Page 65 - 1964-10

-- ---- ţi oyrur rir"»--------- p
H«jr.HoafG-f>cva \

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, -UNIŢ1-VĂ I D elegaţia R. P. Rom îne
C IT IŢ I s-a înapoiat în Capitală
miamms D E AZI (pag. a 2-a) venind de Ia Cairo, delegaţia R. P. Ro- şii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe
IN N U M Ă R U L

Pe aeroportul BHneasa, membrii de­
Duminici s-a înapoiat în Capitală,
legaţiei au fost întîmpinaţi de tovară­
mîne în frunte cu tovarăşul Ion Gheor-
® Sport ;
ghe Maurer, preşedintele Consiliului dc
Apostol, Nicolae Ccauşescu, Chivu Stoi­
ca, Alexandru Bîrlădeanu, Leonte Rau-
Miniştri al R. P. Romîne, care la in­
tu, Leontin Sălăjan, Mihai Dalca, Avram
vitaţia C.C. al P.C. Chinez şi a Con­
© Cum pregătim producţia a-
nului viitor : Măsuri eficiente a-
Rădulescu, Constantin Tuzu, de mem­
ticipat la sărbătorirea celei de-a 15-a
plicntc la timp ;
bri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de
Republicii
proclamării
aniversări
a
Stat şi ai guvernului, conducători ai
Populare Chineze. Din delegaţie au fă­
Expoziţia realizărilor eco­ siliului de Stat al R. P. Chineze a par­ Bunaciu, Gheorghe Gaston Marin, Gogu
cut parte tovarăşii Emil Bodnăraş, Paul instituţiilor centrale şi ai organizaţii­
nomiei naţionale ; Niculescu-Mizil şi Dumitru Gheorghiu, lor obşteşti.
® Pe teme şcolare ; ambasadorul R. P. Romîne la Pekin. Au fost dc faţă I. R. Jcgalin, amba­
(pag. a 3-a) După încheierea vizitei în Republica sadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti,
Populară Chineză, delegaţia Republicii K. R. F. Khilnani, ambasadorul Indiei
Q De peste hotare. Populare Romîne a făcut în drum spre la Bucureşti, Liu Fan, ambasadorul R.P.
Chineze la Bucureşti, Mahmoud Bada-
L ANUL XVI. NR. 3051 MARTI 20 OCTOMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani (pag. a 4-a) patrie, vizite dc prietenie în Uniunea xvi, însărcinat cu afaceri ad-interim al
Birmană, Pakistan şi Republica Arabă
R.A.U. la Bucureşti, şi membri ai aces­
Unită, ca urmare a înţelegerii cu gu­ tor ambasade.
vernele acestor ţări. (Agcrpres).
ALEGERILE -
I N F O R M A T I E
l'N EVENINENT IMPORTANT nale de sprijin a activităţii C.E.C. Mem­ A fost prelucrat apoi şi aprobat planul
Ieri a avut loc şedinţa comisiei regio­
brii comisiei au ascultat şi dezbătut un de măsuri cu privire la sărbătorirea cen­
tenarului Casei de Economii şi Consem-
material privind activitatea desfăşurată naţiuni şi la săptâmîna economiilor care
IN VIATA Şl ACTIVITATEA pînă în prezent de casele raionale şi oră. vor avoa loc în cursul lunii noiembrie a.c.
şeneşti C.E.C.
ORGANIZAŢILOR DE PARTID orele 19,00 la se­ cali Constantin Drăghici, llinca
❖ Incepînd cu da concursul cunoscuţii solişti vo­
diul clubului sin­ Cerbacev, Marina Voica şi Ovid
In viaţa internă ţie pozitivă la în­ dicatelor din De­
o organizaţi.lor de ANDREI CERVENCOVICI deplinirea şi depăşi­ Teodorescu.
