Page 49 - 1964-10

PROLETARI DIN TOATE TARILE. VNt'Ă i

Miercuri au început in Capitală festivităţile con­ bit despre tradiţiile Universităţii şi avîntul pe care
sacrate Centenarului Universităţii din Bucureşti. Universitatea din Bucureşti şi întregul învăţămint
La ora 11, în sala Palatului Republicii Populare superior din ţara noastră l-au cunoscut in anii de
Romîne a avut loc adunarea festivă consacrată Cen­ democraţie populară.
tenarului. Pe fundalul scenei, încadrată de drapele Au adus saluturi acad. Ştefan Bălan, in numele
de stat ale RP. Romlne şi de datele festive „1864— Ministerului Învăţământului, acad. llic Murgulescu,
1DG4", se afla emblema Centenarului Universităţii din partea Academiei R.P. Romîne, acad. Constan­
din Bucureşti. tin Daicoviciu, în numele universităţilor şi a ce­
In aplauzele îndelungi ale asistenţei, in prezidiul lorlalte institute de învăţămint superior din întrea­
adunării au luat loc tovarăşii Glieorghe Gheorghiu- ga ţară, şi studentul Basarab Niculescu, în numele
Dej, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Avram Bu- celor peste 13.000 studenţi ai Universităţii Bucu­
iiaciu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Gheorghe reşti.
Gaston Marin şi Gogii Rădulescu, vicepreşedinţi ai Primiţi cu vii aplauze de asistenţă, oaspeţii de peste
Consiliului de Miniştri, Grigore Geamănu, secretarul hotare au transmis mesaje şi daruri Universităţii din
Consiliului de Stat, acad. Şt. Bălan, ministrul in- Bucureşti cu prilejul sărbătoririi Centenarului.
văţăminlului, acad. llie Murgulescu, preşedintele Au fost înmînate mesaje de salut de către re­
Academiei R.P. Romîne, Florian Danulache, prim- prezentanţii UNESCO şi ai Asociaţiei internaţionale
secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., a universităţilor.
LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOARSA Ion Cosma, preşedintele Comitetului executiv al Sfa­ damrl rectori şi alţi reprezentanţi• ai universităţi­
Au transmis Universităţii din Bucureşti mesaje şl
tului popular al Capitalei, Petre Enache, prim-secre-
tar al C.C. al U.T.M., Ştefan Birlea, preşedintele
rana. Austria — Viena, Graz, Belgia — Bruxelles,
U.A.S.R., academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi lor din Argentina — Buenos Aires, Albania — Ti­
cultură, rectori ai unor institute dc învăţămint su­ Gând, Liege, Marea Britanie — Londra, Cambridge,
Insăm înîările perior, membri ai consiliului ştiinţific al Universi­ Bratislava, China — Peldn, Şanhai, Coreea — Phe­
Oxford, Bulgaria — Sofia, Cehoslovacia — Praga,
tăţii bucureştene, invitaţi de peste hotare.
