Page 57 - 1964-10

| R ib:;«tsea Centrffia j
K saîcn a i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VNIŢ1-V A I Sosirea în Capitală
• Colectivul
Bibliotecii co­
munale dîn sa­ a unei deleegafii cehoslovace
tul Blandiana,
raionul Orăştie, Vineri a sosit în Capitală o delegaţie Delegaţia va purta discuţii privind co­
în colaborare cu cehoslovacă condusă de tovarăşul Ol- laborarea economică dintre R.P. Romî-
conducerea că- drich Cernik, vicepreşedinte al guver­ na şi K S. Cehoslovacă pe perioada
minuiui cultu­ nului R.S. Cehoslovace, preşedintele Co­ i ‘.‘7 D,
ral, organizează diferite ac­ misiei de Stat a Planificării. (Agcrpm)
ţiuni de prezentare a cărţii,
recenzii, simpozioane, seri li­
terare, jurnale vorbite ş.a.
Printre acţiunile întreprin­ CARNET CULTURAL
se, de o apreciere deose­
bită se bucură din partea co­
lectiviştilor informările asupra
evenimentelor politice ce au Schimb de experienţă intre bibliotecari
loc pe plan internaţional. O
asemenea informare se pre­ Comitetul pentru cultură şi artă din bibliotecarii prezenţi la schimbul de ex­
SIMBĂTA 17 OCTOMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani
ANUL XV). NR. 3049 zintă în faţa colectiviştilor din raionul Alba a organizat recent la Bi­ perienţă au purtat vii discuţii, împăr­
Blandiana şi astă seară, îa că­ blioteca comunală din Ciugud un schimb tăşind din metodele lor dc muncă.
In încheierea schimbului de experien­
de experienţă între bibliotecarii comu­
minul cultural, la orele 19,30.
nali. ţă a avut loc un concurs „Cine ştie,
• In cadrul turneului pe Tema schimbului de experienţă a fost: răspunde- pe tema : „Ce trebuie să ştim
L U C R Ă R I L E A G R I C O L E DE T O A M N A ,care Teatrul de păpuşi din „Metode de muncă în popularizarea despre creşterea ovinelor", la care au
Cluj — secţia romînă — îl
cărţii zootehnice". Cu acest prilej au
participat trei colectivişti.
face în regiunea noastră, va fost prezentate, din partea bibliotecii Concursul a fost dotat cu premii în
fi prezentat la Alba lulia pri­ raionale şi a unor biblioteci comunale, cărţi şi alte obiecte. Toţi concurenţii
mul spectacol. referate în care au fost evidenţiate me­ au dat răspunsuri bune, dovedind o bu­
Peste 528 ha • Incepînd de la orele 20, bliotecari. nă pregătire şî o bogată experienţă.
todele folosite în munca lor dc unii bi­
VINŢAN VICTORIA
un colectiv al Teatrului de Pe .marginea materialelor prezentate, bibliotecară
însămânţate stat Valea Jiului va prezenta
în sala din Petroşani specta­ Cercul de artă plastică ai clubului din Lupeni
Insâmînţarea h timp a cerealelor pă- colul cu piesa „Gaiţele". In
îoase şi în condiţii agrotehnice cores­ spectacolele anterioare piesa şi-a început activitatea
punzătoare a constituit pentru colec­ s-a bucurat de o caldă apre­
tiviştii dîn Sebeş o preocupare de sea­ ciere, lucru care se va ree­ Recent, cercul de artă plastici pentru Faţă de anul trecut, numărul cursan­
mă. Ca urmare a unor temeinice pre­ dita fără îndoială şi de data amatori de pe lîngâ Clubul muncitoresc ţilor înscrişi la acest cerc a crescut cu
gătiri făcute dîn vreme, semănatul griu­ aceasta. a! sindicatelor din Lupeni şi-a început 20 de tineri.
lui a început la dau de 25 septembrie. activitatea. La cerc au fost înscrişi pes­ Printre cei mai buni plasticieni din
In sprijinul colectiviştilor de aici a fost • La clubul sindicatelor din grupa pentru adulţi se numără tovarăşii
repartizată o brigadă dc 9 tractoare de oraşul Deva va avea loc o te 60 de cursanţi, împărţiţi în două gru­ Cimponcr Ion, Popa Sabin, Balaş Ion şi
la S.M.T. Miercurea. Alături de colec­ seară de odihnă a salariaţi­ pe : una pentru adulţi şi alta pentru co­ alţii.
