Page 47 - 1964-10

PflQ. 3
Nr. 3046 Drumul ao

In centrul prgocupărijor ----- Compl et are —

la o situaţie statistică

noastre: calitatea firelor Avem In fată o situaţie statis­ completăm această situaţie statis­ n-a existat organizaţie sau grupă

tică. In paginile ei sint cuprinse tică. In cadrul unei dricul//, aceşti de partid care să nu fi analizat şi
o mulţime de cifre mai vechi şi specialişti ai combinatului au re­ urmărit practic modul în care se
mai proaspete care se referă la latat nu numai cifre, dar şi o sea­ economiseşte cocsul. Iar pentru a
Nc-am obişnuit să găsim în magazine partid să ceară conducerii tehnice a în­ ne convinge şi mai mult de aces­
confecţii frumoase, de bună calitate, treprinderii să intervină operativ acolo evolufia producţiei de Ionică la Hu­ mă de (apte demne de consemnat.
Xrainicc, care sînt în măsură să mulţu­ unde s-au manifestat deficienţe. Eficien­ nedoara. In anii şesenalului pro­ Indicii de utilizare au crescut te afirmaţi. tovarăşul inginer Ion
mească pe cei mai exigenţi cumpărători. ţa muncii politice desfăşurată de orga­ ducţia furnalelor a crescut cu pes­ treptat, lună de luna, ajungind la Ionică, şeful serviciului planificare,
Dacă liniile elegaote ale noilor confecţii nizaţiile de partid în rîndurîle lucratori­ te 77 la sută. Indicii de utilizare ora actuală să depăşească preve­ ne-a furnizat cîieva date. Le re­
•depind de colectivele de muncă ale fa­ lor noştri, a îndrumării şi controlului a- — expresie sintetică a producti­ derile cu 63 kg de fontă pe metru dăm. La secţa a li-a furnale, con­
bricilor care le livrează comerţului, du­ supra conducerii tehnice a întreprinderii vităţi agregatelor — au săltat In cub volum util de furnal. Pe aceas­ sumul de cocs pe tona de lontâ
rabilitatea lor cade în sarcina noastră, a şi a conducerilor secţiilor s-a concreti­ această perioadă cu 27,7 la sută. tă cale. producţia de fontă a cres­ se menţne sub cel planificat cu
unităţilor producătoare de materie pri­ zat în îmbunătăţirea calităţii firelor. Apoi urmează la tind alţi şi alţi cut lată de plan cu 50.875 tone. peste 100 kg, iar la furnalul nr. 7,
mă — firele. De aceea, orgauizaţia de Au fost luni în care indicele dc calitate indicatori: scoaterea de metal din paralel cu ridicarea indicilor de
partid a întreprinderii „Viscoza“ din „extra plus prima" a fost nu numai în­ încărcătură, temperatura aerului in­ Sînt două cifre care completea­ utilizare la 1,253 kg pe metru cub
Lupcui şi-a pus în centrul activităţii sa­ deplinit, ci chiar depăşit, realizîndu-se ză situaţia amintită şi evidenţiază volum util, consumul de cocs a
le preocuparea pentru îmbunătăţirea 69 la sută îu aprilie şi 65,9 la suta în suflat, consumul de gaz metan, In acelaşi timp înalta eficacitate a
continuă a calităţii firelor. Planul mai. intensitatea de ardere a cocsului, întrecerii lumaliştilor pentru spo­ atins 721 kg pe tona de fontă. Este
M.T.O., întocmit la începutul anului de Dacă în general se poate afirma că în consumul de cocs. rirea producţiei de metal. un rezultat demn de eforturile co­
conducerea tehnică a întreprinderii, re­ acest an calitatea firelor produse Ia Ca o adevărată oglindă, situaţia Mai important însă e faptul că lectivului de la cel mai mare fur­
flectă această preocupare. Au fost pre­ „Viscoza" Lupeni s-a îmbunătăţit, dru­ cuprinde In cifre munca depusă realizarea acestei însemnate de­ nal al tării, rezultat ce nu-i depar­
văzute măsuri care să ducă la respecta­ mul calităţii n-a mers însă ascendent. de-a lungul cltorva ani de colec­ păşiri de plan s-a făcut concomi­ te de performantele realizate pe
rea parametrilor tehnologici, îmbunătă­ Cauzele sînt multiple, uncie din ele de tivele de fumalişti, cocsari, aglo- plan mondial.
