Page 46 - 1964-10

Faq. 2
Drutul socialismului Nr. 3046

' - n '
Cu rilepl comemorării a 75 de ani
de i moartea fui Ion Creangă COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA
■■■ -.
La Edţa pentru literatură sc pregă­ re semnează şi un amplu studiu intro­
tesc douberări care vor apare cu pri­ ductiv. angajează muncitori calificaţi în următoarele meserii:
JKw sy j u •* lejul comorârii 3 75 de ani de la Ion Creangă este unul dintre cei mai
moartea arclui povestitor romîn Ion
Creangă. populari scriitori din ţara noastră. Intre — strungari; macaragii;
1944-1964, din creaţia lui au apărut 142
Sc întoţjte o ediţie revăzută a mo­ titluri în peste 4.227.000 oxemplare. Nu­ — frezori;
V:Ă * ^ nografiei Creangă de George Căli- mai în cursul acestui an, cele 6 titluri — lăcătuşi;
ncscu, tipij pentru prima dată în
........... _ •'J*?*. 1938. Se a. de asemenea, sub tipar un apărute în diferite edituri au fost trase — ra botori; — zidari şamotori;
volum de 'umente întocmit pe baze în peste 460.000 exemplare. Pînă la sfîr-
strict Ştiinţe, bogat ilustrat cu un nu­ ţitul anului vor mai apare alte 6 titluri, J — electricieni; — sudori
măr marc (^produceri în facsimil, vo­ din care unele ci în limbile maghiară,
lumul prezi ,ictc şi documente — în germană şi sîrbă. De asemenea angajează contabil principal j
cea mai malarie inedite — privitoare Marele povestitor romîn este mult
la fnmilia storului, viaţa, activitatea preţuit şi peste hotare. In ultimii 20 de precum şi muncitori necaiificaţi şi paznici.
şi relaţiile l»u contemporanii. Ediţia ani opera lui a fost tradusă în peste 20
este îngrijită. Gbcorghc Ungurcanu, de limbi.
directorul Aiclor de stat din Iaşi, ca­ ____ (Agerpres) Condî)ii(e de angajare sm f: să aibă vfrsta îm ­
plinită de 18 ani.

ELEV IN PRACTICĂ Pentru cei necăsăforiji se asigură locuinţă.
Inform aţii suplimentare se prim esc la C. S. H.
Elevii claselorvi! de la Şcoala gene­ şi terenul, rotaţia elevilor la lucrări, du­ — serviciul personal, telefon 2531, 2532, 2533, In­
rală de 8 ani dVorţa, raionul llia, au pă particularităţi de virstă şi individuale.
efeotuat practt agricolă în cadrul De asemenea, am dat elevilor însărcinări fe rio r 42, unde se adresează cererile şt autobiografia.
G.A.C. din Sîrl^elc două săptămîni cu caracter de conducere a diferitelor
de practică au c^tuit pentru elevi un lucrări, bineînţeles nu permanente,
e B a w e B prilej dc vcrific.\ cunoştinţelor acu­
mulate la clasă, tnbogăţire a occstor In general, la toate lucrările am su­
cunoştinţe, spor interesul elevilor bliniat necesitatea protecţiei muncii, în
pentru munca în icultură şi dragos­ scopul evitării accidentelor ; am ţinut e-
Noua construcţie a şcolii din comuna Buruiene, raionul llia, asigură copiilor ţăranilor muncitori de vîdenţa rezultatelor în carnetele de prac­ PROPUI ŞCOLAR ti. H CUCI»
aici, condiţii optime de şcolarizare In fotografie : Vedere a şcolii din comuna Buruiene. tea lor faţă de £<dăria colectivă. tică, prezente la fiecare elev.
