Page 61 - 1964-10

Plecarea unei delegaţii C O i M î C A î

guvernamentale L u c r ă r ile sesiasull a JIU-sl
a R. P. Romîne a C om isiei d e c o la b o r a r e

ia cea de-a Xlll-a Sesiune tehnieo-şiiiraţiSică

a Conferinţei generale in ire SLIP. Ilom aoa şi SLIP. B jtilgaria
Intre 9—16 octombrie a.c. au avut
U.N.E.S.C.0. loc la Bucureşti lucrările sesiunii a XV-a două părţi îşi vor transmite reciproc do­
cumentaţii, şi vor înlesni vizite de stu­
Sîmbatn dimineaţa a părăsit Capitala a Comisiei de colaborare tchnico-ştiîn- diu în probleme tchnico-ştiinţificc din
delegaţia guvernamentala a RP. Romî- ţificâ între Republica Populara Romî- domeniul industriei construcţiilor, in­
ne care va participa la cea de-a XlII-a nâ şi Republica Populară Bulgaria dustriei uşoare, industriei petrolului şi
Sesiune a Conferinţei generale UNESCO, Cu aceasta ocazie, Comisia a examinat chimici, construcţiilor de maşini şi altele.
organizata la Paris între 20 octombrie — activitatea de colaborare tchnico-ştîinţi- Lucrările sesiunii s-au desfăşurat în-
21 noiembrie. ficâ desfăşurată în intervalul de Ia se­ tr-o atmosferă de prietenie şi înţelege­
Delegaţia este condusa de acad. Atha- siunea a XIV şi a luat o scrie de masuri re reciprocă.
nase Joja, preşedintele Comisiei naţio­ privind lărgirea în continuare a colabo­ In timpul şederii, delegaţia bulgara a
rării tchnico-ştiinţîficc dintre cele două
ANUL XVI. NR. 3050 DUMINICĂ 18 OCTOMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani nale a R.P. Romîne pentru UNESCO ţari. vizitat unele întreprinderi industriale şi
şi membru al Consiliului executiv al
UNESCO. (Agcrprcs) Protocolul semnat prevede că cele instituţii culturale.

Bim €s*onicu sul

— ^ ^ — — ms— — — — — »

Cincisprezece zile din octombrie...

...la Combinatul carbonifer acest fel un preţios sprijin fuma liştilor bunedoreni.
Continuînd să menţină agregatele într-o stare bună
de funcţionare, rcspectînd întocmai reţetele de încărcare
Valea Jiului şî graficele de descărcare şi mcnţinînd o temperatură cons­
tant ridicata a aerului insuflat, furnalîştii de la cele trei
Avem în faţă situaţia îndeplinirii planului de produc­ secţii au sporit simţitor indicii de utilizare a furnalelor,
ţie la Combinatul carbonifer Valea Jiului pe primele ÎS producînd pe această calc 3.360 tone fontă peste plan.