In sală se aflau membri ai C.C. al P.M R., ai
trebuie urgentate Consiliului de Stat şi ai guvernului, reprezentanţi nian, Cuba — Havana, Danemarca — Copenhaga,
Finlanda — Ilelsinld, Franţa — Paris, Besancon,
ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oa­ Grenoble, Lille, RD. Germană — Berlin, Lcipzig,
Efectuarea lucrărilor dc însimînţfcri cii. Datorită aceşti/» P»nâ i 13 meni de ştiinţă, artă şi cultură, conducători ai in­ R.P. Germană — Bonn, Munchen, Grecia — Atena,
în cadrul epocii optime şi în teren bine octombrie s-a se mal13 ^ j u*a stitutelor de invăţămlnt superior din întreaga ţară, India — din partea universităţilor indiene, Indone­
pregătit condiţionează în mare măsură din suprafaţa prez* *n w unităţile numeroşi studenţi. zia — din partea universităţilor indoneziene, Ita­
obţinerea unor recolte sporite în anul din acest raion Pregătite pen­ La adunare au participat invitaţi de peste hotare, lia — Roma, Bologna, Izrael — Ierusalim, Japonia —
viitor. Iată pentru ce colectiviştii din tru însămînţari ap/ ^ 00 hecta­ reprezenllnd 60 de universităţi din numeroase ţări. Tokio. Iugoslavia — Belgrad, Zagreb, Maroc — Ra­
raionul Sebeş au mobilizat zailele acestea re. Este necesar ci21^ 3 respectivă Au fost prezenţi şefii unor misiuni diplomatice a- bat, Mongolia — Ulan Bator, Polonia — Varşovia,
toate forţele la semănat. să fie grabnic îrtata. re*^pcrîn- creditaţi în R P. Romină şi alţi membri ai corpului
du-se astfel decal;ca* ,n.lrc aceste Cracovia, Torun, Lublin, Suedia — Lund, S.U.A. —
Folosind cu chibzuinţă mijloacele me­ lucrări. Munca t[ organizată mai diplomatic. Washington, New Jersey, Michigan, Turcia — An­
canice şi timpul prielnic de lucru, pînă bine în toate gos.**/ colective. Te­ Adunarea festivă a fost deschisă de acad. Gh. kara, Istanbul, Ungaria — Budapesta, Scgedin, De­
la 13 octombrie ei au pregătit pentru renurile dcstinat<^‘,llarilor şi care
însămînţari 6.593 dc hectare din care Mihoc, rectorul Universităţii din Bucureşti. breţin, U.R.S.S. — Moscova, Erevan, Kiev, Chi-
6.567 au şi fost semănate. Din datele de mai sînt ocupat(ult.un”î târzii de Primit cu puternice aplauze, tovarăşul Gheorghe şinăn, Leningrad.
toamnă să fie e,- c«} ™3‘ urgent.
mai sus rezultă că există o preocupare La data dc ] rnbric a.c. situaţia Gheorghiu-Def, in numele Comitetului Central al S-au mai primit mesaje de salut dîn partea a nu­
susţinută din partea consiliilor de condu­ însămînţărilor podăriilc colective Partidului Muncitoresc Romin, al Consiliului de Stat meroase alte universităţi.
cere ale G.A.C. pentru ca. paralel cu şi Consiliului de Miniştri, a adus un salut călduros Intr-o atmosferă entuziastă s-a dat apoi citire scri­
pregătirea terenului să se facă şi semă­ se prezenta asrl corpului didactic, studenţilor şi tuturor colaboratori­ sorii adresate Comitetului Central al Partidului Mun­
natul. lor Universităţii cu prilejul împlinirii unui secol de citoresc Romin, Consiliului de Stat şi guvernului Re­
Cu totul altfel se prezintă situaţia în Sebe$ 48,6% activitate. publicii Populare Romlne. de corpul profesoral şi
gospodăriile colective de pc raza oraşului A luat apoi cuvivtul acad. Gh. Mihoc care a vor­ studenţii Universităţii Bucureşti.
regional Hunedoara. In unităţile de aici Orăşlie 42, 7% 1
s-a însamînţat abia 8,2 !a sută, din su­ 1
prafaţa planificată. Una din cauzele ră- Alba 33,1%
mîncrii în urmă o constituie neutilizarca ( uvîniarea tovarăşului
judicioasă a tractoarelor. Acestea stau (Ha 33,3%
zile în şir ncfolosite. Aşa se explică fap­
tul că pînă acum au fost pregătite pen­
tru însămînţări doar 516 lia. Deva P % Gheorghe Gheorghiu-Dej
O situaţie aproape similară există şi în
raionul Haţeg. In unităţile agricole de Brad Dragi tovarăşi şi prieteni, ghe Marinescu, loan Cantacuzino, Tra­ re pentru devotamentul, competenţa şî
aici vitezele zilnice stabilite nu se rea­ Stimaţi oaspeţi, ian Săvulescu; şcoala dc lingvistică re­ stăruinţa cu care-şi îndeplineşte înda­
lizează. Multe zile la rînd, deşi timpul Ha|cg ’ Comitetul Central al Partidului Mun­ prezentată dc Bogdan Petrteeicu Haş- toririle de onoare ce-i revin.