tivişti, mecanizatorii au fost preocu­ lor de la Banca de stat din pii. Grupa pentru adulţi îşi desfăşoară M. STANCIU
paţi de efectuarea tuturor lucrărilor de localitate. Cu această ocazie activitatea de 2 ori pe săptămîna. corespondent
pregătire a terenului şi semănat la un artiştii amatori dm cadrul in-
bun nivel agrotehnic şi într-un timp ' stituţiei vor prezenta un pro­ Cititori la biblioteci
gram de muzică populară şi
cît mai scurt. Prin folosirea judicioasă
uşoară.
s tractoarelor, semănătorilor, a timpu­ In cadrul celui de al Ill-Ica concurs tea : consfătuiri, simpozioane, seri lite­
lui prielnic de lucru şi organizîndu-şi Intr-o altă încăpere a clubu­ bienal „Biblioteca în slujba construcţiei rare, prezentări şi recenzii etc. Cele mar
lui, în jurul orei 17,30, ama­ socialiste", Biblioteca centrală orăşe­ eficace acţiuni organizat* de Biblioteca
munca în mod exemplar, colectiviştii de
torii de sport nească din Petroşani, cele două biblio­ centrală orăşenească au fost consfătuirea
aici au reuşit să însămînţeze întreaga teci comunale şi 9 biblioteci săteşti dîn pe tema : „Inovaţii şi inovatori" şi con­
vor putea vizio­
suprafaţă planificată cu orz şi secară Valea Jiului au obţinut în acest an re­ cursul „Cine ştie cîştigă" : „Contempo­
na emisiunea te­
furajeră, adică 45 şi respectiv 30 zultate frumoase. In fişele bibliotecilor rani cu viitorul", organizat cu sprijinul
levizată a Jocu­ au fost înscrişi 6.359 de cititori şi
ha. De asemenea, trebuie arătat că din Comitetului regional U.T.M. şi al Biblio­
rilor Olimpice 60.689 de cărţi citite.
cele 650 de hectare prevăzute pentru Ia scopul atragerii în număr cit mai tecii centrale regionale.
de la Tokio.
gnu, mai bine de 450 ha. au şi fost se­ mare a cititorilor spre biblioteci au fost R. BALŞAN
mănate. Acum preocuparea de căpete­ organizate 357 acţiuni de masă cu car­ corespondent
nie a colectiviştilor este ca pînă la 25
octombrie însămînţarea cerealelor sa
fie terminată. Manifestări consacrate
Mecanizatorii loan Ghlura, Gheorghe Draghici şi Lucian Băeşan, de la S.M.T. execută arături pentru
însâmînţări pe ogoarele G.A.C. din Oarda. A. POPA
corespondent Centenarului Universităţii
De ce întîrzie Sâ fie respectată viteza zilnică din Bucureşti
eliberarea terenului? Colectiviştii din Bîrsău, raionul Inceput după data de 25 septem­
llia, şi-au prevăzut să însămînţeze brie, realizările obţinute la însă- In cea de-a doua zi a manifestărilor consacrate Cente­
La gospodăria colectivă dîn satul urmînd a se însămînţa cu grîu. În­ în toamna aceasta 115 hectare cu mînţări oglindesc faptul că viteza narului Universităţii din Bucureşti s-a deschis sesiunea şti­
'Aurel Vlaicu, raionul Orăştie, s*au sămînţarea orzului a întîrziat nejus­ grîu. Pînă zilele trecute însă din zilnică obţinută este mult sub po­ inţifică jubiliară.
