Page 6 - 1964-10
P. 6
Pag. 1 Dramul socialismului .ir. 3036
rn n w n c vx.™ ___ -- -----»..♦=
CONSTRUCŢIILE A Cp iE M D \
(r^i iî ^
VINERI 2 OCTOMBRIE 1964
CINEMA populară; 10,00 Compozitori precla
sici dc operă : 10,45 Piese de estradă
DEVA : Sechestratul din Altoita — interpretate la diferite instrumente ;
cinematograful „Patria" ; Domnişoa 11,03 „Salutul cravatelor roşii" — c*
ra Barbă Albastră — cinematograful misiune dc cîntcce pioniereşti ; 13,08
Efectivul de animale al gospodăriei răspunde dc buna desfăşurare a lucră nor obiective, urmînd ca în scurt timp „Arta" ; PETROŞANI : Fata din casa Prelucrări corale; 13,40 Pagini alese
colective din Apoldul de Jos a crescut rilor de construcţii a fost încredinţată să fîc date în folosinţă toate construc roşie — cinematograful „Republica" ; din muzica dc balet ; 14.12 Formaţii
an de an. In prezent sectorul zootehnic vicepreşedintelui gospodăriei colective. ţiile prevăzute. In primul rînd ne-am Liturghia dc la miezul nopţii — cine artistice de amatori participante la ccl
cuprinde 580 bovine, dîn care 200 vaci Pe baza unui studiu temeinic, cu spriji îngrijit dc terminarea gropii pentru si matograful „7 Noiembrie" ; ALBA IU- dc-al VH-lca concurs : orchestra de
cu lapte, 1 500 ovine, 340 porcine şi un nul specialiştilor dc la consiliul agricol loz care arc o capacitate de 330 tone. LIA : Asasinul din cartea de telefon — muzică populară „Bărăganul" a Casei
însemnat număr de păsări. Dezvoltarea raional, s-a făcut din timp o amplasa In ea s-a introdus nutreţul pentru mu cinematograful „Victoria" ; Haiducul raionale dc cultură dîn Slobozia, diri
şeptclului a ridicat o scrie de probleme re judicioasă a obiectivelor, astfel incit rat. Dc asemenea, s-a terminat patului de pe Ccremuş — cinematograful „23 jor Ion Albcşteanu ; 15,05 Din creaţia
în fata consiliului de conducere al gos acestea sa ocupe cît mai puţin teren a- pentru porumb, iar la maternitatea pen August": S E B E Ş : A 12-a noapte dc muzică uşoară a compozitorului Ion
podăriei colective, legate în special de rabîl şî în acelaşi timp sa ofere condiţii tru scroafe se execută lucrări de finisaj, — cinematograful „Progresul" ; Pă Vasilescu ; 15,55 Sonata pastorală de
asigurarea unei baze furajere corespun optime pentru păstrarea produselor a- urmînd ca în aceste zile să fie dată în puşile rid — cinematograful „Sebe Domcnico Scarlattî : 16,00 Dansuri
zătoare $i de crearea unor condiţii cît grîcolc şi pentru adăpostirea animalelor. folosinţă. La magazie s-a ridicat acope şul" ; ORĂŞTIE : Am ajuns şi rege — simfonice de compozitori romînî ;
mai bune de adăpostire. Ţinînd seama O problemă deosebit dc importantă de rişul, în ea puţind fi depozitate deja o cinematograful „Flacăra" ; LUPENI : 16,30 tO întrebări 10 răspunsuri ; 16,40
de creşterea efectivelor si de necesitatea rezolvarea căreia nc-am preocupat cu parte din produse. Priveşte înapoi cu mînîe — cinema Muzică populară interpretată de Ion
sporirii continue a producţiei animalie multă grîîă a fost procurarea şi asigura Sî la adăpostul pentru bovine lucrări- tograful „Cultural" ; HAŢEG : Ana Blăjan şi Costcl Moîsă ; 18,00 Laureaţi
re, Ia întocmirea planului de producţie rea materialelor de construcţie necesare. rile sînt avansate. In prezent se lucrea conda — cinematograful „Popular" : ai celui de-al IU-Ica Concurs Interna