Pentru ca în 7.\\\c practică să obţi­
nem rezultate cît roune, împreună cu Urmărind zi de zi lucrările practice,
nm constatat ca mulţi elevi sînt buni or­
consiliul de condu a| G. A. C-, am ganizatori, şi că toţi s-au integrat P rim e şte în s c rie ri la şco a la teh n ică de p e rso n a l
Peotr&i o taeă firăsiire a animalelor planificat din timpurile agricole, la repede şi cu uşurinţă în acţiunile teh n ic ş i la şco a la teh n ică d e m u n cito ri cu în a ltă
care urmau să pH e elevii. Am ţi­
dîn cadrul practicii agricole Amintesc
nut seama ca accştiitreacă în timpul
practicii la lucrări Viai variate şi, pe doar cîţiva dintre aceştia : Sorea Ioan, c a lific a r e p în ă în se a ra z ile i d e 24 1964.
cît posibil, în cît multe sectoare. Cozma Augustin, Petrcscu Valentina şi
Pîtric Viorcl.
Se primesc absolvenţi oi şcolii
în perioada de stabulaţie depus multă conşiiinjiate în muncă, tre au ajuns să cunoască bine lucrările certificat de 11 clase. medii cu diplomă de maturitate şi i
încadraţi în brîgăacchipc, elevii nu
In zilele practicii elevii şcolii noas­
dovedind disciplină, jicie şi deprin­
dc recoltare şi depozitare a produselor LA ŞCOALA TEHNICĂ DE PER SONAL TEHNIC,
deri practice. La înc4%j activităţii de agricole şî să-şi aducă o frumoasă con­ se pregătesc in meseria de :
Efectivul de animale proprietate In afară de fînuri, ţinînd seama de bilit colectiviştii care se vor ocupa practică am făcut - , o vizita la tribuţie Ia efectuarea lor, fiindu-lc de
obştească al gospodăriei colective rolul stimulativ pe care-l au asupra de prepararea furajelor cu ajutorul diferite sectoare ale bdărici. un real ajutor în formarea lor ca viitoa­
idin Cîrbova a sporit an de an. In producţiei animaliere nutreţurile su­ acestor tocători şi la moara cu cio­ In cadrul fiecărei -jri practice, re cadre pentru agricultura noastră so­ — Tehnician mecanic maşini-unelte şi scule;
prezent sectorul 2ootehmc cuprinde culente, am asigurat peste 1000 cane. înainte de a trece p»u-zis la efec­ cialista sau la locul (or în producţie.
493 bovine, din care '103 vaci cu tone de astfel de furaje Sortimen­ la calculul balanţei furajere am tuarea ci, făceam, la j de muncă — Tehnician electromecanic maşini şi utilaje;
lapte, 1.160 ovine, un însemnat nu­ tul de suculente este alcătuit din constatat că am realizat o producţie respectiv, un scurt îrv;aj privind NICOLAE MOTORGA
măr de porci şi păsări Concomitent peste 500 tone nutreţ murat, 300 de furaje cu aproape 50 Ia sută mai conţinutul lucrării, unt ş’, materia­ profesor de agricultură (a Şcoala — Tehnician construcţii de maşini
cu creşterea numărului de animale, tone sfeclă furajeră, 300 tone bor­ mare faţă de anul trecut. Acest lu­ lele pe care le folosim,,',nd cultura generală dc 8 ani Vorţa
în atenţia consiliului de conducere hot, cartofi şi morcovi furajeri etc. cru ne va permite ca pe întreaga raionul llia Examenul începe în ziua de 25. X. 1964 orele 8 dimineaţa.