partid au loc, con­ rea indicatorilor pro­ va va avea loc un ❖ La ora 8,30 !a Consiliul re­
form prevederilor secretar al Comitetului regional ducţiei globale şi concurs de selecţie gional al sindicatelor, va avea loc
din Statutul P.M.R. Hunedoara al P.M.R. marfă pe regiune au pentru recrutarea instruirea membrilor comisiei mun­
ţî pe baza indi­ adus-o şi colec­ de noi cadre de cii culturale a C.R.S. cu proble­
caţiilor date de conducerea partidului, tivele întreprinderilor miniere. Adună­ artişti amatori care să împrospă­
organizarea ţi desfăşurarea adunărilor rile şt conferinţele de partid trebuie sa teze formaţiile de dansuri, orches­ mele din planul de acţiune pe tri­
şi cv ferinţelor de partid pentru dări analizeze căile dc creştere a producţiei tra de mandoline, orchestra de mestrul IV privind activitatea mun­
dc ’ îmă şi alegerea organelor de con- şi productivităţii muncii în abataje, re­ muzică populară şi uşoară ale clu­ cii cultural-educative.
duv-.e ale organizaţiilor dc partid. )'c ducerea preţului de cost la minereu şi
bună dreptate se poate spune că adu­ cărbune, îmbunătăţirea calităţii, redu­ bului, precum şi rîndurile solişti­ ♦ La Petroşani are loc astăzi
lor vocali.
nările şi conferinţele sînt expresia con­ cerea consumurilor şi alte probleme le- şedinţa plenară a
centrată a dezvoltării democraţiei in­ iratc de descoperirea de noi rezerve in­ ❖ Cetăţenii oraşului Cugir vor Comitetului oră­
terne de partid, a întăririi continue a terne. şenesc al femei­
disciplinei de partid, a dezvoltării crt- Colectivele de muncă din întreprin­ putea participa la orele 17,30 şi lor. La ordinea de
ticii şi autocriticii, că ele sînt un bun derile constructoare de maşini, sub 20,30 la un concert de muzica
prilej dc promovare dc noi cadre, de îndrumarea organizaţiilor lor dc partid uşoară, susţinut de o formaţie mu­ zi: analiza activi­
ridicare a nivelului întregii munci dc au obţinut succese meritorii. Rezulta­ tăţii cultural-edu­
partid în toate domeniile dc activitate. tele strădaniei lor sînt cunoscute in zicală condusă de Horia Moculescu, cative desfăşurată
De aceea organele şi organizaţiile de toată ţara. Prîntr-un efort susţinut ele de la O S.T.A. Bucureşti. Işi vor în rîndul femeilor.
partid trebuie să acorde toată atenţia au datoria dc onoare de a perfecţiona
organizării şi desfăşurării in bune con- şi de a dezvolta nivelul tehnic al ma­
diţiuni a adunărilor şi conferinţelor de şinilor, dc a realiza în termen planul Comunista Valeria Mureşan, bobinatoare în secţia a lll-a a între­
partid. Sc poate afirma ca un adevăr de asimilare a noilor produse. Trebuie prinderii Viscova din Lupeni, işi depăşeşte luna de lună planul de
de necontestat, că o adunare se desfă­ studiate în continuare căile dc econo­
şoară aşa cum a fost pregătită. Expe­ misire a metalului prin reducerea greu- producţie, obtinind în acelaşi timp, indici superiori de calitate. LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNA
rienţa anilor trecuţi ne arată că bune tăţiî maşinilor, înlocuirea materialelor Foto : N. Moldovcanu
rezultate dă metoda folosită dc multe scumpe şi deficitare.
organizaţii de partid de a atrage la In întreprinderile de construcţii şi
întocmirea materialelor un colectiv for­ montaj, adunările şi conferinţele de
mat din membri şi candidaţi de partid, partid trebuie să discute şi să analizeze
buni cunoscători ai problemelor ce ur­ pe larg modalităţile dc scurtare a Din cronica înfrecerii fie urgentate însăm înţări !e!