zile din luna octombrie. Din situaţie se desprinde că Ia Cea mai mare cantitate a fost produsă de colectivul sec­
unele sectoare planul de producţie este depăşit. Astfel, la ţiei a doua furnale: 1.397 tone. De menţionat că întreaga
Lonea sectoarele I şi II au extras peste plan 1.000 tone cantitate de fontă produsă peste plan a fost realizată cu
cărbune, sectorul III Pctrila 180 tone, sectorul IV Ani- cocs economisit.
noasa 450 tone, sectorul II Vulcan 477 tone, sectorul III Primind sprijinul furnaliştîlor, şi oţelarii s-au străduit
Lupeni 1.063 tone. Aici munca a fost bine organizată, maiş­ sa fie la înălţime. Şi au reuşit. Cei de ]a oţelăria Martin
trii şi tehnicienii au acordat o susţinută asistenţă tehnică nr. 1 au dat peste plgn 512 tone oţel, cei de la oţelăria
brigăzilor de mineri, transportul a funcţionat bine. In Martin nr. 2 — 650 tone, iar cei de la oţelăria electrică
mod deosebit se impune, prin prisma rezultatelor, secto­ au depăşit planul cu 96 tone oţel special. Merită remarcat
rul III Lupeni, care anul acesta şi-a îndeplinit planul luna faptul că durata şarjelor a scăzut, iar indicii de utilizare
de lună, în mod ritmic. au crescut considerabil.
La nivelul exploatărilor însă planul de producţie nu este Dintre laminatori cele mai frumoase realizări le-au ob­
realizat decît la Aninoasa. La Lonca s-a rămas sub plan ţinut cei din colectivul laminorului de 650 mm., care au
cu 1.571 tone, la Pctrila cu 1,983 tone, !a Vulcan cu 3.533
laminat 2.685 tone oţel peste plan. La laminorul bluming,
tone, la Lupeni cu 2.887 tone, la Uricani cu 924 tone. prîn creşterea vitezei de laminare şi re pectarca procesului
Conducerea C.C.V.J., comitetele de partid de la exploa­ tehnologic, s-a depăşit planul cu 1.300 rose.
tări şi conducerile tehnice ale exploatărilor sînt datoare să
îa de urgenţă măsuri pentru redresarea situaţiei. Nu tre­ Hunedorcnii îe pregătesc acum să întîmpinc sezonul
rece şi să intre în ritmul de lucru a! ultimului an al şc-
buie uitat că succesele mari în producţie se obţin în con­
diţiile unei bune ritmicităţi. senalului. Pregătirile făcute, cit şi realizările pe care le
obţin în aceste zile, sînt o garanţie că în viitor succesele Hunedoara văzută de pe dealul Chizidului
.„la C.S. Hunedoara vor fî şi mai frumoase. i

