Page 71 - 1964-10
P. 71
Nr. tm Drumul aociallamalut Poci. I *
II început noul an de studiu
IN A T E N Ţ IA C O M U N IŞ T IL O R
Munca de educaţie • în învătămintul de partid
şi practica în pi oducfie In organizaţiile de bază P.M.R. din întreprinderile şi instituţiile re
giunii noastre au avut loc primele lecţii in noul an de studiu al invd-
ţămintului de partid. In majoritatea ceranilor şi cursurilor propagandiş
tii s-au prezentat bine pregătiţi, iar frecvenţa bună a cursanţilor dove
a ucenicilor deşte că birourile organizaţiilor de bază au avut o preocupare susţinută
faţă de organizarea şi desfăşurarea in bune condiţiuni a invăţăminlu-
lui de partid.
Printre problemele larg dezbătute a întărit prestigiul adunărilor, a ridicat nu reuşeşte «fi satisfacă toate cerinţelo
Ide comuniştii de In Grupul şcolar din calitatea şi conţinutul problemelor dis combinatului. Aceasta reflectă progre Primele lecţii
Hunedoara, cu prilejul adunării dc dare cutate. sul care s-a făcut în pregătirea uceni
de scamă şi alegeri în organizaţia de Ca urmare a muncii educative des cilor, aportul lor în producţie. In Comitetul de partid al C. S. Hune gic. La secţia O.S.M. 1 de pildă, pro
partid, un loc de scama l-au ocupat făşurată de profesori, diriginţi, orga general s-a schimbat atitudinea tovară doara a acordat în acest an toată aten pagandistul Voicu Trandafir, de la curs
munca de educaţie a ucenicilor şi prac nizaţia U.T.M. şi sindicat, în prezent şilor din cadrul secţiilor faţă de uce ţia deschiderii noului an şcolar în în- seral anul II a expus pe înţelesul celor
tica lor în producţie. marea majoritate a elevilor învaţă mai nici. Aceştia se preocupa în prezent văţămîntui dc partid. In urma consul 19 cursanţi prima lecţie intitulată „în
Preocuparea deosebită a comunişti bine,, au o comportare corespunzătoare mai atent cu ei, îi îndrumă cu căldu tării lor, un marc număr dc tovarăşi văţătura marxist-Ieninistă despre cla
lor faţă de cele doua probleme menţio în şcoală, la locurile de muncă şi în ră, dezvăluindu-le cu răbdare secretele au cerut sa fie încadraţi la una din sele sociale, despre stat şi revoluţie".
nate mai sus este pe deplin justificata, societate. proceselor tehnologice. Ştefan Tripşa — formele învăţământului de partid. Ast Primolc lecţii dîn programul de în-
fupului şcolar hunedorean îi revine sar In darea de seamă şi în discuţii s-a spunea unul dintre vorbitori — deşi fel, în anul şcoJar 1964-1965 vor frec văţămînt au fost predate la un bun ni
cina dc a asigura în primul rînd indus pus un accent deosebit pe rolul şi sar este foarte ocupat îşi găseşte întotdea venta cercurile Şi cursurile învâţamîn- vel şi de către propagandiştii Ioan Bli
tria hoăstră siderurgica, în plina dez cinile ce revin în mod special profe una timp pentru a sc ocupa şi de uce tului de partid 4.898 membri şi can darii dc Ia cercul de istorie anul I şi
voltare, cu muncitori de o înaltă ca sorilor diriginţi. Au fost citate nume nici. didaţi de partid, precum şi tovarăşi din Vasilc Bălan, dc In cercul dc studiere a
lificare, oameni multilaterali, care să-şi de diriginţi ca Duţă Florean, Herlea Spre deosebire de anii trecuţi, în pre activul fără de partid, cu aproape 400 Statutului P.M.R. (secţia bluming), Vic
iubească . meseria şi întreprinderea unde Emil, Buşui Alexandru, Pănoiu Alexan zent sînt foarte rare cazurile cînd uce mai mulţi decît în anul trecut. Un nu tor Scurtu dc la cercul dc irtoric anul I
lucrează, în stare să mînuiască cu suc dru şi alţii care muncesc cu devota nicii sînt folosiţi în diferite munci au măr însemnat dc muncitori cu expe şi Ioan Giurgiu dc la cercul dc stu
ces tehnica noua. ment şi abnegaţie pentru educarea co xiliare sau personale. rienţă, bine pregătiţi politic, maiştri şi diu al Statutului P.M.R., secţia a IIT-a
Necesitatea concentrării atenţiei co munistă a elevilor, punîndu-şi întreaga Comuniştii care au luat cuvîntul au ingineri, şi-au manifestat dorinţa dc a furnale. Ei s-au prezentat bine pregă
muniştilor în direcţia muncii de educa lor capacitate în slujba creşterii şi for accentuat însă necesitatea unei pre studia în cercurile de economie concre tiţi în faţa cursanţilor. Lecţiile preda
ţie şi a însuşirii teoretice şi practice a mării tinerei generaţii de muncitori. ocupări şi mai mari faţă de Instruirea tă. Numărul acestor cercuri a crescut te au avut un bogat conţinut de idei,
meseriei dc către ucenici s-a făcut im- Ei s-au străduit întotdeauna să aleagă practică a ucenicilor. cu încă 18. în strînsă legătură cu viaţa şi sarcinilo
>usă. pe de o parte, şi datorită faptu- pentru orele de dirigcnţte cele mai po S-a arătat ca nu la toate secţiile sînt Recent a avut loc deschiderea anu concrete ale cursanţilor.
