Page 69 - 1964-10

T n libU n irt-

PROUiTĂRl DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢ1-VĂ1
Participanţii ia turul In întâmpinarea celei de-a XX-a
automobilistic al Europei
aniversări a Zilei Forţelor Armate
au trecut
ale R. P. Romîne
prin regiunea noastră
In întîmpînarca celei dc-a XX-a ani­ armate ale R. P. Romîne". Sute de ce­
In cursul zilei dc iori, au trecut prin versări a Zilei «Forţelor Armate ale R. P. tăţeni din Turnn Scvcrin s-au întîlnit
regiunea noastră participanţii la turul Romîne, în întreaga ţară au loc expu­ ■ cu autorul romanului „La Porţile Sevc-
automobilistic al Europei. Organizat neri în uzine, întreprinderi, cluburi, a- rinului" dc locotenent colonel Ion Grc-
dc „Allgemcincr Dcutscbcr Automobil şezăminte culturale şi şcoli. Sînt dc ase­ cca.
Club" din R.F. Germană, „turul Eu­ menea organizate conferinţe, seri litera­ La posturile noastre dc radio şi televi­
ropei" este la cea dc-a 8-a ediţie. Iti­ re, simpozioane în unităţile militare, la ziune cadre militare active şi din rezer­
nerar iul măsoară peste 10.000 km. şi casele ofiţerilor. vă vorbesc despre, tradiţiile glorioase a-
trece prin 12 ţări. Plecarea s-a dat în La Casa ofiţerilor din Constanţa, în Ic armatei noastre populare, despre suc­
oraşul Hanovra, iar sosirea va avea loc
cadrul unei manifestări, a fost prezenta­ cesele militarilor noştri în pregătirea de
la Travcmiiitdc (R. F. Germană). tă expunerea „Partidul Muncitoresc luptă şi politică.
Luni, participanţii la această marc Roinîn făuritor şi conducător al forţelor (Agcrprcs)
competiţie automobilistică au sosit în
Capitală, la capătul celei de-a treia eta­
vni
Pregătiri pentru extinderea viiior
pe (Atena-Sofia-Budurcşti). Cea de-a
'4-a etapă, care a început Ia Bucureşti I ii podgorii continuă intens, para­ 60.000 ha. plantate în perioada anilor
Urgentarea construcţiei a trecut ieri şi prin regiunea noastră lel cu culesul strugurilor, pregătirile 1960-1964.
prin localităţile Apoldul de Sus, Sebeş,
pentru extinderea viilor, acţiune care
Lucrările dc pregătire a terenurilor
Oraştic, Simeria Veche, Haţeg, spre an de an a luat o amploare tot mai şt stabilire a soiurilor ce urmează să
^e drumuri forestiere — Caransebeş, îndrcptîndu-sc spre localita­ marc în ţara noastră. Au fost efectuate fie plantate se fac potrivit recomandă­
pînă acum lucrări dc desfundare a te­
rilor staţiunilor agricole experimentale.
tea Stamora Moraviţa (Iugoslavia).