mează a fi cuprinse în darea de scamă. perioadelor de dare în funcţiune a
Darea dc scamă, principalul material, obiectivelor industriale şi social cul­
prezentată în adunarea sau conferinţa turale. creşterea gradului de folosire a Efectuarea însaminţării cerealelor punzătoare mai ales dacă ţinem teama o suprafaţă de 1.420 ha. Au maî rămas
de partid are menirea de a analiza ac­ utilajelor, mecanizării operaţiilor cu Cu angajamentele jorii Ion Lăzărescu, Avram Hoca şî păioase Ia timpul optim şi în condiţii de faptul că aici au fost recoltate a- doar cîteva zile de lucru din epoca op­
tivitatea depusă de organul de condu­ un volum mare de muncă, creşterea Constantin Pivei, a avut ca urmare în­ agrotehnice corespunzătoare constituie proape 1.200 ha cu porumb după care timă de însămînţări. Iată pentru ce este
cere şi dc organizaţia dc partid res­ productivităţii muncii şi reducerea pre­ registrarea a 42.000 lei economii. Dc o condiţie de bază pentru obţinerea în mare parte urmează a sc cultiva necesar să se treacă cu toate forţele la
pectivă pentru îndeplinirea sarcinilor ţului de cost. Analiza realizării pla­ anuale îndeplinite asemenea, s-a acordat o atenţie deose­ unor recolte sporite. In acest scop co­ grîu. Eliberarea terenului sc face însă grăbirea ritmului de executare a în-
ce le revin din hotărîrile organelor su­ nului fizic şi valoric sub toate aspectele bită reducerii imobilizării vagoanelor lectiviştii din raionul Sebeş au mobi­ anevoios, ceea ce împiedică folosirea samînţarilor.
perioare, de a cuprinde măsuri şi so­ se impune cu atît mai mult, cu cît la Colectivul de muncă al Depoului ou ocazia reparaţiilor. lizat toate forţele şi mijloacele dc lu­ din plin a tractoarelor la arat. Aşa La 18 ootombrie a.c. situaţia însă-
luţii care să ducă la ridicarea muncii «Trupurile de şantiere aparţinătoare C.F.R. Tciuş desfăşoară cu mult succes I. CRIŞAN cru pentru impulsionarea semănatului. stînd lucrurile sc impun masuri orga­ mînţărilor în G.A.C. se prezenta astfeli
de partid, economice şi social-cullurale T.R.C.H., spre exemolu, exista serioase întrecerea socialistă pentru realizarea şi corespondent Prin folosirea din plin a celor 2)5 dc nizatorice mai eficiente care să ducă Ia
pe o treaptă superioară. deficienţe în planificarea şi organiza­ depăşirea angajamentelor anuale. Acest tractoare dc la S.M.T. Miercurea au urgentarea ritmului de pregătire a te­
Adunarea, conferinţa de partid pen* rea muncii, ceea ce a făcut ca trus­ lucru a reieşit şi în cadrul unei şedinţe Prin contribuţia fost pregătire pentru însămînţări mai renului şi de însămînţare. Lucrările de Sebeş 57,7%
tru dare dc seamă şi alegerea orga­ tul să nu-şi realizeze procedările pla­ ce a avut loc recent La comitetul sindi­ bine dc 8.100 hectare. Ca urmare şi semănat sînt rămase în urmă şi în ra­
nute. lată şi realizările. La consum dc întregului colectiv
nului de conducere al organizaţiei dc nului pe cele nouă luni din acest an. catului pentru analiza rezultatelor obţi­ semănatul s-a putut desfăşura in con- ionul Haţeg, unde doar 27,3% din cele Alba 50,4%
partid respective, trebuie să fie o tri­ Comuniştii de la T.R.C.H. trebuie să diţiuni bune. Astfel, din suprafaţa pre­ 7.510 hectare au fost însâmînţate. Tre­
bună a criticii şi autocriticii, o şcoala găsească asemenea soluţii îneît antica rea combustibil convenţional s-a înregistrat gătită 7.798 hectare au şi fost însămîfi- buie de asemenea amintit că deşi exis­ OrAşlie 44,3%