pentru acest an am prevăzut să constru Pe baza experienţei acumulate în anii ză la terminarea acoperişului, ceea ce ne BRAD : Pagini dc istoric şi Romînia, tional „Gcorgc Encscu" — 1964 ; 19,05
im un grajd pentru adăpostirea a 100 trecuţi nc-am interesat de aproviziona va permite ca grajdul să fîc dat în fo orizont '64 — cinematograful „St. ro
bovine, o maternitate pentru 150 cape rea cu ciment, pietriş, lemn, cărămidă şie" ; SIMERIA : Tragedia optimistă Cîntă orchestra de muzica populară a
te scroafe si o groapă de siloz. losinţă în scurt timp. El este prevă — cinematograful „Mureşul". Radiotclevizîunii ; 19,30 Teatru Ia mi
şi ţigla încă din primele luni ale aces
Te lingă obiectivele zootehnice, în ve zut cu decovîl şi cu bazin pentru colec crofon: „Corabia cu un singur pasagtr";
derea asigurării unei bune depozitări .a tui an. De îndată cc am primit reparti tarea urinei. Totodată, la grajd, la ma RADIO 20,37 Muzică din operete : 21,00 Inter
produselor agricole ne-am planificat <ă ţiile pentru materialele respective, aces ternitatea pentru scroafe şi la magazie preţi de muzică uşoară; 21,40 Muzică
construim o magazie cu o capacitate de tea au fost transportate cu mijloace pro se va introduce curentul electric. PROGRAMUL I : 5,18 Cîmecc dc vocală şî instrumentală de Liszt ; 22,00
‘ ' "BeMTll'*•**« :W!IS. p:> ' 35 vagoane $i un patul pentru porumb. prii la locul unde urma să construim o- La realizarea obiectivelor amintite întrecere ; 5,40 Melodii populare ; 6,10 Muzică uşoară ; 22,30 Mari eîntăreţi de
U . . . " ; . ■< «Kn ■ -Si Cunoscînd faptul că am avut de efec bîcctivcle planificate. O mare parte din şi-au adus o contribuţie însemnată toţi Muzică uşoară interpretată la acor
tuat un volum sporit dc lucrări, pentru deon ; 6,30 Sfatul medicului : Vizita operă : Amclita Galii Curci şi Tito
6 *8j ' darea Ia timp în folosinţă a construc materiale, cum sînt cărămida şi pietri colectiviştii din echipa dc construcţii. rea bolnavilor spitalizaţi ; 6,40 Muzi Schipa ; 23,46 Muzică de dans.
v & r * 1J5R 5 ţiilor zootehnice si gospodăreşti orevă- şul, s-au asigurat pe plan local. In fruntea tuturor acţiunilor s-au situai că ; 7,06 Melodii distractive ; 7,45 Buletine de ştiri şî radiojurnale :
zute, organizaţia de partid a îndrumat Paralel cu aprovizionarea cu materia însă comunişti ca Ion Lupu, Ioan Irîmic, Dansuri dc estradă ; 8,06 Piese romî-
si sprijinit îndeaoroape consiliul de con le. încă dn primăvară s-au început lu Vasile Vălcan, Ghcorghe Albu, Ioan neştî pentru fanfară ; 9,00 Muzică 5,00 ; 6,00 ; 7,C0 ; 10.C0 ; 12,00 ; 14,00 ;
populară ; 10,03 Muzică uşoară; 11,00 16,00; 18,00; 20,00; 22,00; 23,52
m ducere al G.A.C. să ia măsurile necesa crările Ia obiectivele prevăzute. La indi Utan şi alţii. Selccţiuni din operete: „Cîntccul doru
J^ULt gt -~ re care să asicurc înfăptuirea cu succes caţia organizaţiei dc partid, în şedinţele Prin darea la timp în folosinţă a cons (programul I). 9,00; 11.00; 13,00;
31 a acestei sarcini. In acest scop s-a for lui" dc Fried şi „Lumea c frumoasă" 15,00; 17,00; 19,00; 21,30; 23,00 ;
■— ■ ■■ — mat o echipă permanentă de construc consiliului de conducere s-a analizat pe trucţiilor zootehnice şi gospodăreşti pre de Lchar ; 11,30 Carnet de reporter;
tori, compusă din 14 colectivişti, din ca riodic stadiul lucrărilor în construcţii văzute, am asigurat realizarea unora din 11,38 Melodii populare de virtuozita 0,52 (programul II).