este prielnic executării lucrărilor de se­ citoresc Romin, Consiliul de Stat şi deu şi Ovid Densuşianu ; cea de arheo­ O mîndrie a întregului popor este
mănat, mijloacele mecanice nu sînt uti­ Huncd. Consiliul de Miniştri al Republicii Popu­ logie, de care se leagă numele lui A- studenţimea noastră, plină dc vigoarea
lizate din cauza slabei organizări a mun­
lare Romîne felicită călduros corpul di­ Icxandru Odobescu şi Vasilc Pîrvan; tinereţii şi de optimism. Invăţînd cu
dactic, studenţii şi pe toţi colaborato­ şcoala dc istorie naţională a savantului sîrguinţă spre a-şi însuşi ştiinţa, pregă-
La recoltări, toate «lele jul împlinirii unui secol de activitate a dc renume mondial Nicolae Iorga, nu­ tindu-sc cu răspundere pentru viaţă,
rii Universităţii din Bucureşti cil prile­
me la care s-ar putea adăuga multe alte­
pentru slujirea patriei, ea sc dovedeşte
acestei proeminente instituţii dc învăţă-
demna dc încrederea şi dragostea
gului nostru învăţămint.
mînt superior. le, ale celor ce au dat strălucire între­ care este înconjurată. cu
Organizîndu-şi bine munca de strîn- colectiv(nonu^ Alba unde mai sînt Decretul prin care, la 5 ani de la Uni­ Citadelă a ştiinţei, Universitatea a Prin munca lor plină dc abnegaţie şi
gerc a recoltei de porumb şi cartofi, gos­ peste hectare dc recoltat. Se­ rea Principatelor, Alexandru loan Cuza promovat bogate tradiţii progresiste, a pricepere, zecile de mii de absolvenţi pe
podăriile agricole colective de pe raza rioase i1 m urm3 Şi m ceea înfiinţa Universitatea din capitala Ro- contribuit Ia răspîndirea ideilor înain­ care i-a dat învăţămîntul superior în
oraşului regional Hunedoara obţin re­ cc prn3nsPortul produselor. mîniei a marcat în viaţa culturală şi şti­ tate. Minţi luminate din rîndurile cor­ ultimii 20 de ani, joacă un rol dc sca­
zultate bune. Pînă la 13 octombrie, de Rec< cartofilor s-a efectuat pe inţifică a ţării un eveniment de profun­ pului didactic, ca şi ale studenţilor, au mă în viaţa economică, socială şi cultu­
pildă, s-a recoltat porumbul de pe 51,1 2.966 1 cc rePrez,ntă aproape 70 da semnificaţie, care corespundea aspi­ militat pentru nobile idealuri umaniste, rală a ţării,'făcînd să sporească renumele
la sută din suprafaţa cultivată. Trebuie la sut “Pr2fa** cultivată. Printr-o raţiilor poporului romîn spre cultură şi pentru progres social, $-au ridicat împo­ şcolii noastre superioare.
arătat însă ca lucrările de tăiere a co­ ma; |^bilizare a colectiviştilor la progres, năzuinţei de afirmare a culturii triva curentelor reacţionate şi a fascis­ Prezenţa la manifestările Centenarului
cenilor şi transportul acestora se efec­ munc* Posibilitatea ca recoltarea naţionale. Centenarul pc care-1 sărbăto­ mului, au sprijinit lupta dusă dc Forţele a atîtor iluştri reprezentanţi ai unor u-
tuează anevoios. Se impune deci ca to­ sfecl/’toM°r precum şi transpor­ rim acum constituie un prilej de cinsti­ antihitleriste, în anii grei ai războiu­ niversităti de veche tradiţie şi înalt pres­
La baza dc recepţie din Orăşlie n sosît un nou transport de porumb varăşii din conducerile G.A.C. să acor­ tul jic efectuate în cel mai scurt re a tradiţiilor înaintate ale şcolii su­ lui, sub conducerea partidului comunist. tigiu ştiinţific constituie o expresie a