l« comun,jfkv De accca este lor să impulsioneze activitatea în toa­ o economie de 2.224 tone, faţă dc 2.073 In cursul acestui an' colectivul 1 dc ţate cu grîu, orz şi secară furajeră, ceea tă o suprafaţă însemnată de teren pre­
important să se stimuleze participarea te sectoarele, si ducă la îmbunătăţi­ cît prevede angajamentul anual. Cu muncă dc la turnătoria de precizie a cc reprezintă 57,7 la sută din sarcina gătită, încă nu au fost luate măsuri fila 40,2%
activă a membrilor si candidaţilor de rea calitativă a muncii. acest combustibil sc pot remorca timp Uzinei metalurgice din Cugir a obţinut de plan. pentru însămînţarea lui grabnică. Dc
partid Ia discuţii, criticarea justă, con­ Dezbaterile din organizaţiile dc dc o lună toate trenurile din progra­ succese frumoase in producţie. îndru­ Dacă în numeroase gospodării co­ exemplu, din cele 2.969 ha arate abia Bra d 36,7%
structivă a lipsurilor din muncă. Crea­ partid, din întreprinderile aparţinătoare mul de remorenre a depoului. La pre­ maţi îndeaproape dc organizaţia de lective au fost dobîndite succese în­ 2.052 s-au semănat. Este necesar ca în
rea climatului de muncă, de analiză te­ Direcţiei regionale a ccononvei fores­ ţul de cost s-a realizat o economic su­ partid, turnătorii şi-au depăşit aproape semnate. trebuie să arătăm că în uni­ unităţile dc aici să sc treacă la însă- Deva 36,2%
meinică. aprofundată revine în marc tiere, trebuie să rezolve probleme pri­ plimentară dc peste 400.000 Ici, faţă de cu regularitate planul de producţie, au tăţile agricole dc pe raza oraşului regio­ mînţarea urgentă a suprafeţei respec­
parte dării de seamă. Ea trebuie să vind gospodărirea mai raţională a fon­ 300.000 cît este în angajament. Produc­ dat numai produse de calitate bună. In nal Hunedoara aceste lucrări sc desfă­ tive pentru a sc recupera astfel deca­
creeze un teren real pentru analiza dului forestier, valorificarea superioa­ tivitatea muncii a crescut faţă de plan luna care a trecut, de pildă, muncitorii şoară într-un ritm ncsatisfăcător. Cînd lajul creat între aceste lucrări. Există Haţeg 27,1% |
realizărilor obţinute, să contribuie Ia ră şi complexă a masei lemnoase, mo­ cu 8,47 la sută, iar producţia globală de aici şi-au îndeplinit planul de pro­ spunem aceasta ne referim la faptul create condiţii pentru folosirea judi­
generalizarea experienţei înaintate. bilizarea tuturor eforturilor pentru re­ cu 6,3 la sută. Există toată garanţia că ducţie cu două zile mai devreme. că abia 288 ha au fost semănate cu cioasă a semănătorilor. Rămînc doar ca Huned. 11,1% j
ducerea pierderilor în exploatări. Există planul anual va fi realizat cu mult îna­ Succese asemănătoare continuă să ob­ timpid prielnic de1 lucru să fie utilizat
Să facem din adunările şi conferin­ ţină şi în luna octombrie. Dc la înce­ cereale păioase de toamnă, ceea ce re­
ţele dc oartid un prilej de analiză a încă destule posibilităţi pentru spori­ inte dc termen. putul lunii şi pînă în prezent colecti­ mai din plin. Acelaşi lucru trebuie rea­
rezultatelor obţinute în toate domeniile rea indicilor de utilizare a mecanisme­ La aceste realizări s-a ajuns prin vul de muncă dc la secţia turnătoria de prezintă doar 11,1 la sută din supra­ lizat şi in G.A.C. din Orăştie unde
lor şi utilajelor folosite în exploatarea
dc activitate, dc adoptare a unor noi lemnului, îmbunătăţirea execuţiilor dru­ remorcarca a 1.428 trenuri supratonate, precizie a dat peste plan însemnate faţa planificată. Situaţia este necores­ mai există pregătită pentru însămînţări igăzi evidenţiate
masuri, care să ducă Ia mobilizarea mai folosirea judicioasă a amestecului dc cantităţi dc piese, de calitate bună.
