Page 51 - 1964-10
P. 51
Nr. 3047 Drumul socialhnului Poq. 3
TOATA ATENŢIA LUCRĂRILOR CONCUISL'L CORESPONDENŢILOR VOLUNTARI
AGRICOLE DIN CAMPANIA DE TOAMNA
In stafia C.F.R. Pebşani,
operaţiuni,
staţia
cestor
llie Vaidescu. lală-l pe a-
activitatea nu conteneş nici tea impiegatului de mişcare lor. Pentru bunul mers al a-
In aceste zile colectiviştii din raionul nizatori ai producţiei, ei şi-au adus o pregătirii şi desfăşurării campaniei de ziua şi nici noaptea, intre- cesta dind semnalul de ple C.F.R. din Petroşani dispune
Haţeg lucrează intens la recoltarea cul importantă contribuţie la terminarea în- toamnă. Sub îndrumarea comitetului naţi in întrecerea soalistă, care locomotivei Diesel-e- de aparate şi utilaje moder
turilor târzii, la pregătirea terenului şi sâmînţărilor din campania de toamnă. de partid, consiliul dc conducere al cejeriştii muncesc c elan lectrice condusă de mecani ne, deservite de oameni cu o
însămînţaru! griului, orzului şi secarei. De menţionat faptul că sub îndrumarea G.A.C. a întocmit un plan operativ în pentru realizarea şi epăşi- cul Andrei Horoianu, din de înaltă calificare. Unul dintre
Iată cîtcva din constatările făcute în le organizaţiei dc bază comuniştii desfă care s-au prevăzut măsurile corespunză rea tuturor sarcinilor t plan. poul C. F. R. Craiova. Cei aceştia este revizorul de ace
gătura cu desfăşurarea acestor lucrări în şoară Ia locul lor de lucru o susţinută toare în vederea bunei desfăşurări a lu Miile de. tone de cobusti- „2100 cai putere“ pornesc a- llie Pirvu, pe care obiectivul
două unităţi agricole: G.A.S. Orlea şi muncă politică în rîndul celorlalţi meca crărilor din campania dc toamnă. Sub bil economisit, repar,iile şl cum pe drumul de fier, aparatului l-a surprins la
G.A.C. Pcşteana. nizatori. Vorbindu-Ie despre însemnăta îndrumarea comitetului dc partid, cele reviziile la vagoane,'emor- transportind în zecile de va masa de manevră, urmărind
tea efectuării însămînţării la timpul op 4 organizaţii de bază P.M.R. din bri carea trenurilor cu tonaje goane remorcate cărbunele cu multă atenţie pe lumi-
tim şi dc bună calitate, ei au mobilizat găzi au desfăşurat o susţinută muncă po sporite, precum şi igulari- necesar uzinelor (fotografia noschemă, mersul vagoanelor
Printr-o bună organizare pe toţi mecanizatorii la respectarea vi litică în rîndul colectiviştilor pentru tatea circulaţiei sint oar ci- din dreapta). triate.
tezei zilnice dc lucru şi efectuarea se mobilizarea la muncile agricole. Comu teva din obiectivele e care O Importanţă deosebită in Text şi fotografii
a muncii mănatului în condiţii agrotehnice cores niştii Ioan Biba, Mihai Todoni, Viorel ceferiştii de aici sestrădu- buna desfăşurare a circula ION CRIŞAN
punzătoare. Stănămisescu, Păscuţ Vărvoni şî mulţi iesc să le înfăptuiasi. ţiei o prezintă reducerea tim operator R. C.