de la G.A.C. Romos. Pînă acum colectiviştii de aici au predat peste 15 tone de o mal mare atenţie organizării mun­ tîmr priveşte strînsul recoltei de perioare romîncşci, de omagiere a ce­ Tezaurul ştiinţific şi cultural făurit dorinţei universitarilor de a contribui la
porumb din cantitatea contractată cu statul pentru anul acesta. cii pentru executarea acestei lucrări. p0rJtbuie luate măsuri organiza- lor cc au pus bazele acestui lăcaş de în- de-a lungul timpului, tradiţiile înain­ îmbogăţirea tezaurului culturii mondiale
In ritm nesatisfacător se desfăşoară lu­ torPente pentru impulsionarea văţămînt din Bucureşti, ale cărui înce­ tate ale învăţământului nostru academic prin schimbul de valori spirituale, la
crările dc recoltare a porumbului în uni­ i îti* e^curire a 'lucrării“respec­ puturi dătează încă de la sfîrşitul se­ se bucură astăzi de o înaltă preţuire. întărirea colaborării între oamenii de
tăţile agricole din raionul Alba. Deşi ţi J seama dc faptul că pînă la 13 colului XVII. Partidul şi statul acordă o mare atenţie Ştiinţă şi cultură din toate ţările, la
ocl in G.A.C. proporţia de rc-
D e c a la ] în lr e r e c o ltă r i aici porumbul a ajuns cu multe zile în co acestei culturi era aceea din In ciuda condiţiilor vitrege în care nvîntului ştiinţei şi tehnicii, înfloririi apropierea între popoare în numele pă­
culturii şi artelor. Alături de celelalte
urma la maturitate, încă nu au fost lua­ gre mai jos : a trebuit să funcţioneze sub trecutele cii şi înţelegerii internaţionale.
Ne exprimăm convingerea că cea mar
şi e lib e r a r e a te r e n u lu i te măsurile corespunzătoare astfel îneît regimuri, Universitatea bucureşteană a instituţii dc învăţămînt superior, Uni­ mare Universitate a ţării va fi şi în vii­
versitatea din Bucureşti a cunoscut o
devenit un important centru al vieţii
toate forţele să fie antrenate la execu­
La gospodăria de stat din Calan su­ tru a se putea crea condiţii corespunză­ tarea recoltărilor. Drept urmare, din ce­ ____________ spirituale din Romînia, cunoscut şi a- dezvoltare continuă, ilustrată prin creş­ tor la înălţimea misiunii de onoare de
terea considerabilă a numărului de stu­
a forma cadre tot mai numeroase, în
preciat şi peste hotare; Numeroşi sa­
prafaţa cultivată cu porumb pentru boa- toare însămînţării orzului. Terenul tre­ le 6.783 ha. ocupate cu porumb s-au re­ « v % | vanţi, deschizători de drumuri,în dome­ denţi şi cadre didactice, crearea de noi măsură să participe activ la opera de
l>e cuprinde 2C0 Im. Potrivit sarcinilor de buie eliberat dc ştiulcţj şi de coceni. In coltat abia 1005 ha ceea ce reprezintă niul lor de cercetare, au activat în ca­ facultăţi şi secţii de specializare, labora­ ridicare a Romîniei socialiste pc culmi­
plan stabilite, în această toamnă unita­ ultimele zile s-au folosit la transportul 14,8 la sută dîn suprafaţa totală. In ul­ ______ 30.1% I drul ci pentru formarea de noi şi noi toare şi biblioteci, îmbunătăţirea condi­ le progresului şi bunăstării, la dezvolta­
tea respectivă a prevăzut să însamînţezc ştiuleţilor un număr sporit dc autoca­ timele două zile ritmul de executare a generaţii de luminători ai poporului, de ţiilor de viaţă şi de studiu ale celor care rea ştiinţei şi culturii, la promovarea
lucrării respective a scăzu: în Ioc să W » ' \
500 lia cu orz. Din suprafaţa amintită mioane. S-a neglijat însă tăiatul $i tran­ purtători a| făcliei ştiinţei şi culturii. o frecventează. gîndirii înaintate.