Siderurgiştii îiunedorenî continuă cu avînt întrecerea ...şi la Trustul minier Deva Noi unităţi
pentru sporirea producţiei de metal. îndrumaţi de orga­ ^ Pentru co­ Lucrări gospodăreşti la sare
nizaţiile de partid, ei desfăşoară o largă activitate pentru
Cu bune rezultate în producţie au încheiat prima ju­ piii siderurgisti- ale cooperaţiei
ca în acest sfîrşit de an să atingă indicii de producţie pre­ mătate a lunii octombrie majoritatea colectivelor exploa­ lor hunedoreni
văzuţi pentru anul viitor. La multe secţii, cum este cazul tărilor din cadrul Trustului minier Deva. Organizîndu-şî este organizat C o n stru cţii ş co la re m eşteşugăreşti
furnalelor, acest lucru s-a realizat chiar în prima jumă­ bine munca şi folosind raţional utilajele, minerii din Ghc- un. bogat pro­
tate a lunii octombrie. Paralel cu lupta pentru sporirea
lar şi-au depăşit plenul cu 4,5 la sută, puţind livra astfel gram de mani­ Crearea unor condiţii optime dc şco­ lor s-au creat noi condiţii dc şcolariza­ In aproape toate regiunile ţarii s-au
producţiei, siderurgiştii depun eforturi susţinute pentru sîdcrurgiştilor bunedoreni o importantă cantitate de mi­ festări cultura­ larizare pentru copiii colectiviştilor din re. In satul dc centru, Sibişcl, s-a termi­ deschis în acest an noi unităţi ale
îmbunătăţirea calităţii metalului; reducerea preţului de nereu de fier peste plan. Au depăşit planul şi minerii din le de către Sibişcl a stat în atenţia sfatului popular nat şi dat în folosinţă o nouă şcoală cu cooperaţiei meşteşugăreşti. Multe din
cost şi creşterea volumului de beneficii. Certej şi Boiţa — Haţeg, precum şi colectivul de la exploa­ clubul „SiderurgistuT. La ora comunal. In acest scop în adunările 13 săli de clasă. O nouă şcoală de 4 ani ele îşi desfăşoară activitatea în con­
In primele cincisprezece zile din luna octombrie rezul­ tarea de talc din Zlaşti, 8,30 are loc o „Dimineaţa de populare pentru votarea contribuţiei vo­ s-a construit şi în satul Măgurcni, iar la strucţii noi. Numai din fondurile
tatele obţinute de siderurgişti sînt frumoase. Cu excep­ Nu acelaşi lucru poate fi spus însă despre exploatările basm penlru copii", urmală luntare, fondurile au fost destinate con­ şcoala din Sibişclul Nou, s-au executat UCECOM avi fost construite şi date
ţia cîtorva secţii — laminorul de 80C mm., laminorul de din De\ a, Munccl şi Tcliuc, care la data de 15 octombrie de o vizionare colectiva la strucţiilor şcolare. Pc lingă aceste fon­ reparaţii capitale. în folosinţă 24 dc complexe dc de­
servire şi ateliere. Astfel dc la înce­
750 mm., laminorul de sîrmă — toate celelalte au dat în­ se prezentau cu planul neîndeplinit. Este necesar aşadar televizor. La ora 9, în sala duri, In construcţia şcolilor s-au orga­ La aceste lucrări cetăţenii au prestat putul anului, reţeaua cooperaţiei meş­
semnate cantităţi de produse siderurgice peste plan. Co­ ca şi aici $H se ia măsuri pentru recuperarea rămînoru în mare a clubului, pentru cei nizat largi acţiuni de muncă patriotica un marc număr de ore de muncă patrio­ teşugăreşti s-a mărit cu aproape 600 de
lectivele celor două fabrici de aglomerare «u produs lao­ urmă şi realizarea ritmică a planului în viitor. mici va rula un film. tică. In mod deosebit s-au evidenţiat unităţi dc confecţii, încălţăminte, ar­
laltă 4.222 tone minereu aglomerat peste plan, diud în şî s-au folosit pc larg resursele locale. tov. Vasilc Tomescu, Mihai Guţu, Va- tizanat, dc reparaţii şi întreţinerea te­
A. NICULESCU Tot azi, la ora 10, Ia şcoala Ca urmare a muncii desfăşurate dc silc Cîrtu, deputaţi, Nicolac Oproi şi