Dc-a lungul traseului, participanţii renurilor pe 50 la sută din cele 25.000 Suprafaţa viilor a ajuns în acest an
ha. ce urmează să fie plantate în pri­ la circa 300.000 ha., din care 258.000
Ia turul automobilistic al Europei au
necesitate de prim ordin fost urmăriţi de un numeros public. măvara anului viitor cu viţă de vie. ha. pe rod. (Agcrprcs)
celor
adaugă
se
Această suprafaţă
Prin specificul eî, întreprinderea dc La realizările nesatisfăcătoare din tri­
construc(ii forestiere din Deva contri­ mestru] III au contribuit mai mulţi fac­
buie în mod nemijlocit la succesele pe tori dc ordin subiectiv. Să enumerăm LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNA
care le dobîndesc sectoarele de exploa­ cîţiva. Dc pildă, în trimestrul III între­
tare a masei lemnoase din regiunea noa­ prinderea a dus lipsă dc circa 1000 mun­
stră. In ce fel, este lesne dc înţeles. Co­ citori. Vinovaţi pentru acest lucru se
lectivul dc muncă dc Ia I.C.F. Deva este fac tovarăşii din conducerea întreprin­
acela care deschide drumuri forestiere, derii, care nu s-au preocupat suficient C u s p rijin u l m e can izato rilo r
căi de acces spre inima munţilor, spre de recrutarea forţei de muncă. Este a-
loc’-rilc de unde stînjcnarii pregătesc şi devărat, din cadrul întreprinderii au
livrează întreprinderilor beneficiare în- fost trimişi delegaţi pentru a aduce bra­ In vederea efectuării la timp şi la un nizaţiei dc partid, se străduieşte să rea­ tirii unui bun pat germinativ pentru
«Atnnatc cantităţi dc masă lemnoasa. Dc ţe dc muncă, dar unii dintre aceştia, nivel agrotehnic corespunzător a lucră­ lizeze punct cu punct sarcinile stabilite, sămînţă.
• i cită hărnicie ar da dovadă lucrăto- printre care amintim pe: Balint Ioan, rilor agricole din campania dc toamnă, mohilizînd în acest scop toate forţele şi Pînă acum s-au eliberat dc culturi tîr­
’L forestieri, ori cită masă lemnoasă ar Şandor Dionisic, Bcjan Emil, Szabo Bîro la G.A.C. din Ohaba, raionul Sebeş, s-au mijloacele existente.
doborî, dacă lemnul rămîne în pădure, şi alţii au considerat deplasările după stabilit din timp o seric dc măsuri teh­ Pentru a crea front de lucru mecani­ zii peste 200 ha. Cartofii au fost recol­
taţi dc pe întreaga suprafaţă de 48 ha,
dacă ci nu poate fi adus în depozite, şi muncitori ca un fel dc excursii. O parte nice şi organizatorice. Realizarea aces­ zatorilor permanentizaţi în cadrul gos­ iar porumbul de pc mai mult dc 100
de aici expediat acolo unde este nevoie, din ci au folosit timpul în alte scopuri. podăriei colective, o parte însemnată
ha. Avînd teren eliberat, mecanizatorii
atunci realizările lor nu se concreti­ In cadrul întreprinderii au fost fluctua­ tora stă în centrul atenţiei ' consiliului din forţele dc lucru au fost repartizate au pregătit patul germinativ pe aproa­
zează. ţii mari dc muncitori. Care sînt cau­ dc conducere al gospodăriei colective . să lucreze la recoltarea culturilor tirzii
Dacă aruncăm o privire generală a- zele? In primul rînd a existat o slabă care, avînd sprijinul şi îndrumarea orga­ şi eliberarea terenului în vederea pregă- pe 250 ha, din care peste 200 au fose
supra activităţii economice din acest an preocupare pentru asigurarea unor con­ insămînţatc cu grîu şi secară. Calitatea
a întreprinderilor forestiere constatăm diţii bune dc odihnă şi muncă. A existat însămînţărilor este un obiectiv dc sea­
realizări frumoase. In cele nouă luni în­ o slabă preocupare şi în ceea ce priveşte Pe primele locuri în întrecere mă pc care-1 urmăresc tractoriştii. In
acest scop ei respectă indicaţiile primi­
cheiate, toate întreprinderile şi-au în­ stimularea muncitorilor. Aportul lor în
deplinit sarcinile de plan, iar unele şi producţie a fost privit uneori superfi­ te din partea specialistului şi a consiliu­
lui de conducere al G.A.C. împreună
le-au depăşit. In perioada amintită s-au cial. Cei care şi-au depăşit planul nu au Corespondentul nostru tov. Petru Pă­ cu colectiviştii care lucrează pe semă­
dat peste plan 28.000 m.c. lemn pentru primit întotdeauna acord, n-au fost sti­ curar ne informează că în aceste zile, berarea terenului de coceni, ceea ce a
utilizări industriale şi circa 2.500 tone mulaţi nici moral. Au fost zile cînd me­ paralel cu alte lucrări, la G.A.C. din permis tractoriştilor permanentizaţi în nători, tractoriştii manifestă o preocu­
pare susţinută faţă de realizarea lucră­
lemn pentru foc. Luînd cunoştinţă de canicilor şi şoferilor de pe autobascu­ Daia se desfăşoară din plin recoltatul cadrul G.A.C. să pregătească patul ger­
aceste date veţi trage concluzia că la lante nu li s-a asigurat program de lu­ culturilor tîrzii. 'Eforturile colectivişti­ minativ pe mai mult de 100 ha de pc rilor în condiţiile agrotehnice înscrise
pe ordinele de lucru, cunoscînd răspun­
succesele întreprinderilor forestiere a cru. Ori toate acestea au făcut să crea­ lor sînt îndreptate îndeosebi înspre eli­ care s-au recoltat culturile tîrzii.