crească. Bunăoară, în zilele de 11 şi 12
50 ha se vor însămînţa după eliberarea sportul cocenilor, pînă ncum aceste lu­ octombrie s-au recoltat mai puţin de 33.3% | Aci s-au afirmat renumite şcoli dc şti­ Corpul didactic al acestui înalt lă­ Cu prilejul acesrei măreţe sărbători
terenului de porumb. In această privinţă crări fiind efectuate pe numai 15 ha. 100 ha. 33% | inţă romîneasca: cca dc matematică, ilu­ caş de cultură — cuprinzînd dascăli cu jubiliare, urăm tuturor cadrelor didac­
strată dc profesorii Spini Haret, Gheor-
o bogată şi îndelungată experienţă, pre­
tice, studenţilor şi colaboratorilor Uni­
s-au obţinut unele rezultate bune. Pînă Nici pe suprafaţa respectivă nu s-a tre­ Tn ceea ce priveşte sfecla, trebuie a- M 32% 1 ghe Ţiţeica, Traian Lalescu, Dîmitrie cum şî un puternic detaşament dc ti­ versităţii din Bucureşti noi succese în
acum s-au cules ştiuleţii dc pe mai mult cut la pregătirea terenului. mintit faptul că abia 77 Ia sută din su­ Pompei, Sîmion Stoilov; cea de biologie nere cadre ştiinţifice şi pedagogice, for­ munca pedagogică şi dc creaţie ştiinţU
de jumătate din suprafaţa planificată. I. CRAŞCA prafaţă este recoltată. Aceasta lucrare •» H,S% I şi medicină, cu Străluciţii ci exponenţi mate în anii regimului nostru — şi-a ficS, pusă în slujba poporului şi a înflo­
Acest lucru nu este suficient însă pen­ corespondent este întîrziată mal ales în gospodăriile Dimitric Voinov, Victor Babeş, Gheor- cucerit o binemeritată stimă şi aprecie­ ririi patriei.

• Din experienţa ® Ce vor furnciliştii ® Minerii pro­ avut un conţinut în fier de 45 la sută nereurilor. Avem nevoie de livrări rit­
(faţă dc 34 la sută, cît a venit dc la
mice, şi în cursul sărbătorilor, pentru
Lăsăm in urmă Hunedoara cu (ocu! şi ciocoiul ci permanent. dumneavoastră). Cu acest minereu au că dacă prăjitoarclc se golesc, clc îşi
Toamna parcă se înfruntă cu vara; vîntul suflă cu'putere, purtînd de mit ® Chezăşia fapT — fcipteîe © O b iectiv com u n s m a i săltat imediat indicii de utilizare, a revin numai după 3-4 zile. Va daţi
colo, colo frunzele ruginite, iar soarele (ine să ne amintească de căl­ scăzut consumul dc cocs. Imaginaţi-vă seama că în acest caz procesul de pro­
durile din lunile de vară multf, m a i bit ie ftin ©„Nici un vagonet de cc rezultate am obţine dacă am lucra ducţie suferă la noi. De asemenea, aş
numai cu acest fel de minereu. ruga să se facă totul pentru menţine­
...Ne îndreptăm pe malul Ccrnei în sus, spre Teliuc Sîntem patru: minereu rebutat“ iniţiativă mereu actuală, mereu necesară Iii ce priveşte ritmicitatea noi apre­ rea constant scăzută a procentului de
loan Dărămuş, activist al comitetului de partid de la Combinatul side­ ciem că în ultima vreme, în general, c steril în minereu ; dacă există fluc­
rurgic Hunedoara, Valentin Brauner, secretar al organizaţiei de partid bună. Mai sînt însă cazuri cînd, fie tuaţii — media lunară e bună poate —
din schimbul D de la secţia I furnale a C. S. Hunedoara, Andrei Raţ, tului ta locurile de muncă, urmi ant în determinarea tuturor mineri- mai susţinută trebuie asigurată şi la din cauza noastră, fie din a dumnea­ la furnale sc cunoaşte acest lucru prin
maistru Io cuptoarele de prăjire a minereului de la C. S. Hunedoara, şl Inică a rebuturilor, stimularea or să facă din selecţionarea sterilului staţia de sortare — locul unde se poate voastră, se ivesc perturbaţii. Cred că consum ridicat dc cocs şi mers incons­
subsemnatul. Hunedorenii discută ultimele probleme pe care le vor crituoşi — pentru extinderea * preocupare de primă însemnătate. încă influenţa hotărîtor asupra calită­ dacă am ţine o legătura mai strînsa, am tant.