In cadrul şedinţei, prof. univ. Ion Ionaşcu a prezentat
obţinut unele realizări însemnate în tificat, o mare parte din terenul des­ această suprafaţă abia 24 de hec­ sibilităţi. Dacă se respecta preve­
ceea ce priveşte însămînţarea ce­ tinat acestei culturi fiind pregătit tare au fost semănate. Cărui fapt se derea planului operativ pe campa­ comunicarea „Aspecte din istoricul Universităţii din Bu­
cureşti", iar acad. Miltiade Filîpescu, comunicarea „Dez­
realelor de toamnă, pînă acum fiind din vreme. Singura cauză care a de­ datoreşte această situaţie? In pri­ nie trebuia să fie însămînţate cel
însămînţate peste 150 ha. Dacă a- terminat întîrzierea se datoreşte lip­ mul rînd trebuie să arătăm că nu puţin 80 hectare. Acest lucru nu s-a voltarea cercetării ştiinţifice la Universitatea din Bucureşti".
In continuare, acad. Gh. Mihoc a înmuiat Medalia ju­
vem in vedere însă că la această sei de preocupare din partea con­ a existat suficientă preocupare din realizat însă.
biliară a Centenarului reprezentanţilor celor 47 instituţii
unitate s-a prevăzut să se însămîn­ siliului de conducere al G.A.C. pen­ partea consiliului de conducere pen­ Ne mai despart puţine zile pînă de învaţamînt superior din ţara noastră şi oaspeţilor stră­
ţeze peste 400 ha. cu grîu, orz şi tru procurarea la timp a seminţei tru eliberarea terenului ocupat cu la sfîrşitul perioadei optime de în-
secară trebuie arătat ca rezultatele necesare. Rămînerea în urmă în trifoi, borceag şi mai ales cu po­ sămînţărî. De aceea, este necesar ca ini care participi îa festivităţile Centenarului.
Lucrările sesiunii continuă.
înregistrate sînt sub nivelul posibi­ ceea ce priveşte recoltatul porum­ rumb {86; ha.) pe care urmează să
lităţilor. Care sînt cauzele rămîne- bului, cartofilor şî trifoiului este se însămînţeze griul. Ca urmare, tovarăşii dîn consiliul de conduce­
rii în urmă ? re al G.A.C. din Bîrsău .să ia cele în dimineaţa aceleiaşi * Ic, ii nul Tr.c'te îirli u r Uni-,
cauzată de slaba mobilizare a colec­ pregătirea terenului şi semănatul se mai eficiente măsuri organizatorice versîtăţii bucureştcnc, a avut loc deschidere» cap
Din relatările tov. Aurel Mariş, tiviştilor la lucru, zilnic la efectua­ desfăşoară într-un ritm necorespun­ „Dezvoltarea învaţămîntului superior din Bucureşti".
preşedintele gospodăriei colective, rea muncilor participînd doar 50- care să ducă în mod nemijlocit la (Agerpres).
am aflat că potrivit planului de am­ 60 la sută din numărul braţelor zător. Mai mult decît atît, deşi în impulsionarea ritmului de executa­
plasare a culturilor s-a stabilit cn existente. ziua de 13 octombrie timpul era re a însămînţărilor. In acest sens
aproape 200 ha. să se însămînţeze Pentru efectuarea la timp a însa- prielnic pentru executarea în cîmp este necesar să se folosească mai Calitatea reparaţilor
după eliberarea terenului de cul­ mîntărilor, la G.A.C. din satul Au­ a lucrărilor agricole, nu se lucra la
turi tîrzii şi trifoiiene. In planul ope­ rel Vlaicu au fost repartizate 7 trac­ semănat. judicios forţele de lucru şi mijloa­
rativ întocmit pentru campania de toare şi 3 semănători pentru cerea­ In acest sens trebuie să facem o cele mecanice existente. s-a îmbunătăţit
P. AUREL
toamnă s-a prevăzut ca recoltatul le păioase. Există deci posibilităţi remarcă. Cu toate că semănatul a corespondent
cartofilor să se termine la 16 sep­ pentru ca însămînţările să se efec­ La revizia de vagoane din Petroşani se desfăşoară o
tembrie, iar al porumbului la 20 oc­ tueze într-o perioadă scurtă de timp. vie şi mobilizatoare întrecere socialistă pentru obţinerea
tombrie. De asemenea, s-a planifi­ In acest scop este necesar ca orga­ A c t i v i t a t e r o (1 n i c ă unor realizări cît mai frumoase, pentru îndrumarea tutu­
cat ca la 20 octombrie să se ter­ nizaţia de partid să determine con­ ror trenurilor în cele mai optime condiţii de siguranţă,
