Page 59 - 1964-10

Nr. 3049 Drumul socialismului ?aa. 3

E C O N O M I S I R E A C O C S U L U I

P e u n d r u m c o n t i n u u , a s c e n s l e n t

Industria cocsului este o ramură tinără, plămă­ tive, priceperea lor, grija pentru o calitate superi­
dită din temelii in anii puterii populare. Dezvolta­ oară a producţiei. La indemlna colectivelor stau nu­
rea el a cunoscut un drum ascendent. Uzina cocso- meroase posibilităţi care le permit să influenţeze
chimică cu cele patru baterii ale ei si fabrica de asupra lor. Nu poate fi întrezărită o limită a aces­
semtcocs de la Călan slnt două obiective realizate tor posibilităţi, a inepuizabilelor rezerve interne ale
cu cîţiva ani in urmă, sînt pionierele industriei coc­ producţiei, lucru dovedit cu prisosinţă dc bilanţul
sului muncii pe cele nouă luni ale anului acesta.
Dar, privirile nu trebuie îndreptate prea mult in La începutul lunii mal din acest an, Biroul Co­
trecut, Ne sint proaspete in memorie acele vesti care mitetului regional al P.M.R, Hunedoara a analizat
anunţau in acest an darea in folosinţă a unor noi Şt mijloacele si posibilităţile prin care consumul de
puternice obiective industriale îndeaproape înrudite cocs poate fi redus in continuare, a stabilit măsuri
cu cocsul, menite să-şi aducă aportul pe de-o parte, temeinice, precise, a căror îndeplinire să asigure
la valorificarea intr-un înalt grad a resurselor na­ economisirea unei cantităţi cit mai însemnate de cocs.
turale de care dispune regiunea noastră, iar pe Acţiunile întreprinse sub conducerea organizaţi­
altă parte să contribuie nemijlocit la creşterea pro­ ilor de partid au adus rezultatele scontate. Iniţia­
ducţiei de metal şi la scăderea continuă a consu­ tiva largă a jurnaliştilor a urcat mereu trepte noi,
mului de cocs pe tona de fontă elaborată. experienţa pozitivă a fost larg generalizată şl apli­
Să amintim doar citeva dintre obiectivele cons­ cată. Nu poate fi găsită astă2l la secţiile combinatu­
truite in anul acesta. Pe harta economică a regiunii lui siderurgic organizaţie de partid, colectiv care să
noastre aceste obiective din promoţia anului 1064 tiu fi dezbătut cu temeinicie, potrivit specificului
sint însemnate cu numele: Uzina de preparare a muncii — acele posibilităţi, pîrghii prin care pot
cărbunelui de la Coroesti, fabrica nouă dc aglome­ contribui la economisirea cocsului.
rare de la Hunedoara, Uzina dc preparare a mine­ Acum, afUndu-ne in ultimul trimestru al anului.
reurilor din Tcliuc si cariera modernă de calcar de In pragul unui nou an de muncă, cu gindurile la
la Crăclunesti. realizarea exemplară, integrală la toţi indicii a sar­
Calea care duce spre creşterea producţiei de fontă cinilor de plan pe anul In curs şi la crearea celor
cu un consum cit mai redus de cocs nu constă nu­ mal optime condiţii pentru îndeplinirea sarcinilor
mai in ridicarea de obiective noi. Scăderea consu­ planului pe anul viitor, experienţa valoroasă do-
mului specific de cocs pe tona de fontă este o pro­ blndită pc parcursul lusufleţitcl întreceri din acest
blemă la ordinea zilei, înscrisă ca un obiectiv cen­ an trebuie larg valorificată, aplicată la fiecare loc
tral nu numai al furnalistllor ci si cil celor care au de muncă.