al G.A.C. a stat şi preocuparea pen­ Posibilităţile de sporire a cantităţi­ perioadă de stabulaţie şi pînă Ia re­
tru asigurarea unor condiţii cit mai lor de furaje suculente nu sînt însă colta de furaje din anul viitor, să LA ŞCOALA TEHNICA DE MUNCITORI CU ÎNALTĂ CALIFICARE
bune pentru hrănirea şi adăposlirea epuizate. Prin valorificarea resurse­ asigurăm o hrănire corespunzătoa­ se pregătesc în meseria de : ,
acestora, în vederea obţinerii unor lor de care mai dispunem, îndeo­ re, diferenţiată a tuturor categorii­ Inovaţii la R. U. M. Petroşani
producţii şi venituri tot mai sporite sebi prin însilozarea cocenilor în
din sectorul zootehnic. amestec cu porumbul cultivat în lor şi speciilor de animale. In felul La U.R.U.M. Petroşanişvitaţii i- — Electricieni întreţinere agregate mecanizate
Analizînd modul cum se realizea­ mirişte ş* cu colete $î frunze de sfe­ acesta sîntem siguri că vom realiza novatorîlor i se acordă o «Uită aten­ antecalcnlata a economiilor ce se vor automatizate.
realiza de pe urma inovaţiilor aplicate
ză sarcinile stabilite în sectorul zoo­ clă, ne-nm propus să mai realizăm producţii tot mai ridicate în sec­ ţie dîn partea întregului co^ c a ur­ sc ridică la 91.000 le».
tehnic se constată că prevederile peste 200 tone suculente. torul zootehnic. mare a sprijinului pe care Aetul teh­ Printre inovaţiile aplicate amintim : Fără examen de admitere,
planului de producţie se înfăptuiesc In vederea echilibrării raţiilor, nic îl acordă inovatorilor, i începu- „Dispozitiv de îndreptat cabluri de oţel înscrierile se fac zilnic între orele 7— 15.
cu succes. Astfel, la producţia de ne-am preocupat cu grijă şi de asi­ GH. CRĂCIUN iui acestui an şi pina in Rombiie pentru maşinile de extracţie" care apar­
lapte pînă Ia 15 octombrie se va gurarea concentratelor. Pe lîngâ tâ- preşedintele G.A.C, Gîrbova te., au fost înregistrate un jr j e 32 ţ|ne tov. Ion Ludinaş, maistru modclier, Alte informaţii se pot lua de la secretariatul şcolii, telefon 931,
inovaţii dîn care 19 sînt aplt jar rcs_
Juliu Vîjnovscbi şi Francisc Gurea mo-
realiza peste 95 la sută din cantita­ iiţele primite pentru laptele predat raionul Sebeş experimentaia|oaica detieri.
tea anuală planificată, ceea ce în­ la I.C I.L., asigurăm 300 tone po­
seamnă că pînă la sfîrşitul lunii, se rumb boabe, 10 tone de ovăz şi orz,
vor depăşi prevederile planului pe 14 tone mazăre ele. Mazărea care
întreg anul la acest produs. Rezul­ este un furaj bogat în proteine se ŞCOALA TEHNICĂ FINANCIARA CLUJ
tate satisfăcătoare s-au înregistrat şi va folosi în hrana animalelor puse
la celelalte categorii de animale De la îngrăşat. Pentru a înlătura pier­
pe urma valorificării produselor de derile calitative, o mare,'câhlilafe de strada 1 Mai nr. 19, telefon 3136
Origină animalieră pînă acum am fi nu ii s-au depozitat în podul graj­
obţinut aproape 500 000 lei, ceea durilor, iar fibroasele ce vor fi fo­
ce reprezintă peste 40 la sută din losite în hrana oilor s-au clădit în în sc rie a b so lv e n ţi a i ş c o lii m e d ii (c u ş i f ă - v
totalul veniturilor băneşti realizate şire în apropierea saivanului de oi. - ră exam en de m a tu r ita te ) la s p e c ia lită ţile :
de către G.A.C. O atenţie deosebită acordăm în­ j
Toate acestea sînt o urmare fi­ lăturării risipei de nutreţuri. In a- -■'••ic* r
rească a preocupării susţinute pen­ cest scop, după recoltarea fînuri­ m a t v m i — contabili pentru finanţe-credit;
tru o hrănire corespunzătoare a ani­ lor, nutreţurile fibroase au fost cîn-
f§ g .
