajate pen­ dul unei clădiri din centrul oraşului nevoie de „timp liber", de conce­ malelor", organizată la Amsterdam,
Tomisnlui in timpul numeroaselor tru vizitatori se scurg neîntrerupt pe Constanţa, arată azi trecătorului că diu de odihnă Şi odihnă în general. a avut loc o paradă, la care au par­
atacuri dinafară. Farul genovez, timpul verii spre inima deltei, un Dobrogea a devenit un uriaş muzeu In epoca progresului tehnic intens, ticipat 50 dc cai. Ca recompensă,
moscheia. templul evreiesc de rit adevărat muzeu viu al ştiinţelor na­ în aer liber, instructiv şi interesant acest ritm de muncă şi odihnă a după paradă cel mai mare hotel
spaniol sint alte monumente istorice turii Uimitoarea frumuseţe natu­ nu numai pentru oamenii de ştiinţă, fost tulburat şi nu s-a găsit încă din oraş Ic-a oferit acestora un di­
şi de arhitectură constănţene. Mu­ rală a acesteia cu bogăţia sa floris­ ci şi pentru masele largi dornice să cea mai bună soluţie pentru resta­ neu in toată regula. Meniul a fost
zeul regional de arheologie din Con­ tică şi faunistică, cu noile amena­ cunoască trecutul acestor meleaguri. bilirea lui. In condiţiile muncii de compus din : ovăz, morcovi, bucăţi
stanţa — continuu îmbogăţit cu noi jări de canale şi baraje' născute o Ea arată, totodată, că alte centre vor astăzi in fabrici şi uzine, în condi­ dc zahăr, pîînc neagră cu lapte, to­
exponate descoperite in Dobrogea dală cu dezvoltarea pisciculturii şi fi puse In valoare la Enisala-H era- ţiile automatizării crcscîndc şi efec­ tul stropit cu...şampanie. Serviciul u
de colectivul său cu sprijinul larg valorificarea uriaşei bogăţii a „au­ cleea, Turcoaia-Troesmis, Măcin-Ar- tuării unora şi aceloraşi operaţiuni fost asigurat de personalul hotelu­
al populaţiei — conţine numeroase rului deltei" — stuful, incintă pri­ rubium şi in diverse localităţi, care de muncă, scade solicitarea muşchi­ lui îmbrăcat în ţinută de gală,
piese, unele cu o t^echime de peste virile, îndeamnă spre meditaţie şi vor deveni in curind lot atitea punc­ lor, ceea ce produce tulburări în Sc poate spune că a fost un » ec-
100.000 de ani, altele excepţional de poezie te noi ale marelui muzeu in aer circulaţia sanguină, în funcţiile glan­ tacol care ar fi sfîrnit chiar şi ad­
valoroase prin raritatea lor sau mă­ Reduclnd această mare grădină bo­ liber dobrogean. miraţia lui Caligula (împăratul ro­
iestria execuţiei: podoabe, unelte tanică şi zoologică naturală la scara ★ delor cu secreţie internă şi în func­ man care, după cum sc ştie, şi-a
ţiile sistemului neurovegetativ. Toa­
şi tdoll din epoca neolitică, figurine, miniaturală, organizatorii muzeului Aici la Constaxiţa, centrul Dobro­ te aceste schimbări au influentă şi transformat calul în senator).
bijuterii din aur. sculpturi în mar­ „Delta Dunării", recent inaugurat la gei, tronează pe soclul său statuia asupra stării psihice a muncitorului.
