Page 53 - 1964-10

P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R I L E , U N I Ţ I - V Ă I
O Pentru colec­
tiviştii din comuna
Hăprîa sc organizea­
î pildă, la căminul
ză numeroase acti­
vităţi culturale. In
această
de
seară,
cultural din comuna
este organizat un concurs literar
cu tema: „Din viaţa de ieri şi de
azi a satelor noastre". Acest con­
curs constituie pentru colectiviş­
tii dc aici un bun prilej dc cu­
noaştere a drumului parcurs de
ţărănimea muncitoare spre viaţa
noua, îmbelşugată, plină de bu­
curii.
© Audiate cu mult interes, re­
cenziile prezentate în cadrul emi­
siunilor staţiei dc radiofîcare din
Orăştie, organizate dc colectivul
bibliotecii raionale, adună în ju­
rul difuzoarelor mulţi oameni aî
muncii.
Continuînd această acţiune, la
orele 19,30 tovarăşa Maria Dan,
bibliotecară, va prezenta pentru
ascultătorii din oraş recenziile VLDtRL DIN ORAŞUL DLVA
cărţilor „Morţii rămîn tineri" de
Ana Seghcrs şi „Podul de aur*
dc Aurel Mihalc.
© In sala căminului cultural Deschiderea cursurilor
este organizată pentru colectiviştii
Sînc momente pe care omul oii 23 iunie ora 17,30 a fost făcută pri­ Au mai rămas numai două luni şi jumătate plnă clnd sdneeie şi din GaJda de Jos raionul Alba,
de cîie ori le-ar trai şi retrăi, tot ma descărcare a furnalului, scos din ultima etapă a întrecerii socialiste pe anul I9G4. Majoritate■ colctive- prezentarea broşurii de ştiinţă la Institutul pedagogic din Deva
solemne rănim. Iată-ne, de pildă, reparaţie capitală cu numeroase îm­ lor de muncă pun faţă in faţă angjamentele şi realizăriU itervin popularizată „Fulgerul, tunetul şi
ieri în jurul orei 14 la furnalul 7 bunătăţiri constructive. Au trecut in anumite direcţii unde e necesar şi caută să completei UanţuL trăznctul*. Ierî, într-un cadru festiv, s-au des­ studenţilor. Pentru anul în curs, a
dc 1000 m.c, de la Hunedoara. Era de atunci multe schimburi, zile, succeselor. Alături de alte obiective ale intrecerii calitatea t fosişi ră- Explicarea ştiinţifică a fenome­ chis cursurile la Institutul pedagogic dc spus vorbitorul, şcolii pedagogice i-au
tocmai ora de cea mai înaltă ten­ luni dc munca. Furnalul a funcţio­ mine unul dintre cele mai importante. Despre această roblmă se nelor naturii dc către cadrele di­ doi ani din oraşul Deva. In cuvîntul fost repartizate 100 de burse, iar pen­
siune — dacă i se poate spune ast­ nat constant. Indicii de utilizare discută mult in toate întreprinderile, minele sau uzinele in igiunea dactice dc specialitate din cadrul de deschidere, tov. Prof. Emerit A. tru institut, 62 de burse.
fel. Se pregătea cea de-a 713-a des­ creşteau dc la o zi la alta. Şi ia- Hunedoara, dar rezultatele dobindite diferă in raport cu iveli preo­ colectivului biblio­ Chiţei Gheorghe, directorul şcolii pe­ In continuare, au fost arătate sarci­
cărcare din furnal. tă-ne ajunşi la a 713-a descărcare. cupărilor şi eficacitatea măsurilor luate. tecii comunale, con­ dagogice, a subliniat grija pe care nile care stau în fata studenţilor insti­
Clipele trec repede, neobservate. Dar parcă acest lucru aduce vreo partidul şi statul nostru o acordă dez­ tutului în vederea pregătirii lor cie
Fiecare om îşi cunoaşte bine resor­ noutate ? secţia N-a furnale dinHunloara s-a tribuie Ia ridicarea voltării învăţămîntutui de ţoale gra­ mai temeinice.