contribuit din plin şi I.C.F. Deva. Şi scă fluctuaţiile, să scadă realizările în berarea suprafeţelor destinate a fi însă­ In fruntea întrecerii socialiste ce se derea ce Ie revine pentru soarta pro­
aşa este. Prin darea în folosinţă a unor producţie. desfăşoară între brigăzi se află colecti­ ducţiei de cereale din anul viitor.
drumuri, I.C.F. Deva a contribuit de­ întreprinderea a fost înzestrată cu un mânţate în această' toamnă cu cereale viştii din brigăzile a IV-a şi a VUI-a VIRGINIA ŞOLEA
păîoasc. •
sigur la dobîndirea în sectorul forestier număr suficient de maşini şi utilaje mo­ conduse de Visalon Filip şi respectiv corespondentă
a unor succese dc scamă. Contribuţia a derne, dc marc productivitate. Scopul O deosebită atenţie se acorda elibe­ Nicolac Stoia. Prima brigadă a recol­
fost însă pe departe de posibilităţi. Iată principal urmărit prin dotarea cu un rării terenului dc porumb. In acest scop tat porumbul de pe mai mult de 50
dc ce. In anul trecut şantierele dc con­ număr mare de maşini şi utilaje a fost s-a asigurat o organizare judicioasă a ha, iar cea de-a doua dc pe aproape 45 Brigăzi cu rezultate
strucţii forestiere din regiunea Hune­ acela dc a spori continuu productivita­ muncii în cadrul brigăzilor. Acestea, ha. De remarcat pă producţia realizată
doara au întîrziat mult timp darea în tea muncii, dc a executa în grafic lucră­ fiind antrenate în întrecerea socialistă, la ha. întrece cu peste 1000 kg. pe cea diferite
folosinţă a drumurilor auto Rîul Mare rile planificate, dc a uşura eforturile se străduiesc să folosească din plin for­ planificată. Din rîndurilc colectiviştilor
Retezat — Iazuri — Arădei, Bucureşci muncitorilor. Rău este că maşinile au ţele dc care dispun şi să utilizeze din care au o bună participare la lucru şi Colectiviştii din Dobra, raionul Ilia,
— Poduri. Galbena, cît şi terminarea fost folosite neraţional, mult sub capaci­ plin mijloacele de transport pe care Ie/ obţin rezultate satisfăcătoare în muncă au obţinut unele realizări dc seamă în
barajelor de retenţia apei dc pe Rîu Băi- ■ tatea lor. Şefii de şantier şi conducerea au repartizate. Astfel, s-a reuşit să se evidenţiem pc Gheorghiu Nicolae, Nî- ceea ce priveşte recoltarea culturilor tîr­
bat şi Lăpuşnicul Mic. Din această cauză întreprinderii, nu au luat măsuri eficace culeagă ştiulcţii de pe mai mult de 150 colac Mihu, Vasik Schcau, Ioan Ispas, zii şi însămînţărilc. Totuşi, acestea nu
activitatea economică dc la I.F. Haţeg, pentru utilizarea din plin a maşinilor, ha. Paralel cu recoltatul se face şi eli­ Mihăilă Cinca şi alţii. sînt pc măsura posibilităţilor. Cînd spu­
I.F. Dobra, I.F. Baia dc Criş şi I.F. Pe­ nu au urmărit şi nu au analizat cînd nem acest lucru ne referim la diferenţele
troşani a fost influenţată negativ. trebuia, felul cum sînt folosite. Multe dc rezultate înregistrate între brigăzile
La începutul anului exista convinge­ zile unele utilaje nu au avut front de Rampa de încărcare a locomotivelor din depoul C.F.R. Simeria. G.A.C. evidenţiate pe raion dc cîmp.