CABANA' FORESTIERA CtMPUL MIELULUI ( L F. TETROŞANI). re 7 zidari si 7 dulgheri. Sarcina de a dc fiecare dată stabilindu-se măsuri co obiectivele stabilite în planul de produc te ; 12,30 Melodii dc muzică uşoară
respunzătoare pentru lichidarea lipsuri ţie, pe această cale contribuind la con romînească ; 13,00 Duete din opere ; TELEVIZIUNE
lor care cc semnalau. Cînd volumul lu 14,10 Muzică uşoară interpretată 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10 E-
solidarea din punct dc vedere economic de Sorina Dan şi Victor Bunca ;
P ro b lem e ale sfaturilor populare crărilor agricole în cîmp era mai redus, şi organizatoric a gospodăriei noastre 15,00 C î n t c c e şi jocuri popu misiunc pentru tineretul şcolar : Vă
pe rînd, fiecare brigadier avea sarcina să colective. lare ; 16,10 Cîntă corul bărbătesc al place muzica ? 20,00 Săptămîna ; 21,00
asigure braţele dc muncă pe caic Ic so IL1E ANTINIE Radioiclcviziunii ; 16,30 Orchestre dc Shakcspeare şi artele plastice ; 21,20
muzică uşoară ; 17.00 Din muzica po
Colaborare strîesă între comitetul licita echipa de construcţii. In felul accs- vicepreşedinte al G.A.C, din poarelor" ; 17,30 In slujba patriei; N’Fuma ; 21,30 Muzică distractivă ;
In încheiere : buletin de ştiri şi bule
ta am reuşit să terminăm construcţia u-
Apoldu! de Jos, raionul Sebeş
18,05 Program muzical cerut dc mun
citorii de la sectorul 11 al Fabricii tin meteorologic.
execotiv şi comisiile permanente „Steaua roşie" din Sibiu şî de colecti
viştii din comuna Bobiceşti, regiunea Buletin meteorologic
Staţii de pompare PENTRU 24 ORE
Oltenia ; 19,00 Muzică uşoara ; 19,50
A devenit o obişnuinţă ca lunar, după tul studiilor şi controalelor. Tot atunci înfrumuseţare. Printre altele s-au des Arii din operete ; 20,15 Jurnalul sate
terminarea sesiunilor, la Sfatul popular sc stabileşte şi modul cum se vor or fundat cea. 6 000 m c. şanţuri, s-au zu lor ; 20,40 Dîn comoara folclorului Vreme nestabiiă, cu ccr puţin noros.
ai comunei Galda dc Jos, raionul Alba, ganiza acestea, ciuc participă la ele, cît grăvit un marc număr de faţade dc în Lunca inundabilă a Dunării nostru ; 21,15 Momente din istoria li Vîntul va sufla potrivit din sectorul
deputaţii să se înrîl«cască în cadrul u- şi termenele. Dc fiecare dată pe baza casc, s-au astupat gropile dc pe drumuri nord şi nord-vest. Temperatura aeru
nor şedinţe dc lucru ale comisiilor per studiilor, comisiile prezintă comitetului ere. In Lunca inundabilă a Dunării au fost teraturii romîne ; 21,45 Muzică uşoară lui va fi cuprinsă ziua între 20 şi 25
manente. Aici sc analizează munca executiv propuneri pentru rezolvarea La sfîrşîtul lunii august, comisia per renuri unde nivelul apelor subterane este Interpretată de Jcan Claudc Pascal ; grade, iar noaptea între 7 şi 12 grade.
membrilor comisiilor permanente, şi a problemelor luate în studiu. Lunar, co manentă agricolă (preşedinte deputatul terminate alte 9 staţii dc pompare. A- ridicat, ia construcţia acestora s-au fo 22,15 Muzică de dans ; 23,00 Al lll-!ca
activului lărgit creat pe lingă acestea, misiile permanente analizează munca Arpad Bocoş) a prezentat comitetului ccstca fac parte dîn cele peste 30 staţii losit metode noi dc lucru. Aşa, dc exem Festival internaţional „Georgc Enescu" PENTRU URMĂTOARELE
felul în care planurile de muncă tri lor. Şi aceste analize sînt aproape dc fie executiv al sfatului popular comunal pc care le construieşte anul acesta Co plu, la executarea lucrărilor dc excavaţie — 1964. Fragmente din opera „Mota 3 ZILE
mestriale întocmite sînt traduse în viaţă, care dată îmbucurătoare. Ele demon un studiu privind unele lucrări care ur mitetul de Stat al Apelor, în vederea s-au făcut săpături prin hidromccaniza- nul încălţat" dc Cornel Trăilcscu.