tul. Au fost făcute ultimele pregă­ Ceea ce aflasem cu o jumătate de mai redus procentul de fotă dlasată la nivelului dc cunoş­ dele din ţara noastră, pregătirii dc ca­ Au mai luat cuvîntul profesori care
tiri în vederea descărcării. Prim oră mai devreme dintr-un raport mai pu(in de 20 Ia stă st normele tinţe al ţăranilor co­ dre pentru instruirea şî educarea tine­ predau la institut. In numele celor 81
• Jurnalistul Alexandru Hăjdăşan des­ operativ al producţiei urma sa fie în conţinut de metal de studenţi, au vorbit tovarăşele Băci-
admise şi au fost lui cin nu s-au
chide şticul, Fon- _______________ ' infirmat în jurul înregistrat deloc dedaite. Rultă deci lectivişti. retului şcolar. Dc asemenea, au fost lă Ravcca şi Dcac Elisabcta.
lumină
orelor 14-15. Se
te. ric-o lumină orelor Minerii dc la Exploatarea din Ghc- că în acest domeniu nai st rezerve subliniate condiţiile bune de învăţătu­ După deschiderea festivă, studenţii au
orbitoare năvileş- |_a f o r n ă i ţ i i d e 1.000 m .C . sPunca început lar s-au afirmat anul acesta prin ac­ care trebuie puse în aloaniar expe­ ră care stau la dispoziţia elevilor şi trecut la primele orc dc curs.
te pe orificiu. E ci în perioada ca- ţiunile întreprinse şi rezultatele obţi­ rienţa secţiei a Il-a din luncdoara
o gură de foc. In- d â la H u n e d o a r a d i n iu n ie re s-a scurs de la nute în ceea ce priveşte calitatea mi­ poate oferi diverse î/vaţamte pentru
treaga platformă prima descurcare nereului pc carc-1 trimit furnaliştilor. ceilalţi furnalişti di Hudoara şi
sc luminează. Par­ p î n ă i e r i , 8 . 0 0 0 t o n e pînă la cea de-a De la 1 ianuarie şi pînă acum ci au Călan,
că a coborît aici d e f o n t ă p e s t e p l a n 712-a au fost ela­ livrat cu peste 6700 tone fier mai mult
o picătură din lu­ borate peste pre- dccît era planificat. Acest succes im­ Atenţie la cilitala
mina, căldura şi vederile sarcini­ portant este efectul măsurilor între-
strălucirea soarelui. Din pîntecul fur­ lor dc plan 7991 tone de fonta. irinse pentru alegerea şistului vizibil, ii!
nalului ţîşneşte cu presiune metalul Descărcarea care avea loc sub ochii f olosirca puşcării selective şi a altor
incandescent. Rîul sclipitor, şuvoiul noştri era a 713-a. Undeva, în şu­ procedee dc lucru care influenţează po­ Evidenţele întoepite îaromNînatul Recoltările —
dc foc se revarsă ca printr-o cas­ voiul acela dc soare, sau poate chiar zitiv calitatea minereului. In ultima carbonifer „Velea ;uluî“ ;tă că toa­
cadă în oala de turnare dinainte aiunsâ deja în oala de turnare se vreme tot mai multe brigăzi au îm­ te colectivele dc mteri caaparţin dc
pregătită. afla acea anonimi şi ncidcnlifîca- brăţişat iniţiativa: „Nici un vagonct acest combinat îşirealizea în condi­ • ''•QvL il
Ii privesc cu tuare aminte pe Hăj- tă tonă de fontă care elaborată pes­ de minereu rebutat* şi au căutat să ţii mulţumitoare «rcinile r plan. O
dăşan şi pe maistrul Gheorghc Shi- te prevederile planului aducea ar­ răspundă cerinţelor ci. Pe de altă parte dovadă în acest ats cstciptut că în
del. Mărgăritare de sudoare sc pre­ gumente convingătoare despre în­ la toate fronturile de lucru dc la mina 9 luni s-au extras mai m de 78.000 Sporindu-şî eforturile pentru strînge-
ling pe fetele lor. Chipurile le de­ trecerea furnaliştilor de la 7. La centrală se foloseşte cu succes puşca- tone cărbune enoţetic * cocsificabil Ijţg jt. rca ia timp şi fără pierderi a produc­