medie nr. 1 din Hunedoara levizoarelor, maşinilor de spălat etc.
In acelaşi timp pentru îmbunătăţirea
are loc lectoratul cu părinţii sfatul popular, prin contribuţia cctăţcnî- Traîan Săndcscu, colectivişti. deservirii populaţiei unităţile au fost
,pe tema : -„Educarea- elevului dotate cu un marc număr de mij­
în familie”. P rin m u n c ă p atrio tică loace dc transport : autocamioane, au­
^ La orele 17, în sala că- H todube, precum şi numeroase utilaje şi
mînului cultural din Dobra va Anul acesta cetăţenii comunei Ceriu, Valoarea totală a lucrărilor executate maşini pentru ateliere. Centrele dc în­
fi organizată o seară literară raionul Orăştic, mobilizaţi dc deputaţi, pînă în prezent prin muncă patriotică treţinere a autoturismelor de pildă, au
pe tema „Ţăranul romîn oglin­ au efectuat un mare volum dc muncă la este de peste 320.003 Ici (122 lei pc cap fost înzestrate ou truse şi dispozitive
dit în literatura contempora­ lucrările obşteşti, dc gospodărire şi în­ dc locuitor), cu mult mai marc decît pentru întreţinerea şi repararea auto­
turismelor „Fiat’, „Warburg" şi „Tra-
frumuseţare. Ei au curăţat peste 4.000
nă". Seara literară este susţi­ n:.l. dc şanţuri şi rigole, au efectuat a- s-a planificat iniţial. Printre cci mai ac­ bnnt'b De asemenea, celelalte unităţi au
nuta de către un grup de ca­ linicri şi lărgiri dc străzi pe o lungime tivi deputaţi şi cetăţeni care au fost ne­ primit potrivit specialităţii lor, ma­
dre didactice de la şcoala de de 1.800 m, au amenajat un prre în lipsiţi dc la acţiunile Iniţiate dc sfatul şini dc cusut, strunguri, raboteze, apa­
popular amintim pc. tovarăşii losif Nis-
8 ani din localitate. ratură de măsură şi control etc.
O Pe multe din stadioanele centrul ccmunci şi au construit mai torcscu, Ion Dînşorcnnu, Filimon Mur-
de pe cuprinsul regiunii noas­ multe punţi şi fintîiii. goi şi Ion Cucu.
tre vor avea loc pasionante IN PAGINA A III-A
întîlniri de fotbal. Fără îndo­ C irc u m s c rip ţie evid en ţiată
ială cea mai interesantă par­ CORESPONDENŢI! VOLUN­
tidă este cea dintre echipele Intre ccic 30 de circumscripţii electo­ dc. şanţuri şi au participat prin rotaţie TARI NE INFORMEAZĂ DES-
de fotbal Jiul Petrila — Ştiin­ rale din comuna Pianul dc Sus, rniortul la construcţia altor lucrări obşteşti dîn PRE;
ţa Timişoara, care se dispută Sebeş sc desfăşoară o vie întrecere. Fle­ comună.
la Petroşani. care comitet dc cetăţeni pc circumscrip­ Pentru activitatea desfăşurată, circum­ Lucrările agricole
La Hunedoara este progra­ ţie, condus dc către un deputat, are plan scripţia respectivă într-o sesiune a sfa­
mată o interesantă gală de dc muncă în care sînt cuprinse lucră­ tului popular ţinută recent a fost decla­ de toamnă
rile ce trebuie efectuate în circumscrip­
lupte clasice, rezervata junio­ ţia respectivă şi acţiunile mai importan­ rată evidenţiată în întrecerea pe cir­
rilor. Participă echipe repre­ te din comună la care sâ mobilizeze pe cumscripţii.
zentative ale oraşelor Petro­ cetăţeni.
şani, Deva şi Hunedoara.
Pînă în prezent, cele mai bune rezul­
Meciuri inte­ tate au fost obţinute de circumscripţia
resante progra­
mează şi cam­ nr. 11 (preşedintele comitetului dc ce­
pionatele regio­ tăţeni pc circumscripţie, deputatul Ni-
nale de fotbal colnc Cutcnn). Locuitorii acestei circum­
şi handbal în scripţii au construit două podeţe dc be­
7.
ton, 3 fîutîni publice, au plantat 54
Peisaj din Valea Jiului; funicularul Aninoasa — Petrila. pomi ornamentali, au curăţat 700 m.l.