ţirea controlului pe flux de producţie, natură obiectivă, altele, în majoritate, tent cu reducerea masivă a consu­
sporirea exigentei controlului de calita­ subiective. Au fost şi cazuri în care, din meratoristi, de Specialiştii combi­ mului de cocs Aşa cum subliniau Acţiunea de economisire a coc­
te pentru ca toate firele produse să se cauza ploilor abundente din staţia dc natului siderurgic. Ceea ce nu cu­ tovarăşii de mai sus, economisirea sului a dat roade deosebite. In
încadreze în indicele de calitate „extra filtrare a apei pentru spălare a venit apă prinde situaţia sînt realizările în­ cocsului a devenit o problemă de primele trei trimestre ale anului,
plus prima". Comitetul de partid a ur­ murdară, diminuînd calitatea firelor. A- registrate în ultima vreme, reali­ primă importantă în munca de s-au economisit 60.000 tone cocs
mărit îndeaproape felul în care sînt a- ceasta se datoreşte capacităţii mici a sta­ zări care, aşa cum am aliat la Hu­ fiecare zi a colectivelor. Organi­
plicate în producţie măsurile luate, ana- ţiei de filtrare. Dar, de multe ori, unii nedoara, constituie un pas serios zaţiile de partid Şi sindicale din Şi dacă trebuie să completăm
lizînd periodic rezultatele obţinute de lucrători care au rebutat fire s-au ascuns In muncă pe linia ridicării nivelu­ secţi au condus cu pricepere dez­ toate capitolele situaţiei statistice
colectivul nostru de muncă. în spatele acestei greutăţi obiective. Este lui tehnic şi a eficientei econo­ voltarea iniţativei „Să realizăm şi avem neapărat datoria să înscriem
Cunoscînd posibilităţile pe care le a- cazul să amintim că uneori, din cauza mice a producţiei de fontă. Tova­ acolo cifrele realizate de cocsari
vem, ne-am angajat ca în acest an lucrărilor de întreţinere şi reparaţii care sa depăşim angajamentul la fontă
să producem fire sintetice care să înde­ n-au fost executate în cele mai bune răşii llie Zamfirescu, director teh­ cu cocs economisit". La comitetul la capitolul „calitate", precum şi
plinească in proporţie de 64 la sută in­ condiţîuni a avut de suferit calitatea. nic şi Vladimir David, Oleg Bubtik, de partid al combinatului, din dis­ cele realizate de aglomeratorişti
dicele de calitate "extra plus prima". Un punct important în procesul de loan Dinu, Aurel Surdu, ingineri cuţiile purtate cu secretari ai or­ tot la acest capitol.
Pentru realizarea acestui angajament producţie a firelor, care influenţează di­ şefi la combinat ne-au ajutat să ganizaţiilor de bază, am aflat că AL. VASIU
comitetul de partid a orientat birourile rect asupra calităţii, este spălarea. Din
organizaţiilor dc bază ca în adunările ge­ constatările făcute reiese că nu întot­
nerale să analizeze periodic cauzele pen­ deauna se acordă atenţia cuvenita cură­ Electricianul Aurel Stingă, de la Atelierelntff ^ din Gurabarza,
tru care uneori firele nu se încadrează în ţării bărcilor dc spălare a bobinelor şi liind bine pregătit profesional, execută numper*" de bună ca­
indicele dc calitate. Organizaţii de partid spălării propriu-zise. Aş vrea *5 citez în litate. . T O A V A A T E N T A PR EG Ă TIR ILO R
cum sînt cele din secţiile filnturâ, prepa- acest sens un exemplu edificator care s-a IN FOTOGRAFIE : Aurel Stingă verificîndcl,onarea unui tablou
raţîe chimică, finisaj textil, au îndrumat produs în repetate rîndttri în secţia fini­
cu competenţa conducerile tehnice în saj textil. Unii lucrători dc aici, neluînd de distribuţie.