modul în care sc înfăptuiesc studiile şi strează că deputaţii dc aici muncesc cu mează să se execute în această toamnă desecării unei suprafeţe de circa 120.000 rc cu instalaţii dc aer comprimat. Săpă Vreme nestabilă, cu cer variabil şi
propunerile făcute comitetului executiv. pasiune, răspund prin fapte încrederii cc pc păşuni. Printre altele s-a propus cu hectare terenuri redate aicî agriculturii turile sub nivelul apei pentru uncie ba PROGRAMUL II : 8,36 Muzică cu temperatura staţionară.
Faptele demonstrează că fn activita le-a fost încredinţată dc masele de ale răţarea păşunii „Bilaj" în suprafaţă de prin lucrările dc îndiguire executate în zine se efectuează cu ajutorul unor in
tea comisiilor permanente de pe lingă gători. 120 ha, dc spini şi scaieţi, repararea fîn- ultimul timp, stalaţii dc filtre speciale.
Sfatul popular comunal Galda de Jos înfrumuseţai ea comunei a fost unul tînilor din păşune Şi desfundarea şan Deoarece staţiile sînt amplasate pc te (Agerprcs)
s-au înregistrat bune rezultate. Ele sînt din obiectivele luate în studiu dc comi ţului din „Rituri" pentru scurgerea a-
urmarea faptului că deputaţii de aici, sia permanentă de gospodărire comuna pelor. In ziua dc 3 septembrie comite
cetăţeni harnici şi buni gospodari, au lă (preşedinte deputatul Augustin Mo tul executiv a analizat propunerile fă p ’f e f / J
căutat ca prin activitatea lor să se rî- canii). S-.a urmărit zugrăvirea faţade cute de comisia permanenta şi a stabi 0 j r — y r i
il'cc la nivelul încrederii acordate de lor, repararea gardurilor, curăţarea şan lit măsuri concrete. Parte din propuneri P e n lt f f M s t f u d e m t i QhgmlJ* S#E° B 1
masele dc cetăţeni. ţurilor ctc. Pentru aceasta deputaţii Vic s-au şi realizat prin acţiunile de muncă
Iară cîteva din metodele de muncă şi tor Vlad, Marl.a Popa şi alţi membri ai patriotică întreprinso. Studenţii din'Capitală şkdhralte cen •. - ............ ...............
rezultatele obţinute dc cele patru comisii comisiei amintite, împreună cu Glt. Studii privind îmbunătăţirea condi- tre universitare ale ţării vor avea la dis animală. Studenţilor timişoreni li se vor TOATE MAGAZINELE PRODUSELE
permanente dc pe Ungă Sfatul popular Daisa, Spîridoit Şonca, D. Ordiniclii dîu ,J>fiilor dc desfăşurare a activităţii cultu- poziţie în acest an de învăţămînt noi da în folosinţă o aulă şt amfiteatre care
comunal Galda de Jos. La început dc activul lărgit al acesteia, s-au deplasat ral-artistice şi sanitare a prezentat şi amfiteatre, săli de studii şi laboratoare. împreună vor totaliza mai mult de 700 * — FABRI CI I D E C IO R A P I Ş l T P J C Q Ţ A 3 B
locuri.