mură şi bronz din epoca elenistică, Tulcca, reuşesc să prezinte intr-un marelui poet latin Publius Ovidiu
Tunelul St. Gottlnrd pnn care se face legătura între nordul şi sudul Euro­ monezi, vase din sticlă şi ceramică, chip minunat xnzitatorului comple­ Naso, „Cintăreţul iubirilor gingaşe Jn timp ce muşchii lui sînt mai pu­
ţin solicitaţi, concentrarea mintală Psihanaliza la domiciliu
pe, este supramcarcat. Pentru acest motiv în Elveţia au început lucrările de oglinzi şi alte podoabe din necro­ xitatea acestui colţ pitoresc al pa­ care a trăit şi scris cu două milenii
intrare in aplicare a unui proiect de construire a unui nou tunel de bază prin polele etc., care atestă existenţa unei triei : păsări şi animale de o rară in urmă in exil pe aceste meleaguri. necesară pentru controlul procese­ După cum se ştie, in Occident este
masivul Gottbard Acest tunel, lung de 45,320 kilometri de la An.stcg (canton activităţi economice înfloritoare şl fmmnseţe cum slut pelicanii, lebe­ Turiştii sc opresc îndelung In faţa lor automatizate provoacă o încor­
la modă psihanaliza, adică 6povcdi-
Un) la Giorn.co (lessm) ar scurta drumul de f.er, din actualul lunci St Gott- a unei culturi înaintate pe aceste dele. glrliţele, dropiile sau raţele, statuii Ea şi epitaful de pe soclu dare psihică mai mare. rea în faţa medicului de specialitate
hard cu aproximal.v 30 de kilometri. Pentru ca acest important proiect de con­ meleaguri din timpuri străvechi. căprioarele, vidrele, bursucii sau pi­ îndeamnă să meditezi la vremea au­ Tocmai de aceea odihna raţională cu scopul nşa-zis de a se identifica
strucţie sa fie realizat, s.nt necesare cercetări geologice prealabile. Iu acest scop Prin grija organelor locale s-au sicile sălbatice, nuferii, plaurii, feri­ torului „Tristelor" şi „Ponticelor" capătă acum o Importanţă deosebită. originea tarelor psihice, deşi carac­
din Gana Buba.ra (aproximativ 3 kilometri sud de defileul Lukmanier) trebuie luat măsuri pentru restaurarea, con­ gile. Alături de aceste exponate se — pe care ai început să le cunoşti Trebuie însă ca timpul liber să fie terul antiştiinţific al acestei metode
sa se execute sonda/e pma la o admcimc de 1.700 metri, Gana Bubaira cate servarea şi cit mai buna prezenta­ află bazinele cu peşti din cadrul ac- mai bine colindind muzeele Dobro­ folosit în mod efectiv pentru rela­ a fost de mult demonstrat. Acum
un loc favorabil acestor sondaje, dar mijloace do locomoţie pe căi terestre nu re muzeistică a monumentelor şi variului care te îndeamnă să rămil gei. Si încerci sentimente de pro­ xare şi nu de pildă pentru excursii
pot ajunge aici. S-a hotant deci, ca helicopterele sâ transporte încărcătura de pieselor arheologice găsite pe teri­ ore întregi în sălile muzeului. fund respect faţă de înaintaşi şi ne­ obositoare cu motocicleta, cînd ţelul sc merge un pas mai departe: în
S.U.A. s-au pus în vînzarc „mingi
230 tone necesara acestor lucrări de forare. O „macara zburătoare- a intrat în toriul oraşului Constanţa şi In re­ In extremitatea cealaltă a regiu­ ţărmurită stimă şi mlndrie faţă de este parcurgerea de cit mai mulţi
funcţiune transportmd 7,5 tone materiale pentru un /bor. Acest helicopter are giune. nii — spre sud, la Mangalia, — mergi vremea noastră. In care ne sînt asi­ kilometri — ceea ce presupune o freudlene" (Freud este „părintele”
o viteză de 220 km pe oră. încordare nervoasă în plus. Petre­ psihanalizei) acoperite in intregimo
Există azi clteva centre in Dobro- fie pentru a admira modernul oraş gurate depline condiţii de a cu­ cu puf de culoare roşie, şi prevăzu­
In foto: „Macaraua iburătoarc" In activitate efcctuinJ transporturi la gea, la Constanţa, Mangalia, Istria, înălţat pe minele vechii cetăţi Cal- noaşte, învăţa şi crea. cută astfel, ziua liberă provoacă mai
Lukmanicrpass. multă oboseală decit odihnă, ceea ce te cu doi ochi. In faţa acestei mingi
Adamclisi, Hlrşova, Pantelimonu, latis, fie coloanele de marmură ale NICOLAE SIMION — se afirmă in prospectele de re­
este dăunător pentru sănătatea omu­
lui. clamă — te poţi confesa exact ca in
faţa unui medic psihanalist şî re­
Noi materiale Birocraţie poştală zultatul este garantat: vindecarea
Inapt pentru oricăror tulburări de ordin nervos.