activa a oamenilor muncii la tradu­ murilor forestiere şi reducerea costului combustibil inferior cu cel superior, M. ROMULUS
cerea în viată a măreţelor sarcini tra­ la aceste lucrări. buna întreţinere a parcului de locomo­ corespondent La recoltări toate forfele! La gospodăria agricolă colectivă din
Comuniştii din întreprinderile indus­
sate de partid. triei bunurilor de consum, industriei tive şi executarea reparaţiilor dc bună Gîrbova. raionul Sebeş, s-a terminat re­
coltatul cartofilor. sfecJei de zahăr şi
Un accent deosebit trebuie acordat locale, gospodărire comunală sî din co­ calitate Merite revin întregului colec­ Preparatorii
modului în care organizaţiile dc nartid operaţia meşteşugărească au datoria s5 tiv. In ultimele zile timpul a început să In numeroase gospodării colective din trifoiului pentru sămînţă de pe aproa­
au mobilizat muncitorii, inginerii şi discute şi să analizeze modalităţile dc V. STREMTAN devină instabil. Dc aceea, fiecare oră regiune însă ritmul de executare a re­ pe 90 ha. Totodată s-a recoltat şi po­
rumbul de pe mai bine de 100 ha, din
tehnicienii din industrie, construcţii şi ridicare a calităţii produselor, lărgirii corespondent raportează şi zi bună de lucru trebuie folosite la coltării porumbului este sub nivelul cele 319 cultivate cu această planta. Pen­
transporturi la îndeplinirea sarcinilor sortimentelor în raoort cu cererea con­ maximum pentru strîngcrea şi depozita­ posibilităţilor. Vorbind despre acest lu­
dc crcsteic a productivităţii muncii şi sumatorilor. Există posibilităţi sufi­ 16 la sută spor La Preparaţii cărbunelui din Lupeni rea în bune condîţîuni a întregii re­ cru trebuie să arătăm că din cele tru a grăbi recoltarea şi a înlătura greu­
pe aceasta bază a reducerii preţului dc ciente pentru a valorifica pc scară tot se desfăşoară o vie şi susţinuta întrecere colte. Pc lîngă aceasta trebuie avut în 34.832 ha cultivate în acest an cu po­ tăţile ivite în ce priveşte transportul
cost. Trebuie analizată pe larg activi­ mai largă resursele locale, de a dezvolta de productivitate socialiştâ. Hotărîţi sa obţină numai rea­ vedere că o bună parte din suprafeţolc rumb, abia 12.390 s-au recoltat. Ritmul recoltei, pe lîngă cele 2 autocamioane
tatea desfăşurată pentru ridicarea con­ activităţile de deservire a populaţiei, lizări de scamă, preparatorii de aici îşi ocupate cu porumb, cartofi, sfeclă ctc., încetinit a) recoltărilor sc datoreşte în şi 30 dc atelaje ale gospodăriei, au fost
tinuă a calităţii produselor. folosirii dc a gospodări şî înfrumuseţa tot mai Colectivul dc muncă dc ia atelierul organizează pe zî ce trece mai bine urmează a sc însămînţa cu cereale pa- bună parte şî faptului că în G.A.C. din închiriate 4 autocamioane de Ia l.R.T.A.
capacităţilor de producţie existente, in­ mult oraşele şi satele din regiunea noas­ dc zonă C.F.R. din Petroşani se pre­ munca, folosesc mai raţional maşinile şî ioasc. Iată un motiv în plus pentru raionul Orăştie nu se acordă atenţia La lucrările de recoltare cele mai bune
tre ’uccrca tehnicii noi şi a celor mai tră. ocupă intens de realizarea şi depăşirea utilajele, se preocupă îndeaproape dc ri­ caic sc impune ca recoltările să fie cuvenită acestor lucrări. Bunăoară, pînă rezultate le-au obţinut pînă acum co­
moderne procedee tehnologice, felul Procesul de transformare socialistă în mod ritmic a sarcinilor dc plan. În­ dicarea calificării profesionale. Inginerii grăbite. zilele trecute abia 25,9 la suta din su­ lectiviştii din brigada I condusa de
în care sc realizează planul de investiţii a agriculturii a marcat schimbări în­ trecerea socialistă ce sc desfăşoară între şi tehnicienii, repartizaţi judicios pe Ţinînd seama dc aceste considerente, prafaţa cu porumb era recoltată. Pe Ilie Contşa şi cei din brigada a III-a
etc. schimburi, îi sprijină în permanenţă pe consiliile dc conducere ale G.A.C. de uncie suprafeţe unde s-a efectuat aceas­ condusă de Ioan Munteanu.