de spus un cuvint greu. uneori hotărîtor In această Ne propunem în rlndurilc ce urmează să ne re­ ;__ Aspect parţial al bateriilor de cocs de la Hunedoara^
privinţă. Ne referim la minerii din Valea Jiului, ferim atit la unele realizări trecute cit şi la preo­ 0
Ghelar si Teliuc. la preparatori. aglomeratoristi si cupările actuale ale unor organizaţii de partid şi co­
cocsari. In indicele consumului de cocs sint InmA- lective de muncitori, ingineri şi tehnicieni, la gin­
nunchiatc ca intr-un buchet strădaniile atllor colec­ durile lor de viitor. JKest.af eătre mineri

LA ÎNALTA ŞCOALA A MUNCII cut. Şi totuşi e bine ca el să fie sebire celor din Lupeni, Vulcan, sută a conţinutului mediu de ce- Jiului livrează cantităţile cerute de
loc lipsite de interes, Le amintim
Este un lucru îndeobşte cunos­
minerilor din Valea fiului, cu deo­
nuşe din cărbune se poate obţine
cărbune cocsificabil. Ei apreciază
mereu repetat, reamintit, cît mai
bine înţeles şi să i se dea de fie­ (Jricani pentru că ele sînt în ace­ în plus o cantitate de cocs cu care şi faptul că în ultimul timp cali­
să lie elaborate mii de tone
tatea cărbunelui este îmbunătăţi­
Nu ştiu dacă. pentru mulţi dintre emoţie tovarăşul Gheorghe Dumî- nespus faptul că Hulparu a prezen­ care dală răspunsul prompt, cu­ laşi timp un mesaj de al cărui de fontă. Şi încă un „ amănunt" tă. Nu uită însă să spună că în
cititorii ziarului nostru mai consti­ triu, secretarul uneia dintre organi­ tat colectivului de redacţie a gqze- venit. Fluxul tehnologic al fabri­ răspuns depinde într-un înalt grad deosebit de semnificativ care tre­ privinţa calităţii, conţinutul de ce­
tuie astăzi o noutate faptul că in zaţiile de bază de aici. lei noastre de perete un articol. cării cocsului începe din adîncu- îmbunătăţirea calităţii. cocsului şi, buie reţinui: reducerea acelui sin­ nuşe diferă cu toleranţe destul de
întrecerea lor, furnaliştii secţiei a — Sarcina trasată prin hotărîrea L-a întitulat : „Să lucrăm o zi pe rile subpămîntene, din abataje, implicit, reducerea consumului lui gur procent de cenuşe înseamnă mari de la o decadă la alta.
1 l-a de la Hunedoara au fost cei conferinţei organizaţiei orăşeneşti lună cu cocs economisit”. Calitatea cocsului, proprietăţile lui pe tona de fontă elaborată. pentru Valea Jiului un plus de pro­ O acţiune largă, generalizată la
care au dat tonul cunoscutelor ini­ de partid era clară şi limpede : să L-am ascultat pe tovarăşul Dumî- lizico-mecanice sînt determinate Să ne referim deci la cele cîte­ ducţie extrasă din mină de circa toate brigăzile din abataje pentru
ţiative privind reducerea consumu­ economisim de fiecare tonă de fon­ triu, ne-am notat această scurtă dar în mare măsură de calitatea căr­ va calcule şi aprecieri făcute de 27.000 tone de cărbune care ar aplicarea măsurii de-a nu rebula
lui specific de cocs pe tona de fon­ tă elaborată 10 kg. de cocs. Eram bogată istorie a unui om şl am pri­ bunelui cocsificabil pe care mi­ specialiştii de la Hunedoara. putea fi pusă la dispoziţia altor nici un vagonet de cărbune pentru
tă elaborată. la început de drum. Am cumpănit ceput înainte de toate cît de temei­ nerii îl trimit fără preget în can­ Reducerea în abataje cu 2-3 beneficiari. conţinutul de steril vizibil s-ar re­
Mi-aş îngădui să-t cer cititorului în fel şi chip şi am găsit „cheile” nică şi chibzuită a. fost activitatea tităţi tot mai mari la zi. procente a conţinutului de cenuşă Vorbim despre procentul de ce­ simţi cu urmări din cele mai favo­
acestor rînduri, să facă un scurt e- cu care să ne ducem Io bun sfîrşit organizaţiei de partid in rîndul co­ S-a purtat de curînd o discuţie cu din cărbunele cocsificabil ar con­ nuşă din cărbune. Fără să ne gîn- rabile la cocserie, la furnalele Hu­
fort de memorare. In iarnă, mai pre­ sarcina. N-o rămas om în secţie ca­ lectivului, cu fiecare om in pjrte. cîţiva specialişti ai combinatului si­ tribui simţitor la îmbunătăţirea ran­ dim prea mult, ne amintim despre nedoarei.