fui că la grupul şcolar învaţă un nu trivite teme. legate de cerinţele clasei, repartizaţi pentru îndrumarea practicii In apartamente spaţioase, confortabile, minerii Văii liului tră- lui de studiu în învăţamîntul de partid IOAN DÂRĂMUS
măr foarte mare dc elevi, iar pc dc au depus o muncă dc supraveghere con ucenicilor muncitori cu experienţă şi cu iesc o via(ă nouă, prosperă. membru al Comitetului de partid
altă parte pentru că în acest sens, pe tinuă a elevilor, mdrumîndu-i perma o înMtă calificare, de la care aceştia IN FOTOGRAFIE : aspect exterior al cilorva blocuri din cartierul în toate secţlilo combinatului siderur* C. S. Hunedoara
lîngă rezultatele bune obţinute, se sim nent în activitatea lor. Exemplul lor pot să înveţe cel mai mult. La secţia
te nevoia unei mai intense preocupări. în muncă merită să fie urmat dc toţi mecanica I, spre exemplu, se ocupa de Aeroport, al oraşului Petroşani Grijă pentru încadrarea cursanţilor
Atît darea de scamă cît şi comuniş- diriginţii şcolii. practica ucenicilor un tînar fără ex
II care au luat cuvîntul au subliniat Desigur, comuniştii n-au trecut cu perienţa. Asemenea cazuri mai sînt. Zilele acestea în organizaţiile de bază generală, în cadrul tuturor şantierelor
'aptul că marca majoritate a absolven vederea nici slaba munca a unor diri Este necesar ca tovarăşii din conduce Eficienţa e c o n o m ic ă P.MJl. de la I.C.S.H. a avut loc des au fost organizate cercuri de studiere
ţilor şcolii sc comportă bine la locul ginţi, criticînd delăsarea şi lipsa lor de rile secţiilor sa coordoneze activitatea chiderea învăţămîntului dc partid. In a Statutului P.M.R. Prima lecţie care
lor dc producţie, sînt disciplinaţi şi îşi preocupare, rccomandînd noului birou practică a ucenicilor în funcţie dc flu a inovaţiilor: 2 .6 4 8 .0 0 0 lei pregătirea şi desfăşurarea anului de în- s-a predat recent, a avut ca temă
Îndeplinesc cu competenţă sarcinile în al organizaţiei dc bază să se ocupe în xul tehnologic al procesului de produc văţămînt. organizaţiile de bază au ma „P.M.R. — conducătorul poporului în
credinţate. ţie. De multe ori, neprocedîndu-se nifestat nui multă preocupare faţă de opera dc dcsăvîrşiro a construcţiei so
— Sîntcm informaţi — spunea tov. 09tfel, se îngustează pregătirea practica In uzina noastră activează 52 de ino obţinute a avut-o comisia inginerilor şl încadrarea cursanţilor în cercuri şi cialiste" Ia care au participat aproape
Voina Alexandru, directorul grupului Adunarea a acestora. vatori, dintre care 37 muncitori. La ca tehnicienilor din uzină, care a sprijinit cursuri. Intrucît mulţi dintre munci toţi cursanţii. Lecţiile următoare vor
«colar. că nu numai în întreprinderile de dare de seamă alegeri ^— In secţii, snunea tovarăşul Boian binetul tehnic au fost înregistrate S7 şi îndrumat colectivele de inovatori din tori şi-au manifestat dorinţa de a frec avea ca temă „Statutul — legea de bază
bunedorene, dar şi în restul întreprin giu, există condici de sugestii si pro propuneri, dintre care 5| se aplică, a- secţii, atît prin munca de propagandă venta cercurile de studiu a Statutului a partidului". „Centralismul democra
derilor din ţară, absolvenţii şcolii noas în organizaţia de partid puneri pentru îmbunătăţirea activităţii vînd o eficienţă economică de 2.648.000 tehnică, cît şi prin consultaţiile acor P. M. R.. numărul acestora a cres tic — principiu călăuzitor al structurii
tre au obţinut rezultate bune în pro- de la Grupul şcolar practice a ucenicilor, dar acestea nu lei. Comparativ cu anul trecut, eficien date. i cut mult în comparaţie cu fi organizaţiei dc partid", „Calitatea do
jducţic, situîndu-sc printre muncitorii sînt folosite. ţa economica a inovaţiilor a crescut cu BAICI BORIS nul trecut. Astfel, la cercurile dc membru al P.M.R.". Tot la această lec