luarea unor măsuri care au dus la redu­ în seamă indicaţiile tehnice, nu şi-au PENTRU A R N Â !
cerea procentului de rebuturi. Discuţiile spălat bine mîinile. Un lucru aparent
purtate cu prilejul adunărilor generale mărunt, dar care a dus la murdărirea
firelor, deci la scăderea procentului de C._F.__R. P e tro şan i
în care conducerile tehnice au prezentat (Urmare din pag. 0 dobîndită în anii trecuţi, conducerea tens la protejarea conductelor de ta ga­
realizare a indicelui de calitate. exploatării, îndrumată de comitetul de leriile de coastă nr. 1 şi 2 împotriva în­
informări asupra rezultatelor obţinute
La indicaţia comitetului de partid ca­ Una din măsurile care şi-au dovedit partid, a întocmit din timp un plan gheţului. Pentru rccondîţionarea ar­
în producţie, au scos în evidenţă o sea­ re a analizat recent într-o plenară a sa De Sa subredapa din plin eficacitatea a fost pregătirea de măsuri pentru pregătirile dc iarnă. măturilor T.H. s-a montat o presă, iar
mă dc deficienţe care au dus la rebuturi. felul în care conducerea tehnică se ocu­ cît mai temeinică a tuturor locurilor O bună parte din măsurile prevăzute pentru protejarea moletelor de la ori­
Au fost cazuri în care nu se respectau pă dc îmbunătăţirea calităţii, au fost lua­ noastră voluntră de muncă pentru iarnă. In toamna anu­ au şi fost aplicate în producţie, cele­ zontul 480 urmează să se monteze un
te măsuri care să ducă şi la urmărirea
parametrii la spălătoria de bobine, sau lui trecut, acestui lucru i s-a acordat lalte fiind în faza de execuţie. Dintre pod.
permanentă a indicelui de calitate, pre­
la filatură, ceea ce a dus la nuanţări pe cum şi unele măsuri tehnice şi organiza­ Planul lunar depăşit întreţ curenta a liniei, reparaţii pe- o deosebită atenţie. Conducerea exploa­ ele vom aminti doar cîteva. In cadrul Au fost aplicate şi alte măsuri. De e-
fîr, neîncadrîndu-se în „extra plus pri­ torice care au dus la îmbunătăţirea pro­ riodifale!'cru! de reparaţii. tării a întocmit un plan dc măsuri cu exploatării au fost formate stocuri dc xemplu, au fost verificate şi reparata
ma". cesului de producţie. Membrii comitetu­ La revizia de vagoane, planul D. CALOTA responsabilităţi în care a prevăzut lu­ materiale. Pînă în prezent s-a reuşit sobele de încălzit, geamurile clădirilor
lui de partid vor urmări prin rotaţie, picher crări de pregătire a locurilor de mun­ să se asigure circa 12.000 m.c. mate­
Calitatea a constituit în acest an o- pe luna septembrie a. c. a fost rea- au fost completate, iar unele canale
cîte o decadă, în mod deosebit, calitatea că pentru iarnă. Planul a fost defal­ rial lemnos. La puţul „Ştefan *, s-au re­
biectul unor vii discuţii purtate în adu­ producţiei. Maiştrii şi conducerile secţii­ lizat în proporţie de 112 la su- cat pe sectoare şi îmbogăţit cu măsuri parat toate instalaţiile de încălzire a de scurgere au fost curăţate. De pe
sarcinile Priiţi pentru iarnă
peste
nările lunare ale grupelor sindicale. În­ lor au primit sarcina să sc preocupe în­ tă, fiind revizuite osii convenţiona­ noi, Aplicarea măsurilor a fost urmă­ acrului, iar Ia puţurile „Ileana" şi „Ca- aoum au fost formate echipe care vor
planificate 42.714
drumaţi de birourile organizaţiilor dc deaproape de curăţenia maşinilor dc res­ le. O contribuţie importantă la obţine­ fierea timpului rece, îi găseşte pe rită judicios. rolina s-a terminat revizuirea lor. La participa Ia dezăpeziri şi dezgheţ.