CU TOŢI IN ATENŢIA SECTOA­
$

m * *
INDICATORII . rm M V mmi nzxjm mnj> m mm mm mm m m o m mm mmm mmm mm mm jomm mm mmmmr mmm m RELOR 90 MUSARIU,
m rm t m mm mm wmaa mm mm mm mmm jl xj
W W W
Iii VALEA MORII, 120
f j PANOUL Deci, la sectorul V In jurul me­ productiv să fie încadrat în formaţii gului colectiv, dar este supusă discu­ MUSARIU, 150 MUSARIU

sei. tovarăşii: Dorin Buliga, locţiilo- de lucru productive. ţiei colectivului. Paralel cu aceasta s-a
torul şefului de sector, Fodor Pelin. Pc de alta parte, organizarea mai întărit controlul de calitate, controlorul
din partea C.T.C. fiind ajutat dc că­
maistru, Vădan Nicoloe, miner şef
m OROARE de echipă şi subsemnatul. Tema co­ l'-ună a muncii şi aprovizionarea ritmi­ tre întregul personal tehnic dîn sec­ aţa procedăm şi nu-i zî în caic să nu
că la locul de producţie cu materiale
scoatem ciclul complet. $i mai e ceva:
locviului: drumul dc la ultimul loc
tor. S-au introdus metode de puşenre
au. condus Ia creşterea timpului pro­
la primul loc în întrecerea dintre ductiv; în sectorul nostru timpul pro­ selectivă a minereului, pc vatră podi­ lucrările să fîc de bună calitate. Altfel
nu mai iese planul şi nici... 3.000 de
sectoarele exploatării: Primul răs­ ductiv a crescut cu circa o jumătate tă cu tablă, care permit o buna trie­ lei pc luna".
Pe la sectorul V Valea Morii puns la colocviu îl dă tovarăşul Bu- dc oră. Prin urmare a crescut imediat re a minereului şi elimină pierderile dc Prin urmare a$a a procedat colec­
n-am mai trecut din primăvară. ligo Dorin : productivitatea muncii, a sporit pro­ minereu". tivul sectorului V Valea Morii pentru
Atunci se spunea despre acest sec­ „Problema se punea om aşa: oa­ ducţia. In felul acesta am ajuns ca în Tovarăşul Vădan Nicolae ve-a a ajunge cu toţi indicatorii la pa­
tor că e unul dintre cele mai sla­ meni avem, maşini avem; să folosim prezent nu numai să realizăm planul spus : noul de onoare. Rezultatele obţinu­
be; planul nu se realizase in pri­ totul raţional. Pentru aceasta m2Î tre­ da producţie, dar să putem raporta că „Echipa mea execută în prezent o te nu-i mulţumesc Lotuşi pe mineri.
mul trimestru la nici un indicator. buia însă şî front dc lucru, pc care am realizat deja majoritatea angaja­ transversală pentru deschiderea zăcă­ Ei vor să urce mereu realizările, pe
Si aceasta in ciuda faptului că la însă nu-l aveam. Aşa că, la indicaţia mentelor anuale. De altfel iată rezul­ mântului la orizontul 60 din Valea Mo­ o trcaptă cît mai inaltă, acolo unde
sectorul V lucrează mineri pricepuţi, biroului organizaţiei de brză P.M.Pv., tatele pe noua luni: producţia de mi­ rii veche. E o lucrare importantă, dc le permit posibilităţile. Despre ci-
dornici să obţină rezultate frumoa­ :m intensificat lucrările de pregătiri, nereu — 103 la sută; productivitatea care depinde producţia viitoare. Noi teva din preocupările viitoare ne-a
se Condiţii tehnice favorabile, de în sensul că am plasat echipe bune în muncii — 102 la sută: economii la ne dăm bine seama dc acest lucru şi vorbit tovarăşul Buliga Dorin:
asemenea, existau. Atunci, care erau locurile dc muncă respective şî le-am preţul de cost — 389.000 lei”. tocmai de aceea ne străduim să fim „Prin noile lucrări prevăzute în pla­
cauzele ? Comitetul de partid de la asigurat condiţii tehnice materiale co­ Completează răspunsul tovarăşul la înălţimea sarcinii încredinţate. In nul dc exploatare, urmărim concentra­
E. M. Barza, împreună cu conduce­ respunzătoare. Efectul ? Planul dc pre­ Fodor Petru : medie realizăm depăşiri lunare dc 40- rea producţiei, ceea cc va avea ca ur­
rea exploatării, analizaseră situaţia gătiri l-am realizr-t în proporţie de 105 „Paralel cu producţia şi producti­ 50 la sută şl cîştigâm în fiecare lună mare creşterea productivităţii muncii