Se ştie că reuşita lucrărilor este con Acum, atenţia conducerii G.A.S. Or- alţii, prin exemplul lor personal şi mun Printre lucrătorii staţiei pilor de compunere şi des (responsabilul subredacţiei vo
diţionată în primul rînd de măsurile or Ifca este îndreptată spre recoltarea po ca politică desfăşurată în rîndul colecti din Petroşani, de rultă a- compunere a trenurilor, pre luntare din complexul C.F.R.
ganizatorice ce se iau de către conduce rumbului dc pc cele 427 ha cultivate cu viştilor şi-au adus o importantă contri preciere se bueură ictiuita- cum şi manevrarea vagoane Petroşani).
rile unităţilor agricole şi de felul cum această plantă. Pînă în ziua dc 10 oc buţie la mobilizarea colectiviştilor (a
ele se înfăptuiesc. De aceea, organiza tombrie porumbul a fost recoltat dc pc începutul campaniei de toamnă. Avînd
ţia dc bază P.M.R. de la G.A.S. Orlea terenul pregătit din timp, săminţa tra
a stabilit din timp unele măsuri menite tată şi condiţionată, colectiviştii au în
să contribuie la buna desfăşurare a lu P reocupări ceput la timpul optim însămînţatul pa-
crărilor din campania agricolă de toam ioasclor cu ajutorul tractoriştilor Marin
nă. Astfel, consiliul G.A.S. a fost în ale organizaţiilor Serba, Voicu Iosivoni şi Ion Brăilă. Co
drumat să stabilească din vreme pe ce lectiviştii au făcut o treabă bună. Da
terenuri va fi însămîntat orzul, să pre torită preocupării organizaţiilor dc baza,
gătească un bun pat germinativ, să a- ele nari ici ele la sate în fiecare zi peste 200 de colectivişti
corde atenţia cuvenită condiţionării şi participau Ia lucru. In cîtcva zile au
tratării seminţelor, semănatului în tim fost însămînţate 80 ha cu grîu şi o’\.z,
pul optim. o suprafaţă de peste 60 ha. Pentru ur din cele 220 ha planificate. Pc parcurs
Pregătirea din vreme a terenului a gentarea acestei lucrări, organizaţia de însă entuziasmul s-a stins. Comitetul
permis începerea semănatului orzului bază a cerut conducerii G.A.S. să creeze de partid n-a mai manifestat aceeaşi pre
pe cele peste 7C0 ha înainte de 20 septem condiţii optime pentru cazarea muncito ocupare faţă dc îndeplinirea măsurilor
stabilite. In 2 zile, respectiv 8 şi 9 oc
brie. Pentru ca executarea semănatului rilor care lucrează la recoltatul porum
tombrie, s-au însămînţat doar 8 ha! Dc
să se facă într-un timp cît mai scurt bului. La trupurile din Orlea şi Bcrthc- subliniat faptul că pînă la 11 octombrie
şi de bună calitate organizaţia de baza lot s-au amenajat camere pentru mun nu a început recoltatul porumbului, iar
a acordat toata atenţia organizării mun citorii care vor munci la recoltat.
cii, utilizării la întreaga capacitate şi cu Aşa cuin ne relata tov. Ioan Bolescu, cartofii erau recoltaţi numai de pe o
suprafaţă de 30 ha, din cele 37 cul
maximum dc randament a tractoarelor secretar al organizaţiei de bază P.M.R., tivate.