malelor în tot cursul anului. Consi­ tărite şi înregistrate, iar apoi s-au «îr ? '• U..L i — contabili pentru industrie, construcţii şi transporturi;
liu! de conducere al G.A.C. avînd predat şefului de fermă 11ie Nede-
sprijinul şi Îndrumarea organizaţiei !ea. La rînclul său, el a repartizat S e p rim esc b ă ie ţi şi f e t e în tre 17-25 d e a n i.
de partid, a acordat o atenţie deo­ furajele pe îngrijitori, avînd în ve­
sebită sti îngeri i şi conservării în dere efectivele de animale pe care agp tj 1 * r- înscrierile se fac zilnic între orele
bune condiţii a întregii producţii de le îngrijesc şi potenţialul de pro­ I U -• • ' 7-15 pînă în preziua examenului.
furaje. Datorită unei judicioase or­ ducţie al acestora. Tot în vederea >r. - «s
ganizări a muncii în cadrul brigă­ înlăturării risipei, pentru fiecare '■Ml iî'jgl . Examenul de admitere se ţine
zilor şi echipelor, s-a reuşit ca re­ grajd am procurat cîte o tocitoare Printre noile construcţii social- între 25-31 octombrie 1964 şi se dă Ia;
coltatul fîneţelor să se facă fără mecanică pentru rădăcinoase cu aju­ culturale ridicate in comuna AU
pierderi cantitative şi calitative. Ast­ torul căreia vom prepara nutreţu- moşul Mare, raionul Alba, se nu­
mără şi dispensarul medical Aici, — limba romînă şi ,
fel, au fost strînse 600 tone fînuri nle administrate în hrana bovinelor oamenilor muncii li se asigură o
paturale, de trifoi, lucerna şi otavă. 5i porcinelor. De pe acum am sta­ asistenţă medicală calificată. A J i l N SB> \ materia din clasele

(la matematică se cere mate­
G E O A G 1U - S T R Ă V E C H E MIERCURI 14 tQMBRIE 1964 ria de la secţia umanistică).

C I N EMA ns; 21,50 Muzica uşoară, 22,15 Mu­ Şcoala are cămin, cantină şi bibliotecă
A Ş E Z A R E B A LN E A R Ă DEVA: Viaţă particulară — cîne-,_ ,r
ia dc dans.
matogmu) Aventura de^DGRAMUL M5 Cintă corul bine înzestrată.
r^nmbluhu
O 01 MaU.i::
Sub stapînirea romană, băile cu iz­ Ia mic2u) „Patria , f (imbiutni „Ciocîfîu"; 9,03 Melodii
HTU*a,cî
,Ai ta" ; im ivcj^/\ini :
“
voare calde, cum sînt cele de la Călan, „m ia nrxn^rlcATvit Cin<T i_a straoa • ’ Muzică uşoară; 14,40 Durata cursurilor este de 2 ani.
.‘T’
PETROŞANI :
La
strada..^;. ; ,
M£ ic3’ dc cs.
Recent a sosit la redacţia ziarului I numite Âquae (Ape), ca şi cele dc la — cinematograful „Republica"; Sluj-l ' ^ 1 > l1"*0 Muzica dc cs-
R ă sp u n s ia o scriso a re nostru o scrisoare trimisă de un 1 Gcoagiu, iau o mare dezvoltare. Şî u- i i i o fnllll i 11 D,n foişorul muzical al
grup dc oţelaii de la Combinatul | nole şi altele, situate pc drumul prin­ bric" ; LUPEN1 : fntre maiuri - ci- P;1trjei — melodii din Oîtc Inform afii suplim entare de la secretariatul şcolii.