noitoare în viaţa şi conştiinţa ţără­ brigăzi şi echipe a făcut sa poală fi ob­ Insămînţările se desfăşoară în condiţii
In unităţile siderurgice să sc acorde nimii colectiviste, creează în continuare ţinute realizări frumoase. Planul de pro­ muncitori. pe raza oraşului regional Hunedoara tă lucrare ştiuleţij de porumb au ră­ bune. Pînă acum s-au însămînţat orzul
toată atenţia realizării ritmice a planului posibilităţi multiple de dezvoltare in­ ducţie, dc la începutul anului şi pînă Rezultatele acestor preocupări n-au au mobilizat la recoltări însemnate mas o bună parte din timp pe cîmp pe 30 ha şi griul pe mai mult de 200
de producţie, reducerii continue a con- tensiva şi complexă a agriculturii noas­ în prezent, a fost depăşit cu 8,11 la întîrzîat să se arate. Colectivul dc mun­ forţe, fapt cc a făcut posibil ca pînă nctrnnsportaţi. Iu. La executarea acestei lucrări s-au
fi'^.’.ului de cocs pe tona de fontă, sporirii tre socialiste. Adunările şi conferinţele sută, iar productivitatea muncii a cres­ că dc la Preparaţia cărbunelui din Lu­ la 18 octombrie să fie recoltate 1.185 evidenţiat mecanizatorii Dcpner loan,
Indicilor de utilizare a agregatelor, îm­ sînt un bun prilej dc a stabili noi mă­ cut — în aceeaşi perioadă — cu 16 la peni a inscris lună de lună pc graficul ha din cele 1.697 ocupate în total cu Ritmul de executare a acestei lucrări Schcll Mihai, Găuruş Nicolae, Ioan
bunătăţirii calităţii produselor, reducerii suri pentru dezvoltarea agriculturii şi, sută. întrecerii socialiste realizări tot mai fru­ porumb. In cc priveşte tăiatul coce­ trebuie intensificat, avînd în vedere Martini, precum şi colectiviştii Cunţan
rebuturilor, a declasatelor etc. La com­ pe această bază, creşterea nivelului de întregul colectiv sc preocupă dc fo­ moase. In cele 9 luni, cîte au trecut din nilor şi transportul lor s-a făcut însă faptul că recoltatul porumbului în loan, Gaja Ioan, Bittholmer Mihai, Băr­
binatul siderurgic din Hunedoara există viaţă al colectiviştilor din regiunea losirea resurselor interne. Astfel, s-a acest an, preparatorii şi-au depăşit sar­ prea puţin. In această direcţie trebuie G.A.C. pini la data de 18 octombrie bieri Toma, care lucrează cu răspun­
suficiente rezerve interne care, apli­ noastră. organizat o acţiune permanentă de re- cinile de plan cu 2,4 la sută, au îmbu­ să-şi îndrepte mai mult atenţia condu­ s-a făcut în proporţie de : dere la însămînţări şi fac lucrări de
cate, creează multiple posibilităţi pen­ In gospodăriile agricole de stat. co­ folosire a materialelor. Bucăţi dc me­ nătăţit calitatea cărbunelui şi au obţi­ cerile unităţilor agricole dc aici. Unele buna calitate.
tru atingerea Indicilor prevăzuţi pen- lectivele dc munca, îp frunte cu co­ tale, care înainte erau trecute la fier nut peste 470.000 Ici economii la preţul rezultate bune s-au obţinut şi în
nul 1965, încă în cursul acestui muniştii, trebuie să folosească toate me- vechi, sînt acum folosite. Acelaşi lu­ de cost. G.A.C. din raionul Brad, unde s-a re­ Huned: <>9,8% | Atît la recoltări cît şl la însămînţări
an. cru se întîmplă şi cu scîndurîlc. Aceas­ L. DUMITRIU coltat 58,5 la sută dîn suprafaţa cul­ ae desfăşoară o activitate susţinută. Toţi
Alături dc siderurgiştî o contribu­ (Continuare in pag. o J-a) tă acţiune, în care s-au evidenţiat for­ corespondent tivată în acest an cu porumb. Brad 58.5% / colectiviştii sînt mobilizaţi şi participă
cu entuziasm la munca. Aceasta consti­
Deva «.0% | tuie o garanţie ca lucrările de recol­
Haţeg tat şi însămînţări vor fi executate la
Primii zori au mijit Ia ora 13 şi tor scenograf căruia i-.ir trebui o ne­ vină fiind doar cinci minute dc în- dc pe băncile şcolii profesionale au tre­ mai mult. Şi ei ca şi mine au ajuns 38,2% | timp şi în bune condiţiuni.