mine însămînţările. Cum s-au rea­ siliul de conducere al G.A.C. pen­ La brigada din $nrd, aparţinătoare gada condusă de Vasilc Gligor a reu­ întrecerea a cuprins echipele din toate sectoarele de acti­
vitate, atît cele de lăcătuşi de la sosirea şi plecarea trenu­
lizat prevederile planului operativ? tru a asigura o mobilizare cores­ G A.S. Alba, care este specializată pen­ şit sa recolteze şî sâ vinifiee producţia
rilor, cît şi cele de la reparaţii şi de la ungători. Ca ur­
Cu toate că au mai rămas doar cî- punzătoare a colectiviştilor la lu­ tru producţia de struguri, recoltatul şi de struguri de pe mai mult de 30 hec­ mare, colectivul de muncă de aici a reuşit să depăşească
teva zile pînă la expirarea datei sta­ cru, urmărind îndeaproape realiza­ vinificarea acestora este în toi. Pentru tare. toate sarcinile planului de producţie şi să îmbunătăţească
ca lucrarea respectivă să se desfăşoare
De remarcat ci pînă acum s-a înre­
bilite pentru terminarea recoltărilor în bune condiţii s-au făcut din timp gistrat un spor însemnat de producţie indicatorii de calitate la revizia şi repararea vagoanelor
şi însămînţărilor, au mai rămas de rea unei viteze zilnice de lucru cît toate pregătirile. Datorită organizării peste prevederile planului, ca urmare de marfă şi călători cu 7 la sută şi respectiv cu 18 la sută.
eliberat peste 150 ha. de porumb, mai sporită la recoltări şi însămîn- judicioase a muncii şi folosirii din plin a aplicării la timp şi dc buna calitate
cartofi şi trifoi, suprafaţa respectivă ţări. a timpului prielnic pentru lucru, bri- a lucrărilor agrotehnice. I. CRIŞAN corespondent
Aspect do la Expoziţia realizărilor e<
conomlei naţionale a R.P.R.
Din cronica înîreces C reşterea productivităţii —

P r o g r a m u l
sarcină de prim ă im portanţă E X P O Z I Ţ I E I
„Treceţi pe la forjă, fire rezultate bune!" torii uzinei cocsochimice şi cei ai fabri­ R E A L IZ Ă R I L O R

Colectivele întreprinderilor industriale din regiunea noastvă au acor­
au un ţel comun : ridicarea productivi­
dat anul acesta o grijă deosebită ridicării productivităţii muncii. In cilor de aglomerare a minereurilor, coţi E C O N O M I E I
Ne aflam la Comitetul dc partid al ciocanul de 1000 kg. pe unul de 400 kg. i-a mobilizat pentru a produce mai mult, acest scop s-au extins procedeele şi metodele avansate de muncă şi s-au tăţii agregatelor. Ei se luptă nu numai N A Ţ I O N A L E
U. M. Cugir şi doream sâ cunoaştem cî- In final s-a descongestionat primul a- calitatea n-a fost scăpată din vedere nici cu focul dar şi cu timpul pentru a-1 fa­
te ceva din realizările secţiilor uzinei. In. gregat — şi aşa foarte solicitat — şi din o clipă, reuşindu-se să se lucreze lună de aplicat altele noi A crescut gradul de mecanizare la diferite operaţii ce maî productiv. Organizaţiile de A R.P. R O M IN E :
trebat care este secţia cu cel mai bun re­ nou s-a dublat producţia. Modificări în lună sub rebutul admis.! Un calcul esti­ care cer un volum mai mare de lucru. Muncitorii cu vechime mai mare partid din secţii analizează periodic cum
zultat privind creşterea productivităţii tehnologia dc fabricaţie s-au adus şi la mativ a fost de natură să scoată în evi­ in producţie au împărtăşit din experienţa lor celor tineri sau proas­ sînt înfăptuite propunerile izvorîte din MARŢEA, MIERCUREA, IO-
muncii, tov. loan Ciocan, secretarul co- confecţionarea unui braţ oscilant pentru denţi că numai prin reducerea rebutu­ păt angajaţi. rîndul siderurgiştilor, felul cum se pun IA, VINEREA Şl de
lîtetului de partid ne-a îndemnat să remorci basculante. S-a trecut operaţiu­ lui s-au economisit 3.600 kg. metal, din Pe măsura preocupărilor s-au înregistrat şi succesele sconlote. In în valoare noî rezerve interne. Din dis­
trecem pe la secţia forjă. nea de refulare de pe ciocanul de 1000 care s-ar putea produce vreo 1.800 pie­ primele trei trimestre din acest an productivitatea muncii planificată cuţiile purtate cu acest prilej izvorăsc la ora 9,00 la ora 19,00.