'fruntaşi. Aceasta este o cinste pentru din Hunedoara Deşi unii diriginţi controlează per peste 200 la sută în acest an. tehnician la cabinetul tehnic de la studiere a Statutului P. M. R. sînt ţie se va expune în faţa cursanţilor şl
«coala, un imbold în munca noastră, manent practica elevilor, ei nu iau le O însemnată contribuţie la rezultatele Uzina „30 Decembrie" Cuglr încadraţi peste 70 dc membri de felul în care se face primirea în partid.
este rodul activităţii neobosite a co continuare de îmbunătăţirea muncii di- gătura cu conducerile secţiilor pentru partid, 80 candidaţi de partid şl aproa In cadrul I.C.S.H. mai funcţionează
muniştilor de aici, organizaţiei U.T.M., riginţilor. a vedea cum lucrează şi cum se com pe 100 tovarăşi din activul fără de
profesorilor, inginerilor, maiştrilor şi In munca de educare a elevilor o porta. partid. In afară de organizaţiile de 16 cercuri de curs seral, 16 cercuri do
tehnicienilor. mare responsabilitate revine pedagogi Eficienţa activităţii practice a uce IN E X C U R S I E bază de la administrativ şi direcţia economie concretă şi altele.
Refcrindu-se la instruirea şi educa lor. Ei stau cea mai marc parte a tim nicilor depinde şi dc pregătirea lor
rea ucenicilor, comuniştii au scos în pului în mijlocul elevilor, îi însoţesc teoretică. Sub acest aspect, atît darea Zilele trecute două autocare O.N.T. Scopul excursiei a fost vizitarea Ex Expuneri legate de activitatea practică
evidenţa preocuparea biroului organi aproape la toate activităţile, începînd de seamă cît şi vorbitorii au criticat „Carpaţi" au purtat într-o excursie de poziţiei realizărilor economiei naţional*
zaţiei dc partid pentru ridicarea perma de dimineaţa şi Dina seara ; le cunosc cu asprime absenţele nemotivate dc la 2 zile peste 60 de excursionişti din ra cit şi expoziţia din sala Dallcs. In vederea deschiderii noului an de nică, Anton Cosmcscu de la coreul do
nentă a nivelului muncii în şcoală, în deprinderile, posibilităţile de asimilare cursuri ale unor ingineri din combinat. ionul llia. Din rindul lor au făcut parte ftudlu în învăţamîntul dc partid, la studiu al economici concrete secţia
mobilizarea, în primul rînd a membri a cunoştinţelor, comportarea în şcoa Din cauza absenţelor lor, în anul tre propagandişti de la învăţamîntul de ANATOLIE LITVINENCO uzina „Victoria" Călan s-au făcut pre semicocs şi tov. Nicolac Pilly de la
lor şi candidaţilor de partid, care s-au lă şi în afara şcolii, atitudinea lor faţa cut, la unele materii importante nu partid şi U.T.M., muncitori de la Ex MIRON TIC gătiri temeinice. Comitetul de partid cercul de economie concretă secţia fur
situat în fruntea activităţii desfăşu de bunul obştesc, faţă de vîrstnici şi, s-a reuşit sa se parcursa întreaga pro ploatarea minieră Ccrtcj şi Muncelul a acordat o mare atenţie felului în nale. care la pregătirea propagandiştilor
rate în şcoală, uzina sau pe şantiere. prin urmare, pot interveni cu eficien gramă şcolară, elevii fiind astfel pri Mic. corespondenţi care au fost încadraţi cursanţii în cer au dat dovadă dc o temeinică însuşire
Tn scopul rezolvării cu succes a sar ta în îndrumarea şi formarea trasaturi vaţi dc unele cunoştinţe. curi şi cursuri, pregătirii propagandiş a materialului predat, fapt care a fă
cinii şcolii, biroul organizaţiei dc lor morale ale tînărului de azi. De Intrucît practica în producţie este tilor. Acest fapt a fost confirmat încă cut ca ci să-şi întocmească lecţii cu un
partid a iniţiat adunări generale des aceea, spunea tov. Brăileşteanu şi alţii, una din laturile importante ale instrui din prima zi a anului dc studiu, cînd bogat conţinut legate de activitatea
chise la care au fost invitaţi membrii este necesar să sc manifeste cea mal rii elevelor, de ea depinzind în mare Construcţii obşteşti în Pianul de Sus a avut loc predarea primelor lecţii în practica a cursanţilor.