trimestru, membrii comisiilor şî activele pc străzile comunei şi au stabilit unde comisia permanentă dc învăţămînt, cul Astfel, tinerii care învaţă la Institutul
lărgite dc pe lingă acestea se întrunesc anume trebuie făcute asemenea lucrări. tură şi sănătate (preşedinte deputatul dc petrol, gaze şi geologie din Capitală La Institutul politehnic din oraşul
în $cdmţe de lucru. Avînd în vedere Cele constatate au fost aduse la cuno Romulus Lazăr). Ea a sprijinit dc ase vor primi 12 noi săli de proiecte. Pen Galaţi au fost amenajate 7 laboratoare
sarcinile ce stau în faţa sfatului popu ştinţa comitetului executiv care a mobi menea si acţiunea de cuprindere a tu tru studenţii Institutului politehnic din noi, dotate cu aparatură modernă, pen
lar, problemele pe caic le ridică viaţa, lizat toţi deputaţii şî comitetele de ce turor absolvenţilor clasei a 7-a în clasa Cluj s-au construit recent încă 2 amfi tru chimie organică şi anorganică, teo
sînt stabilite temele care să facă obiec tăţeni pentru executarea lucrărilor de a 8-a. teatre, iar la Facultatea dc farmacie din ria mecanismelor, electronică, automati
Comisia permanentă buget-finanţe şi acelaşi oraş, s-au amenajat noi săli dc că şi alte discipline. Şi pehtru studenţii
cooperaţie (preşedinte deputatul luliu curs. Dc asemenea, la Universitatea „Ba- Institutului pedagogic de trei ani din
Bacău urmează să se dea în folosinţă
C o n t r i b u ţ i a t i n e r i l o r Stcau) a prezentat şi ea studii şi a făcut bcş-Bolyai“ s-au reorganizat şi dotat cu noi săli de seminar şi laboratoare.
controale privind încasarea contribuţiei
voluntare, buna aprovizionare şi deser utilaje moderne laboratoarele de foneti
Numele utcmiştîlor Rcmus Ursu, Ra- tru animalele proprietate obştească, ci au că, dcfectologie, rezonanţă şi fiziologie. (Agerpres) yJi /l \
fîla Ursu, Ana Păclişan Mihai Groza şi însilozat peste 100 tone porumb, iar vire în unităţile cooperaţiei de consum
a altor tineri din comuna Vinţul de Jos duminică 40 de utemişti au muncit cu dîn comună. De fiecare dată s-au făcut
au apărut de mai multe ori la panoul dc multa însufleţire la săpatul gropilor pen propuneri valoroase. / l e r n r c a f c .
onoare, pentru munca depusă în gospo tru plantarea de arbori ornamentali. La sfatul popular comunal s-a încetă
dăria colectivă şi participarea lor Ia toa In acţiunile amintite s-au mai eviden ţenit obiceiul ca în sesiuni să se pre V A } Nv _ Eri
te acţiunile patriotice, iniţiate de comi ţiat utemiştiî Traian Mcrian, Lena Bul- zinte corapoartc dc către comisiile per Scrisoare de mulţumire
tetul comunal U.T.M. bucan, Cornel Crişan. Domnica Bota şi manente. Asemenea corapoartc nrezin- V> \ . ‘Vfef&l
Zilele trecute, utemiştiî amintiţi mai alţii. Acţiunile patriotice pentru grăbirea tă comisiile permanente şi în cadrul şe Din noianul dc scrisori sosite la re Operaţia a reuşit. Tn timpul cît am
fus au făcut încă o dată dovada hărni ritmului însămîntărîlor şi înfrumuseţarea dinţelor dc comitet executiv. Periodic, dacţie, una nc-a reţinut atenţia în mod stat internată în spital am avut o asis V/. r
ciei lor. La propunerea comitetului co comunei continuă. comitetul executiv organizează şedinţe deosebit. Ana Agaclii, muncitoare la tenţă ireproşabilă din partea întregului
munal U.T.M. dc a sc sprijini acţiunea IOAN APOLZAN de colaborare cu comisiile permanente secţia a Il-a furnale a C.S. Hunedoara, personal, care m-a îngrijit 2iua şi \ \ \ vT : 1- . i ■ . . MV' .
creării unei puternice baze furajere pen- corespondent unde se discută sarcinile la ordinea zi mamă a 3 copii, scrie plină de recu  \ i |
lei, sprijinul pc care pot să-l dea depu noştinţă despre modul atent în caVc a noaptea. Datorită îngrijirilor atente a-
taţii. Acestea stimulează activitatea de fost îngrijită la maternitatea spitalu Ic medicilor sînt din nou in mijlocul
Al 3 9 -le a cin em ato g raf putaţilor, îi antrenează la traducerea în lui unificat din oraşul Hunedoara. familiei şî pot să-mi continui munca.