şi agregatelor folosite la lucrările de în aceste zile sc va trccc la efectuarea
pregătire a solului şi semănat. In pri arăturilor dc toamnă pc suprafeţele eli Cărui fapt se datoreşte scăderea rit
mul rînd, s-au luat măsuri ca toţi me berate, avînd în vedere că acestea vor mului dc lucru? In primul rînd slăbirii
canizatorii să participe la un instruc constitui baza viitoarolor recolte. preocupării comitetului de partid şi a
taj organizat în cadrul G.A.S. la care consiliului dc conducere al G.A.C. faţă
s-au făcut demonstraţii practice privind dc efectuarea la timp a lucrărilor agri
reglarea şi utilizarea semănătorii SU-29. începutul a fost b jn, dar... cole din această campanie. Un exemplu Succesele preparatorilor din Lupeni
Pentru a asigura o bună organizare a concret : în ziua de 10 octombrie, o zi Cartea — prieten permanent
muncii şi pentru efectuarea unor lucrări Colectiviştii din Pcşteana sînt cuno frumoasă, care putea fi folosită din plin, Continuînd seri» succeselor obţinute t/h, cît a fost în trimestrul II la 450
de bună calitate, cei 54 de membri şi can scuţi ca oameni harnici, buni gospodari. numai 40—50 de colectivişti erau pre în trimestrele I şi 1, colectivul sectoru t/h, pcrmiţînd în felul acesta să crească Tot mai mulţi preparatori au îndrăgit dut pînă acum cărţi în valoare de peste
didaţi dc partid au fost repartizaţi pe Avînd în frunte pc comunişti ei au ob zenţi la lucru în G.A.C.gAceasta, pen lui preparare, sub adrumarea organiza timpul de utilizare şi să scadă consumul şi sînt prieteni de nedespărţit ai cărţi 5.000 lei. La preparaţia noastră aproape
brigăzi. La brigada a 1 l-a lucrează co ţinut şi în acest an rezultate frumoase tru că de mobilizarea lor la munca nu ţiei dc bază P.M.R a obţinut şi în tri specific de energie electrică. lor. Standul de cărţi cu vînzarc, ame fiecare muncitor arc biblioteca sa per
muniştii loan Rob şi Francisc Varga, la în sporirea producţiei agricole. Mărtu s-a mai îngrijit nimeni. mestrul III rezultae bune: depăşirea re La obţinerea acestor rezultate s-au najat în incinta preparaţiei, pune la dis sonală. Printre cei care au cumpărat
cuperării globale u 0,8 puncte, a ran
brigada a 11 l-a Alexandru Boţea rie a acestor afirmaţii este şi steagul de Faţă dc această situaţie trebuie luate damentului cu 13 jrocentc. De asemenea evidenţiat echipele conduse de spălătorii poziţia muncitorilor un bogat sortiment cele mai multe earţi în acest an sc nu
şi Anton Vinţan, la brigada 1, Ro- fruntaşi pc raion obţinut pentru modul de urgenţă măsurile cuvenite. In pri este necesar să anintim că în fiecare Dumit-rescu Alexandru şi Gyorgy Şte de cărţi. Difuzorul voluntar dc carte mără tov. Olga Ujvaroş, Aurel Ceauş,
mul rînd e necesar însă ca, comitetul
Ana Petrcscu, Ioan Bcrcea, Ştefan Koni-
mulus Cic şi Victor Bodca ctc. Ei cum s-au desfăşurat lucrările în cam dc partid şi consiliul de conducere al lună, producţia nta a fost realizată în fan, echipele de lăcătuşi conduse de Ştefan Boldura trece periodic pe la li cska şi alţii.
Drotzingher Andrei, Skovran Mihai, Be-
se număra printre cei mai buni pania agricolă dc vară. G.A.C. sâ manifeste o preocupare susţi proporţie de 102 la sută, iar producţia dea Ghcorghe, Elles Mihai, echipele de brăria din oraş pentru a se interesa de EMILIAN DOBOŞ
cărţile noi apărute şi a le aduce Ia stand
brigadieri şi mecanizatori, oameni cu Hotărîţi să obţină producţii sporite şi nută faţă de măsurile stabilite în vede de cărbune spcciA a fost realizată în încărcători conduse de Gaşpar Emeric pentru a satisface pc deplin cerinţele (din postul dc corespondenţi vo
multă experienţă, buni cunoscători ai în anrl viitor, să recolteze la timp şi rea bunei desfăşurări a campaniei agri proporţie dc 101 ţ sută. şi Moldovan Nistor. cumpărătorilor. In acest fel el a vîu- luntari de la preparaţia dc
meseriei. Prin munca rodnică ce o desfă fără pic-deri culturile tîrzii, colectiviştii cole de toamnă. Ca un succes e seamă obţinut în a- Ing. IOAN ENE cărbuni Pctrila)
şoară, prin calităţile lor de buni orga din Peştcana au acordat o mare atenţie S. CERBU cest trimestru po;tc fi amintit faptul că (din colectivul subredacţiei din
debitul instalaţie a crescut dc la 430 Lupeni). Reuşită seară culturală
Intr-o singură zi Colectiviştii din comuna Bretea Şi-au dat concursul brigada artis
Romînă, raionul Haţeg, au avut du
La iniţiativa omitctului U.T.M. tine şină inutilizabilă şi piese declasate. S-au tică de agitaţie ? casei raionale şi
rii dc la E. M. Certej au participat zi evidenţiat tinerii Simion Mârcuş, Ioan minică oaspeţi. Pe scena căminului solişti vocali.