cis în ultimele luni ale anului tre­ re să nu fi fost întrebat ce gîndeş- derurgic. Printre alte subiecte im­ damentelor care se obţin în spă­ valoroasa iniţiativă pornită la Ghe­ Organizaţiile de partid, comite­
cut, întrecerea furnaliştilor secţiei a te, cum vede el posibilitatea înde­ Constantin Hulparu a crescut Ia portante ale discuţiei a venit vorba lătoriile de la Lupeni şi Coroeşti. lar şi Teliuc în urmă cu cîţiva tele sindicatelor din sectoare, gru­
ll-o avea ca obiectiv scăderea con­ plinirii acestei sarcini. Spre deose­ Înalta şcoală a muncii, a educaţiei şi de ajutorul pe care minerii ii Pentru aceeaşi cantitate de cărbu­ ani de-a nu rebula niciun vago- pele sindicale au un cuvînt hotă­
sumului specific de cocs cu 10 kg. bire de mulţi alţii, maistrul de pe comuniste prin muncă. Şi dacă vor­ pot, si sînt chemaţi să-l aducă la ne cocsificabil livrată de minerii net de minereu pentru conlinutul rî tor de spus în această privinţă.
pe tona de fontă. Obiectiv care nu terenul de încărcare Constantin beşti cu oricine din secţia a ll-a îmbunătăţirea cocsului. Văii fiului, reducerea conţinutului de steril vizibil. Acţiunea pornită Mesajului cocsarilor si furnaliş­
numai că a fost atins dar a şi fost Hulparu a dat din colţ în colţ. Fă­ despre Hulparu şi meritele lui, va Spunea cineva : mediu de cenuşă doar cu 7 la a găsit repede ecou în Valea jiu­ tilor hunedoreni către minerii şi
cu mult depăşit. cea ce făcea ca să dovedească că începe să-l descrie nu prin cine a — In baterii nu se poate tn- sută ar aduce la Hunedoara într-un lui: una dintre primele brigăzi de preparatorii Văii Jiului i se cuvine
Iniţiativa colectivului a urcat a- sarcina e prea mare, că nu poate fost şi cum a gîndit în trecut, ci tîmpla nimic deosebit. Foarte mult an un plus de cocs de 74.000 tone. aici care a preluat-o fiind cea con­ un răspuns clar, concret, neîntîr-
poi noi trepte, a escaladat piscuri fi realizată. Ne-a mirat că tocmai prin cine este el acum, cum gîndeş- Reducîndu-se conţinutul de cenu- dusă de minerul Sabin Gheoancă ziat. Rezultatele crescînde ca şi
ne mai atinse: „1.000 tone de fontă un maistru — om în care noi tre­ te şi munceşte astăzi. Mai afli de la depinde de ceea ce introduci în şe scade şi conţinutul de sulf, de la mina Lupeni. cele din prezent confirmă că ele
cu cocs economisit", „O zi pe lună buia să ne punem multă nădejde — cei care-1 cunosc că de curînd a baterie. care înseamnă de asemenea alte Furnaliştii hunedorenî vorbesc nu înseamnă limita posibilităţilor,
cu cocs economisit” şi apoi „întrea­ n-are încredere în posibilităţile şi fost primit in rîndul candidaţilor de ■S-au făcut atunci, ta faţa locu­ 2 000-3.000 tone de cocs în plus. astăzi cu cuvinte de laudă despre ci, deschid doar calea spre altele
ga producţie de fontă elaborată forţa colectivului. Dar Hulparu nu partid. lui. cîteva calcule. Ele nu sînt de­ Numai pe seama reducerii cu 7 la felul ritmic în care minerii Văii şi mai însemnate în viitor.
peste plan cu cocs economisit”. era un om rău. Muncea cu trage­ C. MACARIF
Deunăzi, privea cineva bilanţul re de inimă, punea umărul acolo
muncii pe 9 luni la secţia a ll-a. unde lucru/ile se urneau mai greu.