viaţă a sarcinilor ce stau în faţa sfatu „Fiind grav bolnavă m-ain internat Pc această calc aduc mulţumiri între
In satul Sîngătin din raionul nat cu mult interes de spectatori. lui pooular. la spiral — nc scrie tov. Agachî. Aici,
Sebeş a fost zilele trecute sărbă Cinematograful deschis în satul Strînsa colaborare dintre comitetul e- după consult, s-a stabilit că trebuie să gului personal mcdîco-sanîtar dc aici“.
toare. Colectiviştii de aici au venit Sîngătin este cel de al 39-lea ci xecutiv şi comisiile permanente, face ca fiu operată. Atenţia cu care am fost Sînt cuvinte pornite din inimă, a-
în mare număr (peste 200) la inau nematograf sătesc din raionul în munca Sfatului popular comuna) înconiurată, mi-au dar curaj şi încre dresate unor oameni care şi-au făcut f i l l l l ' T * " 11" i i —
gurarea cinematografului din sat. Sebeş. Galda dc Jos sa sc înregistreze într-o sc dere în medici. pc deplin datoria.
Cu acest prilej a rulat filmul „Zi ’OAN JOCA rie de probleme rezultate tot mai bune. v lO R A P I PEF -
le de fior şi rîs\ care a fost vizio corespondent V. FURIR FEMEI,SAf&ATI Sî C0PÎÎ, D JU R ABiLIfî
£>£ CAUTATB 'SUPERIOARA ®
ducea o viaţă liniştită, cumpănită. In încredinţa documentele ce demască ac
Dymphna Cusack casa soţului, Joy descoperă pentru pri tivitatea criminală a propriului ci fiu.
Cea mai mare durere încercată dc Joy
ma dată farmecul — dar şi stingherea
la — mobilelor masive, al barocului va fi atunci cînd va afla că Stephcn a
greoi, al tradiţiei de neclintit cc do minţit-o, ncgînd faptul cl a făcut şî
mina totul. O amuzau mesele la ore el parte dîn armata fascistă. Imaginea
fixe unde era o „crimă" să întîrzii un soţului în uniforma cu svastică şi cap
minut de la lovitura gongului, tablou de mort o torturează. Se hotărăşte să-l
rile strămoşilor ce străjuiau pereţii su părăsească.
frageriei uriaşe cît şi aerul dc suveran Dar o altă realitate zguduitoare îi va
După cel dc-al doilea război mon nizează în taverne obscure, cluburi na rile cele mai intime procesul dc forma absolut cu care tatăl conducea conver restabili echilibrul. Profesorul ei dc
dial. Germania occidentală şi-a refăcut ziste unde salutul obişnuit e „Heil Hit- re a tipului social-istoric al fascistului, saţia, murmurînd la intervale egale : numea (tot de origine germană), fost
surprinzător de rapid potenţialul eco ler muzica preferată e cea a tru cu trăsăturile ce-1' caracterizează şi-l „Ja ! Ja 1 Guth ! Guth F\ pianist celebru a cărui soţie evreică
nomic, ajungînd în fruntea ţărilor ca pelor de asalt sau jazzul obscur, unde diferenţiază specific în pagina cea nea Pe măsură ce timpul trece Joy îşi dă a fost gazată, unica fiică (Brunhilde)
pitaliste europene în ceea cc priveşte se ascultă cu evlavie discursurile lui gră a istoriei. seama că în spatele acestei „ţinute dc i-a fost nenorocită, cl însuşi victimă
producţia industrială, avînd în acelaşi Hitler, înregistrate pc bandă dc mag Stcphcn Mtiller, dc origine germană, societate" se ascund realităţi îngrozi a nazismului (mîinilc i-au fost desfi
timp una din cele mai puternice şi mai netofon, unde se păstrează odoare (cru a obţinut naturalizarea (cetăţenia) şi toare. Tatăl luî Stcphcn, industriaş abil, gurate fiindcă a refuzat să cînte mar
bine înzestrate armate. cea dc fier, svastici ctc.), unde domina lucrează într-o întreprindere din Aus a fost unul din susţinătorii materiali şuri fasciste în lagărul dc la Dachau),