s o s ită ia re d a c ţie siderurgic din Hunedoara Grupul i cipal ce conducea de la Uîpia Traiana — ncmaiogmful „Cultural" ; ALBA IU- 12,15 De toate pentru toţi; 12,45
________________________________de oţelari. care a făcut o vizită la (l Sarmizegetusa — pc Strei în jcs, pe LIA : Undc-î generalul — cinemato­ tuni din opereta „Valea dc au«"
. ,, ____ , ___
staţiunea balneară din Geoagriu-Băi, ne roagă să solicităm tovarăşului I lingă staţiunea balneară dc ia Călan, graful „Victoria" ; Fără teamă şt re­ jnaevski; 13,30 „Ciht pentru ti-
dr. Octavian Floca, cîteva explicaţii privind trecutul istoric al acestei sta- { apoi pe Mureş, pe la cea de ia Gcrmi- proş — cinematograful „23 August" ; - muzică uşoara; 14,00 Pagini
ţiuni şi despre urmele antice sesizate in jurul actualelor băi. Redăm » sara, cran mult cercetate în antichi­ SEBEŞ : Pagini dc istoric şi Romînia tralc din opere; 14,30 Muzică
mai jos răspunsul tovarăşului O. Floca. tatea romană. orizont ’64 — cinematograful „Pro­ «ră; 15,05 Piese interpretate tic OROPSII ŞCOLAR PETROL CHIMIE
gresul" ; Fata din casa roşie — cinema­ *; 15,30 Muzică uşoară interpre-
Localitatea principală dc la Geimî-
sara, unde există şi un castru militar tograful „Sebeşul" ; ORĂŞTIE : Cci Ş orchestre dc coarde; 16,30
roman şi o întinsă aşezare civilă, sc doi care au furat luna — cinematogra­ ^ de dragoste şi jocuri populare; TIMIŞOARA
întrebarea pusă de grupul dc mun­ o aşezare în hotarul actualelor locali­ află în faţa Orăştiei, nu departe dc ful „Flacăra" ; HAŢEG : Comoara Ani îndrăgit o melodic" — c-
citori dc Ia Hunedoara ziarului „Dru­ tăţi Geoagiu şi Cîgmău, care in anti­ Geoagiul de Jos. Dc această aşezare din din lacul de argint — cinematogra­ {dc muzică uşoară rîinînească;
mul socialismului", de a informa asu­ chitate îngloba în siile şi aşezarea bal­ lunca Mureşului ţineau şi băile cu a- ful „Populai" ; BRAD : Gol printre %fizică populară interpretată de
pra originii străverhi a staţiunii bal­ neară, avem însă din perioada romană pcle termale dc la Geoagiu-Băi. Pînă lupi — cinematograful „St. toşîc" ; Lvuţu şi Tony Iordachc; 19,45 re c ru te a ză
neare de la Gcoagiu, ca şî asupra ur­ a Daciei. De fapt, în tradiţia populară azi se păstrează şi e vizibil, practicabil C. .rice din operete; 20,15 Şcoala
— - - - - -
melor arttice Sesizate în jurul actua­ a rămas pînă astăzi un loc în hotarul S1MERIA : Stolul captiv — cinemato­ 21,15 Muzică instrumentală; candidaţi pentru şcoala tehnică de muncitori calificaţi.
lelor băî, stih a unor monumente în satelor amintite numit „Cetatea Uria­ chiar pc uncie porţiuni, drumul vechi graful „Mureşul". 2 21’tîni din muzica Renaşterii :
roman care lega aşezarea din valea Mu­
piatră păstrate aici, ni sc parc pe cit şilor". Lucrările agricole făcute sute de reşului cu staţiunea balneară. Despre Ma VIC V.UUUIO Montevcrdi; M E S E R I A :
de Claudio
de logică, pe atît de semnificativă. So­ ani dc-a rîndul cu adus la suprafaţă ^2,V.ică uşoară; 22,45 Piese co-
licitarea unor explicaţii înlr-o aseme­ diferite materiale arheologice — cera­ importanţa de atunci a băilor şi a in­ R A D I O ra A Muzică de dans.