douăzeci dc minute. Pare curios, dar asemuită măiestrie să reproducă mă­ tîrzierc — dar greutatea şarjei între­ cut încă din primele zile la cuptorul aici de pc băncile şcolilor. Sebeş In prezent se lucrează Ja recoltarea
la aceeaşi oră şi în aceeaşi fracţiune dc car pe jumătate acest spectacol ine­ ce cu 50.700 tone capacitatea cupto­ 8. Prim topitoru! Emil Bichiu, nu Biografia cuptorului, biografia oa­ 35.2% | porumbului cu o viteză zilnică de
secundă a răsărit şi soarele. Poate de­ galabil în frumuseţe, cînd lîngă umă­ rului. S-au elaborat deci zeci dc tone face nici el opinie separată. E tot tî- menilor. Alba o £2 40-50 ha. ceea ce ne va permite să ter­
pune mărturie şticarul Constantin rul nostru îl aflam pc ccl al cunos­ dc oţel peste prevederile de plan. Nu năr, iute in mişcări şi cumpărat cînd Poate că tocmai în aceeaşi zi din minăm eliberarea terenului do coceni în
Chilom dc la cuptorul 8 al oţelârici cutului maistru oţclar Ştefan Tripş.i. întîmplator cu cîtva timp înainte dc e vorba dc luat vreo hotârîrc. La octombrie se cuvenea să fie sărbătorit Ilia 2»,3%| cel mult 7-8 zile.
noi dc la Hunedoara. Şi mai poate N-a zăbovit decît cîteva clipe. Şi-a as- a se trece la evacuarea şarjei, mais­ cuptorul 8, singur Gheorghe Cocoş, un eveniment deosebit: darea în ex­ Orăştie 25,9% 1 GHEORGHE CRĂCIUN
constitui o mărturie şi fişa şarjei nr. tîmpărat setea dc pitorescul familial trului dc hală i s-a cerut să aducă o şticarul, strică media vîrstci. El a tre­ ploatare conform prevederilor planu­ corespondent
85.482, şarja care a ţîşnit din pîntccul şi ne-a spus ca unor vechi cunoştinţe: scrie dc lingouri în plus. cut cu ceva peste 30 de ani. Cum s-ar lui dc stat a cuptorului 8. Ziua a tre­
cuptorului la ora şi în minutul amintit. — Cuptorul 8 c la a 80-a şarjă. 20 dc minute a durat evacuarea şar­ spune, cel mai tînăr cuptor al secţiei cut neobservată, a rămas anonima.
O lumina roşiatică, aprinsă, a inun­ Cum s-ar spune — o aniversare. jei nr. 85.482. Stropi din soare adu- este deservit de cei mai tineri oameni Fişa din mina controlorului dc calita­
dat întreaga hală. Nu poţi privi soa­ Şi-a plecat. nîndu-sc într-un rîu au picurat în cele din secţie. te Duţă consemna elaborarea şarjei
rele în ochi în amiaza marc după cum 85.482, a 80-a şarjă din viaţa tînăru-
nu poţi privi nici şuvoiul incandes­ lui cuptor. Sc înregistra, numai la
cent de metal, luminos, strălucitor, această şarjă, un plus dc producţie de
fierbinte. oţel dc 50,700 tone.
Puţine şi lapidare lucruri s-au spus Mi l-am reamintit din nou pc tova­
pînă acum despre cuptorul 8, ccl mai răşul Folticska la conferinţa regională
tînar din oţclări.i nouă, şi mai puţine T o a m n ă de partid din ianuarie. Şi am făcut un
fapte au fost discutate sau consemnate scurt calcul: cît a trecut din 19 au­
despre echipa de topitori carc-l de­ gust pînă astăzi, ziua prevăzută pen­
serveşte, tru darea în exploatare a cuptorului,
Intîlnirea cu cuptorul 8 şi oamenii Pe platforma din spatele cuptorului două oale de turnare. Timp în care, Am schimbat cîteva cuvinte cu mai­ am înmulţit 80 de şarje dc cîte 400
carc-i elaborează şarjele, în toiul bătă­ sc află şi Traian Duţă, controlorul de prin frînturi de discuţii am reuşit să strul Zamfir. Gîndindu-sc probabil la dc tone în medie şi m-a impresionat
liei pentru mai mult oţel îmi evocă o calitate. Este ccl mai vîrstnic om a- aflu cîteva din datele biografice nu trecut, prezent şi viitor îmi spunea: cifra care a rezultat.