rea că I.C.F. Deva a păşit pe un drum lucru, sau nu au fost alimentate cu car­ In fotografie:; fochistul Ivăşconi Ioan In timpul lucrului. Pc primul loc.în întrecerea socialistă
bun. Conducerea întreprinderii. îndru­ buranţi. Ele nu au fost întreţinute bine1. Foto : y. Mihitiiescv. In ultimele zile ritmul însamînţărilor sămînţărilor de toamnă, pregătirea pa­ se situează colectiviştii din brigada de
mată de organizaţia dc partid, a în­ Atît motocompresoarele, excavatoarele, în gospodăriile colective din Orăştie s-a tului germinativ pc suprafeţele respecti­ la Stretca condusă dc Elena Sindea. In
tocmit un plan în care s-ău prevăzut concasoarele. cîţ şi cilindrii compresori^ intensificat, pîhă acum această lucrare ve şi însămîiiţarea lor. Totodată specia- brigada respectivă, cu sprijinul organi­
măsuri eficace. Organizaţia dc partid a au fost utilizate mult sub capacitatea realiză ndu-so p aproape 50-la suta* din* -Jiştir din «acest*.gospodării .colective, îm­ zaţiei dc partid, s-a asigurat o bună
mobilizat inginerii şi tehnicienii din cent lor. Şantierele Dobra-llia şi Cerna şi-au suprafaţa planificată. Uncie gospodării preună cil consiliile de conducere ale participare a colectiviştilor Ia lucru, fapt
trala întreprinderii să sprijine şantierele realizat planul la excavatoare doar în Succesele oţel ar il or colective cum stat cele din Vinerea, Tar- G.A.C. şi mecanizatorii permanentizaţi ce a permis ca realizările obţinute să fie
în îndeplinirea planului. In adunările de proporţie de 50 la sută. tăria, Şibot ş.a.J în cate munca a fost la unităţile respective manifesta o preo­ din cele mai bune. Astfel, din cele 40
partid s-au analizat probleme economi­ Sub capacitatea lor au fost folosite organizată mai judicios au înregistrat cupare susţinută faţă de realizarea u- ha repartizate acestei brigăzi pentru în­
ce importante. Comitetul sindicatului a şi maşinile pentru transport. In cele 9 Continuînd şirul succeselor, muncito­ la sută faţă de admis. Evidenţiată în în­ rezultate satisfăcătoare, însămînţînd nor lucrări de calitate corespunzătoa­ sămînţărilc dc toamnă, s-au însămînţat
antrenat majoritatea muncitorilor în în­ luni ale anului, din 9 şantiere nici unul rii de (a oţelăria electrică a C.S.H., ob­ trecerea socialistă, pe luna septembrie a 60—70 la sută din suprafeţele pre­ re, asigurînd în acelaşi timp folosirea 22 ha, iar pe alte 10 ha s-a pregătit pa­
trecerea socialistă pe bază dc obiective nu şi-a realizat planul la transport. Cele ţin noi succese în întrecerea socialistă. mai fost declarată şi echipa primtopito- văzute. In unităţile respective or­ cu randament sporit a tractoarelor şi se­ tul germinativ. Paralel cu însămînţările,