activului fără dc partid, profesorii di- marc exigenţă la recrutarea acestor ca măsură deprinderea cu şantierul, uzi cele 68 de cercuri şi cursuri. La secţia Temeinica pregătire a propagandiş
riginţi şi alte cadre didactice care răs dre. Pentru a da maximum dc randa na şi agregatele, însuşirea şi îndragi- Anul acesta în comuna Pianul de Sus, săli de clasa şi o baie comunală, a fost furnale, turnătorie, semicocs, mecanică tilor, cît şi interesul manifestat de
pund de instruirea şi educarea elevilor. ment c bine ca aceştia să fie perma rea meseriei pe care ucenicul o în raionul Sebeş au fost executate prin podită sala căminului cultural şi s-a şi altele, cursanţii au avut o bună frec cursanţi încă din prima zi dc studiu,
In cadrul acestor adunări au fost dez nentizat!, ajutaţi să înţeleagă mai bine vaţă, biroul organizaţiei de bază va muncă patriotică şi din contribuţie vo construit o moara nouă. venţă, Iar propagandiştii au predat lec întăreşte convingerea ca iii acest an
bătute în primul rînd probleme pc care sarcinile cc Ic revin. La grupul şco trebui să se ocupe permanent de aceas luntară mai multe lucrări şi construcţii Cea mai frumoasă realizare pentru ce ţiile la un nivel corespunzător. Pot fi învăţămîntul do partid sc va desfăşu
le ridica procesul dc învătămînt, me lar — şi poate situaţia c similară şi în tă^ problemă, sa intervină pc lingă co dc interes obştesc. Astfel, a fost termi tăţenii din comună o constituie însă amintiţi în aceasta privinţă propagan ra în cadrul uzinei noastre la nivcJuI
todele si procedeele folosite, munca alic părţi — este o fluctuaţie prea marc mitetul dc nartid al combinatului în construcţia unui local modern pentru cerinţelor.
educativă în şcoală. Au fost puse în de pedagogi, ceea cc dăunează muncii vederea înlăturării neajunsurilor din nat localul pentru dispensar început în magazinul sătesc. Zilele acestea noul diştii Suciu Ioan II de la cercul de is I. CRAŞCA
dezbaterea comuniştilor, de pildă, ac educative din şcoală. practica ucenicilor şi ridicarea ei la ni anul 1963, s-au dat în folosinţă două magazin a şi ,fost dat în folosinţă. torie P.M.R. anul II din secţia meca corespondent
tivitatea dirigintilor, disciplina în in Mcntionînd succesele pe care comu velul exigenţelor dc care Ic solicită
ternatul cranului şcolar şi alte aspecte niştii, întreg colectivul scolii le-au ob producţia socialistă muncitorului de
ale activităţii şcolare. azi.
ţinut în educarea ucenicilor, cci care au turi pentru evitarea defecţiunilor în
In cuvîntul său, tovarăşul Boiangiu luat cuvîntul au arătat că în această di a ucenicilor o mai marc contribuţie PREVENIREA INCENDIILOR funcţionarea utilajetor.