pectarea parametrilor dc fabricaţie, ei lucii sectorului T.T.R. Petroşani te- O atenţie mare s-a acordat îmbună­
partid, organizatorii grupelor sindicale rea acestor succese şi-au adus-o lăcătuşii galeria de coastă „Maria" s-a amena-
fiind aceia care răspund direct de cali­ m< pregătiţi. Ei au efectuat lucrări Pentru anul 1965 minerilor din Lu­ tăţirii transportului pe timp de iarnă.
au pus în discuţia colectivului pe lucră­ tatea firelor. Pentru ca la secţia finisaj de revizie Petre Mănescu, Vasile Vizov, deriic şi reparaţii la toate instala­ peni le revin sarcini deosebit de im­ Iat un cuptor pentru prcîncâlzirea ac­ Iu momentul de faţă, atît în subte­
torii care nu executau lucru dc calitate, textil lucrătorilor să le fie create cele losif Bogdan şi Ion Dăîan. Antrenaţi în ţi) T. din staţiile Pui, Baru Mare, portante. Din abatajele exploatării va rului. Tot aici se lucrează în momen­ ran, cît şi la suprafaţă, sc lucrează in­
pe aceia care din neglijenţă au provocat mai bune condiţii de muncă, a fost in­ întrecerea socialista, muncitorii de aici Qia, Merişor şi Baniţa. Paralel cu trebui scos Ia zi mult cărbune cocsi- tul de faţă la protejarea conductelor tens la repararea liniilor ferate. S-a
trodusă Ia spălătoarele pentru mîini apa aflucrări au fost înlocuiţi un număr de aer comprimat împotriva îngheţu­
rebutarea firelor. In lupta pentru cali­ sînt hotărîţî ca şi în viitor să munceas­ ficabil de calitate tot mai buna. Con­ început schimbarea unsorii de la vago-
caldă. De asemenea, conducerea tehnică d' stîlpi şi 108 kilometri de sîrmă. lui. La comprcsonrele dc Ia puţul ,,Ma-
tate grupele sindicale au folosit cu suc­ a cerut organelor superioare trimiterea că cu elan sporit pentru obţinerea de evidenţiat în mod deosebit munci- ştienţi de sarcinile ce le revin, minerii ria" se lucrează la montarea instala­ neţi. La funicularelc nr. 4 şî 5 se lu­
ces gazete de perete şi satirice, lozinci unui specialist metrolog care să verifice noi succese. tPetre Drâghiceanu, Traîan Ionescu, se preocupă de multa vreme de pregă­ ţiei de captare a apei. La „Planir" şi crează la pregătirea instalaţiilor pen­
mobilizatoare, iar atunci cînd s-au făcut aparatele de control din instalaţie. I. PURCAREA *1 Bădica, Gheorghc Gheorghe şi tirea producţiei pentru anul viitor. Un „Ileana** s-au revizuit toate conductele tru dezgheţarea cupelor. Pc parcurs,
evidenţieri, realizările înregistrate la ca­ Pînă la sfîrşitul anului a mai rămas lăcătuş (Trutaş. accent marc cate pus pc pregătirile dc se vor lua şi alte măsuri menite să
puţin timp. Colectivul nostru de muncă IOANA CRISTESCU şi ventilatoarele, multe din ele fiind asigure desfăşurarea în bune condi­
pitolul „calitate" au constituit criterii de este hotărît să aplice şi in continuare în Trenuri cu supratonaj Iarna. Astfel, avînd la bază experienţa înlocuite şi reparate. Sc lucrează in­ ţii a întregii activităţi.