vin luminoase de-o bucurie neţăr­ furnalul de 1000 m.c. au fost ela­ peste plan. La cajtolul cate însă re­
rca selectivă atunci cînd există inter­
murită, puternică, lăuntrică, li pri­ borate pe distanta timpului dintre calaţii mari de steril. zultatele nu sîntîn coirdanţă cu ţiei de cartofi, sfeclă dc zahăr şi po­
rumb, gospodăriile colective obţin zi
vesc cu luare aminte pe ei şi pc 23 iunie a.c. ora 17,30 pînă în 15 Un rol important în ceea cc priveş­ normele slabilite.Oacă epatările mi­ dc zi noi şi importante realizări în a-
ceilalţi oameni din jur şi nu pot octombrie a.c. ora 15 nici mai mult te îmbunătăţirea calităţii minereului niere au obtinut rezulta corespunză­ ceastă direcţie. Datorită îndrumării şi
sa-mi dau seama din prima clipă nici mai puţin de 8000 tone fontă toare pe linia rlucerii «centului de
dacă oamenii împrumută strălucire pcsre prevederile planului l-au avut $i măsurile luate pentru or­ umiditate a cărbnelui s-jdepăşit nor­ sprijinului pe care-I acordă organele
ganizarea mai bună a muncii de ale­
de la metal sau metalul împrumută O cifră rotundă, sortită şi ca la gere a sterilului. Succesele colectivu­ mele la proccnsl dc aşe cu 1.2 şi organizaţiile de partid consiliilor de
numeroase
conducere ale G.A.C. în
strălucire de la oameni. întrebare fel ca multe altele să trăiască pu­ lui de mineri dc la Ghclar apar şi mai puncte. Pentr nerealfea indicilor unităţi recoltatul cartofilor şi sfeclei
căreia, tovarăşul Nicolae Mărcules- ţin. O cifră care cîştîp.ă greutate nu evidente dacă ţinem seama că pe lîn- calitativi s-au jcordat >alîzărî care
cu. secretarul organizaţiei de bază atît pe scama greutăţii specifice a echivalează cucirca 520 tone căr­ de zahăr s-a terminat.
gă cantitatea sporită de metal livrat,
m-a ajutat să-i găsesc răspunsul. metalului cît pc scama greutăţii lui a depăşit aproar.c lună de lună planul bune. Mari pealizări s aplicat ex­ In ultimele zile au căzut ploi pc a-
Iată ce-am aflat: valorice. Ia extracţie şi livrări. ploatărilor miierc Aoasa, Lonca, proape tot cuprinsul regiunii, ceea ce
In iunie a.c. s-au încheiat luoră- Furnalul 7 se află în munî si­ I.upeni, Vu'caiŞt alteleezultatc mai a împiedicat oarecum desfăşurarea în
rile de reparaţii capitale ale furna­ gure. Soarta realizării sarcinilor de bure s-au înfîistrat li. M. Petrila bune condiţii a lucrărilor de recoltat.
lului. Sc ştie cu precizie — de par­ plan, de asemenea. mai unde în afnradc luna >tembrie. pe­ Cu toate acestea, folosind din ptiu fie­
că astăzi s-ar fi întîmplat — că Ia M. CRIŞAN nalizările sîn; neînsctr.e. Depăşirea care oră bună de lucru, în ultimele 2
procentului d cenuşă in cărbunele zile în G.A.C. din raionul Sebeş şt
brut se datoare mai * faptului că Alba s-a recoltat porumbul de pc mai
In agenda de întrecere publicată sap- nu există o *cocuparusţinută pen­ mult de 600 ha. Uncie rezultate bune
Din nou depăşiri tămîna trecută în ziarul nostru se ara­ tru puşcareaî^cetivă,, straturile cu au înregistrat şi gospodăriile colective
tă că furnaliştii de Ia uzina „Victoria" intercalaţii ru'i şi ălfea sterilului de pc raza oraşului regional Hune­
din Călău şi-au depăşit planul de pro­ din cărbune A?cme0d<P$uri există, pi‘ doara, unde recoltatul porumbului s-a
Cine răsfoieşte situaţiile statistice în­ ţiei. colectivul dc aici se preocupă şi ducţie pe trei trimestre cu 2,'2 la suta. mai mult M mai pi evident, Ia făcut pe mai mult dc 100 ha.