Cu tot avertismentul ţărilor socialis demenţa şi depravarea. Aici pot veni tralia. Cînd a sosit aici avea 18 ani şi direcţi ai lui Hitler. In timpul războiu acest profesor bătrîn şi sărac a fost
te şi al celorlalte ţări iubitoare de pace, nestingheriţi turiştii americani „în cu lui şi-a construit o fabrică lingi Ausch- bătut şi rănit mortal dc o bandă de
marile puteri capitaliste au ajutat şi de noştinţă dc cauză", caic sînt priviţi cu witz, folosind munca celor internaţi în huligani de genul celei dc care am a-
data aceasta în mod substanţial la re admiraţie şi respect ca adevăraţi spri R E C E N Z I E lagăr. Acum sc simte mai puternic ca mintit la început. In ultimele clipe
facerea Germaniei, aşa cum s-a întîm- jinitori. Iar înainte de răsăritul soare oricînd, conduce o întreprindere dc ta ale vieţii sale, profesorul a avut mul
plat şi după primul război mondial. lui, aceste bande ies în stradă şi mîz- lia unui concern. Sc simte bătrîn şi are ţumirea să asculte interpretate de Joy,
Acest ajutor economic „dezinteresat" gâlesc locuinţele evreilor cu inscripţia: nevoie de un om priceput care sa ducă „Poloneza" dc Chopin şi „Eroica" dc
a contribuit atunci la naşterea şi dez „n-au fost gazaţi destui evrei", bat şi a trecut prin diverse încercări pînă mai departe „Das Blut" (sîngele fami Becthoven.
lănţuirea terorii fasciste, iar acum sti terorizează pe membrii Asociaţiei vic cînd, dovedîndu-şi hărnicia, a fost a- liei). Horst, criminal de război, a ră De la Brunhilde, Joy va învăţa să o Caieie cu 200'file wcop&rfipcu
mulează renaşterea din cenuşă şi ruine timelor nazismului din Germania. prccîat de patronul său şi numit direc mas acelaşi aventurier şi, parţial com lupte pînă la capăt împotriva fascis
a nazismului, fenomen cunoscut^ sub Direct răspunzători de aceste reali- tor. La un concert o cunoaşte pe Joy, promis, nu poate duce mai departe mului şi să-l ierte pc Stcphcn. Impre j o Csie/e sc ofere
numele dc neofascîsm. Spre cl îşi în lăţi sînt membrii înaltei societăţi In frumoasa şi inteligenta studentă care, „munca" tatălui. E nevoie de Stcphen sionată dc cuvintele fiicei profesoru
dreaptă atenţia scriitoarea Dymphna activitatea diplomatică şi militară preo din întîmplarc, era fiica patronului. Cu şi sc fac toate încercările de a-l reţine lui, Joy îl va asculta. în sfîrşit, pe Stc o B/oc a o fes currapo cffa BCjţ I
toată opoziţia dc principiu a părinţi
Cusack, avcrtizînd în mod serios asu cuparea principală c întărirea armatei, lor (rezultată din suspectarca generală chiar împotriva voinţei lui şi a luî Joy. phcn şi se va convinge dc nevinovă
pra pericolului şi gravităţii lui. înzestrarea ci cu arma nucleară. Pentru Prin Bcrtha, Intrinul Miillcr fură acte ţia lui. A fost împins pc front (deşi , o Cs/efe scofere
Fascismul nu a murit încă — c rea aceasta, jovialul Horst Mtiller face nu a germanilor emigranţi), Joy se va că le fiului pentru a-i zădărnici plecarea. avea doar 15 ani) dc ambiţia tatălui, | q B/pcar/ o/fer/Ze cfeCOresprfe^fe I
litatea pc care oricare cititor este con- meroase călătorii şi obţine prin colo sători cu Stcphcn încununînd astfel începe arşiţa. O căldură „cum nu îngrozit dc ccca cc a văzut a evadat
strîns să o recunoască la terminarea nelul american Carey o tranzacţie dc una din cele mai frumoase iubiri. Sin mai fusese de două sute dc ani" sc a- repede şi a fugit în Australia. A refu jj o Csroefe r/y/erife cewope PCX