In încheiere vreau să-i asigur pe fur­
: ridica la colocviul producţiei, care <e ţine la Teliuc. vei „Nici un vagonet dc miner- nalişti, în numele sectorului II, că în ţii. O rezervă importantă în obţinerea reuşi să evităm neajunsurile. Ar fi
unor rezultate şi mai bune o constituie
— Un lucru e clar — precizează maistrul Raţ. Anul acesta mi­ itat“ — o iniţiativă mereu a viitor vom depune eforturi şi mai sus­ luarea de măsuri imediate împotriva ce­ bine totuşi dacă s-ar lua măsuri ca pc DÂRÂMUŞ IOAN
tot parcursul lunii sH existe o livrare
nierii din Teliuc şi-au făcut datoria Ne-au dat minereu aşa cum am creu necesară. Am luat unele ţinute pentru a trimite la Hunedoara activist al comitetului de partid
;ntru creşterea exigenţei con lor care au greşit; ori la noi sc aşteap­ constantă; pentru că sc observă că în
ceruf noi. r dc calitate; între altele cădi ninereu mult, la timp şi bun. tă şedinţele pentru a-i critica pe cei prima decadă primim mai puţin mine­ dc la C. S. Hunedoara
— Numai de-ar face şi în viitor la fel — îşi dă părerea tovară­ inducerea exploatării au exerc.- vinovaţi. De asemenea, trebuie să fa­ reu, pentru ca în a doua şi mai ales
în a treia să primim mai mult. Cred
şul Brauner ?s un supracontrol. Personali/ CULCEA COSMA cem mai mult în ce priveşte activi­ apoi că minerii trebuie să creeze ase­ Discuţia de azi a scos în evidenţă un
tatea culturală în sprijinul producţiei
In sfîrşit, ajungem la Teliuc. Sîntem aşteptaţi la comitetul de inda de claubaj a urmat un * miner, şef de brigadă la sectorul I lucru extrem de important: dacă între
menea posibilităţi îneît să ne poată
partid, li găsim acolo pe tovarăşii: Fetru Barbu, secretarul comitetu­ ibogăţirea cunoştinţelor; tot' — domeniu în care, în ultima vreme, aproviziona şi în zilele de repaus, cînd mineri şi furnalişti există o colaborare
nu s-a făcut aproape nimic.
lui de partid de la mină, loan laba, şeful exploatării, Dan Andreescu, ctor de activitate s-a amen.t. In sectorul I toate lucrările sint me­ Privind ritmicitatea, în. ultimele luni activitatea la furnale sc desfăşoară în permanentă, multe probleme de pro­
ducţie îşi găsesc repede o bună rezol­
ină unde sînt expuse var/‘
şeful sectorului II, Cosma Culcea, miner şef de brigadă din sectorul I ii'turile de minereuri aflate îa_ canizate. Prin urmare e mai greu să e bună şi de o parte şi de alta. Ce­ mod obişnuit. vare. Vin cu un exemplu în sprijinul
Aşadar, colocviul poale începe. Tema pusă în discuţie: calitatea mi­ re pentru a servi ca mode^l fie selecţionat sterilul din minereu. Cu rem însă tovarăşilor de la Hunedoara acestei afirmaţii. La funicular s-a rupt
nereului de fier şi ritmicitatea livrărilor către furnalele hunedorene. uarc pentru lucrătorii dc J*‘ toate acestea, problema calităţii a fi­ să asigure preluarea ritmică a minereu­ funia; minerii ne-au anunţat la timp
In rîndurile de mai jos consemnăm o parte din discuţiile purtate, în itr-un loc vizibil din inciir gurat la Ioc de frunte în activitatea lui şi în cursul zilei, pentru a nu crea BRAUNER VALENTIN şi noi am putut lua asemenea măsuri
ordinea în care s-au desfăşurat. irii s-a amenajat o vitrmr colectivului nostru. Stimularea şefilor greutăţi. secretarul organizaţiei de bază îneît procesul dc producţie la furnale
iri, care se schimbă ziln‘ de brigăzi şi dc schimburi se face în Apreciez că discuţia noastră c folo­ P.M.R. de pc schimbul D, de la să nu sufere nici o perturbare.