concrete. Şefii dc şantiere au organizat mai slabe rezultate le-au obţinut şantie­ Cele mai bune rezultate pe luna sep­ rului Florian Haiduc, care a produs ganizaţiile dc partid au urmărit mănătorilor. colectiviştii din brigada respectivă au
bine munca. S-a urmărit îndeaproape rele Tău-Sebeş, Sibişel şi Cugir, care tembrie aparţin echipelor conduse dc peste plan 572 tone oţel şi a redus re­ şi urmăresc în continuare mobiliza­ Pe lîngă unităţile amintite, care se acordat o atenţie sporită şi recoltării
felul cum sînt utilizate mecanismele. şi-au îndeplinit sarcinile în proporţie primtopitorul Hristus Cocnoris, care au butul cu 10 la sută pe cele 9 luni. rea tuturor forţelor şi mijloacelor pen­ evidenţiază în efectuarea în bune condi­ culturilor tîrzii. Ei au eliberat întreaga
Rezultatele acestor preocupări ău fost de numai 28 la sută, 35 la sută şi res­ produs peste plan 722 tone oţel şi au re­ N. AVRĂMESCU tru recoltarea culturilor tîrzii, elibera­ ţii a lucrărilor-din această campanie, suprafaţă ocupată cu cartofi şi au recol­
bune. In primele 6 luni colectivul între­ pectiv 38 la sută. Nici maşinile pentru dus rebutul pe luna. septembrie cu 1,05 corespondent rea cu prioritate a terenului destinat în- sînt şi gospodăriile colective unde rezul­ tat porumbul de pe mai mult dc 10 ha.
prinderii şi-a îndeplinit planul în pro­ transport nu au fost încărcate la capa­ tatele înregistrate sînt sub nivelul po­ La brigăzile din Dobra şi Abucea reali­
porţie de 100,5 Ia sută. Majoritatea şan­ citatea lor. Foarte slab au fost folosite sibilităţilor. Aşa stau lucrurile la Bo- zările obţinute nu sînt îndeajuns dc
tierelor au executat un volum destul tractoarele. La LC.F. Deva tractoarele bilna, această gospodărie colectivă a- satisfăcătoare, avînd însămînţată mai
dc marc de lucrări. sînt socotite ca mijloace de regie. Drept <> La Cugir se ❖ După ce Teatrul de păpuşi de la şantierul de construcţii din vînd însămînţată mai puţin de 35 la puţin dc 50 la sută din suprafaţa pla­
Dacă acestea au fost realizările pe urmare, planul de transport cu tractoa­ dispută după-a- din Cluj — secţia romînă — a oraşul Deva şi una de Ia între­ sută din suprafaţa planificată. Insămîn- nificată, iar recoltarea culturilor tîrzii
primele două trimestre ale anului, în rele a fost realizat în proporţie de 32 la miază meciul res­ prezentat la Alba lulia, Sebeş, prinderea regională de electrici­ ţările sînt rămase în urmă şi la gospo-. şi în mod deosebit eliberarea terenului
trimestrul III situaţia este cu totul alta. sută. tanţă din cadrul Orăştie şi Deva spectacole reu­ tate. dariile colective din Vaidei, Cioara, Că- se desfăşoară mai anevoios.