lele trecute la o largă acţiune patriotică cultural din localitate, formaţii ar Spectacolul s-u bucurat de o cal
dc colectare a dgcurilor feroase din ca Sccneanu, Gheorghe Groza şi alţii. tistice ale Casei raionale de cultură dă apreciere.
drul exploatării. ŞTEFAN NICOLAE din Haţeg au prezentat un reuşit N. SBUCHEA
Cu acest prilej ci au strîns într-o sin (din colectivul postului de cores program artistic întitulat „Pe plaiuri (din colectivul subredacţiei vo
gură zi peste lOtonc deşeuri feroase dc pondenţi de b E. M. Certej) cu soare*. luntare Haţeg)
s-ar putea spune că maiştrii de ta
Problema nr. 1 : respectarea turnare Aron Circa, Dumitru Cuş
mai
au
mir, Gheorghe Ciontea,
încă,multe de făcut.
Nu poate fi scutit de partea sa
programului sortimental de vină nici colectivul din hala de
pregătire a ansamblelor de turnare.
Sînt cazuri cînd ansamblele de tur
Realizarea programului sortimen nerală lărgită, a pus în discuţie re La producţia de oţel calmat în nare nu sînt montate la timp. Aceas
tal constituie o preocupare de sea feratul maistrului Valentin Călţun schimb, rezultatele sînt mai slabe. ta face ca şarja să nu se poată eva
mă a colectivului nostru de muncă, cu tema: „Preocuparea cadrelor teh Faţă de sarcina programată pe cua atunci cînd trebuie şi în ul
încă de la începutul anului comite nice din schimbul B pentru respec primele 8 luni ale acestui an, de timă înstantă, nu se mai încadrează
tul de partid pe secţie a îndrumat tarea planului sortimental şi mă 33 la sută, am realizat numai 30,7 la calitatea programată. Răspunde
organizaţiile de bază pe schimburi suri ce trebuie luale în viitor". In la sută. In perioada scursă de la în rea o au în buna măsură maiştrii Ha-
să ia cele mai judicioase măsuri cadrul organizaţiei de bază nr. 3 ceputul anului, numai în 3 luni am ralambie Costan, loan Achîm, Aron
pentru a obţine rezultate cit mai s-a prezentat referatul „Cum au obţinut rezultate bune în ce priveş Coleşie şi losif Bîrsan. Ei trebuie să
bune în această direcţie. Mai mult, muncit cadrele tehnice de pe plat- te respectarea programului sorti se ocupe mai mult de buna orga
problema realizării programului sor mental la acest oţel. nizare a lucrului şi executarea la
timental a fost analizată într-o ple timp a ansamblelor.
La obţinerea acestor rezultate ne
nară lărgită a comitetului de partid. La O.S.M. satisfăcătoare au contribuit în mare Prin urmare, deşi am obţinut o
Aşa se face că toate organiza seamă de rezultate bune în ce pri
ţiile de bază şi-au prevăzut în pla măsura maiştrii de la elaborare. Fap veşte realizarea programului sorti
nurile de muncă lunare urmărirea tul că nu au urmărit întotdeauna fe mental, mai avem lacune serioase.
lul în care se respectă instrucţiunile
Fotografia de mai sus o înfăţişează pe m uncitoarea Paraschiva Cherman, de la Intreprindeiea de şi analizarea respectării planului pe formă, din schimbul C, cu echipele Pentru înlăturarea lor va trebui sa
Industrie locala din Oraş t ie, executînd sudura unui nou lot de produse din mase plastice. sortimente. Organizaţia de bază nr. de oţelari penlru respectarea sorti tehnologice şi au admis elaborarea depunem mai mult efort. In pri
unor şarje înafara programului a fă
Foto: GH. ŞENDREANU 2 spre exemplu, într-o adunare ge mentului planificat în semestrul I. mul rînd va trebui să militam pen
1964 şi ce măsuri se preconizează cut ca pe panoul realizărilor să
pentru viitor". Tot în cadrul acestei apară adesea (a oţelul calmat minu tru întărirea răspunderii personale a
maiştrilor şi şefilor de echipe.