nea problemă, denotă preocuparea şi mică, ţigle şi cărămizi, monede, mor­ tensei lor vizitări ne vorbesc numeroa­ ° dc ştiri şi radiojurnale: — operator sinteze organice
sele urme — vechi edificii, bazine pen­
dorinţa excursioniştilor de a cu­ minte, monumente sculpturale, stalul 5’00' 7,00; 10,00; 12,00; 14,00;
noaşte cît mai bine locurile pe care le şî inscripţii, precum şi urmele unor tru băi, monumente sculpturale şi in­ PROGRAMUL !: 5,06 „Pc ogo.v 16>0|00; 20,00; 22,00; 23,52 C O N D I Ţ 11:
cursul
scripţii etc. — descoperite, în
vizitează, dc a sc lanţuri asupra unor construcţii din piatră. Această „cetate'*, rele patriei" — program de cîntece fi (prol 1); 900- 1 1 ,00: 13,00;
constatări proprii, făcute în timpul lor a cărei amintire s-a păstrat în popor timpului, chiar pe locul actualelor in­ jocuri; 5,40 Muzică populară; 6,10 15>00i: 19,00; 21,00; 23,00; 0,52
liber. numai sub forma unor poveşti, nuilt stalaţii balneare. Dintre monumentele Mici piese instrumentale; 6,30 Muzică (Pro§IÎ). — a b so lv e n ţi a i şc o lilo r m e d ii eu sa u f ă r ă
uşoară; 7,06 Piese de estradă;
aflate aici, şî păstrate în ■incinta băi­
7,30
In căutarea unei explicaţii cît mai lă­ răspîndite în părţile locului, cu fete dc lor sau în Muzeul raional din Orăştie, Sfatul medicului — CistiLcîc ; 7,45 Mu­ d ip lo m ă de m a tu rita te . V îrsta în tre 17-25 an i.
muritoare la întrebarea pusă, vom împărat, ce stăpîncau peste uriaşi, nu amintim grupul statuar, executat în zică uşoară; 8,06 Melodii populare ;
porni dc la menţionarea, şi cu acest c alta decît Germisara de pe vremea piatră de marmură, renrezentind pc 9,00 Muzică din operete; 10,03 Teatru I E V I Z W N E Candidaţii reuşifi prim esc bursă pe foaiă durata
prilej, a importanţei deosebire a regiu­ romanilor. Dar iată că acest nume to­ Aesculao şi Hvgcea. zei ai sănătăţii, ale şcolarizării fn sumă de 315 lei lunar.
nii hunedorene în ce priveşte păstra­ ponimic, Germ ilara, pe care romanii căror imagini simbolizează pînă azi la microfon „Năpasta"; 11,17 Muzică ’Mri'e Olimpice — Tokio,
rea urmelor de două ori milenare, le­ l-au împrumutat de la localitatea ante­ uşoară; 11,30 Interpreţi aî muzicii in­ 1964. Durata de şcolarizare este de 2 ani.