lecturii romanului „Arşiţa !a Berlin". fabricare fragmentată, la diverse firme, gurul lucru neplăcut în viaţa celor doi batc asupra oraşului. Oamenii sînt c- zat să întreţină legătură cu familia,
Acest fenomen — parc a ne spune au a numeroaselor pîcsc necesare. Iar în e faptul că Stcphcn refuză categoric puizaţi. Iată la ce tensiune sc duce lupta fiindcă-i cunoştea trecutul. : © U/W/e Pe scr/s speaPâs/I
să dea detalii asupra anilor petrecuţi
toarea — nu dispare atît timp cît rea reuniunile dc salon discuţiile sc poar din sufletul lui Joy pc de o parte şi Cu sacrificiul sinuciderii, mama reu
lităţile caic l-au generat mai persis tă cu precădere asupra timpului cînd pînă la sosirea în Australia, iar Jov între Joy şi familia Mtiller pc dc altă şeşte să-i scoată din ghiarelc familiei 0 U/r/y'epeofris Peseot/p 3
tă. atît timp cît susţinătorii şi propa va începe agresiunea, cu cine se va avea convingerea că familia soţului cî parte. Căldura obsedantă, chinuitoare pe Stephen şi Joy, încrcdinţîndu-le şi
gatorii lui trăiesc şi deţin posturi cheîc începe „răfuiala". Componenţa acestei a fost antifascistă. Cei zece ani de căs e şi simbolul gravităţii lucrurilor ce se pe Hans, nepotul la care ţinea cel mai |o pyrf/epe/yfro f/perep/ycor/ re-
în economia şi administraţia ţării. Cei societăţi justifică aceste preocupări. nicie au pecetluit o dragoste irevoca petrec în Berlinul dc vest. mult. g/sfre, GgeoPe, mspe cofoefeP/o
rămaşi nepedepsiţi îşi continua activi Horst Miillcr c autorul masacrului dîn bilă ; dorind să-şi bucure soţul, Joy Din întreaga familie Miillcr, doar Dymphna Cusack ne oferă un roman
Insistă mereu sâ facă o călătorie îm
tatea în forme mai subtile, caută să îm Or.adour-sur-France, cunoscutul Lîdice preună în Germania ca astfel Stcphcn mama n-a avut tangenţe directe cu fas trist, bogat în episoade dc un drama 1 J i/" r f/e P e c s / f f e f e s o o e n o s r o
prăştie în mase psihoza terorii şi a al Franţei. Bcrtlta Miillcr a fost şi este să-şî revadă familia după o despărţire cismul. S-a resemnat dc tînără la con tism autentic, mult deosebit dc extra
revanşîsmului. o nazistă fanatică. Doctoriţa Mcinz nu atît de lungă. diţia de soţie germană „ideală", adică vaganţele literaturii occidentale la
Forma cea mai simplă dc influen e altcineva dccît vestita criminală dc total supusă şî inactivă. In ca s-a năs modă.
ţare constă din diverse speculaţii pc război. Frâu Ncucberg, autoarea sadi Odată cu sosirea în Germania, Sie- cut însă o ură nemărginită împotriva Evenimentele sînt stăpînitc bine şi
tema pierderii războiului, adoptarea celor experienţe de sterilizare. phen trece pc planul al doilea, scriitoa propriei familii cuprinsă de jocul de conduse sigur dc foita unui talent ma
pozei dc martir nerăzbunat. Patima răz Acestea sînt fapte şî realităţi oare rea preferă sâ ne vorbească mai ales lirant al nazismului. Aşa se explică fap tur. atenţia cititorului c solicitată în
bunării prinde mai bine la tinerii de prin Joy pentru care toate erau noi tul că, dîndu-şi seama că Stcphen duce permanenţa în ciuda uşoarelor alune
16—19 ani care sub conducerea foşti- cum exterioare, autoarea reuşeşte însă aici. Casa Miillcrilor (ca şî Berlinul de cu totul o altă viaţă, îi va dărui tot cări spre schematism.
ior sergenţi fascişti sau „Kapo", orga să pătrundă şi să analizeze in resortu altfel), nu prezenta nimic suspect.. Se ce are mai de preţ, iar lui Joy. îi va TLBERIU ISTRATE