Ei
organizaţii, în şedinţa de birou din suri serioase. Cîteva exemple de
14, VIII 1963, tovarăşul maistru Du acest fel sînt de .natură să convingă. sînt cei chemaţi să vegheze la res
mitru Cuşmir a prezentat referatul: Maistrul Raţiu Cornel, în luna iunie, pectarea instrucţiunilor tehnologice
şi elaborarea fiecărei şarje (a cali
EXPOZiriA R E A LIZA U EGOBOMIEI R A I : „Contribuţia cadrelor tehnice din a realizat planul sortimental în pro tatea prevăzută. Iar în acest sens,
porţie de numai 80 la sută. Mais
hala de turnare la respectarea sor
timentului pianificat". trul Kusch Oswald, în luna august comitetul de partid şi conducerea
a înregistrat o realizare de 90,4 la secţiei vor lua cele mai eficiente
La fel în cadrul organizaţiei de sută, Ghibu Gheorghe de 87,3 la măsuri. Cu ajutorul comuniştilor
înfăptuiri în domeniul Oglindă a revoluţiei bază nr. 1 maistrul principal Im- sută, Safta Toma 85,7 la suta, Baba vom mobiliza întregul colectiv la o
brea Octavian, a informat adunarea
generală despre ajutorul pe care îl Gheorghe de 88,9 la sută iar Ar întrecere vie şi însufleţîtoare pen
tru realizarea planului la toate sor
sanitar iehmco-ştiinfîfice şi culturale primeşte din partea maiştrilor din delean loan de 89,8 la sută. timentele. Ne vom strădui ca în
subordine pentru respectarea sorti O contribuţie la aceste rezultate perioada ce a mai rămas pînă la fi
ÎNTREBARE : Iu CONVORBIRE CU 216 în 1964, faţă de Intr-una din zile l-am întâlnit printre Toate acestea dovedesc dezvoltarea ar mentului la cuptoarele: 4-5-6. slabe o are şi colectivul din hala
pavilionul social-cul- j r GHEORGHE CONSTANTINESCU lJ în 1938 ’* AVlA' vizitatori pe academicianul PETRE monioasă şi multilaterală a ramurilor e- In felul acesta, preocuparea co de turnare. Pentru că nu asigură nele anului să lichidam deficienţe
tural există şi citc- director general adjunct în Ministerul ,SAN — inexistent CONSTANTINESCU-IAŞI. Redactorul conomici noastre naţionale, care sub în lectivului secţiei noastre în frunte oalele de turnare la timp se întîr- le semnalate şi să obţinem rezul
va standuri consa- Sănătăţii şi Prevederilor Sociale ,n l938» Prcient a* Biroului de presă al expoziţiei, Pom- ţeleaptă cooducere a partidului a cunos cu comuniştii, pentru respectarea zie evacuarea, otelul nu se mai în tate frumoase la toate sortimentele.