In îmbunătăţirea activităţii practice
Hristachc a sublimat efectul nozitiv pe recţie munca trebuie intensificata. Mai O deosebită grijă trebuie acordată
care l-a avut analiza muncii instructiv- sînt încă elevi — este adevărat tot mai poate sa-şi aducă organizaţia sindicală verificării surselor dc apa pentru in
educative în cadrul unei şedinţe lăr putini — care nu-şi respectă obligaţiile din şcoală. Sub îndrumarea biroului cendiu şi protejării lor împotriva în
gite a organizaţiei dc baza. In urma şcolare, au atitudini necorespunzătoare organizaţiei de baza, ca va trebui mo PE TIM P DE TOAM NA ŞI IARNA gheţului. Pentru ca sursele naturale să
acestei şedinţe — spunea vorbitorul — faţă de însuşirea meseriei, fată dc bu bilizată şi mai mult în această direcţie. poată fi folosite şi pe timp de iarnă,
s-a simrit o mai mare mobilizare din nurile şcolii, în societate, pe stradă. Vorbind despre întărirea muncii edu este necesar sa se asigure amenajarea
partea întregului colectiv al şcolii, iar Ţinînd scama de cele sesizate în adu cative în şcoală, despre organizarea şl Incendiile din perioada dc toamnă «tarea pazei contra incendiilor în repararea şi punerea în stare normală dc copci în caz dc îngheţ. Formaţiile
rezultatele s-au conrretizat î^ situaţia narea generală, biroul organizaţiei dc conducerea practicii ucenicilor, tov. — iarnă slnt determinate de folosirea întreprinderi şi localităţi luînd măsurile de funcţionare a instalaţiilor dc încăl civile P.C.I. ale oraşelor şi comunelor
Ja învăţăturii, disciolină ctc. Dc aceea, baza va trebui să mobilizeze în mun Niculescu lonn, secretar al comitetu neatentă a instalaţiilor dc încălzire şi corespunzătoare pentru înlăturarea U zit şi iluminat, instruirea personalului trebuie să urmărească asigurarea accesu
el a propus noului birou ca în acest ca educativă întreg colectivul de pro lui orăşenesc dc partid şi al comitetu iluminat, manipularea focului dc către timp a tuturor cauzelor care ar putea |i verificarea materialelor de P.C.I. lui pe timp dc iarnă în toate cartierele
an să organizeze cel puţin trimestrial fesori a? şcolii, şi în primul rînd pe lui de partid pc combinat,, a subliniat copii, precum şi de diferitele defecte provoca incendii. In întreprinderile do Pe şantiere, pe lîngă instruirea mun
asemenea analize în cadrul adunărilor comunişti, sa îndrume oermanent acti in cuvîntul său necesitatea unei pre ale construcţiilor şi instalaţiilor care importanţă locală şl în unităţile coo citorilor asupra respectării regimului localităţii respective în care scop sînt
generale lărgite. vitatea organizaţiei U.T.M. si sind;cat ocupări si mar susţinute în viitor din intra în funcţiune sau sc folosesc mai peratiste trebuie să sc intensifice mun general de P.C.I. trebuie luate măsuri necesare repararea de poduri, amena
jări do zăptazuri împotriva înzăpeziri-
In anul acesta, biroul organizaţiei de în această direcţie, întărind disciplina partea, biroului organizaţiei de bază intens în această parte a anului. ca de instruire a personalului la locul pentru întreţinerea drumurilor de ac lor, pregătirea de sănii pentru trans
dc producţie, în privinţa
respectării
bază a r.ntrcnat într-o mai mare mă în scoală, simţul de răspundere al uce pentru intensificarea muncii politice şi Tinînd seama dc faptul că în aces regimului general P.C.I. şi a mlnuiriî ei \ asigurarea rezervei de apă necesară portul utilajelor etc. De asemenea, for-
sură organizaţia dc tineret în munca nicilor fată de învăţătura, să foloseas cetăţeneşti în rindul ucenicilor, în în te anotimpuri intervenţia la stingere corecte a materialelor iniţiale de stin ştjngerit incendiilor şi pregătirii forma maţnlc P.C.I. trebuie să-şi intensifice
ţiilor în scopul unei intervenţii eficace
de edhcare a ucenicilor. In alinările că cele mai eficace miiloace în munca drumarea organizaţiilor dc tineret şi a subunităţilor P.C.I. este îngreunată gere a incendiilor. în caz de nevoie. pregătirile în vederea iernii, organizînd
generale ale organizaţiei U.T.M., la de educare natriotiră şi cetăţenească a sindicat. Este necesară o mai strînsă dc mai mulţi factori, trebuie acordată în acest scop cît mai multe exerciţii.