Cifra este rotundă şl convingătoa­ Ne-am spus la un moment dat :
re : 12 milioane leî economii numai „trebuie să-l facem să capete încre­ P u n t e s p r e v i i t o r
pe seama reducerii continue a con­ dere în puterile lui şi ale tovarăşi­
sumului specific de cocs. încă în lor de muncă". Cu multă străduin­ Pe agenda preocupărilor organi­ cînd cifrele preliminare ale sarcini­
iunie se putea vorbi de 37.000 to­ ţă s-au ocupat de Hulparu comu­ zaţiilor de partid şi conducerii sec­ lor de plan pe anul următor, orga­
ne de fontă elaborate peste plan nişti încercaţi, l-aş aminti pe Petru ţiei a * l-a furnale, un loc de frunte nizaţiile de partid, conducerea sec­
cu cocs economisit. Cara şi Gheorqhe Chioreanu. îl ocupa acele măsuri care sînt me­ ţiei au analizat cu temeinicie posi­
Dar, nu ne-am propus să facem Spuneam că Hulparu nu era bă­ nite să creeze condiţii optime de bilităţile existente, au cîntărit ex­
în citeva rînduri lapidare istoricul iat îndărătnic. Au trecut lunile. Ce f . y i .tiZ.it* *V ' muncă şi de realizare a sarcinilor de perienţa obţinută în valorificarea
strădaniei şi a realizărilor întregu­ s-a intîmplat cu el, cum şi-a cîştl- t - ;»• * . .>» . plan în anotimpul rece. Din şirul rezervelor producţiei, au căutat şi
• '
•
lui colectiv al secţiei a ll-a. Din got încrederea în puterile colecti­ . * - ■ -«w ^ ***+*• ^ •». • - > •>.* lung al măsurilor tehnice şi orga­ găsit căi noi pentru asigurarea în­
,
noianul de fapte desfăşurate pe vului aveam s-o aflăm după puţin nizatorice preconizate în acest scop, deplinirii exemplare a sarcinilor de
distanţa unui an bogat de muncă timp. Devenise unul dintre cei mai prevedere după prevedere a fost plan pe 1965 încă din prima zi, de­
am ales un fapt, un exemplu, ca­ ocllvi maiştri din secţie. In aprilie, înfăptuită. Se apreciază chiar că 90 cadă, lună. După cum ne spunea
re are putere să ne convingă cit de oraonizaţiile noastre de bază pe la sută din măsurile preconizate au tovarăşul Gheorghe Dumitriu, se­
înaltă este şcoala muncii şi înainte schimburi au analizat într-o oduna- fost de pe acum îndeplinite. Pe cretarul organizaţiei de bază pe
de toate, a educaţiei comuniste. rr. generală comună posibilităţile nimeni nu trebui să surprindă un schimbul de zi, s-a trecut la schi­
Reproduc faptul aşa cum l-am de '•educer'» în continua^ a consu­ asemenea stadiu dacă se are în ve­ ţarea unui plan de măsuri ce vor
aflat, cum ni-l povestea cu plăcere mului specific de cocs. Ne-a mirat dere că, încă din luna iunie a aces­ fi completate în continuare cu noi
şi parcă cu o anumită nuanţă de dar în acelaşi timp ne-a bucurat tui an, au început lucrările pentru şi noi propuneri valoroase.
pregătirile de iarnă. Spunea un furnalist: „La noi ziua
Acum, în plină luna octombrie, de mîine începe încă de astăzi".
I N 9 L U N I gindurile furnaliştilor secţiei a ll-a Cu deplin temei s-a spus astfel.
ţintesc nu numai la producţia zil­ Unul dintre obiectivele întrecerii
® Pe seama reducerii consumului de cocs s-au obţinut peste nică sau a decadei ci mult mai de­ colectivelor din secţia a ll-a — şi se
40.000.000 iei economii la preţul de cost ; parte. Cu priviri largi, în perspectivă pare a fi cel mai important — îl
O Au fost elaborate peste prevederile planului 50.815 tone fontă. furnaliştii netezesc drumul, pregă­ constituie realizarea încă de pe a-
tesc de pe acum condiţiile care să r.um a indicilor prevăzuţi pentru
Din cea mai tînără generaţie a Hunedoarei : noua fabrică de a- asigure îndeplinirea sarcinilor de anul viitor. S-au obţinut pe această
glomerare. _________________________________ plan pe anul viitor. Se poate spune linie succese importante; tempera­
tura aerului insuflat în furnale
a
Termene «le eom pa rafie „Coltul iniţiativei noastre” chiar ca realizările pe care le ob­ crescut continuu, pe această baza
ţin sînt o punte întinsă spre ziua
ohţinîndu-se însemnate economii de
de mîine, spre viitor, o garanţie
sigură a realizărilor din '65. Iniţia­ cocs. Cifrele înscrise pe graficele în­
In aclivitalea colectivului furna­ de partid cu ingineri, maiştri prin­ conducerea agregatelor. Colectivul Răspîndirea şi aplicarea largă a care stă ta îndemîna cauperiştilor. tiva furnaliştilor de aici de-a ela­ trecerii din această secţie arată că
lului de 1000 m.c. de la Hunedoa­ tre care i-aş aminti pe inginerii Ale­ nostru devenise omogen. experienţei înaintate, popularizarea Cît de inspirată şi binevenită a bora întreaga cantitate de fontă pes­ de pe acum se lucrează (a nivelul
ra pot fi distinse două trepte calita­ xandru Grindeanu, Clement Mari- De la pornire furnalul merge realizărilor obţinute ca şi a străda­ fost ea ne putem da seama din te plan cu cocs economisit şi-a a- unor indici stabiliţi pentru prima
tive şi cantitative distincte Prima nescu, maistrul dc la dozarea fur­ constant Zilele trecute a fost ela­ niei colectivului secţiei a ll-a fur­ faptul că în scurt timp asemenea tins din plin obiectivul propus. parte a anului următor.