Colectivul întreprinderii s-a culcat pe Pînă Ia sfîrşitul anului au rămas mal categoriei B la şite cu piesa pentru cci mici „De ♦ Salariaţii fabricii de teracotă stău etc, unde această lucrare s-a reali­ Există condiţii depline pentru ca şi
laurii victoriei, lucru care a făcut ca bine dc două luni. Este drept, pe zi ce la Cluj la Polul Sud", astăzi va zat în proporţie dc 40—50 la sută. In celelalte brigăzi să înregistreze rezulta­
activitatea economică a întreprinderii să trece timpul este mai nefavorabil exe­ fotbal, seria a.ll-a, din oraşul Deva, vor audia astăzi gospodăriile colective din raionul Oră­ te asemănătoare celei dc Ia Stretea. In
nu fie satisfăcătoare. După trei trimes­ cutării unor lucrări. Totuşi se pot ob­ între echipele A.S. prezenta acelaşi spectacol la Hu­ recenzia cărţii ştie decalajul între lucrările de pregăti­ acest scop este necesar ca brigadierii şi
tre LC.F. Deva nu numai că nu şi-a în­ ţine realizări frumoase. Planul anual Cugir şi Jiul Pe- nedoara. „Maria" de Piere re a terenului şi semănat este, în total, şefii de echipe sa realizeze mobilizarea
deplinit sarcinile prevăzute, dar a ră­ poate fi îndeplinit. In acest scop este trila. Meciul se anunţă deosebit de ^ La Deva, biroul Consiliului Daix. Recenzia es­ dc peste 1000 ha. Pentru reducerea lui tuturor colectiviştilor la lucru şi o mai
mas în restanţă cu 14 la sută (!). Nici necesar să se ia de urgenţă măsuri e- disputat, dată fiind situaţia din cla-: looal al sindicatelor analizează pre­ te organizată de este necesar ca fiecare oră bună de lu­ bună folosire a mijloacelor dc care di­
un şantier nu a reuşit să-şi realizeze sar­ ficacc pentru eliminarea tuturor defici­ sament a celor două echipe: Jiul către secţia de îm­ cru să fie folosită din plin la însămîn- spun. Pe această calc se va putea ca în­
cinile de plan. Rezultate cu totul nc- enţelor. întregul colectiv dc muncă va în luptă pentru lider şi A.S. Cu­ gătirile pentru iarnă în unele uni­ prumut a biblio­ ţări, cunoscînd faptul că scurtarea pe­ sămînţărilc să fîc terminate într-o pe­
isatisfăcătoarc au obţinut şantierele Sibi- trebui mobilizat pentru realizarea rit­ gir pentru ieşirea din coada cla­ tăţi economice. Se prezintă două tecii regionale rioadei de executare a acestei lucrări in­ rioadă mai scurtă dc timp, concomitent
şel şi Cugir, care şi-au îndeplinit planul mică a planului. Va trebui să se pună samentului. informări pe această temă : una Hunedoara-Deva. fluenţează pozitiv asupra creşterii pro­ asigurîndu-se strîngerea fără pierderi a
doar în proporţie de 74 şi, respectiv, accent mai mare pe îmbunătăţirea or­ ducţiei dc cereale din anul viitor. culturilor tîrzii.
76 la sută. In luna septembrie şantierele ganizării muncii, pe folosirea mai raţio­
Dobra-llia şi Sibişel şi-au realizat planul nală a maşinilor şi utilajelor. Se impu­
în proporţie dc 45 la sută, iar Retezat ne ca lucrătorii să fie repartizaţi mai
în proporţie de 47 Ia suta. Mult rămase judicios pe operaţii dc lucru. Inginerii
in urmă sînt drumurile auto : Dobra Ia- şi tehnicienii din centrala întreprinderii D in aronieziîn tre c e r ii socialiste
zuri-Arădei, Dealul Lung, Valea Tisei, vor trebui sa sprijine mai mult condu­
Rîu] Şeş, Lăpuşnicul Mic, Ighiel si Ci- cerile şantierelor în organizarea lucrări­
ban. care vor condiţiona rezultatele în­ lor după grafice.