In G.A.S. şi G.A.C. trebuie acordată
care au participat membri aî biroului, tineretului din şcoală. legătură între şcoală şi combinatul si o atenţie deosebită respectării tuturor întărirea pazei contra incendiilor U o mare atenţie bazei furajere, fiind ne Formaţiile oraşelor şi comunelor, mal
profesori dirîctnri, au fost dezbătute O marc parte a discuţiilor s-au pur derurgic, formarea oe mai departe a măsurilor şi regulilor P.C.I. prin orga magazii şi depozite este de asemenea o cesare în acest scop măsuri deosebite dc ales cele care au in dotare autopompe,
probleme privind comportarea şi ţi tat ue marginea instruirii practice a unei opinii de masă împotriva abate nizarea corespunzătoare a autoapără problemă importantă. Foarte mult* securitate mai ales acolo unde, potrivit cisterne şi motopompe, trebuie să acor
nuta ucenicilor, profilul moral al mun ucenicilor. Toţi vorbitorii au apreciat rilor dc la disciplina şcolară şi de pro rii obiectivelor şi localităţilor. In acc9t obiective, mai ales din întreprinderile indicaţiilor Consiliului Superior al A- de o atenţie mai marc organizării coo
citorului de azi. In cadrul acestor şe că în anul şcolar trecut şi în prezent, ducţie. sens conducerilor întreprinderilor, co industriei uşoare, alimentare, forestiere griculturii, acestea sînt aşezate în ime perării la stingerea incendiilor, antre-
dinţe s-a creat o opinie «Ic masa, com ea se desfăşoară mai bine, obtinîndu-se Pentru îmbunătăţirea activităţii de mitetelor executive ale sfaturilor popu şi chimice primesc acum, la sfârşit de diata apropiere a adăposturilor dc ani nînd la această pregătire şi formaţiile
bativă fată dc abaterile fie Ia disciplina rezultate frumoase. Conducerea com viitor a organizaţiei dc partid, comu lare le revine obligaţia să ia din timp toamnă, cantităţi mari de materii pri male. Aceeaşi grijă trebuie acordată şi unor obiective situate De teritoriul lo
şcolara, fată de atitudinile negative în binatului siderurgic, tehnicienii şi maiş niştii de la Grupul şcolar dîn Hune toate masurile necesare preîntîmpinării me, iar spre depozitele comerciale se la depozitarea furajelor în podul graj calităţilor respective. O mare atenţia
păstrarea avutului ohstesc. trii acestui combinat au acordat scolii doara au adoptar un program de mă izbucnirii incendiilor. Pe lîngă măsurile trimit cantităţi sporite dc mărfuri. durilor. In acest caz este cu totul con
— Membrii biroului organizaţiei de un sprijin mai marc în această privin suri în care. pe baza analizei şi a pro de prevenire prescrise de organele Toate aceste bunuri trebuie depozitate trebuie dacă instruirii lucrătorilor, edu
traindicat ca prin ele să treacă coşuri
bază, diripinţii — spunea tov. Băilcs- ţă. Dacă anii trecut! diferitele secţii punerilor făcute, au fost înscrise sar P.C.I. şi M.A.I. este de datoria comi în perfecte condiţii de securitate şi de fum sau instalaţii electrice. cării colectiviştilor şl a întregii popu
laţii în legătură cu autoapărare.! îm
paza contra incendiilor, asigurîndu-se
tcanu Florin, au acordat un marc sori- ale combinatului se fereau să primeas cini precise orivind instruirea şi edu siilor P.C.I. de la sfaturile populare şi Măsuri deosebite în perioada dc toam- potriva incendiilor pc timpul iernii.
jin organizaţiei U.T.M. prin participa că ucenicii în practică, — consecinţă carea ucenicilor. comisiilor tehnice P. C. I. din unităţile înmagazinarea lor in funcţie de peri nă-iarnă sînt necesare şi în ceea cc
colul pe carc-1 prezintă, în cantităţile
Comitetele executive ale
sfaturilor
rea lor Ia adunările generale. Aceasta a slabei lor pregătiri — astăzi şcoala ION CIOBOTA economice să analizeze şi să verifice şi cu distantele dc siguranţă prevăzute priveşte asigurarea stingerii incendiilor. populare orăşeneşti şi comunale, dele
în norme, fără a se bloca căile de Trebuie făcut totul (verificarea, repa gaţii tuturor comitetelor executive ale
acces. Responsabilii depozitelor şi ma rarea, asigurarea bunei adăpostiri) pen sfaturilor populare, conducătorii de
gaziilor de mărfuri trebuie să ia mă tru ca utilajele şi. materialele de stin unităţi, comisiile şi formaţiile P.C.I.