din sector. Constatarea principală a la sută, iar linia dc front pregătita este vitatea noi am acordat atenţie şi ce­ peste 3.000 Ici. Iată cum reuşim să ob­ şî reducerea preţului dc cost. Luptăm
mai marc în prezent decît în trimes­ lorlalţi indicatori şi în special calită­ ţinem asemenea realizări.
fost că din cauza unor neînţelegeri trul 1 cu 20 la sută. Aceasta a fost ţii. Mult a făcut în această direcţie or­ Înainte de toate trebuie să vă spun apoi pentru extinderea metodelor de
dintre cadrele din conducerea secto­ ganizaţia de partid. La fiecare loc de că atît eu, cît şi tovarăşii mei dc echi­ exploatare dc marc productivitate: fî-
rului nu sc respecta programul o rezolvare. muncă lucrează cel puţin un membru pă, nu concepem sâ lucrăm fără me­ şii dc 4 metri, pusenre pc vetre po­
de lucru, era multă indisciplină, nu Mai era în sector un alt necaz: ra­ canisme bine puse la punct. In pre­ dite cu tablă metalică şi altele. Vrem
se executau pregătiri $i deci linia de portul muncitori productivi, munci­ sau un candidat de partid. Problema zent avem maşină de încărcat şi per­ ca anul viitor să înlocuim complet lem­
front de lucru era mică. Cînd am lor! neproductivi era departe da cel respectării tehnologiei de exploatare a forai umed. Eu, fără perforaj umed, nu nul din susţinerea lucrărilor miniere'1.
fost ultima dală la sector tocmai cerut prin normative. Aşa că am luat fost dezbătută într-o adunare generală lucrez în rocă sterilă. Deci, în primul Şi cu aceasta încheiem relatarea
de partid; ca şi îmbunătăţirea disci­
r'.nsuri şi în această direcţie. S-a sis­
fuseseră schimbate unele cadre de tematizat circuitul rle transport la ori­ plinei şi pregătirea producţiei viitoare, rînd dotare tehnică, apoi aproviziona­ despre colocviul orgr.niirml la E. M.
conducere. Barza. Nu înainte insă de a face nn
zontul 1 Mai, ceea cc a atras după dc altfel. Ori dc cîte ori o brigadă sau re. A.sta deoinde dc sector, dar trebuie
>t$a că nu mică mi-a fost mirarea sine aprovizionarea mai bună cu va- un revir a rămas sub plan, birou! or­ sa le ştii folosi. Acum cc deoinde de apel colectivelor sectoarelor 90 Mu-
cind, zilele trecute, tovarăşul Bolid gonete, rulai sporit Ia utilajul dc trans­ ganizaţiei dc partid, împreună cu con­ noi. In front fiecare om sâ ştie cc are sariu, III Valea Morii, 120 Musariu,
Mililon, secretarul Comitetului dc port; s-au luat măsuri, prin întărirea ducerea sectorului, au analizat cauze­ de făcut şi, bineînţeles, să facă ceea ce ISO Musariu: Cind sectorul V Valea
partid de la E, M. Barza, mi-a spus: controlului, pentru îmbunătăţirea cali­ le şi au dat soluţii bune. ştie. La noi e o vorbă: „In mină nu te Morii era rămas in urmă, îi ţineaţi Fotografia de mai sus U înfăţişează pe mecanicul de locomotivă
tovărăşie; acum sectorul V e in frun­
— Vreţi să organizaţi un colocviu tăţii lucrărilor, redueîndu-se în acest Pe linia îmbunătăţirii calităţii pro­ duci să te odihneşti ; dacă ai nevoie dc te, dumneavoastră tot la urmă. Stu­ liota Vasile de la Depoul C.F.R. Simeria fădnd ultima revizie a uşii
la unul din sectoarele noastre ? fel volumul întreţinerii; s-a îmbună­ ducţiei, s-a extins iniţiativa „Nici un odihnă ieşi afară, la plimbare". Vreau să diaţi metodele bune aplicate de
Atunci mergeţi la sectorul V Valea tăţit organizarea în frontul de lucru vagonct de minereu rebutat". Rebu- spun cu asta că lucru-i lucru, odihna acest colectiv şi urmaţi-i pilda. camerei înainte de a pleca pe un nou drum ce-l va străbate transpor-
Morii. Merită să se scrie despre mi­ şi asistenţa tehnica. Toate acestea au tarca unui vagonet de minereu nu nu­ — odihnă; pentru opt ore sîntem plă­ lînd zeci de mii de tone pe calea de oţel.
nerii de aici. permis ca o parte din personalul ne­ mai câ este adusă la cunoştinţa între­ tiţi, apoi opt ore sa muncim". Noi Ing. N. ANDRONACHE Foto: V. MIHAILESCU