stabilire a-fruntaşilor şi evidenţiaţilor în telefonistă
întrecerea socialistă. "producţie măsuri chibzuite pentru re­ De la începutul acestui an şi pîuă In
Pentru a putea urmări în permanenţa ducerea procesului de rebuturi, sa depu­ zîua de 10 septembrie a.c. lucrătorii de cele 9 Iun* care au trecut din acest an
felul cum sînt aplicare în producţie mă­ nă eforturi pentru îmbunătăţirea conti­ la depoul de locomotive din 9taţia M.T.0 planul a fost realizat în proporţie de
surile luate în vederea reducerii procen­ nuă a calităţii producţiei. Numai astfel C.F.R. Petroşani, au remorcat un număr (EAUZâREA 101,2 la sută (a producţia globală, 103,4
tului de rebuturi, fiecare membru al co­ cumpărătorii vor putea spune despre dc 2.540 trenuri cu tonaje sporite. Au la sută la producţia marfă, productivita­
mitetului de partid a primit sarcina să confecţiile fabricate din firele produse fost transportate în acest fel 392.412 to­ tea muncii a fost depăşită cu 3,1 Ia sută,
3AR3INÂ
urmărească în fiecare zi, pc subsccţii, c- dc colectivul nostru că sînt frumoase şi iar economiile suplimentare la preţul dc
trainice. ne de diferite produse. Printre cei care IMPGRTANTÂ cost al producţiei marfă pe opt luni, sc
voluţia procentului de realizare a indi­ ridică la 1.314.000 lei faţă de angajamen­
ERNA FARKAŞ s-au situat mereu în fruntea acestei ac
celui dc calitate. Această metodă dc con­ te 1 anual de 1 milion Ici.
secretara comitetului de partid de Ia ţiuni pot fi amintiţi evidenţiaţii în în­
trol a dat posibilitatea comitetului dc întreprinderea „Viscoza" Lupeni trecerea socialistă Bar.bu Braia, Constan 1° vederea asigurării îndeplinirii si măr dc 37. Iniţial planul cuprindea doar aplicarea acestor masuri s-a creat posi­ La principalele sortimente s-au obţinut
36 de obiective. Cu ocazia consfătuiri­ bilitatea rezolvării efectivului dc mun­ următoarele realizări : 104 la sută la
.in Racman, F»v«l Preda. Chiri,e An“cpi'.r,ii 'Vci.”* il? ‘' <■« utilaje-prototipuri, 175 la sută la cons­
’ . . curs in moc r.tnuc piccum şi pentru >m- lor de producţie de la sfîrşitul primului citori folosit dc la 53 la 36, lucru ce in­
ghcl şi Ion Cojocaru, mecanici de loctbunatâţirca calităţii produselor, reducc- semestru cl a fost însă completat cu încă fluenţează asupra reducerii preţului dc trucţii metalice, 108 (a suta la piese de
motivi. rea sistematică a preţului de cost şi creş- ll măsuri. cost, precum şî la posibilitatea folosirii schimb şi 102,5 la sută la reparaţii ca­
Peste prevederile planului mecanic de conducere de la U-R.U M. Petroşani maiştrii şi muncitorii cu o înaltă cali­ oamenilor la alte operaţiuni. pitale utilaj minier.
Mobifizînd cadrele tchnico-ingincreşti,
I. ARHIP lefca productivităţii muncii, colectivul
Din situaţia îndeplinirii planului rezul.
O altă măsură realizată constă în a-
şi-a întocmit un plan concret dc măsuri ficare, organizaţiile dc partid din secţii plicarca sudurii automate cu flux, care lă că preocuparea faţă dc realizarea
Minerii de la E. M. Lupeni au în­ Succesele de pînă acum au fost obţi­ La secţia de întreţinere rchnico-organizatoricc. Pus în discuţia şi ateliere i-au sprijinit pe aceştia în rea­ a fost adaptată la confecţionarea stîlpî- M.T;0. este deosebit de utilă, măsurile
scris lună de lună pc graficul întrecerii nute datorită organizării bune a locu­ colectivului uzinei, planul a fost comple­ lizarea măsurilor stabilite. Analizînd pe­ lor dc abataj. Pc lingă calitatea mai buna înfăptuite influenţînd în mod direct Ia
socialiste realizări tot mai frumoase. In rilor de muncă, îmbunătăţirii aprovi­ tat cu propunerile oamenilor, apoi a* riodic mersul lucrărilor atît în adunări a sudurii, în urma aplicării acestei mă­ buna desfăşurare a activităţii întreprin­
luna septembrie ei şi-au depăşit sarci­ zionării sectoarelor cu material lemnos, Lucrătorii din cadrul secţiei dc în probat. Mnnifesrînd mult interes fa*â de ale organizaţiilor de bază cît şi în cadrul suri, productivitatea muncii a crescut derii.