gate de existenţa pc aceste meleaguri rioară, cucerita dc ei, conduce la con­ ştiinţa farmaceutică fi medicală ; o in­ strumentale; 12,03 Program de valsui"i;
a băştinaşilor daci şi a cuceritorilor ro­ cluzia existenţei aici a unei aşezări mai scripţie ridicata de către P. Furius S.v 12,45 Cîntă orchestra dc nuizică popu­ Eu\ m eteo ro lo g ic A C T E L E N E C E S A R E :
mani. Căci la aceste vremuri îndepăr­ vechi, dacice. învăţaţii istorici şi fi­ turninus, guvernator al Daciei pe In lară a Filarmonicii dc stat din Ora­
tate 11c conduc vestigiile prezente pînă lologi sînt de acord cu originea tra- anul 161 e h., care, venind dc la Ulpia dea; 13,00 Concert dir\ opere; 14,10 :TRU 24 ORE — c e r tific a t de n aştere, c o p ie le g a liz a tă ;
azi în hotarul actualei localităţi Gcoa- co-dacică .1 acestei denumiri. Germ Traiana la izvoarele termale de la Gcr- Muzică distractivă interpretată de fan­ VrcrVnbătoarc, cu cerul mii
g'u Mai mult chiar, la Gcoagiu, <i (cald), sara (apă), înseamnă „apă caldă", nmara, pentru a-şi căuta de sănătate, fară; 14,30 Roza vîntitrilor; 15,00 mult ijînj vor cădea ploi sub — d ip lo m ă de m a tu rita te sau a d e v e rin ţă d e p r o ­
în hotarul din jurul acestei comune, au denumire determinată dc izvoarele ter­ dedică monumentul zeului Aesculap, ca Din muzica popoarelor; 16,10 Arii ce­ m o va re a 11 c la s e ;
fost constatate urme ale societăţii 0- male de la actualele băi Gcoagiu. mulţumită pentru însănătoşirea sa şî lebre din opere; 16,40 Concert dc mu­ formă Vîntul va sufla potri­
meneşti aparţînînd sfîrşitului epocii a „Izvoarele cildc" de la Gcoagiu au alrde. zică uşoară; 17,15 Emisiune literară; vit dinj| sud-vest, cu intensifi­ — a d e ve rin ţă p riv in d sa la r iz a r e a p ă r in ţilo r ;
doua a pietrîi (neolitic), circa 2.000 fost cunoscute şi folosite, aşadar, cu Acesta este, desigur, foarte pe scurt, 17,50 Scurt program interpretat dc cări dinxemperatura aerului va — c e r tific a t m ed ica l (a n a liz a ş i ra d io -
de ani înaintea erei noastre, formate peste două mii de ani în urmă dc daci, istoricul aşezării balneare dc la Gcoa- pianistul Dan Grigore; 18,05 Cîntă scădea s Ziua va fi cuprinsă în­
d:n unelte dc piatră şi, mai ales, cera­ localnicii de atunci ai acestor ţinuturi. giu, istoric dîn care rezultă nu numai Maia Kristalinskaia — muzică uşoara; tre 14 $w|e, *,ar noaptea între 5 sco p ie p u lm o n a r ă );
şi 10 g«i
mică caracteristică acestor vremuri Strămoşii daci, după cum vom vedea, vechimea băilor, ci şi prezenţa în a- 1S,15 Fapte dîn întrecere; 18,30 Pro­ — cerere de în scriere.
străvechi. Desigur că, chiar şi în acele ca şi romanii de altfel, sc foloseau dc ceste locuri a strămoşilor n o ş t r i gram muzical pentru fruntaşi şî evi­
timpuri, izvoarele termale de la Gcoa- proprietăţile curative şi terapeutice ale daci. cci caic au dat prima denumire denţiaţi în în i rece rea socialistă; 19,00 p e n ^ i m a t o a k e l e înscrierile se tac pînă în ziua de 25 octom brie 1964.
giu-Băi au existat ca formaţie şi feno­ izvoarelor şi, fără îndoială, că acest staţiunii, Pumind-o. dnpă izvoarele Jurnalul satelor; 19,20 Muzică dc ZILE
men natural, dar în ce măsură au fost loc era un punct de atracţie şi de pe­ termale de aici, Germisara — „Apa dans; 20,30 Noapte bună, copii: Po­
folosite de omul comunei primitive, e lerinaj, cu sanctuare unde se venerau caldă". Vreme,jfavorabilă ploilor In f o r m a ţii su p lim en ta re la se c re ta ria tu l şc o lii
măi greu de precizat. anumite zeităţi protectoare ale acestor vestea „Mama"; 20,55 Muzică dc locale. Tt,ra variabilă. d in T im işo a ra ,S p la iu l P en eş C urcanul nr. 5.
Date ştiinţifice sigure privitoare la ape tămăduitoare. Dr. OCTAVIAN FLOCA