EXPOZIŢIA REALIZĂRILOR ECONOMIEI NAŢIONALE suri pentru a nu se folosi instalaţii im gere să funcţioneze perfect în condiţiile trebuie să exercite un control riguros
mai grele ale iernii, în condiţiile înghe
premergătoare
nu numai în perioada
provizate de încălzit şi iluminat (sobe
— _ I— H— — ■ _____ __________________ ^ ______________________ metalice instalate necorespunzător, a- ţului. Stingătoarclc care sînt amplasate iernii, ci şi în aceste zile astfel îneît sa
în locuri expuse frigului trebuie gru
parate electrice de încălzit ctc.) şi de
se menţină condiţiile create perioadei
a educa salariaţii pentru respectarea pate, pe cît posibil în cele mai apro pregătitoare în vederea unei mai bune
regimului general P.C.I. piate încăperi încălzite (la cel mult 25 apărări a localităţilor şi unităţilor îm
mult decît puterea tuturor centralelor ziţie o staţie dc transformare de
electrice instalate pînă în anul 1938. 110.000/6000 volţi, de tip exterior, rea Conducătorii spitalelor, sanatoriilor, m depărtare de zona pentru care au potriva incendiilor.
Ce este mai important O dată cu creşterea puterii instalate lizată la un nivel tehnic înalt, avînd şcolilor şi în general a instituţiilor cu fost destinate). Remizele formaţiilor Cpt. NICOLAE A. NICOLAF
şi a producţiei de energic s-au cons performanţe superioare. Caracteristic aglomerări de persoane sînt datori a P.CX trebuie să fie încălzite, iar în Sectorul studii şi propagandă tehnică
lua din timp masuri de securitate îm
de remarcat din exponatele truit noi reţele pentru transportul şi pentru această staţie este gradul înalt potriva incendiilor pc timp de iarna ; cazul cînd această cerinţă nu poate fi P.C.I. din cadrul Grupului regional
îndeplinită se impune luarea de mă
de folosire a prefabricatelor, majorita
P.C.I. Deva
distribuţia acesteia care au dus la for
industriei energiei electrice? marea sistemului energetic naţional, tea elementelor fiind executate indus
trial în întreprinderi specializate, pc
inexistent în trecut, reprezentat la ex
poziţie printr-un panou decorativ. Dacă şantier făcîndu-sc numai montajul.
în 1950 era o singură linie de 110.000 Această tehnologie a făcut ca timpul
volţi în lungime dc 127 km., în pre de execuţie a unei staţii să se reducă
NE RĂSPUNDE ING. ADRIAN GEORGESCU, SECRETAR GENERAL zent funcţionează peste 5.200 km. li cu 60 la sută. Numeroşi muncitori,
ni: la tensiuni dc 110.000, 220.000 şi tehnicieni si ingineri, mai ales din în
IN MINISTERUL MINELOR ŞI ENERGIEI ELECTRICE. 400.000 volţi. Deosebit de semnificativ treprinderile energetice, apreciază gra
este faptul că a fost construită prima dul înalt dc securitate a muncii asigu
linie pentru transportul energici elec rat la acoste staţii prin sistemul de
Standul energiei electrice de la pri de acest gen dîn ţara noastră, care protecţie, semnelizare şi automatizare
mul nivel al pavilionului central, ca şi amenajează complet un sector întreg al trice Ia foarte înaltă tensiune — 400.000 dc care dispun.
volţi între Ludus-Mucaccvo. Prin a-
platforma exterioară, ilustrează succe unui rîu pe o distanţă dc 84 km. Pu ceaseă linte se realizează interconectarea Bilanţul realizărilor este bogat şi în
sele obţinute de cncrgeticienii ţarii terea instalată în cele 13 centrale elec domeniul electrificării satelor, parte
noastre în anii puterii populare. Vizi trice (inclusiv hidrocentrala „V. I. Le sistemului nostru energetic naţional cu integrantă din planul dc electrificare a
tatorii pot lua cunoştinţă, pc lîngă fap mn" Bicaz) va fi de 453.000 kW. In sistemele energetice ale ţărilor socia ţării elaborat de partid. Au fost elec
tul că producţia dc energic electrică a final se prevede ca întreaga salbă de liste din nord. Dc altfel, panoul liniei trificate peste 5.000 dc sate, faţă de
crescut în 1963 la 11.682.000.000 faţă centrale ale luminii de pe Bistriţa să de 400.000 volţi, de pc p'atforma ex numai 483 cîtc au fost pînă în 1945.