na de plan cu 4.732 tone cărbune. Ca­ vngonete goale şi cu alte materiale. In tinere a liniei din Petroşani, se . înfăptuirea măsurilor stabilite, conduce­ comitetului de partid pc uzină, colecti­ cu 30 la sută. Separarea turnatoriei de In prezent colectivul de muncitori, in­
litatea cărbunelui s-a îmbunătăţii sim­ procesul dc producţie au fost aplicate duicsc ca prin munca lor să contr.' rea uzinei, îndrumată de către comite­ vele însărcinate cu această problemă au oţel dc cca de fontă a creat de aseme­ gineri şi tehnicieni dc la U.R.U.M. Pe­
ţitor. Procentul dc cenuşă a scăzut cu La huna desfăşurare a transporturi!/ tul de partid, a urmărit încă din prime­ reuşit să se achite în mare măsuri de nea posibilitatea îmbunătăţirii calităţii troşani munceşte cu entuziasm pentru
1 la sută sub admis. Cele mai bune rea­ cele mai bune metode dc exploatare a C.F.R. Datorită bunei organizări a r le zile ale anului respectarea termenelor îndatoririle cc le reveneau. Evidenţiind pieselor turnate, ceea ce a condus la o îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor anua­
lizări Ic-au obţinut colectivele dc muncă cărbunelui, iar maşinile şi utilajele iu prevăzute în plan. activitatea acestor colective, comitetul de creştere substanţială a productivităţii le dc producţie, pregătindu-se în acelaşi
de la sectoarele IV B, care au dat peste fost mai bine folosite. cii, ci şi-au realizat planul de pr* Analizînd stadiul dc înfăptuire a celor partid şi conducerea uzinei au apreciat muncii, (a realizarea ritmică a indicato­ timp pentru asigurarea tuturor condi­
prevederile planului circa 3.50C tone ţie pc luna septembrie în propoi^e 47 dc obiective cuprinse în planul în mod deosebit aportul tovarăşilor de rilor de plan prevăzuţi pentru anul 1965. ţiilor necesare desfăşurării normale a
cărbune, precum şi sectoarele III, II, 1 A M. CINCORA 102,79 la sută. Cele mai bune rclc M. T. O., rezultă că pînă în ziua dc 8 la serviciile mecanic şef şi constructor Secţia consrrucţii metalice a fost dotată procesului dc producţie pe anul 1965.
Şi I B. corespondent Ic-au obţinut colectivele sectoar^e octombrie a.c. au fost realizate un nu- şef, a inginerului Aufmesser Francisc, cu un pod rulant dc 5 tone, care contri­ Concentrînd eforturile în aceste direcţii,
maistrului şef VioreJ Anghcl dc la sec­ buie de asemenea la creşterea producti­ Organizaţiile de partid, şî conducerea u-
ţia mecanică, maistrului şef Vasile Că­ vităţii muncii şi îmbunătăţeşte utilizarea zinci, vor trebui să nu scape din vede­
prar de la secţia turnătorie, electricieni­ suprafeţei dc producţie cu circa 20 la re obiectivele ce nu s-au realizafîncl din
EXPOZIŢIA REALIZĂRILOR ECONOMIE] lor Francisc Paşca şi Alexandru Done, sută. Au mai fost realizate un garaj şi o planul M.T.O. Rezultatele de pînă a-
maistrului Dumitru Lupu dc Ia secţia staţie dc îacârcarc pentru locomotivele cum dovedesc că s-a muncit bine. Mai
construcţii metalice. cu acumulatori şi cărucioare, măsuri prin sint însă un număr de 10 obiective din­
care s-a asigurat transportul mecanizat
Printre obiectivele stabilite în planul
INDUSTRIA MINIERA ÎN E POZIŢIE M.T.O. care au fost realizate amintim : al materialelor laminate şi a pieselor tre care la unele a trecut termenul sta­
bilit pentru realizare. Şi faţă de realiza­
turnate între secţiile de producţie, înlo-
punerea în funcţiune a noului flux teh­
rea acestora va trebui să existe mal mut-
nologic pentru confecţionarea tuburilor cuindu-se operaţiunile manuale. tă preocupare, câutîndu-se ca pîni U
fianşate destinate exploatărilor miniere, Toate acestea precum şi alte măsuri sfîrşitul anului planul M.T.O. il fie rea­
ÎNTREBARE: Vizitatorii ma­ Convorbire cu inq. EUGEN MATYAŞ, arată sistemul modern de a s-au dat in folosinţă peste 15.000 apar- precum şi noul flux tehnologic de con­ înfăptuite au contribuit în mod direct lizat în întregime.