erate sectorului sa- _____ cum In fiecare re piliu Ianculcscu, l-a rugat să-şi spună cut o mare înflorire. planului sortimental a crescut. Ca cadrează in analiza prescrisă, iar EUGEN DAMIANOIU
nitar. Ce consideraţi giune din ţară. părerea despre cele văzute. — Avînd în vedere preocupările dv. urmare s-au obţinui şi o seamă de şarja se clasează la altă calitate. De locţiitorul secretarului comitetului
mai important dc semnalat în legătură ÎNTREBARE : Dar în ce priveşte noi — Mă aflu pentru a doua oară în ex cotidiene, ce ne puteţi spune despre felul asemenea, sînt cazuri destul de frec de partid al secţiei O.S.M. II a
cu acestea ? le unităţi sanitare ce ne puteţi spune ? poziţie— nc-a declarat dînsul. Am avut în care sc reflectă in expoziţie înfăptui- rezultate satisfăcătoare. La oţel ne vente, cînd o parte din oţelul tur
RĂSPUNS : După cum uşor se poate RĂSPUNS : Dezvoltarea rapidă a asis ocazia să vizitez numeroase alte expo rî!e poporului nostru în domeniul social- calmat spre exemplu, planul sorti C.S.H.
vedea din aparatura de specialitate expu tenţei sanitare a impus şi o lărgire a ba ziţii organizate în diferite centre indus cultural ? mental a fost realizat lună de lună nat se clasează la altă calitate din ing. NICOLAE SÎNTIMBREANU
să, din grafice şi fotografii, realizările zei materiale dc specialitate- Bineînţeles triale şi oraşe mai mici sau mai mari din — Expresivul pavilion social-cultural şi chiar depăşit. cauza turnării defectuoase. Şi aici şeful secţiei
în sectorul sanitar sint multiple şi im că la noile construcţii sanitare se ţine străinătate. Consider că „Expoziţia rea şi al artei populare, exponatele, grafice
portante. Îmbunătăţirea şi lărgirea acce seamă dc cele mai moderne soluţii teh lizărilor economici naţionale a R. P. Ro- le, fotognfiile, panourile şi diagramele
sibilităţi! asistenţei medicale şi introduce* nice, îmbinînd aspectul plăcut cu valo mînc* poate sta alături de cele mai reu oglindesc într-o mare măsură revoluţia
rea tehnicii celei mai înaintate în dome. rificarea optimă a spaţiului şî evident şite manifestări dc acest gen de peste tchnico-ştiinţifică şi culturală din ţara 6 > 4
niul sanitar sînt cele două laturi pe ca pitnîndu-se accent pe înzestrarea cu apa graniţă. noastră in anii puterii populare. Vizita
ro sînt axate succesele noastre în cei 20 ratură medicală la nivelul tehnicii celei începînd cu pavilionul central, palat rea acestui pavilion m-a impresionat
dc ani. Este o mîndric a noastră pc de mai avansate. In acest pavilion putem dîn oţel şi sticla, cl însuşi un adevărat profund, deşi nu prezintă lucruri pe ca
plin justificată că o serie dc aparate me vedea şi cîtcva fotografii ale celor mai exponat, şi tcrminînd cu standurile şi re nu le cunoaştem dinainte. Dar, adu
dicale de înaltă tehnicitate au fost rea noi şi moderne unităţi sanitare din ţa platformele în aer liber, totul dovedeşte nate la un Ioc, grupate într-un spaţiu
lizate în ţară. ră. Iată dc pildă spitalul din Oneşti, po puterea dc creaţie a poporului nostru, rcstrîns, sugestiv ilustrate, realizările
ÎNTREBARE : La ce aparate vă refe liclinica din Giurgiu, maternitatea din concepţia ştiinţifică a cadrelor de specia noastre în acest domeniu mă emoţionea
riţi ? Bacău. Priviţi şi macheta spitalului cu litate, inventivitatea şi bunul gust al or ză. lata, dc pilda, situaţia din învâţămînt.