a dovedit deosebit de efi funcţie de calitate; pentru că ei tre­ sitoare. Dacă asemenea întîlniri, între secţia I furnale a C. S. Hunedoara Problemele ridicate aici le-am notat
Cum s-au obţinut aceste succese? Aş :este măsuri au condus buie să fie primii controlori ai cali­ mineri şi furnalişti, s-ar organiza mai şi le vom aduce la cunoştinţa comite­
Ing. ZAHA IOAN spune ca ele sc daioresc în primul rînd une. Vrem ca în viitor A tăţii. S-a luat totodată măsura ca la des — şi de ce n-am face-o fără ini­ tului de partid şi conducerii tehnice a
Secţia I furnale este principalul con­
şeful E. M. Teliuc felului cum nc-am pregătit noi pentru Ite măsuri pentru a obţ/ un anumit număr de maşini cu mine­ ţiativa unui organ dinafară ? — am re­ sumator al minereului extras dc la combinatului. Ii asigurăm pe mineri
se
reu rebutat să nu
mai plătească
anul in curs. Şi în această direcţie vreau mai de seamă. sporul de brigadier şefului de brigadă zolva multe probleme operativ şi Teliuc. Rezultatele obţinute nc fac să că-i vom sprijini şi avem convingerea
că vom primi sprijin din partea lor.
In primul rînd îmi cxpr.m satisfacţia să remarc aportul tuturor organizaţiilor vinovat dc ccest lucru. Măsura s-a do­ eficace. fim mîndri de acest lucru.
că ne aflăm la aceeaşi masă cu furndiş- dc parcul dc la exploatare, care au făcut Ing. ANDRCESCU vedit eficace. Tovarăşii de h Teliuc ne-au împăr­
tii din Hunedoara şi discutăm probleme dîn realizarea planurilor dc măsuri un o- şeful sectorului 1 ANDREI RAT tăşit din experienţa acumulată. Şi noi ZAHA IOAN
de cca mai marc importanţă, care ne in­ biectiv de scamă al activităţii lor. Co­ maistru l.i cuptoarele dc prăjire am muncit bine anul acesta. Lună dc
teresează deopotrivă pc toţi mai ales a- mitetul dc partid, organizaţiile de bază îmbunătăţirea calităţi^. fc_ BAR3U PETRU a minereului de la C. S. Hunedoara lună am realizat planul la toţi indicii. Cerinţele furnaliştilor sînt pe deplin
au analizat ccl puţin o dată la trei luni
cum cînd nc străduim să pregătim în ce­ stat mereu în atenţia c 11 ,s - secretarul comitetului de partid Iată cum am reuşit să facem acest lu­ îndreptăţite. Noi vom face tot cc ne
le mâi bune condiţii producţ;a anului sladiul îndeplinirii planului M.T.O. De torului II. In organizai '* dc la E. M. Teliuc cru. In primul rînd am avut asigurată sta în putinţă pentru a le satisface.
viitor. Vom face, aşadar, un schimb dc altfel aîa sc şi explică faptul că toate o* — avem trei in ^ Spun şi aici ceea cc am m."i spus: o' aprovizionare bună cu materii prime Unele măsuri luate le-am făcut cunos­
experienţa şi împreună vom găsi soluţii hicctivelc scadente din plan au fost în­ lizat de mai multe dacă noi am reuşit să dăm 10.755 tone şi materiale. Apoi, organele de partid cute aici. Mai luăm însă şi altele. Con­
în probleme cc nc interesează deopo­ făptuite. La fel şi propunerile făcute în pentru îmbunătăţirea c. . ^ ' Tovarăşii de la mină au vorbit pc fonta peste plan, sa economisim 3.771 au mobilizat toţi comuniştii, întregul
adunările grupelor sindicale sau consfă­ larg despre metodele şi căile prin care tinuăm să punem în exploatare n^i
trivă. tuirile dc producţie. indicaţii preţioase cont.. 3 am reuşit să obţinem rezultate bune. tone cocs, să reducem declasatele la colectiv la folosirea cît mai deplină a fronturi de lucru (orizonturile 7 şi ,4)
Colectivul nostru dc muncă a depus sectorului. Astfel la u n ^ aj* 2,79 Ia sută faţa de 7 la suta admis, capacităţii dc producţie. îndeosebi s-a pentru a putea spori producţia de m -
anul acesta eforturi stăruitoare pentru a Ccl mai mult am insistat asupra cali­ observat că se dădea mi * Eu voi vorbi despre posibilităţile pe acest lucru se datoreşte în bună mă­ pus accentul pe întreţinerea agregate­ nereu. Am schimbat cablul de la funi­
care le avem pentru a obţine realizări
aproviziona furnalele cu minereu dc bu­ tăţii minereului. Pentru că de vreme ce rîl din cauza unor al ^ sură sprijinului pc care l-am primit din lor, pe prăjirea corespunzătoare a si- cular pentru a avea asigurat un trans­
nă calitate. Şi, după părerea noastră, c- minereul c bogat în fier, creşte valoarea zacamint cu mineraliz^" şi mr.i frumoase. Poate fi selecţionat oartea minerilor din Teliuc. încă o dată, deritei, pe respectarea graficelor dc lu­ port bun Ia Hunedoara.