etapă este aceea de închegare a co­ nalului Trăian Bistrian, şeful de e- borată a tt-a mia tona de fontă pes­ nale au stat în preocuparea perma­ chemări au apărut şi în secţia a Realizările obţinute — mîndrie a Şi n-am vorbit decît despre cîte­
lectivului, iar a doua, de maturiza­ chipa Nicolae Furdea ş.a. Ei orga­ te plan; şi asta într-o perioadă .re­ nentă a birourilor organizaţiilor de lil a furnale ca şi la Călan întregului colectiv — n-au ajuns va preocupări ale colectivului sec­
ţiei a ll-a furnale. Ele dau însă cer­
re a lui. nizau discuţii la locul de munca, lativ scurtă de timp: din iulie şi bază pe schimburi. Unul din mij­ Agitaţia vizuală ţinteşte întotdea­ încă la limita. Se caută noi şi noi titudine. Realizările de astăzi sînt o
Despre acestea ne-a vorbit unul participau la cursurile de pregătire pînă în jumătatea lui octombrie. loacele eficiente, bine inspirate a una spre un scop mobilizator. Ea izvoare ale rezervelor interne, se
din veteranii furnalişti, cu un sta­ profesională etc. Se puneau tot mai Am ascultat cu interes acest scurt fost axarea agitaţiei vizuale pe pro­ dovedeşte, oglindeşte optimismul iau măsuri neîntîrziate pentru apli­ punte spre cele viitoare, ziua de
mîine începe aici încă de astăzi
giu de 10 ani la furnalele Hune­ des astfel de întrebări: „De ce fur­ istoric al drumului parcurs de co­ blemele majore ale activităţii şi colectivului. carea lor. lată un exemplu. Cunos- N. ZAMFIR
doarei, care şi-a legat multe ano­ nalul merge o zi bine şi două mai lectivul furnalului 7. L-am reprodus preocupărilor colectivului.
timpuri din viaţă de fiecare furnal slab", „De ce se schimbă des re­ pentru că el depune mărturie «a Să dăm un exemplu. Lîngă gaze­
în parte — tovarăşul Nicolae Măr- ţelele de încărcare", „De ce este ceea ce am aflat mai tîrziu. Am ta de perete a apărut „colţul ini­
culescu, secretarul organizaţiei de depăşit consumul, specific de cocs" aflat — şi acest lucru trebuie sublimat ţiativei noastre". Un lucru firesc.