— Staţi de vorbă cu ţov. Paul Radu kg, care se făcea vertical, pe presa cu se pentru maşina de cusut „Ileana". pe întreaga industrie a regiunii a înregistrat o creştere de peste 3 la metode noi de muncă care apoi se a- DUMINICA de la ora 9,00
şi veţi afla lucruri interesante. E o sec­ excentric de 250 tone. Din nou rezul­ — Sînt mulţi evidenţiaţi în întrece­ sută. plică experimental, se îmbunătăţesc, se
ţie despre care nu s-a prea scris şi are tate evidente : s-a îmbunătăţit substan­ re, spunea şeful secţiei. Va trebui să a- generalizează. la ora 20,00.
rezultate din cele mai bune în acest an... ţial calitatea refulării, iar producţia a leg doar cîţiva şi îmi vine greu. Totuşi : Aşa a apărut noua tehnologie dc re­
Urmînd recomandarea, am trecut pe crescut de 2,5 ori în condiţiile folosirii loan Gros, loan Fillp. Gheorghe Gazda, parare şi sudare a vctrelor la oţelăria LUNEA de la ora 14,00 la
la secţia forjă. Pe şeful secţiei l-am gă­ a numai doi muncitori, faţă de trei cîţi Avram Zdrenghca, Gheorghe Cojocaru, Randamente sporite volumul încărcărilor mecanice în galerii Martin nr. 2. Prin aplicarea acesteia, ora 19,00.
sit lucrînd la întocmirea unor tabele sta­ erau necesari anterior. Leonte Frăţilă, Ion Bobăilă... a crescut cu peste 20 la sută faţă de timpul de staţionare a cuptoarelor s-a
tistice. Din multitudinea faptelor enumerate Intr-adevăr este greu să numeşti doar în adîncuri plan. La săparea puţurilor dc la zi s-a redus de la 4 la sută cît era în anul tre­
extins procedeul de lucru cu instalaţii
— Tot de cifre avem şi noi nevoie. de şeful secţiei am relatat doar cîteva, cîţiva din zeci de muncitori care lucrea­ complexe de săpare şi cofraj mobil. Vi­ cut la numai 1,5 la sută. Pe seama mic­ La c o n cret
Cîtcva care să exprime îndeplinirea sar­ care ni s-au părut esenţiale. Aici se fac ză în această secţie. Este cu atît mai di­ teza de înaintare în abatajele cameră a şorării duratei reparaţiilor, colectivul o- Ml li— —
cinii de creştere a productivităţii... circa 112 repere şi, aşa cum spunea dîn- ficil cu cît fiecare din ei şi-a adus o Minele din bazinul carbonifer al Văii ţelâriei a elaborat anul acesta în plus
sul „aproape la fiecare există cîre ceva jiului au fost dotate anul acesta cu nu­ înregistrat de asemenea o creştere de a-
— Poftiţi. Trimestrul III l-am înche­ care a dus la sporirea productivităţii contribuţie substanţială la cucerirea dra­ meroase maşini şi utilaje de marc pro­ proape 10 la sută. mai mult dc 50.000 tone de oţel. Recent
iat cu o depăşire dc 10,71 la sută, la muncii planificate". pelului dc secţie evidenţiată în întrecere, ductivitate. S-a asigurat o mai bună uti­ Măsurile aplicate de mineri, îmbinate s-a introdus aici o nouă metodă de lu­
sfîrşitul lunii septembrie am consem­ pe uzina. lizare a celor existente. Drept urmare, cu eforturile lor comune, pentru spo­ cru, aceea de încărcare deodată a cup­
nat o creştere a productivităţii muncii Cu toate că întreg colectivul secţiei C. ALBEANU rirea randamentului pe post, sînt con­ toarelor mari cu două maşini de şarjare.
de 11,9S procente. Să fac un calcul şi cretizate în cifre şi procente. Producti­ Fără îndoială toate acestea duc la ob­
pentru prima decadă a (unii octombrie. vitatea muncii pe întreg bazinul carbo­ ţinerea unei productivităţi mai ridicate.