mai bine sterilul din minereu dacă se
forturilc au fost încununate dc succes. producţiei marfă, creşte productivitatea un studiu temeinic pcr5ofldiţ va îmbunătăţi iluminatul; c adevărat în numele tovarăşilor mei dc muncă, cru ale furnalelor. Atunci cînd consta­ In încheiere vreau să-î asigur pe to­
In cele nouă luni încheiate am depăşit valorică, scade preţul dc cost. Asta din abataje in rezerva -i cantităţi că se lucrează la iluminat în subteran, le mulţumim. tăm că într-un sector activitatea nu varăşii dc Ia Hunedoara că vor primi
planul la toţi indicatorii ; la producţia punctul nostru dc vedere. Cît îi priveş­ cind se va trimite ir,,_ t dar, cred ca-i nevoie să intensificam Ce anume vrem noi dc la mineri ? se desfăşoară normal luăm măsuri ur­ din partea noastră tot sprijinul.
globală cu 1,81 la sută, la producţia te pc furnalişti, un minereu bun atra­ mai mari la uzina I" ", \ ritmul lucrărilor. Pentru realizarea unei Bineînţeles, minereu cu cît mai mult gente, studiem condiţiile pentru ca ★
marfă cu 8,78 la Mită, la productivitatea ge după sine reducerea consumului de i-au aucjt a,îel* P'1 "coleclîvui granulaţii corespunzătoare e nevoie să fier şi cit mai puţin steril. Asta se în­ imediat sa se îndrepte lucrurile. Zilnic feri dimineaţă am avut o con­
ţelege. Dar mai vrem ceva: siderita sa
fizică cu 2,23 la sută. La preţul dc cost cocs şi creşterea indicilor de utilizare. m fier. In afara dt f sc asigure o asistenţă tehnică mai sus­ aibă o granulaţic mai marc. Ca să-mî se fac operative pe schimburi în scop
am obţinut economii de 260.000 Ici. Iată cc am făcut noi pe linia îmbună­ nostru s-a dovedit. . ţ* . . ţinută ta plasarea găurilor. Şi aceasta argumentez cererea vă dau un exem­ de informare şi schimb de experienţă. vorbire telefonică cu Hunedoara.
Demn de remarcat mi se parc şi faptul privinţa cal.taţn; ţ dat ^ înc. mai ales că la noi consumul de explo­ plu. In ziua de 30 septembrie am pri­ Ca şi la mineri, munca culturală în De la furnale ni s-a comunicat c î
că la toate sortimentele conţinutul dc tăţirii calităţii. In primul rînd stimulat, iar pc cc .. ziv e depăşit şi deci influenţează ncra- mit siderita bulgări aşa cum vrem noi. sprijinul producţiei a slăbit şi la noi minerii din Teliuc se ţin de cuvîm
în ultima vreme.
metal în minereul de fier a fost rc*U**ţ am luat o scamă dc măsuri tehnice şi rcu de slabă cili ro*j ;ra ' tiv preţul de cost. O asistenţă tehnici In ziua respectivă minereul prăjit a Aş vrea să insist asupra livrării mi­ Aşteptăm noi veşti...
şi depăşit. organizatorice — îmbunătăţirea ilumi- Opinia de masa a r Ing. N. ANDRONACHE