dc 1.130.000.000 în 1938, dc soluţiile fie automatizată şi telecomandată. terioara a standului energiei e'ectricc, La standul energiei electrice din inte
noi adoptate de proiectanţii şi cons O soluţie originală a energeticieni- (format dintr-t»n fragr>ent dc linie în riorul pavilionului central, această uria
tructorii romîni de hidro şi termocen lor noştri se observă şi în proiectarea mărime naturală^, a stîrnit şi stîrneşte şa dezvoltare este sugestiv ilustrată dc
trale, de progresul tehnic realizat in hidrocentralei „16 Februarie', prezen un vru interes în rîndul vizitatorilor, un panou decorativ. Pentru vizitatori
acest domeniu. tată în machetă. Este prima centrală mai ales prin supleţea stîlpilor prezen deosebit Hc semnificativ este şi faptul
Din cercetarea cu atenţie a mache subterană din ţara noastră, şi această taţi. îndeosebi a celui de susţinere cons că în anii puterii populare consumul
telor termocentralelor de la Luduş, Cra- soluţie permite amenajarea într-o sin truit din beton armat centrifugat, care de energic electrică /n industrie, agri
iova şi Brazi, ca şi ale hidrocentralelor gură treaptă, deci mai economică, a est* o realizare la nivelul tehnicii mon cultură şi pentru uz casnic a crescut
„V. I. Lcnin" de la Bicaz şi „16 Fe întregii căderi disponibile pe rîul Ar diale. dc 10 ori.
bruarie” de pc Argeş (în construcţie), geş, pe o distanţă anumită. Atît sistemul energotic naţional, cît Dat fiind nivelul în continua creş
ca şi a caracteristicilor acestora, sc ob Vizitatorii care trec pe la standul St funcţionarea acestuia interconectat tere la care sc realizează apăratajul clcc-
servă preocuparea cncrgeticienllor pen energiei electrice se opresc îndelung în cu sistemele energetice ale altor ţări tro-encrectlc în ţara noastră, multe din
tru folosirea cît mai raţională a com faţa panourilor cu fotografii şi texte reprezintă, oe plan mondial, soluţia mo exponatele prezentate în expoziţie au
bustibililor, extinderea lermoiicării, care reprezintă sistemul energetic şi dernă de alimentare a consumatorilor fost exportate în cadrul unor furnituri
concentrarea puterilor, introducerea de dc navigaţie Porţile de Fier, a cărei cu energ^ electrică. în condiţii sigure pentru diverse ţări, ca de exemplu:
grupuri cu puteri unitare mari şi cu construcţie a început anul acesta. Este şi calitativ superioare. centrale termoelectrice pentru R.P. Chi
parametri ridicaţi, introducerea şi dez cea mai mare lucrare de acest fel din Dat find că energia electrică nu sc neză, utilaic electrocnergeticc pentru
voltarea mecanizării şi automatizării, Europa. Ea va aduce substanţiale îm foloseşte la tensiunea la care se pro rafinăria şi termocentrala de la Gauhati
aplicarea pe scară largă a celor mai bunătăţiri în des fă mi rarea navigaţiei pe duce şi transportă, a fost nevoie dc — India, pentru fabricile dc ciment de
noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii con Dunăre ca ?î în alimentarea cu ener construcţia a numeroase î'aţii de trans la Hai-Phong, R. D. Vietnam, pentru
temporane. gie electrica ieftină a Romînici şi Iu formare şi conexiuni, în raport de Cuba. R.P.D. Coreeană etc„ obtinînd
O hartă de mari dimensiuni, în re goslaviei. Numai pe partea romînă cen creşterea producţiei şi consumului de aprecieri pozitive din partea ţarilor __ j ______i
lief, înfăţişează cascada de hidrocen trala va avea o puteţe instalată de 1 energic în diferite regiuni ale tarii. Vi respective şi făcîndu-ne cunoscuţi pes
trale în aval de Bicaz, prima lucrare milion kW., adică de două ori mai zitatorilor Ie este prezentata în expo te hotare şi în acest domeniu. Aspeal de la expoziţie,