Scriitorul izraelian M. Bcn Gavriel
de construcţie a hotărit să supună în glumă unui toda mingii năstruşnice este la fel
...In definitiv se poate spune că me­
In R.P. Ungara sc produce un nou serviciul militar original „examen literar” pe func­ de „ştiinţifică4 ca şi psihanaliza „cla­
material de construcţie denumit vulcn- ţionarii poştal) din citcva ţări euro­ sică".
noplast. Acesta este rezistent, un bun Intr-un raport confidenţial s-a făcut pene. Et a expediat din Ierusalim
izolant termic şi acustic, cu greutate cunoscut că maimuţa „Janc“, în vîrstâ pe diferite adrese un teanc de scri­
specifică relativ mică şi uşor de prelu­ de trei ani, a fost „eliberată" din rîndul sori, printre care unele adresate Tăbliţa de scris naturală
crat. l.a întrebuinţarea vulcanoplastului forţelor aeriene regale britanice staţiona­ scriitorilor Heinrich licine şi Ei-
nu este nevoie de material liant, ceea chendorf, compozitorului Mcndel- Gillian Emberton, un manechin
ce înseamnă o reducere a preţului de te în Kenya. Raportul menţionează că solm, scriitorului austriac Thcodor londonez, are spatele ca o tablă do
cost. ea s-a dovedit a nu fi aptă pentru ser­ Ilerzl şi vestitului colaborator al scris. Pe el poţi să scrii ce doreşti,
viciu, deoarece „manifesta o curiozita­ lui Goethc — Eckcrmann. apăsind uşor cu degetul. Pielea, de
i . *
Inginerii ungari au creat un nou ma­ te nesăţioasă jî tendinţe de cleptomanie". Scrisorile au fost bineînţeles re- pe spatele Iul Gillian t&antăttă du o
terial pentru feţuît, denumit vucolor. turnate cu adnotările respective. hirtie absorbantă şi semnele făcute
Acesta poate fi utilizat în industria chi­ In mod deosebit o interesau ţigările, nu­ Au dat dovadă de un deosebit rămin foarte vizibile, ca şi cînd ar fl
mică pentru căptuşirca rezervoarelor şi cile ;i publicaţiile oficiale, nedispreţuind umor involuntar funcţionarii poştali fost pictate. Este vorba dc o boală
bazinelor, fiind rezistent la acizi, baze şî nici berete, ochelari şi alte mici obiecte. din R.F. Germană. Astfel, de pildă, care se numeşte dermografie şi a
r - substanţe corosive. Dacă vucolorul Intrucît nici unul din membrii esca- pe plicul adresat Iui Eckermann, ei cărei origine este necunoscută.
este ars, suprafaţa lui devine lucioasă, au scris : „Nu figurează in anuarul Trebuie să recunoaştem că aceas­
a • m inatoare cu a smalţului. Noul ma­ dronuiui de care aparţinea nu s-a dispus dc adrese”. Pe o altă scrisoare s-a tă boală constituie un Inconvenient
terial va fi folosit şi în construcţii pen­ sa se ocupe de reeducarea maimuţei, ca notat că Felix Mendelsohn „a ple­ serios. Gillian are Insă 6imţul umo­
tru faţade trainice. se va reîntoarce în parcul zoologic din cat fără să-şi lase adresa". rului, şi de aceea ea a pus să i se
Nairobi. De la Viena s-a întors scrisoarea scrie pe 6p a te : „Vă rog nu zgîrlaţi".-
LOCOMOTIVĂ GIGANTICA
DE 6.000 CP.
Proiectanţii dc la Uzina constructoa­
re de vagoane şi locomotive din Har- • Ş T I A Ţ I C A...
kov au elaborat proiectul unei loco­
motive uriaşe de 6.000 C.P. Locomoti­
va sa avea două noi motoare Diesel • In prezenţa chiar şi a unor In cazurile de insomnie şi în psi­ accidentelor de automobil se dato­
de cîte 3.000 C P. )n varianta pen­ urme de metale radioactive, ca hiatric. rează complexului de superioritate
tru pasageri locomotiva va dez­ uraniu şi thoriu, soarele emite in • Odinioară In număr de de care suferă cci ce conduc. Ma­
volta o viteză de 160—170 km pe ora, mod norma) slabe radiaţii gama. 60.000.000, bizonii din America a- şina nu poartă răspunderea decit
iar varianta pentru mărfuri va putea Or, aceste metale nu sînt solubile junseseră pe cale de dispariţie ta $n 0 la sută din cazuri.
trage vagoane de mare tonaj cu o vi­ în petrol. Ele se ridică la suprafa­ sfîrşitul secolului trecut (se mai • Un butuc de viţă de malaga
teză de 120 km pe oră. S.U.A. Casa-muzeu a preşedintelui Statelor Unite ale Amerlcll Franklin Roosewelt din New York. ţă din pâmînturilc îmbibate cu găseau doar 541 exemplare). De din via unul cultivator din Lave-
ulei mineral şi formează Inele ra­ aceea, guvernul dc la Washington )anet-dc-Comminges (Franţa) a pro­
dioactive. a luat măsuri speciale de prote­ dus un ciorchine uriaş, cintărind
In prezent se foloseşte această jare a acestei specii. In prezent nu­ nu mai puţin de 3,187 kg.