cheiate după primele trei trimestre dc de ridicarea nivelului calitativ al sor­ înregistrând indici de utilizare mai fiecare explicare mirt- La o anali­ , *rv. In aceste raioane colectiviştii îndru­
activitate la fabrica „SebeşuP din Sebeş timentelor. In aceeaşi perioadă la tri­ mari decît au fost planificaţi. De la ză sumara jc în cvii'ă că depăşirea maţi de organizaţiile de partid s-au stră­
va descoperi, fără greutate, şi o seamă cotaje din bumbac indicele de calitate controlul tehnic de calitate am aflat prorentuluiic cenuşăovinc mai ales duit să folosească din plin timpul priel­
de cifre care reprezintă producţia rea­ a sporit cu 0,2 la sută, iar la ciorapi alte aspecte care vin să completeze me­ dc )a sortîentcle cifanulaţic 10-80 nic de lucru şi utilajele, iar munca Ie-a
lizată peste plan: 66.000 perechi cio­ din bumbac cu 3,3 procente. ritele furnaliştilor. In perioada amin­ mm. şi mamare de mm., respectiv fost spornică.
rapi din bumbac, 2.800 perechi cio­ In lupta pentru a produce mai mult tită la cele două furnale din Călan s-a tocmai aed unde soaţe acţiona cu In celelalte raioane însă lucrările au
rapi din rclon şi 57.000 bucăţi tricotaje şi mai bun s-au evidenţiat muncitorii realizat cu aproape 40 la suta mai pu­ eficacitate?» in aleg» sterilului. In decurs mai anevoios, ceea ce dovedeşte
din bumbac. Elisabeta Groza, Carolina Tincu, Ana tină fontă declasată decît prevedeau 9 luni pcen»i/l d$nuşă Ia sorti­ că în unităţile respective nu s-a asi­
Continuînd cu şî mai mult entu­ Mo^a» de la circulare, Maria Besoi, de normele admise. Deşi procentul dc de­ mentul dicărbune pranulaţie mai gurat o mobilizare corespunzătoare a
ziasm întrecerea socialistă, colectivul dc la încheiat. Kast Ana, de la confecţii, clasate nu s-a menţinut la acc'aşi nivel marc de I mm. a | depăşit cu cir- j colectiviştilor la lucru. Din această
aici înregistrează noi succese. După NicoJae Moga, de la vopsitorie, Elisa­ în fiecare lună, sc poate vorbi totuşi ca 7 pune la LorSi Aninoasa, 4 cauză suprafeţele eliberate sînt sub ni­
prima decadă a lunii octombrie planu­ beta Dainian, dc la finisaj ş.a. dc un succes care merită aprecieri. La puncte Iavulc.1'1 et-a acelaşi sorti­ velul posibilităţilor.
rile producţiei globale şi marfă ale pe­ Sînt doar cîtcva nume din cele care reducerea procentului de fontă decla­ ment laLupeni dările sînt de 7 T'nînd scanu de faptul că o mare
rioadei respective au fost îndeplinite în apar mereu pe panoul evidenţiaţilor în sată a contribuit mai ales, îmbunătă­ puncte' ţ trimestru 1,9 puncte în parte din suprafaţa ocupată cu culturi
proporţie de 100,2 şi respectiv 100,1 la întrecerea socialistă de la această fa­ ţirea reţetelor dc încărcare a furnale­ M-imestriU şi 2,8 ţrte în trimestrul La culesul strugurilor, tîrzii urmează a sc însămânţa cu cereale
lor, respectarea procesului tehnologic şi
sută, Iar pe sortimente planul a fost brică. anumite măsuri luate pentru promova­ III faţăjie planulabîlit. Chiar jî Foto; V. ONOIU dc toamnă este necesar ca organele si
această ^riaţie an de Ia sine că
organizaţiile dc partid să urmărească
depăşit între 0,1 şî 0,3 la sută. De re­ L. DUMITRESCU rea noului. Dacă furnaliştii din Călan există iionsecvcnţtnd c vorba de îndeaproape realizarea măsurilor teh­
marcat că, paralel cu sporirea produc­ corespondent au dobîndit rezultatele amintite, la Iimta pjtrti calitai nice şi organizatorice stabilite în pla-
In po?ada care di rămas oină la
MMM mai intens la însămîntări nurilo ‘operative întocmite pentru cam­
sfîrşitufcnulm mi/j din Valea Jiu­ pania dc toamnă.