treprinderilor forestiere. L. DEMETER

Rezolvare operativă, eficace Ştafeta se predă mai departe
Se extinde continuu armarea metalică Maistrul Eugen Raisz trecu prin fie­ cu lăcătuşul Francîsc Nagy şi cu alţii,
care secţie. Se opri mai mult în atelie­ au descoperit că defectele proveneau
In exploatările carbonifere din întrea­ Jiului consumul dc lemn dc mină la o rele unde se reparau craţerele şi cioca­ din cauză că pistoanele erau confecţio­ rostul lui — topirea fontei. Fur­ pe 200 tone de otel. Pe bună drep­
ga ţară se extinde continuu armarea me­ mic tone dc cărbune extras a scăzut în nele dc abataj. In ultima perioadă dc nate din materiale care nu aveau o re­ Dimineaţă de octombrie. Noap­ tate otelarii se întreabă de ce nu
talică care permite economisirea unor în? ultimii zece ani cu 24 m.c. Rezultatele timp ciocanele dc abataj se defectau zistenţă destul dc mare. Apoi, tratamen­ tea se retrage învinsă, învăluită nalele 5 şi 6 — spune raportul de
semnate cantităţi dc lemn şi executarea acţiunii de înlocuire a lemnului de mină destul dc des. Dc aceea maistrul ţinu să tele termice nu erau aplicate conform de fum, peste dealuri. O nouă zi la serviciul producţie — au mers sînt serviţi la timp cu aer compri­
unor lucrări dc bună calitate. Anul aces­ cu armături metalice se concretizează a- urmărească atent cum decurg lucrările prescripţiilor. Ciocanele de abataj nu de muncă îşi mijeşte ochii, zim- normal Descărcările s-au făcut la mat. Doar se Ştie că este vorba
ta, dc exemplu, circa 26 la sută din pro­ nual în aproape 120.000 m.c. dc lemn e- dc reparaţii, se consultă cu tehnicienii erau întreţinute bine, nu erau unse la beşte nostalgic Hunedoarei. La ora timp, iar fişele de cîntar aduse au de metal. ‘Ei aşteaptă din partea
ducţia de lignit este extrasă din abataje conomisit. In abatajele cameră, calculele atelierului, cu şefii de echipe. A început timp. aceasta — ora 7 — mii de oa­ indicat de fiecare dată tone peste lucrătorilor de la C.T. 2 mai multă
cu front lung susţinute metalic, faţă de făcute arată că Ia un milion dc tone lig­ să studieze mai amănunţit cărţi şi re­ Aduse Ia cunoştinţa conducerii atelie­ meni îşi strîng mîinile în fata ma­ plan. Ceva mai deosebită a fost înţelegere fată de problemele pro­
numai 3,2 la sută cît s-a realizat în ase­ nit extras, corespunde o economic dc viste de specialitate. rului mecanic, defectele au fost elimi­ şinilor şi agregatelor siderurgice. situaţia la furnalul nr. 7. Brigada ducţiei de otel.
menea ababijc în anul 1959. Ca urmare, circa 20.000 m.c. lemn dc mină şi o re­ După cîtcva zile cercetă din nou de­ nate pe parcurs prin aplicarea unor mă­ Tradiţional salut la început şi sfîr- condusă de Ion Romoşan, şef de La bluming a lucrat schimbul
consumul de lemn de mină a ajuns în fectele ciocanelor dc abataj, cauzele care suri eficace. Astfel, ciocanele au fost schimb, Alexandru Gherghef, mais­ inginerului Columban, schimbul
prezent la 38 m.c. la fiecare mic dc to­ ducere a costurilor de extracţie cu 4-5 le-au generat. întreţinute şi reparate mai bine. S-a şit de muncă. Se predă schimbul tru, şi Alexandru Comşa, prim-fur- care a realizat nu de mult un re­
ne dc cărbune extras, faţă de 39,42 m.c. milioane lei. Rezultatele acestor preocupări au fost acordat o mai mare atenţie respectării şi, o dată cu el, ştafeta întreceri// nalist, a raportat depăşirea nor­ cord în laminarea lingourilor Şi
cît a fost anul trecut. In minele Văii (Agcrprcs) bune. Maistrul Eugen Raisz, împreună prescripţiilor de tratare termică. torta vie care este purtată mai de­ în această noapte, deşi s-a staţio­
Aplicarea acestor măsuri a contribuit parte prin întregul combinat, de la mei cu 26,23 la sută, realizarea
la mărirea timpului dc funcţionare a om la om, de la o secţie la alta. unui consum de cocs de cca. 700 nat aproape o jumătate de oră,
ciocanelor dc abataj. La serviciul producţiei, tovarăşul de kg de cocs pe tona de fontă, prin cajele laminorului au trecut
E. POPA Augustin Stanciu, dispecerul şef, în condiţiile ridicării indicelui de 300 de lingouri. Este deci o con­
electrician consemnează în graficele operati­ utilizare la peste 1,250 tone pe firmare a entuziasmului cu care
(dîn subredactia noastră volunta­ ve realizările schimbului de noap- m.c. Simion furcă, prim-topitorul munceşte acest schimb mereu evi­
ră din Lupcni) le. Totul a decurs normal. Marile care a preluat ştafeta de la schim­ denţiat în întrecere. La „650" s-au
agregate au respirai în această bul de noapte, s-a angajat să con­ laminat 215 blumuri, iar la lami-
Produse chimice noapte „albă" puternic şi uniform tinue lucrul în acelaşi ritm. noarele de sîrmă şi profite fine —
ca în fiecare zi de întrecere. Fie­ Cea mai bogată noapte pare să S30 şi respectiv 572 de ţagle. Cu
multe şi bune care oră care marchează elabora­ fi fost la oţelăria Martin nr. 2. alte cuvinte s-a mers „ întins" fără
rea unei şarje este un pas spornic „ Calendarul" schimbului condus opriri sau deranjamente.