C ib e rn e tic a şi în v ă ţă m â n tu l ( I) nile petroliere din avion. Aparate mărul bizonilor depăşeşte 10.000. limba esperanto a hotărit ca cel
particularitate pentru prospecţiu­
• Asociaţia Universală pentru
• Lacul Titicnca, situat la apro­
înzestrate cu contoare zboară dea­
de-al 51-lea Congres mondial al
supra solului la o altitudine de ximativ 4.000 metri altitudine în asociaţiei să se desfăşoare la Bu­
munţii Anzi, va alimenta o centra­
In ultima vreme, atît în revistele legătură cu cibernetica Intenţiile sînt Comanda în organismul uman este îi „descarcă" conştiinţa, o „eliberea- 70—100 metri şi detectează re­ lă hidroelectrică. dapesta Sn I96G.
cu profil specializat, cit şi in presa mult mai modeste şi anume : să mar­ dată de creier insă pe bază de zâ“ de o serie de acţiuni mărunte giuni unde ulterior prospecţiunile • Regiunile din sud-estul State­ • Potrivit statisticilor Centrului
cotidiană au apărut iot mai multe cheze liniile prin care cibernetica informaţie. Jieglarea reacţiilor de dîndu-i posibilitatea să dirijeze ac­ în adtncime sc pot dovedi rodnice. lor Unite au fost recent invadate naţional cinematografic din Franţa,
articole şi studii despre cibernetică îşi interferează sfera cu procesul de către centrul de comandă (creierul) ţiunea în ansamblu şi în conformi­ • Acum ciţiva ani au fost lan­ de aşa-numitele „furnici dc foc”, Japonia este cea mai mare ţară
şî despre aplicaţiile ei în diferitele invăţămînt şi să sublinieze in ace­ se face în raport cu acţiunile şi si­ tate cu scopul propus sate pe piaţă cu o publicitate zgo­
domenii ale activităţii umane. Din laşi timp aportul acesteia (al ciber­ tuaţiile exterioare concrete iar a- motoasă pasta dc dinţi, cliewing- a căror înţepătură provoacă o pa­ producătoare de filme din lume. In
materialele publicate, cît şi din lu­ neticii) la procesul de optimizare a cestea sînt făcute cunoscute prîn- 3. Mecanismele gum şi chiar pingele, ţesături cu... ralizie instantanee la om şi la ani­ 1963 s-au turnat In Japonia nu
crările mai voluminoase despre ci­ învâţămmlului. Acest lucru poate fi tr-un sistem de trasmitere a Infor­ clorofilă. Doi medici americani au male. mai puţin de 363 filme. Pe locul
bernetică se poate descifra ideea de util, credem, atît cercetătorilor din maţiei. Acest sistem îl constituie la procesului arătat recent că clorofila nu este • Medicii afirmă că majoritatea doi so situează India cu 298 filme.
bază — care a fecundat de altfel în­ domeniul psiho-pedagogiej, cit şi om totalitatea căilor aferente, a lipsită de pericol. Administrată
săşi cercetările iniţiale care au ge­ practicienilor, educatorilor. nervilor senzitivi. In maşinile auto­ de învăţămînt unor şoareci tineri, sărurile de clo­
nerat această ştiinţă — r.î anume că, mate informaţia se transmite prin rofilă provoacă tulburări muscu­
prin aplicarea ciberneticii In activi­ dispozitive speciale, care îndeplinesc Dar nu numai acţiunile motorii lare.