900 de paturi care se află în prezent în ganizatorilor, contribuţia maselor de oa- Dacă în 1938 numărul studenţilor şi c-
RĂSPUNS : Priviţi exponatele. Fabri menî ai muncii care, sub conducerea în
căm în ţară începînd de la lentile pînă construcţie la Constanţa. ţeleaptă a partidului, şi-au însuşit şi apli ievMor era dc 1.700.000, în 1963 numă
rul lor s-a ridicat la impresionanta cifră
la aparatură medicală dc mare precizie. ÎNTREBARE : Care sînt rezultatele cat în practică ceea ce a fost mai înain de 3.446.000. Numărul mare dc lucrări
Iată masa de operaţie, ultramodernă, cu concrete ale îmbunătăţirii şi lărg:rii ac tat şi valoros în ştiinţă şi tehnică. Căruia de specialitate (cărţi, broşuri, reviste,
lampă scialitică construită la „Industria cesibilităţii asistenţei medicale în ţara dintre noi nu-l bate inima puternic cînd
Tehnică Medicală Romînă44, microscopul noastră ? vede maşinile-uncitc pe care altădată Ic anale etc.) este o altă dovadă care nc a-
ratâ setea dc a şti, dc a cunoaşte, de a
de cercetare ştiinţifică, unitul dentar, de- RĂSPUNS ; Mi voi servi, pentru a vă importam, instalaţiile dc foraj, locomo
fibrilatorul cardiac, microtomul pentru răspunde, tot de cifre de pc cîtcva gra tive Diesel-elcctricc, fragmentul de re pătrunde în tainele celor mai diverse
cercetarea microscopică a ţesuturilor ctc. fice din acest sector. îmbunătăţirea con ţea pentru transportul energici electrice ştiinţe dc către mase tot mai largi dc oa
Spitalele şi policlinicile noastre sînt în diţiilor social-cconomicc şi de asistenţă la înaltă tensiune ? meni ai muncii. O comparaţie în acest
prezent înzestrate cu electrocardiografe a dus la scăderea mortalităţii generale sens este deosebit de grăitoare : în 1938
portative, pe două canale, o recenta pro dc la 19,1 la mic în 1938 la 8,3 la mie Nu m-am aşteptat să văd o gamă aşa
ducţie a I.O.R. în 1963, iar durata medie a vieţii în de variată de produse realizate dc ma numărul cărţilor şi al altor tipărituri era
R.P.R. a crescut de la 42 dc ani în 1938 rile uzine şi combinate industriale, dc dc 17.500.000. iar in 1963 tirajul lor s-a
ÎNTREBARE : Din datele statistice
prezentate în expoziţie ce aţi sublinia ? la 68 de ani în 1964. Datele şi exponate industria locală, cooperativele meşteşu ridicat la 57.190.000. Publicaţii ale Aca
le sectorului sanitar din pavilionul so- găreşti şi atelierele de artizanat. Am vă
RĂSPUNS : Mi-aş permite să atrag a- clal-cultural sînt în măsură să ajute vi demiei R. P. Romîne, care altădată apă
tenţia asupra următoarelor : paturi dc zitatorul să-şi formeze o imagine de an zut mărci noj de oţeluri pentru rul reau în tiraje mici dc ordinul sutelor şi
spital în 1938 — 33.763 ; în 1964 — samblu asupra succeselor obţinute în ul menţi, pentru sape dc foraj ctc., ma- în ccl mai bun caz al miilor, acum sînt
139.858. Numărul dc circumscripţii me timii 20 de ani în domeniul sanitar, pre şini-uncltc automate cu comandă-pro- editate în zeci dc mii de exemplare. De
dicale rurale: 1.017 în 1938 ; 2.853 în cum şi asupra rezultatelor favorabile ob gnm, utilaje miniere, mobilă, covoare, exemplu, Istoria R. P. Romîne : cere
ţinute în ridicarea nivelului sănătăţii
1964. Şi asistenţa medicală din între lustre, articole dc sticlărie, bogate sorti rile sînt atît dc mari îneît nici cele
populaţiei.
prinderi s-a îmbunătăţit simţitor. De Ia mente dc tricotaje şi confecţii, obiecte 30.000 dc exemplare nu s-au dovedit su
GABRIELA BUCUR
642 dc paturi în 1938 s-a ajuns (a redactor al Biroului dc presă de îmbrăcăminte realizate cu motive na ficiente, deşi aceasta este o lucrare dc
2.091 paturi în 1964. Staţii dc salvare: al expoziţiei ţionale cunoscute şi iubite de popor. înalt nivel ştiinţific. ASPECT DE LA EXPOZIŢIE