Colectivul de muncă de Ia Fabrica ...Am străbătut abia cîteva secţii
chimică din Orăştie continuă şirul suc­ înainte. Faptele obişnuite de mun­ de inginerul Maxim Bun arată că
ceselor în întrecerea socialistă. Pe cele că se cimentează rapid Peste ele s-au elaborat 6 şarje de otel. Ca­ din marele combinat, am cupris
două decade ale lunii octombrie harni­ se toarnă altele proaspete, cu sem­ litatea — după aprecierile contro­ doar cîteva aspecte dintr-o noapte
cii muncitori de aici au dat peste sar­ nificaţii inedite. lului tehnic — conform sort/men- „albă" a siderurgiştilor, o parte
cinile dc plan 1,5 tone tanin praf, 2 La uzina cocso-chimică, maşinile tului. S-a ivit însă un. necaz. Maiş­ din succesele înscrise în graficele
tone oxid galben de fier, 2 tone oxid de şarjare au lucrat fără contenire. trii Aurel Stanciu şi Octavian Im- întrecerii. Dar ca să ajungem la
roşu de fier şi alte produse. Toate bre, veniţi special să repare cup­ izvorul celor 54.000 tone fontă
produsele au fost de bună calitate. In mersul lor de adevărate uzine torul nr 5, s-au plîns de modul sau 85.000 tone de oţel dale pes­
Pentru dobîndirea succeselor amintite rulante, s-a închegat spre diminea­
au fost aplicate o serie dc măsuri. Ma­ ţă o cifră : 61 de pilo{i încărcaţi în care s-a asigurat deservirea cu te plan, la zecile de milioane de
şinile şi utilajele au fost folosite ju­ şi evacuaţi din cuploare, cu o rezis­ aer comprimat a otelăriei. De la lei economisiţi, ar trebui să ur­
dicios. In toate secţiile munca a fost tentă mecanică de 71-72 la sută. ora 3,20, cînd s-a elaborat şarja la mărim zile în şir mersul întrecerii
mai bine organizată. Comitetul sindi­ Optzeci şi unu de vagoane de cuolor, au trebuit să aştepte pînă socialiste. Ar trebui să prindem în
catului a antrenat majoritatea munci­ cocs de bună calitate trimise fur­ la 7,30 după aerul comprimat ne­ bloc-notes o mie şi unu de mo­
torilor în întrecerea socialistă pe bază nalelor pe „ covorul" mişcător al cesar la suflarea vetrei. Astfel, re­ mente cînd ştafeta întrecerii se
de obiective concrete. Rezultatele în­ paraţia vetrei s-a prelungit pînă în primeşte şf se predă mai departe.
trecerii au fost urmărite prin grafice, benzilor transportoare. Furnalişlii GH. RADULESCU
L. DUMITRIU l-au primit şi l-au îndreptat spre jurul orei 11, pîerzîndu-se aproa­
HUNEDOARA : vedere, generală de fa uzina cocscx-chimică.. corespondent