bază de la furnalul respectiv. şi cîte altele. Răspunsurile veneau cu multe linii — că încă de pe Desigur, nu toate articolele apă­
— Din multe puncte de vedere, prompt, erau lămuritoare, arătau acum, o însemnată parte din indi­ rute în presă despre strădania co­
furnalul nostru se aseamănă cu ce­ mijloacele prin care se poate in- cii stabiliţi pentru anul 1965 au fost lectivului cîe-a economisii cil mai
lelalte mai mult după nume. în­ lluenţa asupra sporirii productivi­ îndepliniţi şi depăşiţi. mult coc< ajungeau în mîna fiecărui
colo, instalaţiile, şi alte caracteristici tăţii furnalului. In ce priveşte consumul specific om din secţie. $i atunci s-a născut
se aseamănă mai puţin. începutul La sfîrşitul ultimului trimestru al de cocs pe tona de fontă, cifrele colţul iniţiativei despre care amin­
a fost greu, chiar şi pentru cei de­ anului trecut se putea vorbi despre şi-au pus o apăsată şi concludentă team. Articolele mari şi mici publi­
prinşi să plămădească fonta în de­ cunoaşterea exactă de către oameni a semnătură la bilanţul muncii colec­ cate în presă, uneori completate cu
cursul atîtor ani. Dintre aceştia, la tehnologiei. Unde putea fi mai bine tivului. Acest consum a scă­ articole scrise de oamenii secţiei
pornire, erau putini. Alţii care încă oglindit acest lucru decît în grafi­ zut cu mult fată de cel pla­ apăreau selecţionate, în văzul tu­
nu primiseră botezul flăcărilor do­ cul întrecerii noastre, în rezultate­ nificat. Am privit nu demult turor. întreaga ţară a aflat despre
goritoare, veneau, stăteau cît stă­ le care înregistrau o vizibilă ascen­ o situaţie referitoare la consumul de iniţiativele furnaliştilor secţiei a ll-a.
teau şi plecau. Aveam de lucru cu siune a colectivului. cocs care arăta realizările cele mai Kîndurile care se scriau despre a-
oameni veniţi din diferite locuri, A trecut perioada mai grea. îna­ bune obţinute pe plan mondial, în ceastă largă acţiune au fost aduse
care nu se cunoşteau, fiecare din­ inte de pornire — o acţiune larga tari din cele mai dezvoltate. Dacă — prin mijloace simole dar eficace
tre ei avea năravurile lui. Trebuia a organizaţiei noastre de partid — am fi aşezat realizările de la furna­ — la cunoştinţa fiecărui membru al
să învăţăm să cunoaştem într-un a fost aceea că s-a stat de vorba cu lul nostru de 1000 m.c. alături de colectivului. Şi se înţelege de la
timp mai scurt şi în amănunt nu fiecare om în parte din colectiv, cu cele mai bune rezultate pe plan sine cît efect mobilizator poate a-
numai furnalul ci şi De fiecare om furnalişti. cauperişti, dozatori, elec­ mondial, furnalul acesta tînăr şi prin vea o oglindă prin care omul şe
din tînărul nostru colectiv. Şi se tricieni, maiştri; le-au fost explica­ el colectivul ce-l deserveşte ar fi citeşte pe sine, află cît de rodnici
mai punea o problemă din cele mai te pînă în cele mai mici amănunte ocupat un loc de frunte. i-au fost paşii.
m iri: învaţînd noi înşine sâ stăpî- îmbunătăţirile aduse la creuzetul Mi s-a spus de către mai mulţi Şirul exemplelor agitaţiei vizuale
nim cu mîini sigure furnalul să furnalului ca şi în tehnologie Ur­ oameni de aici că în ascensiunea eficiente, mobilizatoare poale con­
ajutăm şi pe ceilalţi. mărind aceste teme s-au redeschis lor ei folosesc termene de compa­ tinua. In primăvară, la furnale a
S-au folosit multe mijloace pen­ cursurile de ridicare a calificării raţie tocmai cele mai înalte mete­ apărut următoarea lozincă concisă
tru atingerea acestui scop. Organi­ profesionale. reze ale realizărilor obţinute pe şi clara: „Cauperişti ! Mărind tem­
zarea cursurilor de calificare pentru In vara acestui an am putut cons­ plan mondial. peratura aerului insuflat în furnale
diferite meserii: electricieni, fuma- tata cu satisfacţie închegarea colec­ cu 100 grade Celsius contribuiţi la In secţia a ll-a. Un articol de la gazeta de perete comentat. In fotografie: maistrul furnalist Gheor-
lişli — a fost doar una din căile pe tivului nostru, stabilizarea oamenilor Este un certificat de mîndrie al reducerea consumului de cocs cu ‘ismaş, şeful de echipă de la încărcare, Nicolae Guţâ, cauperistul Gheorghe Sîna şi Constantin
care le-am urmat Organizaţia de colectivului. 40 kg cocs pe tona de fontă". O che­
partid şi-a lărgit mult activul fara la locurile de muncă, priceperea în M. CTUŞAN mare, un imbold, un obiectiv clar iru, maistru de pe terenul de încărcare.