Depăşirea se ridică la 5,41 la sută. De Ia începutul anului oţelarîi au ela­
nifer a crescut faţă de plan cu 3,3 la
Ne-am interesat ce a stat la baza aces­ sută. Colectivul exploatării miniere Uri- borat în medie pe fiecare metru pătrat
tor realizări, ce măsuri s-au aplicat, cum cani, unitate fruntaşă pe bazin, a ridi­ vatră de cuptor şi zi calendaristică cu
s-a reuşit ca lună dc lună sarcina pla­ cat indicele de productivitate cu 6,9 la 240 kg. oţel mai mult decît era plani­
nificată să fie depăşită. Amabil, tov. sută faţă de cel planificat. Din minele ficat.
Paul Radu a început şirul explicaţiilor, Văii Jiului s-a extras în medic de la în­
mărturisind de Ia bun început că „a fost ceputul anului cu 360 kg cărbune pe
de mare importanţă faptul că s-a orga­ post mai mult faţă de realizările din ...şi în alte unităţi
nizat munca în brigăzi şi echipe. Am a- anul premergător şesenalului.
vut astfel posibilitatea $5 repartizăm ju­ industriale
dicios, proporţional, sarcinile de plan pe La agregatele
schimburi, brigăzi şi echipe. Oamenii Succese de seamă au dobîndit pe linia
fiind salariaţi în acord, au fost cointe­ ridicării productivităţii muncii colecti­
resaţi, străduindu-s? sâ fructifice cît mai cu foc continuu vele de muncă dîn cadrul Trustului mi­
deplin timpul dc muncă". nier Deva, întreprinderea „Refractara*
Am maî aflat că pentru reperul piu­ La capătul a trei trimestre dîn acest Baru Mare, întreprinderea „Marmura"
liţă fluture, operaţiunea de rulare se an, sîderurgiştii combinatului din Hune­ Simeria, „Vidra" Orăştie şi multe altele.
executa înainte cu ciocanul de 400 kg. doara au înregistrat un bilanţ bogat de Trebuie subliniat că aproape toate în­
Producţia era destul de scăzută. S-a pro­ realizări. Valoarea producţiei marfă da­
tă peste plan depăşeşte 78.900.000 lei. treprinderile industriale din regiune şi-au
pus ca operaţiunea să se execute cu un Pitrnalistii au dat în plus 50.815 tone de
ciocan dc 150 kg., care arc o viteză de fontă, iar oţelarîi au elaborat cn 81.231 realizat şi depăşit planul pe 9 luni pri­ Bibliotecara clubului de la
luncţionare mai mare. Rezultatul : pro­ tone mai mult oţel. Cea maî mare par­ vind creşterea productivităţii muncii. E. M. Teliuc, Stancu Eugenia,
ducţia s-a dublat. Pac însă excepţie I.R.I.C. Deva, I.C.I.L.
te a sporului de producţie s-a obţinut obişnuieşte să lipsească ne-
O nouă soluţie s-a căutat şî pentru îndeosebi pe seama creşterii productivi­ Simeria, care n-au realizat indicii de moiivat de la serviciu (inind
fabricarea reperelor 99 şi 103 de la ma­ tăţii muncii. productivitate stabiliţi.
şina de cusut. După o propunere, execu­ Vedere exterioară a halei dc cazaiigcrîe de la Atelierele R.M.R. din Simeria. biblioteca închisă.
ţia acestor două repere $-a trecut de pe foto: ,Y. MIHAILESCU. Furnaliştiij oţelarii, lamina corii, lucră­ A. ZAHARIE Desen de V. MIHAILESCU