amintire. Parcă totul s-ar petrece as­ flat printre cci de pe platformă, „Om numai ale prim topitoruiui ci şi ale — Alfabetul meseriei l-am învăţat Avindu-i alături pe topitorii cupto­
tăzi, în aceste clipe. II revăd şi-l aud care struneşte tineretul" — aşa cum oamenilor din echipa sa. la „Oţelul roşu" din Banat. Şcoala de rului 8 m-am gîndit la constructorii
parcă pe tovarăşul ing. Folticska direc­ ui-] recomanda cineva. Completa de Cuptorul 8 arc cu cine să-şi mă­ maiştri a deschis în faţa mea coperta acestui agregat, la aceia care au scur­
torul general al I.C.S. Hunedoara vor­ zor fişa Şarjei, certificatul ci de soare virsta. cărţilor. La Hunedoara — în oţelăria tat zilele, lunile şi au dat viaţă cup­
bind la conferinţa regională P.M.R. naştere. Am spicuit cîteva cifre din In 19 august a.c. a fost dat în ex­ asta nouă care mă impresionează şi pe torului 8 cu mult mai înainte decît
din ianuarie a.c. Se dădeau atunci asi­ acea fişă. Încărcarea cuptorului a în­ ploatare. In ziua de 22 a acelccaşi luni care multă vreme am văzut-o numai au avut prevăzut. In Ioc să asistăm
gurări conferinţei că cuptorul 8 va ceput la ora 2 şi zece minute. Evacua­ şi-a luat pentru prima dată în primire din închipuire — am început să ur­ la festivitatea dării în exploatare a
produce oţel în luna octombrie sau rea s-a terminat )a ora 13 şi 20 dc postul de maistru Constantin Zamfir. mez o nouă şcoală, superioara. Prac­ cuptorului 8 asistam la evacuarea ce­
poate chiar cu o lună mai devreme dc- minute. Timpul de elaborare a durat Şcoala de maiştri oţelari din Reşiţa tica. Răsfoiesc din cînd în cînd ma­ lei de-a 80-a şarje.
cît termenul stabilit prin planul de 11 ore şi 45 de minute; cu cinci mi­ pe care a absolvit-o cu calificative nualele din care am învăţat, caietele Octombrie acesta, toamna aceasta a
Stat pentru darea în exploatare a a- nute mai mult decît cerea elaborarea bune nici n-a apucat să-i dea diploma dc notiţe, îmi reîmprospătez memoria sosit timpuriu la oţelăria nouă. A so­
cestui important obiectiv.
unei şarje rapide. Echipa prim topito- de maistru cînd el sc şi afla în exer­ cu unele noutăţi şi caut sa Ic aplic, sit încă din 19 august a.c. Consta­
Eram chiar la jumătatea lunii oc­ rului Emil Bichiu se consola însă cu ciţiul funcţiunii răspunzînd de ede lini dau seama cîteodată că clc nu-mi tam astăzi maturitatea cuptorului şi
tombrie. Asistam la evacuare? oţelului mai tinere cuptoare ale oţelăriei: 7 şi astîmpără setea. In spatele meu sînt a colectivului tînăr care-l stăpîneşte.
din cuptor, admiram jocul luminilor, un alt gînd. Şarja lor nu şi-a înscris Z. Topitorii Gheorghe Bucur şi Con- tineri care aşteaptă un sfat. Invăţînd
metalul Lichid, ne gîodeam la un pic­ numele în rîndul celor rapide — de vtantin Fînaru au urmat aceeaşi caiet eu, 1( ajut pe ei. Trebuie să-i ajut cit CONST. MORARU
Corpul principal al Şcolii medlf mixte din Sim eria.