nifestă mult interes faţă ue sării prin metoda „cu dizo ° ‘ri_ tamente pentru familişti şi 20.000 lo­ fecţionare a armăturilor de galerii. Prin ta îndeplinirea planului de producţie. Pe
exponatele de la standul in­ adjunct al ministrului minelor jata", cu ajutorul sondelor,- curi în cămine muncitoreşti. Cele M. RUGINESCU
dustriei miniere aflat in in­ şi energiei electrice brevetat de ingineri rcmîni, a două fotografii, aflate la intrarea în sec­
teriorul pavilionului central la sporirea considerabilă a uctivi- torul minier de la parterul pavilionu­
ca si faţă dc „Exploatarea mi­ tăţii muncii şi la reducerea V Ul lui central, înfăţişează mineri din re­
nieră“ din vecinătatea aces­ şi de lucru, precum şă la proiectarea cost, creînd posibilitatea fiŢ sir'f gimurile trecute şi din prezent. Ele vor­
tuia. Ce recomandări faceţi exploatărilor miniere, o contribuţie în­ în industrie ca materie pr'^f kază besc mai mult dccît pot spune cu des­
viitorilor vizitatori in legătu­ semnată au adus organizaţiile dc cer* pentru fabricarea produscF'oroso' pre prefacerile sociale petrecute în 20
ră cu exponatele industriei mi­ cctare-proîectarc (T.P.E.M., l.C.E.M.I N„ dlcc. dc ani. Aici aş aminti şî dc realizările
niere ? LP.R.O.M.T.N.) înfiinţate după anul ÎNTREBARE : maşinile obţinute în creşterea cadrelor.
RĂSPUNS : Mai întîi, cîceva cuvinte 1948. Si utilajele proprii s6 PoL Prin fotografii sînt Ilustrate unele
despre dezvoltarea ramurii miniere. Fotomontaje şi exponate Indică di­ vedea in expoziţe săli de laborator şi dc învăţămînt de
Deşi mineritul în ţara noastră are o namica dezvoltării producţiei de căr­ RĂSPUNS: La abataji/Ontal, în la şcolile profesionale, dc maiştri şi
mare vechime (din secolul al Xll-lcn) bune, care în 1963 a ajuns la 10,2 mi­ apropierea pavilionului c^» vizita­ de la Institutul dc mine din Petro­
şi un mare rol în economia naţio­ lioane tone extrase faţă de 2,8 milioa­ torii pot urmări întru-dru rcal şani. Vizitatorii iau cunoştinţă de fap­
nală, sub vechile regimuri ci s-a dez­ ne în 1938. Producţia minereurilor me­ funcţionarea utilajelor icF ',J su^' tul că numai între anii 1956—1964 au
voltat lent, limitat şi discontinuu. Pu­ talifere feroase este dc 5,S ori mai marc teran şi iau cunoştinţă' rc‘u‘.. ,n( fost pregătiţi ?n şcolile profesionale a-
tinele investiţii erau dirijare dc pre­ dccît în 1950, Iar a color cuprifer? care sc desfăşoară muae galerii şi proape 17.000 dc muncitori minori,
ferinţă spre sectorul extractiv al me­ dc 31 de ori. Desigur că pentru obţi­ abataje. Toate utilajele d“ ca : Pcr* 8.695 meseriaşi pentru mine, 2.521
talelor preţioase şi spre unele zăcă­ nerea acestor realizări, metodele şi pro­ foratoarc, ciocane de lt- locomo­ maiştri şi tehnicieni, iaT anual Insti­
minte mai uşor dc exploatat, care nu cedeele avansate ca şi utîlnjolc moder­ tiva electrică, vagoneefansportoa- tutul dc mine dc la Petroşani dă pro­
necesitau cheltuieli mari. Bazele de cer­ ne si-au găsit un larg cîmp de apli­ rclc. ventilatoarele, Jrupâtoarele, ducţiei peste 100 dc ingineri.