tatea omului, randamentul acestuia 2 . Omul şi maşina aceeaşi funcţie ca şi sistemul ner­ ale omului se automatizează, ci şi • Noile analize speclrografice pe
cieşte în mod vertiginos atît sub vos la om. planeta Marte, efectuate dintr-un
raport cantitativ, cît şi calitativ. Pentru a înţelege mai bine aceste Dar comanda nu se poate reduce procesele lui psihice : percepţia, me­ balon aflat la mare înălţime, con­
chestiuni, ne vom îngădui sâ re­ moria, atenţia, imaginaţia şi chiar firmă prezenţa apei In atmosfera
amintim definiţia acestei ştiinţe (ci­ numai la transmiterea informaţiei de limbajul. Această comportare „ma­ planetei Marte. Proporţia de apă,
la centrul de comandă (creier) la
1. Omul îşi sporeşte bernetica) dată de însăşi fondatorii organul de execuţie. In realitate pro­ şinală" (automată) a omului în di­ mult mai redusă decît în atmosfera
ei şi anume : cibernetica este ştiin­ cesul este mult mai complex. $i a- ferite activităţi, permite posibilita­ terestră, ar permite totuşi existen­
mereu forţele ţa comenzii şi controlului in maşini eeaslâ complexitate este determinată tea transcrierii legilor activităţii ţa unor organisme vii.
şi în organismele vii. Din insăşâ mo­ de însăşi complexitatea şi variabili- nervoase superioare în formule ma­ • Unul dintre cele mai mari e-
De altfel, din cele mai vechi tim­ dul de formulare a definiţiei se poa­ ta tea vieţii. Pentru ca actul comen­ tematice, exacte. $i aceasta este ele­ venimente ştiinţifice din ultimii ani
puri omul s-a preocupat să-şi uşu­ te desprinde ideea de bază a ciber­ zii să fie adecvat, pentru ca orga­ mentul esenţial care creează posibi­ a fost capturarea, în Oceanul In­
reze munca. In acest sens a domes­ neticii şi anume aceea a analogiei nul efector sâ poată acţiona în mod litatea aplicării ciberneticii la om, dian, a mai multor exemplare de
coclacanthus, specie care se cre­
ticit animalele, a descoperit focul, dintre activitatea omului, ca orga­ corespunzător în situaţii modificate respectiv la procesul de învăţămînt,
a inventat roata şi alte nenumărate nism viu, şi activitatea maşinilor. este necesar ca la centrul de co­ deoarece procesul de învă(ămint dea dispărută de mult timp şi care
mijloace tehnice. Condus de această Această aivjlogie constituie, credem, mandă sâ sosească ştiri şi de mo­ poate fi considerat, din punct de ve­ reprezintă prima fază a transfor­
mării peştilor în reptile. Exempla­
dorinţă, a perfecţionării muncii, o- cheia de boltă a ciberneticii, princi­ dul în care se execută comanda. Or­ dere cibernetic, un sistem dc co­
mul a pus în slujba sa numeroase piul ei esenţial. ganismul uman are şi un asemenea mandă şi control. In şi prin proce­ rele pescuite erau însă numai de
maşini din cele mai variate. El a Care au fost elementele care au mecanism numit conexiune inversă sul de învătămint se realizează sex masculin. Recent a fost Insă
făcut ca mîinile şi picioarele sale să dat posibilitate ciberneticienilor să sau aferentaţie inversă. Acest prin­ transmiterea cunoştinţelor, formarea capturat şi primul coelaconthus fe­
devină de mii de ori mai puternice, stabilească analogii între om şi me­ cipiu al reglării pe baza conexiunii priceperilor şi deprinderilor şi dez­ melă. Studierea ei va da probabil
şi-a sporit puterea văzului şi acui­ canismele neînsufleţite ? inverse este comun şi maşinilor ci­ voltarea proceselor psihice. Iar a- răspuns la multe probleme rămase
tatea auzului. Pe măsură ce a dez­ Cercetind legile comune pentru bernetice. Un asemenea mecanism ceastă transmitere şi formare poa­ pină acum nerezolvate.