lui trofic să acormai multă aten­
■ ţi*» cărhnn. brut, iar orga- Au mai rămas pVine zile pînă la ţie a semănatului avînd în vedere fap­ Asigurând o organizare exemplară a
n»zai"Jde r»nr*.H Airă această pro­ sfârşitul perioadei optime dc însămîn- tul că în G.A.C. dîn regiunea noas­ muncii în flecare gospodărie colectivă
blemă i centrul (Cupărilor. t.ire a cerealelor păioase (Je toamnă. tră s-au însămînţat abia 19.349 ha, re­ se vor putea elibera suprafeţe tot mal
De accca, în toate unităţile agricole prezentând 39,2 la sută din suprafaţa mari de teren, creîndu-se astfel posi­
s-au luat masuri eficiente care să asi­ planificată. bilităţi pentru folosirea utilajelor agri­
gure impulsionarea executării acestei
Sucisele foitierilor lucrări. In G.A.C. din raionul Sebeş Pînă la 15 octombrie, în G.A.C. su­ cole cu randament sporit, ceea ce va
toate tractoarele şi maşinile de semănat, prafeţele prevăzute pentru cerealele contribui la scurtarea perioadei de în-
Ine^ 15 zilde au trecut din în număr de 235 şi respectiv 137, sc fo­ păioase s-au însămînţat în proporţie sămînţarc a cerealelor de toamnă.
de :
lunaxtombrie, teritorii de la losesc cu un randament tot mai sporit Iată cum sc prezintă situaţia recol­
I. F^obra au mut o serie de de Ia o zi la alta. Ca urmare, pînă la tării porumbului în gospodăriile colec­
suc^e. Planul reni acestei pe­ data de 15 octombrie s-au însamînţat Sebe$ 50,8% tive la data de 15 octombrie a.c.
riod a fost def la buşteni pen­ 6.877 de hectare cu grîu, orz şi se­
tru 'ifer din răpse cu 200 m.c., cară. Aceasta reprezintă 50,8 la sută 46,0%
w • * W * V 6 8 din sarcina de plan stabilită.
la mn pentru iă din răşinoase Tn ultimele două zile şi în G.A.C. J Huned- 57,i»;
cu X) m c., laŞteni pentru ga- dîn raionul Alba ritmul la însămînţări Oiăşt/e 43,4% Brad 5 i ,2 »/0 ~r
tedin fag cuO m.c., iar la s-a intensificat. Dc exemplu, în ulti­
btfni pentru er din stejar cu mele 2 zile dc lucru s-au însamînţat "la 14,8% Dcva 30,3% /
23i.c. Sortimîle livrate au fost 1.818 hectare.
dualitate bun In unităţile agricole dc pe raza ora­ Deva 33,4% Sebe* 28,5%
\ obţinereacestor succese a şului regional Hunedoara viteza zilnică Orăştie 24.4% j
ctribuit din i întregul colec- ce se realizează nu este pe măsura po­ Brad 32,1% Haţeg 23,1%/
sibilităţilor.
tde munca, hod deosebit s-au
Rămase în urma cu însămînţărilc sînt
efenţiat lucrli forestieri de la G.A.C. din raionul Haţeg, unde abia HateR 22,0% llio 22,9 J
ghetele „Pîf Răchitelei-, „Ca- 22 la sută din suprafaţa prevăzută a Alba 19,8% |
S.T şi „Sălăt. fost însămînţată, Huncd. 9,2%
L. DUMITRIU Faţă dc situaţia existentă este nece­
corespondent sară intensificarea ritmului dc execu­
La c o n cre t
Fabrica de ciorapi şi tricotaje
„Sebeşul* din Sebeş. Ajutoi-ul de
maistru Mihai Pienar explică tri-
Respectarea regulilor de circulaţie constituie principalul
coterei Elisabeta Miron cum se (actor în evitarea accidentelor.
reglează maşina pentru modela­ Sînt însă unii cetăţeni care încalcă regulile de circula­
rea ciorapilor. Se îngîna ziua cu noaptea. Lra Concis, clar, mobilizator Oa- riul trecut gostat în jurul ci- meni din cei mai vrednici ai schim­ ţie obişnuind să treacă chiar pe locurile unde circulaţia
o oră de răspintie dintre schimbul menii treceau pe acolo, citeau :?i de 240 anul 1964 aceeaşi bului de noapte: Nicolae Tomiş. pietonilor este interzisă.