cetare şi proiectare lipseau aproape în cabilitate în minerit. pompele, explozorul tr/torizat, in­ ÎNTREBARE : hi ce priveş­
întregime, condiţiile dc muncă erau in­ ÎNTREBARE: Cum sînt re­ stalaţia dc iluminat i de semnali­ te realizările privind prelu­
suportabil dc grele, iar miiloacelc de prezentate la expoziţie tehno­ zare, telefoanele anigtPase şi ele­ crarea cărbunelui si minereu­
protecţie a muncit lipseau la exploa­ logiile si utilajele noi folosite mentele metalice despre, cu care rilor ce se poate vedea la ex­
tările micî cu dcsăvîrşire, iar la cele In exploatările miniere ? este armat abatajul roi sînt de fa­ poziţie ?
mari erau insuficiente. Numai în anii RĂSPUNS : Textele, graficele şi fo­ bricaţie romînească. RĂSPUNS: Sînt expuse mostre ale va­
puterii populare, pe baza planurilor a- tografiile de la sectorul minier sco» Sub formă <îe mrhefte prezenta­ riatelor bogaţii ale subsolului, iar ală­
nuale şi cincinale, industria miniera, în evidenţă gradul înalt al mecanizării tă una din rcalizrile seamă ale turi machetele modernei flocaţii cen­
fiind în centrul atenţiei conducerii de operaţiilor din subteran, îndeosebi a proiectanţilor mieri plocul turn trale de la Baia Marc, ale uzinelor de
partid şi <le stat, n cunoscut o mare acelora care necesita un mare volum dc extracţie" de a Sul Goleşti preparare d? Ia Deva şi Tarniţa, unde
dezvoltare, punîndu-sr în evidenţă noi de munca. De pildă. Ia tăiere sc folo­ Acesta constituie prii realizare in se aplică cele mai avansate procedee de
zăcăminte exploatabile şi valorificîn- sesc maşini ri combine. încărcarea şi ţara noastră a a»r?i co'ucţii în care flotaţie cum sînt r cecnurarea, hidro-
du-se substanţe minerale noi. transportul efcctuîndu-sc cu maşini de turnul de extrac* esincorporat în ciclonarea şi prepararea în medii
ÎNTREBARE: Cum este ilus­ încărcat, transportoare cu raclcte şi interiorul blocub soodministrativ, dense ctc.
trată in expoziţie această dez­ cu bandă, înr îh continuare cu vago- obţinindu-se astfi o vetre a supra­ As recomanda, în încheiere, exami­
voltare ? nete şi locomotive electrice si Diesel feţei de constru.îc d-3 ori. narea unei hărţi a ţârii, ingenios rea­
de mînă. Înlocuirea alinării din lemn
RĂSPUNS : Un sugestiv panou ara­ cu elemente meralicc a creat condiţii INTREARFCe alte mă­ lizată. mareînd, prîntr-un sistem lumi­
ta că în V963 rezervele dc cărbune au mai bune dc lucru şî a mărit gradul suri au ist lu pentru con­ nos cu intermitenţă, situaţia înainte de
crescut de 14 ori faţa de cele din 1951, dc securitate a muncii, toate acestea tinua im un ătie a condiţii­ 23 August 1944 yiîn tmul 1963, pTOgrcsul
la minercurile de fier şi la neferoase de contribuind la creşterea productivităţii lor de icru de viaţă ale realizat în lărgirea bazei zăcămintelor
12 ori, iar la cefe de cupru de 90 ori muncii, care în anul 1963 în industria minerite ? dc minereuri solide.
La lărgirea rezervelor exploatabile ale RĂSPUNS : Srafic-arată că după POMPILÎU IANCULESCU
cărbunelui a fost cu 61 la sută mai
substanţelor minerale utile, solide, la mpro ca în 1950. 23 August 19* au I construite din redactor al Biroului de presă
determinarea metod ol or de exploatare Un fotomontaj de mari dimensiuni fondurile oeifalizapl# statului şi al expoziţiei Acnect de la Expoziţia realizărilor economiei naţionale. In foto: Ştandul industriei uşoare.