voltat ştiinţa Şi tehnica el a pus-o mecanisme şi pentru om s-a putut cibernetic va face atitea mişcări cîte te fi dirijată, după sistemul de co­ • Doi medîcj sovietici, Liventsov
In slujba sa, a semenilor săi şi in sluj­ constata că atît organismul uman, cît vor fi necesare pentru ca să efec­ mandă şi control. Aplicarea cunoş­ şi Abrikosov, li adorm pe pacienţi
ba progresului, realizind astfel ade­ şi maşina funcţionează ca un sis­ tueze corect şi complet, adică adec­ tinţelor ciberneticii ia procesul de făcînd să treacă prin creierul lor
vărate „minuni*' cu ajutorul maşi­ tem, format din mai multe elemente vat o acţiune învătămint constă in dezvăluirea şi un curent alternativ de slabă frec­
nilor. Pe drept cuvînt secolul a) care se corelează între ele. Corela­ Un alt element comun maşinilor cunoaşterea legilor cz.re stau la baza venţă. Noua metodă va fi folosită
XVIII-lea şi al XlX-lea au fost con­ ţia în organismul omului se reali­ cibernetice şi organismului uman dirijării transmiterii cunoştinţelor
siderate secolele revoluţiei industria­ zează prin intermediul sistemului este automatizarea. Este îndeobşte şi dezvoltării proceselor psihice şi
le, ale revoluţiei tehnice. In secolul nervos, iar în maşini prin angre­ cunoscut că omul spre deosebire de în formularea lor matematică. Campionatul mîncătorilor
nostru însă asistăm la o altă revo­ naje, legături electrice, tuburi elec­ maşină acţionează conştient, gîndit, Faptul că invăţămîntul constituie
luţie, de dala aceasta in sfera mun­ tronice etc. în conformitate cu un scop în prea­ o formă de comandă şi control per­ de usturoi
cii intelectuale. Dacă în secolele pre­ Comanda este un alt element co­ labil stabilit. Dar nu întreaga acti­ mite să considerăm legile dirijării
cedente omul şi-a prelungit forţa mun maşinilor şi organismului vitate a omului se desfăşoară con­ didactice ca un caz particular In localitatea Arleux (Franţa) se orga­
miinilor ş»i picioarelor, deci forţa .fi­ uman. In organismul nmao comanda ştient In afară de funcţiile fiziolo­ al legilor generale ale comenzii nizează în fiecare an o festivitate în
zică in general, în zilele noastre el este dată de către creier. In maşini gice (respiraţia, circulaţia, digestia şî controlului. Bineînţeles, insă, că cinstea principalei culturi a regiunii :
îşi prelungeşte forţa creierului. $i comanda este dată de către om Pe etc.) mai există o serie de mişcări teoria învăţării nu poate fi redusă usturoiul. Punctul culminant îl consti­
aceasta, cu ajutorul ciberneticii şi măsura dezvoltării ştiinţei şi tehnicii pe cai e omul lesăvîrşeşte „automat*, la cibernetică, deoarece învăţămin- tuie un campionat al mîncătorilor dc us­
al maşinilor cibernetice. Iar Invăţă- au apărut Insă maşini cu mecanis­ adică fără participarea directă a tul are obiectul său specific, trăsă­ turoi deschis concurenţilor între 18 şi 98
mintul cibernetic este una din pîr- me care îndeplinesc funcţia de co­ conştiinţei ; acestea sînt diversele de­ turile şi legile sale specifice. Deci de ani. Campionatul cuprinde două eta­
mandă în locul omului Acestea sînt prinderi, care sînt componente au­ nici analiza cibernetica a proce­
ghiile principale prin care se reali­ pe. Proba eliminatorie constă în a mîn- I N D 1 A : In parcul Kamala Nehru din Bombay a fost construită de că-
maşinile automate Aceste maşini cu tomatizate ale activităţii omului. Da­ sului de învăţămînt nu poate duce ca în minimum de timp posibil, o farfu­
zează această prelungire a forţei sisteme de autocomandâ se numesc torită asemănărilor lor cu mişcările la lichidarea cuceririlor didacticei rie plină cu usturoi curăţat, iar finala irc un arhitect indian o clădire originală, prima casă-cizmâ din lume, pe care
creierului. macini cibernetice. Iată deţ:i că a- maşinilor ele sînt denumite, une­ clasice ci la interpretarea lor în lu­ obligă concurenţii să înghită în 10 mi­ mulţi o găsesc frumoasă. Ea serveţte drept locuinţă, grădinarului, iar vizitatorii
Conţinutul acestor rînduri nu in­ ceste maşini au un alt element co­ ori, „mişcări maşinale". Automatis­ mina teoriei cibernetice. nute maximum de usturoi posibil. o folosesc drept turn de obsorvaţie. Casa arc 12 metri înălţime ţi în interior, o
scară în spirală.
tenţionează şi nici nu pretinde să mun cu organismul uman, auto- mul şi deprinderea joacă un rol ION DRAGAN Premiul? O provizie pe un an dq IN FOTO : Vedere de exterior a casei originale din parcul Kamal.vNehru
pună în circulaţie vreo idee nouă în comanda. foarte important in viaţa omului. Ele lector universitar usturoi.. din Bombay.