de noapte şi cel de zi Ceasul a comentau, se bucurau pentru suc- oedie urcasrtreaptă nouă: era Ludovic Andrica, manevranfi, mais­
bătut ora 6 simultan în toată Hu­ cescle tovarăşilor lor de muncă, te circa 260tojjri laminate. Cu
N um ai în nedoara. Poate însă că in nici un căpătau ei înşişi puteri noi, încre- citva timp imă să fie de atunci trul de la cuptoare Constantin
Barbu, şeful de echipă Sever Bu-
alt loc — mai mult decît la blu- dere în posibilităţile nelimitate pe 4-5 luni, scitul condus de in- leancă, cuptorarul şef losil Lala ş.a.
z e c e zile ming — ora aceasta n-a cîntărit care le are îmbunătăţirea produc- gicierul lanfahos a urcat şta- Am schimbai cîteva cuvinte des
atît de mult, n-a fost atît de pli­ pre noul record cu tovarăşul
Colectivul dc muncă de la Uzina nă de semnificaţii şi bucurii In Avram Czilrom, tehnologul blu-
„Victoria" din Călan luptă cu elan spo­ primele ore ale dimineţii Jata“ mingului.
rit pentru depăşirea sarcinilor de pro­
ducţie şi îmbunătăţirea calităţii produ­ gazetei de perete „Laminorul" a- E D J T J E — Cilra obţinută este intr-ade­
selor. Rezultatele sînt bune. In peri­ ffată la poarta sec|/e/ a fost aco­ văr mare, demnă de invidiat de
oada 1-10 octombrie, dc pildă, cocsa- perită pe toată suprafaţa de un celelalte schimburi — ne-a spus
rii dc aici au livrat peste prevederile singur articol, de o singură înştiin­ dînsul. Ea este in acelaşi timp, un
planului 448,3 " • semicocs. In frun­ ţare, scrisă cu litere de-o şchioa­ {iei Recordul stabilit făcea dova cheta reafior la 333 lingouri
tea întrecerii se cllă colectivul de mun­ pă. lată şi textul pe care l-am re- acestui lucru. laminate îrn schimb. Şi recor­ semn, o dovadă a faptului că la
că dc la bateria nr. 2, care a produs transcris. Acolo, în preajma gazetei dul a trăită în noaptea de 12 bluming colectivele de muncă au
229 tone semicocs peste plan. perete — aflată în ediţie spec octombriejd a fost doborît înţeles pe deplin chemarea orga­
Nici muncitorii dc la turnătoria de „ Cinste colectivului de muncă Oamenii vtsc despre organiza nizaţiei de partid de a realiza in
lingotierc nu s-au lăsat mei prejos. In din schimbul III, condus de ingi­ — am auzit frinturi de disc ultimele luni ale anului acesta in­
perioada amintită ei au turnat peste nerul Vasile Columban, care prin- am aflat din convorbirea cu rea bună ocesului de produc­ dicii stabili fi pentru anul 1965.
sarcinile dc plan circa 50 tone lingo- tr-o mai bună organizare a pro­ va muncitori şi ingineri cîleva - ţie, de a&rea circulaţiei per­ Succint şi convingător pe bază
ticre. Cei dc la turnătoria nr. 1 au cesului de producţie a reuşit să-şi noi privind istoricul record fecte a tnilor de turnare. Se
turnat în aceeaşi perioadă 43 tone pie­ îndeplinească şi să depăşească zi Mi-aş propune să le ami*- spun cuvide laudă despre a- de fapte care au puterea lor de
se mecanice, 39 tone radiatoare, 3 tone de zi sarcinile de plan, iar în ziua completind astfel o ediţie sp'- portul pec l-au adus la obţi­ convingere, ediţia specială a ga­
piese sanitare şi 39 bucăţi vane băi mai lă a gazetei de perete „Lap~ nerea no record manevranfii zetei de perete „Lam inorul" glă-
mult dccît prevederile de plan. de 12 octombrie a.c. a reuşit să suieşte despre acest lucru. CONTRAVENIENTUL :
stabilească un nou record lami- ru/“. de la pote de comandă. Se
I. CRAŞCA nind 336 de lingouri Media lingourilor lamina’1*1 pot auzi te chiar nume de oa­ AUREL NERCAN — Am învăţat la geom etrie şi ştiu că drum ul cel mai
corespondent scurt între două puncte este linia dreaptă...
Desen: V. MIHĂILESCU